1 MINISTERUL EDUCA܉IEI NA܉IONALE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEğEAN VASLUI CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI GRĂDINIğA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 HUŞI, VASLUI - P.J. GRĂDINIğA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 2 HUŞI – STRUCTURĂ COMUNICĂRI METODICO ŞTIINğIFICE PREZENTATE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI INTERJUDEğEAN ,, SĂ FACEM CEVA PENTRU PLANETA NOASTRĂ ’’ EDITIA A III-A HUŞI 28 MAI 2014
87
Embed
Indrumator de educatie ecologica in gradinita de copii 2014
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
MINISTERULăEDUCA IEIăNA IONALE
INSPECTORATULăŞCOLARăJUDE EANăVASLUI CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI
GR DINI AăCUăPROGRAMăPRELUNGITăNR.ă1ăăHUŞI, VASLUI - P.J. GR DINI AăCUăPROGRAMăPRELUNGITăNR.ă2ăHUŞIă– STRUCTUR
COMUNIC RIăMETODICOăŞTIIN IFICE PREZENTATE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUIăINTERJUDE EAN
,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ EDITIA A III-A
HUŞIă
28 MAI 2014
2
Lucrãrileă dină aceastãă publica ieă auă fostă propuseă laăSimpozionulă ă interjude eană ,,ă S ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ă,ăedi iaăaăIII-a,ăorganizatădeăGr dini aăcuăProgramăPrelungit Nr. 2 , Huşi,ăVaslui,ăînăcadrulăProiectuluiăeduca ionalăinterjude eanăăcuprins în CAERI 2014 aprobat de MENă ă cuă nr.ă 24337/1ă dină 07.03.2014ă laă pozi iaă 1325. Proiectul este derulat ca sustenabilitate a Proiectuluiăinterna ionalăComeniusăă,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ăderulatăîn perioada 2008-2010,ă înăparteneriată cuăunit iă şcolareădin:ă Italia,ăFran a,ăSuedia,ăBulgaria,ăLetonia,ăSpania,ăAustriaăşiăRomânia. Coordonatori :
1. Prof. Zoica Popescu –inspector de specialitate –înv mântăpreşcolarăăI.S.J.ăVasluiă
2. Prof. Berica Ecaterina- directorăăăGr dini aăcuăP.P.ăNr.ă1ăHuşi,ăVaslui
A. Se asigure c ăbun starea fiin eiăăumane contribuieălaăbun stareaămediului,ăînăprezentă iăînăviitor;
B. S ărespecte, s protejeze, s ăconserve i,ădup ăcaz, s restabileasc integritatea vital a ciclurilor ecologice şiăa proceselor de mediu;
C. S ăgarantezeăc ădauneleăcauzateădeăînc lc riăaleădrepturilorămediuluiădeăc treăom sunt remediateă iăc ăceiăresponsabiliăsuntătra iălaăr spundereăpentruărestabilireaăintegrit iiă iăs n t iiămediului;ă D. S ăîmputerniceasc ă fiin ele umaneă iăaăinstitu iile s aperere drepturile mediului iăaătuturorăfiin elor;ă
E. S ăstabileasc ă m surile deăprecau ieă iărestrictive pentru a preveni activitatea uman de la a provocaădispari iaăunorăspecii,ădistrugereaăecosistemelorăsauăperturbarea de cicluri ecologice;
F. S ă garanteze paceaă iăeliminareaăarmelorăbiologiceănucleare şichimice ;
G. S ăpromoveze practicile de sprijin şi respectăpentruămediuă iăpentru toateăfiin ele,ăînăconformitateăcuăpropriileălorăculturi,ătradi iiă iăobiceiuri.
c tre elevi într-oăperioad ăanterioar ăevalu rii,ăprecumăşiăalteădocumenteă(jurnale,ăfişeădeăinformareăşiădocumentare,ăeseuri,ădiplomeăetc.)ăcareăpotăpledaăcaăpremis ăfavorizant ăpentruăexercitareaăcuăsuccesăaăcompeten elorăactuale. Concluzii
Prin astfel deăactivit iărecreative,ăeleviiăîşiăpotădezvoltaăsim ulăpractic,ăcapacitateaădeăînv areăprinădescoperire,ăspiritulădeăobserva ie,ăcreativitateaăşiădragosteaăpentruănatur . Continuitateaă vie iiă peă acestă p mântă depindeă deămuncaă educatoriloră deă ast zi,ă deă gândireaă şiăefortulănostruădeăaămen ineăechilibrulăînămediulănaturalăprinăformareaăuneiăconştiin eăecologiceădeăsineăst t toareăînărândulăoamenilor.ăActivitateaănoastr ăştiin ific ăşiăeduca ional ătrebuieăs ăduc ălaăformareaăunorăviitoriăcet eniăcareăs ăcunoasc ăbineăpercepteleăvie iiăînăsensulăeiăecologicăreal. Neîn elegereaă realit iiă f r ă aplicareaă unoră m suriă corespunz toareă tehniceă şiă educa ionaleăînseamn ăoăpeierdereă imens ăceă seăvaă reflectaăpeămultimpleăplanuri,ă careă seă refer ă laă flor ă şiă faun ,ăintegritateaăecosistemelor,ăaăproduc ieiăşiăproductivit ii,ăaăs n t iiăînăgeneral.ăArăfiăutilăs ăîn elegemăşiăs ăneăamintimăînăpermanen ăunăproverbăchinezesc: „Dacă te gândeşti la ziua ce va urma, ia-ţi de mâncare; Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac; Dacă te gândeşti la secolul care va urma, educă copiii”.
BIBLIOGRAFIE: Genesis,ăPublica ieădeăbiologieă– Editura Arves, 2008, Craiova, p. 43 Natura,ăPublica ieădeăbiologie,ăvol.49ă– Arad, 2007, p.209
11
“SUFLET DE COPIL AL PLANETEI P MÂNT”
MARINIC ANA-MARIA GRUIA ANNEMARY
GR DINI A “SPIRIDU II”, BUCURE TI
“Toţi suntem unul - păsări, plante, animale, minerale.
Toţi suntem diferite manifestări ale aceleiasi energii esenţiale.” Alejandro Lerner, scriitor argentinian
“Nu vom salva tot ce ne-ar placea să salvăm, dar vom salva mai mult
decât dacă n-am fi încercat deloc. ‘’ (Sir Peter Scott)
Societateaăcontemporan ăseăafl ăast ziăîntr-unămareăimpas:ănuăîşiămaiăcunoaşteăgeneza.ăAparent,ăomul modern a uitat de unde a plecat şiănuăîşiămaiăaduceăaminteădeănatura sa. În zilele noastre, cei mai mul iădintreăoameniă tr iescă într-o lume artificial ,ă înăcareă lucrurileăanormaleăcreeaz ănormalitatea.ă Înăfa aă ac iuniiă omului,ă cuă urm riă asupraă reliefului,ă vegeta iei,ă climeiă şiă resurselor, mediul natural al planeteiănoastreăseădegradeaz ădinăceăînăceămaiămultăşiădinăceăînăceămaiărepede.ăRaportulădintreăzoneleăverzi,ănaturale,ăşiăspa iileăantropiceă(createăsauămodificateădeăom)ăseăinverseaz ăacumăînăfavoareaăcelorădinăurm ,ăcontrastulădintre celeădou ăzoneădevenindăevidentăşiăizbitor. Darălaăînceputănuăaăfostăaşa.ă„Laăînceput,ăDumnezeuăaăcreatăcerurileăşiăp mântul...ăAtunciăDumnezeuăaă zis:ă țS ă deaă p mântulă vegeta ie:ă planteă careă s ă fac ă s mân ă şiă pomiă fructiferiă careă s ă deaă rodă cuăs mân înăel,ăpotrivităsoiuluiălor.țăŞiăaşaăaăşiăfost.ă(...)ăDumnezeuăl-aăcreatăpeăomădup ăchipulăS u.ă(...)ăDumnezeu i-aă binecuvântată şiă le-aă zis:ă țFi iă roditoriă şiă înmul i i-v ,ă umple iă p mântulă şiă supune i-l; domni iăpesteăpeştiiăm rii,ăpesteăp s rileăcerului şiăpesteătoateăvie uitoareleăcareămişun ăpeăp mânt!ă(...)ăDumnezeu S-aăuitatălaătotăceăaăf cutăşiătoateăerauăfoarteăbune.ăDomnulăDumnezeuăl-aăluatăpeăAdamăşiăl-aăaşezatăînăgr dinaăEdenăcaăs ăoălucrezeăşiăs ăoăp zeasc ."ă(Genezaă1:1ă- 2:15) Aşadar,ăconformăBibliei,ălaăînceputulăexisten eiăvie iiăpeăaceast ăplanet ,ănormalitateaăeraăvia aăînăarmonieăcuănaturaăşiăcuăDumnezeu,ăprezen aăuman ăfiindăunaăpunctual ,ăinsular ,ăînămijloculăvastuluiăpeisaj natural. Apoi, de-aălungulăistoriei,ăaşez rileăomeneştiăaflateăînăcontinu ăînmul ireăauăr masătotuşiăpentruă mult ă vremeă risipiteă înă cadrulă lumiiă naturale.ă Ast zi,ă lucrurileă stauă cuă totulă altfel,ă pentruă c ădensitateaăactual ăaăpopula ieiăGlobuluiăschimb ăînămodăradicalădateleăproblemei.ăLuândăcaăreferin ăzoneleăceăprezint ăoămareădensitateăuman ,ăşiăînăacelaşiătimpăurban ,ădevineăevidentăc ăspa iileăverziăauăr masădoarănişteă insule,ă oazeă înămijloculăvastuluiă peisajă cucerită acumădeă omăşiă deă construc iileă sale.ăPrezen aăşiăac iunileăoamenilor,ăcantona iăşiăconcentra iăînăcâtevaămariăzoneădeăpeăglob,ăafecteaz ădinăp cateă şiă restulă zonelor,ă r maseă înc ă înă stareănatural ,ă nepopulateă şiă nepoluate.ăOmulă consum ,ă caăoăl cust ,ătotăceăîiăieseăînăcale,ăpentruăa-şiăsatisfaceăconfortulăşiănevoile,ăaflateăînăcontinu ăcreştere,ăîns ăf r ăaăseăgândiăşiălaăceăr mâneăînăurmaăsa,ăf r ăaăseăgândiăşiălaăgenera iileăviitoare. Înăaceast ălumeăaflat ăînăplinăprocesădeăglobalizare,ăesteăacceptat ăidéeaăc ăguverneleănuămaiăpotărezolvaăsingureăproblemeleăsocialeăşiădeămediuăcareăapar,ădeăaceeaăsocietateaăcivil ătrebuieăs ăaib ăunărolăimportantăprinăasumareaăunorăăastfelădeăresponsabilit i.ă Societateaăcivil ăesteăceaăcareăseăafl ăcelămaiăaproapeădeăoameniăşiănatur ,ăcunoscându-le cel mai bineănevoileăşiăproblemeleăputândăs ăofereăsolu iiăadecvate.ăPrinăserviciileăpeăcareăleăofer ,ăorganiza iileănonguvernamentaleă suntă ună actoră importantă înă furnizareaă bun st riiă socialeă şiă protec ieiămediuluiă înăscopulă creşteriiă calit iiă vie ii.ă “Ceaămaiă persistent ă şiă urgent ă întrebareă aă vie iiă este:ă ceă faciă pentruăceilal i?” Dr. Martin Luther King Jr. “Ecologiaăesteăştiin aălupteiăpentruăexisten .” Greg Cooper Voluntariatul este cel pe care se bazeaz ajutorul oferit si el reprezint ăoăcaleăprinăcareăoriceăomăcap t ăexperien ,ă seăpoateăexprima,ă seăpoateă implicaă înăproblemeleăcomunit iiă şi mediului din care faceăparteăşiănuănumai. Voluntariatul reuneşteăoameniădiverşiă- deăvârste,ăcategoriiăsocialeăşiăorient ri diferite – careăsuntăuni iădeăconvingereaăcomun c pot produce, împreun , o schimbare în bine pentru
mediuăşiăînăcomunitateăşi reprezint ăunăelementăesen ialăalătuturorăsociet ilorăiarălaănoiăînă ar ăseăafl ăînăplin ădezvoltare. “Chiarădac ăeăunălucruăm runt,ăf ăcevaăpentruăceiăcareăauănevoieădeăajutor.” Albert Schweitzer Normele şi regulile care asigur un comportament civilizat, corect cu mediul înconjur tor seăstabilescăînăfunc ie de particularit ileădeăvârst şi individuale ale copiilor. Aceste norme şi reguli se reg sesc în codul de comportare. Codulădeăcomportareăesteădescoperităpasăcuăpasăprinăcontacteleădirecteăcuădiferiteăsitua iiărealeă sauă createă inten ionat.ă Acestaă seă exerseaz ă înc ă deă laă intrareaă copiiloră înă gr dinit .ă Ac iunileăsimple vor constitui baza celor trainice (capacit i,ăcomportamente). Gr dini aăşiăfamiliaăajut ăcopilulăs se familiarizeze cu normele şiăregulileădeăconvie uireădin natur pentru a deveni odat cu vârsta conştien iădeă rolulă loră înămen inereaăechilibruluiăecologic.ăAdul iiă şi copiii din grupele mari sunt modele pentru cei mici dac respect cuă stricte eă normeleă şi regulile de comportare civilizat în mediul înconjur tor. Cei miciăînva s le identifice, s le respecte, s le imite. Înă ăceeaă ăceăpriveşteă ă înv mântulăpreşcolar,ăpentru a asigura dezvoltarea socio-emo ional ă a copiilor, este necesar ca activitateaănoastr laăgrup ăs ăcuprind ăac iuniăsauăelemente careăs ă asigure formarea i dezvoltarea la copiiăaăabilit iloră(deă interac iuneăcuă adul ii,ăcuăcopiiiăde vârste apropiate, deăaăacceptaă iărespectaădiversitatea)ăcâtă iăaăatitudinilorăfa ădeăaspecteăcuăimpactălaănivelăsocială iădeămediu (într-ajutorare,ăimplicare,ăăeduca ieăecologic ă iăcivic . Responsabilizareaă copiluluiă pre colară esteă oă aptitudineă ceă trebuieă înv at . Însu irea acesteia ajut ăla maturizarea copilului. Un copil responsabil câ tig ă încrederea celor din jur,ăaăp rin ilor,ăprieteniloră iăesteăoăpersoan ăpeăcareăteăpo iăbaza. Înăcadrulăgr dini eiăcopiiiăsuntă ăfamiliariza i cu regulile grupei, ce trebuie respectate. Astfel ei devinăresponsabiliăcuăordineaă iăcur eniaăînăsalaădeăgrup ,ă cu îngrijirea plantelor, cu distribuirea anumitor materiale etc. Ac iunileă ă desf urateă ă înă ă cadrulă parteneriateloră ă educa ionaleă ă încheiateă cuăanumiteă institu ii,ă cumă ară fi:ă Inspectoratulă pentruă Situa iiă deă Urgen ,ă Poli ia,ă Comunitateaă local ,ăBiserica,ădiferiteăasocia iiăetc.,ăconducă laăresponsabilizareaăcopiiloră iă implicareaă loră înăactivit ileădeăvoluntariat. Gr dini aă „Spiridu ii” areă înă tradi ieă participareaă laă ac iuniă deă voluntariată înă campaniileăecologiceălaăcareăparticip ăcadreleădidactice,ăcopiiiă iăp rin iiăacestora: -cur areaă iă înfrumuse areaă prină plantareă deă floriă aă cur iiă gr dini eiă ă iă spa iuluiă verdeă dinăimediata apropiere – ac iuneăceăseădesf oar ăînăfiecareăanăînălunaăaprilieăcuăocaziaăderul riiăproiectuluiăeduca ională„ coala Altfel”.ăCuăaceastaăocazieăimplic măp rin iiăcareăvinăs ăajuteăeducatoareleă iăcopiiiăînă cur areaă spa iuluiă verde,ă s pareaă iă plantareaă deă floriă iă copaciă ornamentali,ă tundereaă tufeloră deătrandafiriă iăaăpomilorăfructiferi; -participarea la proiecte precum: “Copilul i mediul”, “Mic i ecologist”-activitate ecologic de plantare de cop cei în loca ile pe care coordonatorii proiectului le propun sau participarea la proiectul “Earth voice” prin realizarea unei expozi ii cu lucr ri plastice pe tem ecologic . -reciclarea hârtiei prin parteneriatul cu Polichrom Industry 2006 SRL , Editura Ars Libri pentru colectarea hârtiei; -realizarea de activit i în cadrul domeniului tiin sau om i societate care au ca scop formarea de deprinderi specific ocrotirii mediului înconjur tor dar i sensibilizarea copiilor cu privire la importan a respect rii naturii în vederea cre terii calit ii vie ii (prezentarea imaginilor care reflect urm rile polu rii asupra mediului înconjur tor-apa, aer, sol, faun , flor ). -stimularea copiilor de a refolosi obiecte în scopul utiliz rii lor zilnice: realizarea de lucr ri practice folosind materiale din natur sau juc rii din materiale reciclabile, parada costumelor concepute din acelea i materiale, folosirea sticlelor din plastic golite i t iate drept recipiente cu ap la activitatea plastic , utilizarea de ziare i reviste vechi în cadrul activit ilor practice-colaje, etc. Produsele create
13
de copii necesit materiale din natur adunate cu dragoste, combinate creativ pentru a reda ineditul, a ne surprinde i bucura sim urile. Ele reflect rezultatele ob inute de copii în domeniul cunoa terii, esteticii i creativit ii. Însu irea tehnicilor de combinare a plantelor i realizarea unor adev rate opere de art , provocatoare estetic i tiin ific, este arta pe care copilul o înva experimentând. -realizarea de excursii în natura în scopul form rii i dezvolt rii dragostei pentru aceasta i aplicarea unor conduite de respect fa de mediu prin accentuarea practic a ideii de cur are a spa iului folosit i l sarea acestuia în aceea i stare în care a fost g sit. Prin drume ii, vizite, excursii copiii descoper c natura se afl într-o continu mi care i transformare, c exist legi nescrise. Ei afl c oamenii protejeaz i p streaz copacii seculari, plantele rare, rezerva iile naturale i parcurile na ionale unde plantele, animalele, peisajele sunt în siguran pentru a se bucura i admira frumuse ea i genera iile viitoare. De asemenea, cu astfel de ocazii, copiii înva s studieze conexiunile ce apar
între organisme i mediul lor de via . -expozi iile organizate în gr dini de educatoare i copii au ca obiectiv însu irea cuno tintelor despre mediu i formarea capacit ilor i a deprinderilor intelectuale, practic ac ionale. Prezentarea în expozi ii a unor plante ornamentale, aranjamente florale, insectare i ierbare, c r i ilustrate, fotografii, etc. necesit o mare grij în selectarea lor pentru a reliefa elementele esen iale ale unei teme sau specificul unei activit i, realiz rile i preocup rile copiilor, cu scop instructiv. În final pot spune c un copil sensibil, activ i eficient în rela iile cu natura se formeaz de la cea mai fraged vârst în familie, continuând în gr dini , apoi în coal pentru a deveni un promotor al echilibr rii rela iilor existente de veacuri într-un mediu în care ne na tem i pe care dorim s -l cunoa tem cercetându-l i p strându-l. BIBLIOGRAFIE 1. Biblia, Geneza 1:1 - 2:15 2. Andrei Eugen Lakatos, Arhitecturaă durabil ă – întreă ecologieă şiă teologie,ă Edituraă Sofia,ă 2010, Bucuresti, p.91 3. Autor colectiv, Medicii i Biserica, Vol. V , Editura Arhiepiscopia Clujului, 2013, Cluj, p.127
NATURA, CASA MEA
P TRUŞELăADRIANAăANGELA GR DINI AăP.P.ă,, PALATUL FERMECAT”
- Nuădistruge iănatura! - Recicla iăşiăconserva iăplanteăşiăanimaleănumaiăînăscopuriăştiin ifice! - Ocroti iă vie uitoareleă şiă mediulă înconjur toră pentruă aă p straă echilibrulă atâtă deă necesar al
omului! Peă lâng ă activit ileă ar tateă maiă susă (excursiaă şiă vizita)ă prină careă educatoareleă potă realizaăeduca iaăecologic ăînăgr dini ămaiăsuntăoămultitudineădinăcareăamintesc:ăactivit iăpracticeădesf şurateădeă preşcolariă înă spa iileă verziă dină perimetrulă gr dini elor,ă activitateaă muzical ă adaptat ă laă tematicaăinspirat ă dină frumuse ileă naturiiă poateă influen aă copilulă înă direc iaă dorit ,ă filmeleă artisticeă şiădocumentare, emisiunile radio-tv., dedicate ecologiei, revistele pentru copii – sunt un izvor important deă informareă şiă documentareă privindă natura,ă literaturaă pentruă copiiă – inspirat ă dină via aă planteloră şiăanimalelor, vizionarea de diafilme, etc. Ştimăc ăeduca iaăecologic ăseărealizeaz ănuănumaiăînăinstitu iileăşcolareăciăşiăînăfamilie.ăAl turi deăşcoal ăşiădeăînv mânt,ăfamiliaăjoac ăunărolăesen ialăpentruăaăexplicaăcelorămiciăceăreprezint ănatura,ăînăceăconst ărespectulăfa ădeămediulăînconjur tor. Deăaceeaăamăconsideratănecesarăşiăfirescăs ăac ionezăşiăasupraăfamiliilorăcopiilor, pentru a-i face s ă în eleag ă faptulă c ă deă modulă cumă seă comport ă eiă cuă natura,ă deă reac iileă loră asupraă planteloră şiăanimalelorădepindeă înămareăm sur ă succesulă form riiă laăcopiiiăpreşcolariă aăunorădeprinderiă ecologiceăcorecte.ăGr dini aă noastr ă aă organizat înă acestă scopă ac iuneaă „Ceaămaiă frumoas ă curte” laă careă şi-au concursulăp rin ii,ăcopiiiăşiăeducatoarele.ăAc iuneaăs-aădesf şuratăpeăparcursulăaătreiăluni,ăiarălaăfinalăaăfostăpremiat ăceaămaiăfrumoas ăcurte.ă
„Neăjuc măîntr-oăcurteămaiăcurat ”
Degeabaăcopilulăînva ălaăgr dini ăs ăocroteasc ăunăanimalăsauăoăplant ,ădac ăînăfamilieăîşiăvedeăp rin iiă ac ionândă brutală şiă f r ămil ă asupraă acestora.ă Astfel,ă copii,ă p rin i,ă buniciă şiă educatoareă amăcolectatămaculatur ,ăîmpreun ăamăplantatăpomiăşiăarbuştiăînălocurileădeăjoac ăaleăcopiilor.ăP rin iiăsuntăpermanentăal turiădeănoiăînăactivit ileădeăcur ireăaăcur iiăgr dini eiăşiăaălocurilorădeăjoac ,ălaăfelăcumăsuntăşiăşcolariiădeălaăŞcoalaăN.B lcescu,ăcuăcareăcolabor măşiăcuăcareăamădesf şuratăac iuneaă„Neăjuc măîntr-oăcurteămaiăcurat ”. În cadrul parteneriatului pe care îl avem cu Centrul „Ghiocelul” Arad,ăcuăocaziaăs rb torilorădeăiarn ,ăamăconfec ionat,ăîmpreun ăcuăcopiiiădinăcentru,ăpodoabeăpentruăbradulădeăCr ciun din PET-uri, podoabeăcuăcareăamăîmpodobităăunăbradădeăCr ciun.ă
„PodoabeăpentruăbradulădeăCr ciun”
16
Totădinăsticleădeăplastic,ăînăcadrulăuneiăactivit iăpracticeă„Floare pentru mama”, am realizat flori de plastic pe care le-amăpictatăşi pe care le-amăd ruitămamelorăcuăocaziaăzileiădeă8ăMartie.ăPrinăacesteăactivit i,ă peă lâng ă faptulă c ă amă reciclată PET-uri,ă copiiiă auă înv ată c ă „nimic nu se pierde totul se transform ”.
„Floare pentru mama”
Beneficiileăpeăcareăcredemăc ădesf şurarea activit ilorăcuăcaracterăecologicăînăgr dini ăsunt: ●ăăăăăăăăăăSensibilizareaăcopiilorăînăproblemaăp str riiăunuiămediuăcurat,ăs n tosăşiăestetic; Cultivareaă dragosteiă copiiloră pentruă Terra,ă pentruă toateă elementeleă careă intraă înă componen aăacesteia: ape, plante, animale, etc; Educareaăcopiilorăînăsensulăp str riiăs n t iiămediuluiăînăcareătr iesc; Însuşireaă unoră normeă deă comportareă specificeă asigur riiă echilibruluiă dintreă s n tateaăindividului,ăaăsocieta iiăşiămediului; Formarea unei atitudini dezaprobatoareăfa ădeăceiăcareăîncalc ănormeleăspecificeădeăp strareăaăigienei mediului; Educa iaă copiiloră şiă aă familieiă înă sensulă form riiă unoră comportamenteă corecteă deă ocrotireă aămediului,ădeăcolectareăselectiveăaădeşeurilorămenajereăreciclabile,ădeăgestionareăa deşeurilor. Conştientizareaă şiă sensibilizareaă comunit iiă locale,ă aă copiiloră şiă p rin iloră fa ă deă problemeleămediului; Creareaă înă gr dini ă şiă înă împrejurimiă aă unuiă mediuă ambientă pl cut,ă prină amenajareaă şiăîntre inereaăspa iilorăverzi;
17
Formarea unui comportament etic, civic; Formarea unor deprinderi de conservare a naturii; Implicarea copiilor în colectarea materialelor reciclabile – hârtieăşiăPET-uri. Amă prezentată înă aceast ă lucrareă varietateaă deă modalit iă folositeă înă gr dini ă prină careă micii preşcolariă suntă înv a iă s ă cunoasc ă naturaă şiă s ă protejezeă mediulă înconjur tor.ă „Naturaă îşiă ofer ăfrumuse eaă şiă grandoarea,ă trebuieă s ă înv mă copilulă s ă oă vad ă cuă ochiiă sim uluiă şiă ală ra iunii,ă s ă oăîn eleag ăşiăs ăoăpre uieasc ! BIBLIOGRAFIE: LILEU ALEXANDRA – „O conduită ecologică corectă” în Tribuna invatamantului Nr. 41/21, oct. 1991 , ,Bucuresti , pag.5 FALK IAURA – „Ocrotirea si conservarea mediului inconjurator” in Revista de pedagogie, 1981, Bucuresti,pag.146 PROGRAMAăACTIVIT ILORăINSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎNăGRADINI AăDEăCOPII,ăedi iaăaăII-aărevizuit ăăşiăad ugit ,ăăăăăăă 2005,ăBucureştiăă
P MÂNTULăESTEăCASAăNOASTR ! S.O.S.-SALVA IăP MÂNTUL!
OBREJAăNU A CARANFIL ANCA-ELENA
GR DINI AăCUăP.P. NR. 4 BÂRLAD, JUDE ULăVASLUI
Motto:
,,ăNuăvomăfiăniciodat ădestulădeărecunosc toriăfa ădeăP mântulăcareăne-aădatătotul!’’ă ConstantinăBrâncu i
Suntemă ceeaă ceă gândim,ă ceeaă ceă sim im,ă ceeaă ceă facem,ă pentru noi sau pentru cei din jurul nostru.ă timăc ăBunulăDumnezeuăaăcreatăP mântul,ăPlanetaăAlbastr ăcuă frumuse iădeănedescrisă iă cuăbog iiănecuprinse.ă - Deăceănoi,ăoameniiăamădevenităast ziădu maniiăv zu iă iănev zu iăaiăCrea ieiăSfinte? - De ceă întin măprină gesturileănoastreă iă ac iunileăpeă careă leă facem,ă fa aă imaculat ă aăunuiăP mântă careăneăna te,ăneăhr ne teă iăneăocrote teădeămiiădeăani? Buniciiă iăstr buniciiăno triătr iauăînăpaceă iărespirauăoănatur ăînăcareăbucuria,ăsperan a,ăfericireaăerauăridicateălaărangădeăVia ăţViitor.ăNaturaăesteăfoarteăimportant ăpentruăfiecareăpersoan .ăEaăseăg seşteăpretutindeni,ăreprezint ăfrumuse ea,ămagia,ăfarmeculăTerrei.ă Acum locul acestui deziderat al fericirii este luat încet, încet de alte sintagme cum ar fi: Poluare, De euri,ăOtr vireăcuăbun tiin .ăDinăp cateăaziăTerraăprezint ănenum rateă„lipsuri”,ădeoareceăp durileăsuntăînănum răfoarte mic dinăcauzaădefriş rilor,ăanimaleleădisparădinăcauzaăvânatuluiăexcesiv,ăapeleăsuntă
18
murdareăpentruăc ălumeaă„le-a confundat” cuăcoşurileădeăgunoi,ăiarăaerulădevineătotămaiănocivădinăcauzaăgazelorătoxiceăproduseădeăuzineăsauămaşini.ăCuăsauăf r ăinten ie, noi neădistrugemăpropriulăc min. AmăprimităunăP mântăcuratăcuăcâmpiiăm noase,ăizvoareălimpeziă iăcristaline,ădealuriă iămun iăa c rorăcresteăstr pungăseninulăcerului,ăcuăp s riă iăanimaleăcareătr iauăînăarmonie,ă iăceăvomăd ruiăcelorăcareăvinădup ănoi? Esteă întrebareaă careă neă fr mânt ă pentruă c ă suntemă responsabiliă deă viitorulă copiiloră no tri,ă aăcopiilor pe care-iăeduc mă iăleăd măstartulăînăvia ,ăcaăeducatori,ămame,ăp rin i. Venimăziădeăziăînămijloculăcopiilorăcareăneăprivescăcuăochiiăseniniă iăcura iăcaălacrima,ăcura iăsuflete teăiă înc ăneîntina iădeăr ulăcareă î iă faceăprezen aădinăceă înăceămaiămultă înă jurulănostru.ăPrină totăceea ce facemădincoloădeău ileăînchiseăneădefine teănumeleă iătitulaturaă,,Eco’’,ăneăreprezint ăînăceaămaiămareăm sur ăpentruă c ă totulă pulseaz ădeă frumuse e,ăvia ,ă speran ăcareăoă transmitemăgenera ieiă deăviitoriăap r toriăaiăp mântului.ă Laă gr dini ă nuă bog iaă cuno tin eloră deă ecologieă intereseaz ă ciă cunoa tereaă iămen inereaă înăforulăinteriorăalăcopiilorăaădou ăst riă– dorin aădeăaăcunoa teăuniversulălumiiăviiă iăputereaădeăaăocrotiăformeleă deă via .ă Copiiiă auă nevoieă s ă perceap ă celă maiă mareă adev ră dină spa iulă viului:ă plantele,ăanimalele,ăoameniiăseănasc,ătr iescă iămor,ăl sândăsemin eăpentruăurm toareaăgenera ie. Amăcrezută iăcredemăcuăardoareăc ăputemăs ămaiăschimb măcevaădinăcomportamentulăgre ităalăsemenilorăno tri. Consider măc ă toateăac iunileănoastreă trebuieă înso iteădeăexempleădeăbun ăpractic ,ă copilulăs ăvad ă iăs ăsimt ,ănuăs ăîiăspunem.ă Educa iaă ecologic ă areă ună rolă însemnată înă unitateaă noastr .ă Mijloaceleă celeă maiă eficienteă pentruătransmitereaă acestoră înv minteă c treă copii,ă suntă celeă legateă deă particularit ileă loră deă vârst :ăobserv rileă directe,ă experimenteleă simple,ă povestirile,ă jocurileă ecologice,ă diafilmeleă iă diapozitivele,ăplimb rile,ăexcursiileă iădrume iile.ăAvândăîncredereăînăputereaănoastr ădeăcrea ie,ăamăgândită iăfolosităîn cadrulăactivit ilorăcuăcon inutăecologicăjocuriăavândăcaăteme:ă“ Ce se aude? ”, “ Via ă– foc – ap !”, “ Veveri aălaăaluneă”, “ Ce se vede? ”, “ Ce ai mirosit? ”,ăă’’ăDetectiviiă”,,,ăA eaz ăfiecareăelementălaălocul lui ”,’’Labirintul’’,ă prină careă copiiiă auă în elesă c ă numaiă aflându-se în mijlocul naturii îi pot cunoa teătainele.ăConvorbirileălibere:ă„Deăceătrebuieăs ăîngrijimănatura?”, „Cumăavemăgrij ădeămediulăînconjur tor?”, „ Deăceăîng lbenescăfrunzeleăcopacilor?”,ărezolv ămulteădintreăsemneleădeăîntrebare pe careă leă auă copiiiă laă aceast ă vârst ă referitoareă laămediulă înconjur tor.Lecturileă dup ă imaginiă „Ce stim despreăprim var ?”, „Animalele domestice si puii lor”, „La munte”,ăaducăaproapeădeăcopilăoăanumit ăideeă sauă secven ă dină realitateaă înconjur toare,ă ajutându-lă s ă exploreze,ă s ă analizeze,ă sa-şiă pun ăîntreb riă înă leg tur ă cuă aspecteleă întâlnite,ă s -şiă exprimeă st riă sufleteştiă şiă s ă ini iezeă ac iuni.ă Oă alt ămodalitateă deă realizareă aă educa ieiă ecologiceă oă reprezint ă activit ileă plastice,ă practice,ă muzicale, pove tile, povestirile create de copii, careă urm rescă atâtă verificareaă cunoştin eloră câtă şiă dezvoltareaăimagina ieiăpreşcolarului. Activit ileă deă educa ieă ecologic ă ajut ă copiiiă s ă manifesteă sensibilitateă fa ă deă mediulăînconjur torăşiăproblemeleăcuăcareăacestaăseăconfrunt ;ăcontribuie,ăprinăemo iileăputerniceăgenerateădeăexempleăoferite,ălaăformareaăînăsufleteleăcopiiilorăaăunorăsentimenteădeăocrotireăşiăprotec ieăaămediului.ăRevistaăgr dini eiă,,UniversulăEco’’ă,ăconcursulăjude eană iăsimpozionulăorganizatăpeăaceea iătem ăaducăînăaten ieăproblemeăcareăfr mânt ăînămomentulădeăfa . Amăcolectatăselectiv,ăamăparticipatălaăactivit iădeăvoluntariatădândăunăexempluăcopiilorădarămaiăalesăp rin ilor,ă(p rin iiăauăfostămereuăaproapeădeănoi,ăpartenerulănostru),ăsuntemăuni iă iăîncerc măprinătoateăac iunileănoastreăs ă tragemăunăsemnalădeăalarm :ăSpunemăNU-Polu rii,ăDistrugerii!ăAmăplantatăpomi ori,ă floriă multicolore,ă amă îngrijită spa iiă verziă dină curteaă gr dini ei,ă dină parcurileă ora ului,ă amărealizat din diferiteă de euriă obiecteă deă oă frumuse eă deosebit ,ă amă admirată necuvânt toareleă deă laăgr dinaăZoo,ăamăfostăîncânta iăeducatori-copii,ădeăfrumuse eaăparcurilorădinăora ulănostru.
19
F r ă implicareaă p rin iloră nuă avemăposibilitateaă deă aă cl diă oă temelieă solid ă înă comportamentul celor mici.Dac ăînăfamilieăcopilulăvedeălucruriăfrumoase,ăvedeăc ămamiă iătatiărespect ămediulăînconjur toră iăimplicităP mântul,ă copilulăvaăconsideraăacestă exempluăedificatoră iădemnădeă luată înăseam .ăUn vechi proverb românesc spune :,, Pomul când e mic se-ndreapt ’’.ăDeăaceea,ăcopiiiăpreşcolariăsuntăpubliculăcelămaiăimportant,ăcelămaiăavidădeăinforma iiădeăbun ăcalitate,ăcuăaplicabilitateăpeătotăparcursulăvie ii.ăă Venim cu un îndemn pe care-lăadres măcelorămariă iăcelorăcareăleăpas : -P mântulăeste casa noastr !ăP stra i-l curat! -Apeleălumiiăstingăseteaănoastr !ăNuăleăpolua i! -P durileăsuntăpl mâniiăno triăs n to i!ăNuăleădistruge i! -Florile suntăbucuriaăsufletelorănoastre!ăNuăc lca iăpeăele! -Nuă arunca iă gunoaieă careă distrugă s n tateaă planeteiă noastre!ăVoiă ceiă cuă putereă iă posibilit iăconstrui iăsta iiădeăcolectareă iăuzineădeăreciclare!ăNuăareăniciăunărostăs ăsec tuimăresurseleăplanetei!!! Dac ă a iă reu ită s ă folosi iă ună ambalajă deă plastic,ă recicla i-lă dup ă utilizare ! C uta iă containerele de colectareă selectiv ă aă de eurilor !ă Fi iă ocrotitoriiă iă sanitariiă Planetei ! Oricareă dintreă noiă poateă a ezaăplasticul la Plastic, hârtia la Hârtie, sticla la Sticla.ăOricareădintreănoiăpoateăfiăunămedicăcareăvindec ăP mântul. Dac ă seă stric ă cevaă laă casaă înă careă locuim,ă repar mă situa ia.ăA aă trebuieă s ă neă purt mă iă cuămareaă nostr ă cas ,ă Terra.ă Planetaă esteă înă pericolă deă aă fiă sufocat ă deă gunoaie,ă substan eă chimiceădeversateă iă alteămizerii.ă Trebuieă s ă oprimă aceast ă crim !ă Trebuieă s ă facemă cevaă pân ă nuă este prea târziu! Timpul nu ne mai este prieten ! Cu el suntem într-oăpermanent ăcompeti ie!ă Nu doar planetaă oă distrugem,ă ciă îns iă via aă noastr !ă Trebuieă s ă oprimă invaziaă gunoaielor!ăTrebuieăs ălupt măînăfiecareăziăcuăindiferen a,ănep sarea,ălipsaădeăeduca ie! Mizeriaăaruncat ălaăco ulădeăgunoiă iănuăpeăstrad ăesteăantisepticulăpeăcareăîlăpunemăpeăr nileăplanetei!ăP strareaăapelorăcurateăesteăantidotulăcontraăinfect riiăP mântului. Salva iăTerra!ăP stra i-o curat ă!!!
S.O.S.-SALVA IăP MÂNTUL!!!!
Consider măc ărealizareaăacestorădeziderateămajoreădeăcareădepindeăviitorulăomenirii,ăalăvie iiăpeăPlanetaăP mânt,ănuăesteăposibil ăf r ăimplicareaăadul ilor,ăaăp rin ilor,ăaăcomunit ii,ăaătuturorăcelorăcare, prin exemplul personal, pot forma comportamentele ecologiceăaleăcopiilorăpreşcolari.ăEsteănevoieădeăoătemeinic ăeduca ieăecologic ,ăfoarteăbineărealizat ,ădarăşiăfoarteăbineărecep ionat ,ăînc ădeălaăceleămai fragede vârste. Deă aceea,ă a aă cumă noiă educatoareleă neă ocup mă deă educa iaă intelectual ,ă deă ceaă moral ă iăestetic ,ădeădezvoltareaăaptitudiniloră iăsentimentelor,ădeăeduca iaăvoin ei,ăesteămomentulăs ăneăocup măiă deă educa iaă ecologic ă prină careă s -iă înv mă peă copiiă ,,DEăCEă ?ă " iă maiă alesă ,,CUMă ?ă "ă trebuieăprotejat ăNATURA...,ă iară cândă copilulă începeă s - iă deschid ă spreă natur ă iă ochiiămin ii,ă aă sufletului,ăcând prin gesturile pe care le face vis-a-visă deă mediulă înconjur toră neă demonstreaz ă c ă aă ajunsă nuănumaiă s ă îiă plac ă ceeaă ceă vedeă înă jurulă luiă – plante,ă animale,ă p s ri,ă dealuri,ă râuri,ă etc.ă – ci iă s - iăîndrepteăeforturileă(ălaăputereaă iănivelulăspecificăvârsteiă)ăspreăaăocrotiătoateăacestea,ăsauăchiarămaiămult,ăspreăaăîndreptaăgre elileăf cuteădeăgenera iileătrecute,ăvomăputeaăspuneăc ămuncaănoastr ăeducativ ănuăaăfost în zadar!
"Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de amenin at ăazi, înseamn ăaăcontribuiălaăfericireaăomeniriiă"
BIBLIOGRAFIE : 1.ăăCiobotaru,ăMelania,2005,ăEduca iaăecologic ăînăgr dini ,ăEdituraăCDăPress,ăBucureşti. Cucoş,ăConstantin,2006,ăPedagogie,ăEdituraăPolirom,ăIaşi. Programa activit iloră instructiv-educativeă înă gr dini aă deă copii,ă Edi iaă aă II-aă revizuit ă şiă ad ugit ,ăBucureşti,ă2005.
Copiiiă trebuieă s ă cunoasc ă natura,ă s ă con tientizezeă necesitateaă protej rii tuturor formelor de via ăexistente.ăActivit ileădesf urateăînăgr dini ătrebuieăs ăsensibilizezeăsufleteleăcopiilor,ăs -iăfac ăpeă ace tiaă s ă întind ă oă mân ă naturiiă iă p mântului.ă Cumă activit ileă dină gr dini ă suntă bazateă înămajoritatea cazurilor pe jocăvomăîncercaăînăcontinuareăs ăd măexempleădeăcâtevaăjocuriăcareăauădreptătem ămediulă înconjur toră iă seăpotădesf uraă înămijloculănaturiiă înăuneleădintreăviziteleă întreprinseăcuăgrupaăînăafaraăgr dini ei.
OGLINDAăPLIMB REA
Materiale necesare: o oglind ădeăplasticămic ăpentruăfiecareăcopil Desf urareaăjocului: Explica i-le copiilor c ăvorăfolosiăoglindaăpentruăaăvedeaăp dureaăprecumăoăv dăochiiă diferiteloră animale.ă Trebuieă s ă fieă foarteă aten iă s ă nuă seă împiediceă deoareceă seă voră folosiă deăoglind ăpentru a vedea.
1. Ruga iăcopiiăs ădeaăexempluădeăunănumeădeăpas re.ăP s rileăv dăp dureaădinăînaltulăceruluiăa aăc ăeiăvorătrebuiăs ă in ăoglindaădeasupraăcapuluiăcuăfa aăîndreptat ăspreăp mântă iăs ămearg ăspreăun copac care este punctual de sosire.
2. tiuă copiiă ceă esteă specială laă vedereaă iepura ului?ă Unghiulă loră deă vedereă esteămultă maiămareăpentruă aă puteaă z riă poten ialiiă du mani.ă Ruga iă copiiiă s ă in ă oglindaă cuă fa aă laă eiă înă dreptulănasuluiăastfelăvorăputeaăvedeaăatâtăînăfa ăcâtă iăînăspateăînăacela iătimp.
Varianta 3: 1. ar ta i-le copiilor 6-7ă(num rulădepindeădeăvârstaăcopiilor)ă imaginiăcuăp s riăsauăanimale care
tr iescăinăp dure. 2. Acoperi i-le.
Cere i-leăcopiilorăs - iăaminteasc ăcâtămaiămulteăp s riăsauăanimaleădinăimaginileăprezentateăanterior. B ULăC L TOR Materiale necesare:ăfireădeăa /lân ădeădiferiteăculori Desf urareaăactivit ii:
La sfâr itulăplimb riiăcopiiăfolosescăobiecteleăg siteăpentruăaăpovestiăîntâmplarea.ăPute iăs -iăîncuraja iăs - iăaminteasc ăundeăauăg sităunăanumităobiectă iăs ăconduc ăunăcolegăpân ălaăloculărespectivăsauăs ăcreeze o poveste despre câte un obiect colectat.
S CULE ULăCUăSURPRIZE Materiale necesare:ăunăs cule ădinăpânz Desf urareaăactivit ii:
puse într-un loc de unde ei le potă urm riă zilnic.ă Le-amă pusă laă fereastr ,ă avândă grij ă s ă umezeasc ăp mântulăoădat ăpeăs pt mân ,ămaiăpu inăunuiăghiveci,ăcareănuăaăfostăudatădeloc.ăDou ăghiveceăle-am pus într-ună col ă maiă întunecat,ă transmi ându-leă c ă dup ă ceă voră ap reaă planteleă s ă m ă întrebe ce îi intereseaz .ăDup ăceăplanteleăauăr s rităamăconstatat:
- copiiiăauămanifestatăoămareăcuriozitateăînăleg tur ăcuăanumiteăaspecteălegateădeădezvoltareaăplantelor,ăcaădeăpild :ă”Deăcâteăzileăauănevoieăplanteleăcaăs ăcreasc ?”, „Ceăseăîntâmpl ădac planteleănuăauădestul ălumin ?”, „Darădac ănuăleăud m?”, ”Câteăplanteăfacăs mân ?” etc.
Acesteămanifest ri,ăprecumăşiăcuriozitatea pe care au avut-oăcopiii,ăconsiderăc ăsuntămaiăimportanteăşiămaiăcaptivanteădecâtăactivit ileăobişnuiteădesf şurateăzilnic.ăCuăalteăcuvinte,ăprinăspecificulăstructuriiălor,ăplanteleăpermităcercetareaămaiăam nun it ,ădescompunereaălorăînăp r iăcomponente,ăîlăajut ăpeăcopilăs ădescopereămaiăuşorăcondi iileănecesareăvie ii,ăs ăsesizezeătransform rileăcareăauălocăsubăinfluen aădiferi ilorăfactoriădeămediu.
Prinăobserv rileăcuătemaă„Ghiocelulăşiăvioreaua”, „Crizantemaăşiătuf nica”, „Roşiaăşiăardeiul”, copiiiăauăv zutăşiăauăîn elesăc ăplanteleăauănevoieădeăaer,ăap ,ăc ldur ,ălumin ăpentruăaăseămen ineăînăvia ,ăc ăr d cinaăabsoarbeăapaăşiăs rurileăminerale,ăiarăfrunzaă„prepar ” hrana plantei. În ghiveciul aşezatălaăîntuneric,ăplantaăcreşteămultămaiăîncetăcomparativăcuăcelelalteăghivece,ăiarădac ăoăplant ă(dup ăceăaăcrescut)ăesteăaşezat ălaăîntuneric,ădevineăpalid ,ăvestejindu-se.ăPentruăaăconvingeăcopiiiăc ăexist ăoăleg tur ăîntreălumin ăşiăculoareaăverdeăaăplanteiăamăaşezatăplantaăînăcondi iiădeălumin şiăeiăauăsesizatăc ăîncepeăs ăînverzeasc ,ăs ăîşiărevin .ăAstfelăle-amădemonstratăc ăplanteleăauănevoieădeălumin ăpentruăa nu muri.Pentruăaăobservaămodulădeăvia ăalăp s rilorăşiăpentruăaăveniăînăsprijinulălorăsauăamplasatăînăarboriiădinăcurteaăgr dini ei c su e,ăhran ăşiăap ăpentruăp s ri.ăCopiiiăauăîn elesăc ăp s rile,ăpentruăaăsupravie ui,ăauănevoieădeăad post,ăhran ăşiăap .
Caăsarcin ădidactic ăcopiiătrebuiauăs ădescrieăilustra iileăprimiteăînăplicuri,ăs ăstabileasc ăleg turileădintreăcon inutulăilustra iei şiăplanşaăceăreprezint ăunulădinăanotimpuri,ăs ăaşezeăjetonulăînăc su aăcorespunz toareăanotimpuluiăceăoăreprezint ăşiăs ămotivezeăalegerea.Convorbirileălibere:ă”De ce trebuieăs ăcur măpomii?”, „ Ce s-arăîntâmplaădac ănuăamăaveaăap ,ăaer,ăsauălumin ?”, „Cum ne îngrijim natura?”, „Cumăsuntăpedepsi iăceiăcareăoădistrug?”,ăîntreb rileăpeăcareăle-am pus copiilor, r spunsurileădateăauăar tatădorin aălorădeăaăcunoaşteăfenomeneleăceăseăpetrecăînănatur ,ăiarăexplicareaălorăcorect ăaăfostăoăleg tur ăimportant ăîn în elegereaădintreăfenomeneăşiăinterdependen aălor.
Înăactivit ileăpracticeădeăîngrijireăaăplantelorădinăsalaădeăgrup ,ăcopiiiăauăavutăposibilitateaăs -şiăverificeădirectăcunoştin eleăreferitoareălaăevolu iaăacestora,ăs -şiăformezeădeprindereaădeăaăîngriji natura fiindăconştien iăc ădeămunca lor depinde dezvoltarea lor.Înăcadrulăplimb rilorăprinăîmprejurimileălocalit iiăcopiiiăauăavutăocaziaăs ăobserveătoateăaspecteleădinănatur .ăImpresiaădeosebit ăl sat ăcopiilorăde observarea naturii le-a creat posibilitateaăexecut riiăînăcadrulăactivit ilorăplastice,ăaăunorătemeăcuăvalen eăeducativeăcumăauăfost:ă„Frumuse ileănaturii”, „Gr dinaăbunicilor”, „Floareaăpreferat ”, „Cea maiăfrumoas ăgr din ” etc.
Drume iileăcuăcopiiiăînăzonaăsuburban ăşiăînăîmprejurimileăoraşului,ăcuăobservareaăgospod riilorăde in toareădeăp s riăşiăaălanurilorădeăcerealeăauădatăposibilitateaăcopiilorăs ădescopereămodulădeăvia ăalăp s rilorăşiăvegeta iaăplantelor.ăDeăasemenea,ăauăavutăposibilitateaăs ăobserveăinsecteăşiăalteăanimaleămici înămediulălorănaturalădeăvia .ăCuăaceast ăocazieăauăfostăcunoscuteăşiărecoltateăplanteămedicinaleăşiăfloriădeăcâmp,ăprecum:ămacul,ăalb strele,ămuşe elul,ăm ceşul,ăcoadaăşoriceluluiăetc.ăCerin aăpuneriiăcopiilor în contact cu natura vie devine premisa de baz ăînăformareaălorăecologic .
Cuăprilejulăacestorăactivit i,ăcopiiiăauăînv atăs ăprotejezeănaturaăşiăs ăp strezeămediulănatural.ăOăplant ărupt ăf r ărost,ăprovocareaăuneiăsurp riăprinăjoacaăpeămalulăapelor,ăscrijelireaăsauărupereaăcopacilor, focurile aprinseălaăîntâmplareăşiănesupravegheate,ădevastareaăfâne elorăşiăp şunilorăpotăduceăla degradarea patrimoniuluiădeăfrumuse iăaleănaturii.Un impact deosebit l-au avut excursiile la monumenteleănaturiiădinăzon .ăÎnăzonaănoastr ăsuntădeclarateămonumenteăaleănaturii:ăFânea aădeălaăGlodeni,ăTeiulăargintiuădinăoraşăşiăPlopulădeălaăRafaila.ăCuăacestăprilej,ăcopiiiăauăfostăpuşiăînăsitua iaădeăaăadmiraăfrumuse eaăflorilor,ăf lniciaăarborilor,ăprecumăşiăfaptulăc ăacesteămonumenteăauărezistatăde-a lungulăsecolelorăşiăcaăurmareăaăprotej riiălorădeăc treăoameni.
O alt ămodalitateădeăformareăaăcomportamentuluiăecologicăfolosit ăcuăsuccesălaăgrupaăpreg titoareăaăfostăpreg tireaăşiăprezentareaăînăcadrulăuneiăserb riăaăsceneteiăecologiceă„S ăfimă
25
civiliza i!”,ăunăcolajădeăversuriăşiăcânteceăprinăcareăcopiiiăşi-auăfixatăşiăconsolidat reguli de comportare careăvizeaz ăprotejareaănaturii.ăDeăasemeneaăînăcadrulăproiectuluiă„ECOGR DINI A”, proiect organizatăînăparteneriatăcuăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII „M. David” şiăGr dini aă„Voinicel” Vaslui s-au preg tităşiădesf şuratăactivit iăpracticeădeăamenajareăşiăîngrijireăaăunorăspa iiăverzi,ădeăcultivareăaăflorilor, copiii dovedindu-seăfoarteăreceptiviăchiarădac ăactivit ileăleăsolicitauăunăăefortăfizic.
În concluzie, potăspuneăc ănuăexist ăactivit iiăanumeăpentruăoăeduca ieăecologic ăciăprinătoateăactivit ileăşiăac iunileădesf şurateăînăgr dini aănoastr ,ăcopiiiăîşiăpotăînsuşiănumeroaseăno iuni,ăcunoştin eăşiădeprinderiădespreăproblematicaăecologiei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Abbout L, Roger R, Quality education un the early years, Open University Press, 1995 2. BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului,ăedituraăCeres,ă2000 3. BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982 4. Bouillerce B, Carréă E,ă Cumă s ă neă dezvolt mă creativitatea,ă trad.ă deă Iuliană Moga,ă edituraă
Polirom, 2002, Iasi 5. Bruce T, Early childhood education, Hodder and Stoughton, 1997 6. CucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996 7. David T, Educational provision for our youngest children, European perspectives, Paul
Chapman Publishing,1993 8. IonescuăM,ăRaduăI,ăDidacticaămodern ,ăCluj-Napoca, editura Dacia, 2001 9. MarinescuăD,ăDreptulăMediuluiăInconjur tor,ăedituraăSansaăSRL,ăBucureşti,ă1996 10. Moyles JR, Just playing?, Open University Press, 1989 11. PârvuăC,ăEcologieăGeneral ,ăedituraăTehnic ,ăBucureşti,ă1999 12. Slade P, Child Play, London Jessica Kingsley,1997 13. StugrenăB,ăEcologieăteoretic ,ăedituraăSarmis,ăClujăNapoca,ă1994 14. Wilshire B, Role Playing and Identity, Indiana University Press, 1982 15. Winnicott D, Playing and Reality, London Penguin, 1974 ***ăLegeaăprotec ieiămediuluiă137/1995;ăLegeaămediuluiă5/2000ă
JUD. VASLUI “Naturaăpoateăs - iăslujeasc ădeăcarte,ădeăprofesor,ăde pov uitor…Eaăteăîndeamn ,ăeaăteăcheam ,ăeaăî iăprocur ă- cu mici mijloace - totăceeaăceăveiăaveaănevoieămaiătârziu.ăNuăînchideăaceast ămareăcarteăplin ădeăînv turiă!ăăăăăăăăăă” ( I. Simionescu, 1983 )
Naturaăesteăfiin aăvie,ăeaăareăvia aăăceănoiăoăfolosim pentru a evolua, pentru a transforma. Asemeneaănouã,ăeaăseădezvoltãăşiăcreşte.ăŞiăeaăesteăoăformãăaămateriei,ăcaăşiănoi.ăEsteăsubădomniaăOmului,ăregeleăblândărareori,ădarădeseoriăcrudăşiăegoist. Naturaăneăînva ăpermanentăşiănelimitat:ăînăacelaşiăloc,ăînămomenteădiferite,ăpo iăvedeaăaspecteădiferite. Omulăîşiăînfrumuse eaz ăpropriulăspirităprinăintermediulănaturiiăşiăseăpoateăschimbaăăpermanent,ăcaăşiănaturaăcareăevolueaz ăşiăcreeaz ătransformându-seăpermanent.ăŞiăomulă- esteăcreatorăşiăartist,ădar numai printr-oăstrâns ăsimbioz ăcuănatura.ă“Omulăsfin eşteălocul” - spuneăunăîn eleptăproverb,ăsurprinzândăşiădefinindăînsuşirileăumaneăformateăînăprocesulăeduca iei. S n tateaăşiăvia aăomuluiăsuntăpericlitate,ănumeroaseăcazuriădeăîmboln viri,ădeădeceseăşiăchiarăoămortalitateăînămasãăconstituindăconsecin eănegativeăaleăpolu riiăgenerateăînădiferiteăzoneăaleăGlobului. Naturaăneăd ruieşteăcuăbucurieăşiăsimplitate,ădinăplin,ănecondi ionat,ătoateăbunurileăsale. Înă condi iileă epociiă contemporane,ă caracterizateă prină creştereă demografic ,ă industrializareă şiă prinăac iuneaă deseoriă necontrolat ă aă omuluiă asupraă mediului,ă seă puneă totă maiă acută problemaă protec ieiămediuluiă înconjur tor.ă Înă aceast ă problem ă laturaă educativ ă areă ună rolă determinant.ă Educa iaă pentruămediu neăpriveşteăînăegal ăm sur ăpeăto i,ăadul iăsauăcopii,ăiarăproblemaă,ădeşiănuăeănou ,ăseăpuneătotămaiă acut,ă devenindă obiectă deă studiuă laă uneleă clase,ă sauă obiectivă înă cadrulă unoră disciplineă caă ştiin e,ăchimie, biologie, geografie. Educa iaă ecologic ă nuă este doar o necessitate obligatorie a zilei de azi ,ea este criteriul principal al stiluluiă deă via ă durabilă şiă unicaămodalitateă deă supravie uireă aă omeniriiă înă viitor.Pentruă realizareaă cuăsuccessăaăeduca ieiăecologiceăesteăesen ial ăîmbinareaăefectiv ăaăformelor de “educa ieăalternativ ” cu formeleădeăeduca ieăinstitu ionalizat . Educa iaă ecologic ă presupuneă nuă numaiă formareaă unuiă comportamentă corectă fa ă deă mediulăambiant,ădară şiă implicareaăactiv ă şiă chibzuit ă înăprocesulădeăadoptareăaădeciziilorădeămediu.ăDac ăneăîntreb măceăşans ăareăeducatiaăpentruămediuă într-oă lumeămânat ădeă intereseămaterialeă şiă ceăefecteăarăavea,ănuătrebuieăs ăfimăp r si iădeăoptimism,ăs ăfimăconvinşiăc ,ăînceput ădeălaăvârstele cele mai mici, va reuşi în timp s conduc la formarea unei conduite adecvate, iar omul de mâine va fi capabil s discearn asupra binelui şi a r ului, s ac ioneze în folosul naturii şi a sa. Scopulă esen ială ală educa ieiă privindă protec iaămediuluiă înconjur toră esteă deă aă oferiă posibilitateaăfiec ruiaă s -şiămanifesteă atitudineaă personal ,ă responsabilitateaă fa ă deămediulă înă careă tr ieşte.ăAcestălucruă începeă cuă mediulă familială undeă importanteă şiă relevanteă suntă putereaă exempluluiă şiă ceaă aăcuvântului . În şcoal , înv area trebuie s se dezvolte în mod natural, pornind de la ce ştie elevul în sensul descoperirii variet ii formelor şi a fenomenelor naturii, pe cale experimental . O înv are eficient va da copilului posibilitatea s redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta, în care profesorul
27
joac rolul unui ghid . Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elegeăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturiiăatâtădeăamenin at ăast zi,ăînseamn ăaăcontribuiălaăfericireaăomenirii. Educa iaăecologic ăaccentueaz ăăcinciămariăobiective: Conştientizarea: ajut ă eleviiă s ă capeteă oă în elegereă şiă sensibilitateă fa ă deă întregă mediulă şiăproblemeleălui;ăleădezvolt ăabilitateaădeăaăpricepeăşiădeăaădeosebiăstimulentele,ădeăaăprocesa,ărafinaăşiăextindeăacesteăpercep ii;ăcontribuieălaăfolosireaăacestorăabilit iănoiăînămaiămulteăcontexte. Cunoaşterea: ajut ă eleviiă s ă capeteă oă în elegereă deă baz ă privindă func ionareaă mediului,ăinterac iuneaă oameniloră cuămediulă şiă despreă cumă apară şiă cumă potă fiă rezolvateă problemeleă legateă deămediu. Atitudinea: ajut ăeleviiăs ăcapeteăunăsetădeăvaloriăşiăsentimenteădeăgrij ăpentruămediu,ămotiva iaăşiădevotamentulădeăaăparticipaălaămen inereaăcalit iiămediului. Deprinderi: ajut ă eleviiă s ă capeteă abilit ileă necesareă identific riiă şiă investig riiă problemelorămediuluiăşiăs ăcontribuieălaărezolvareaăproblemelorăacestuia. Participarea: ajut ăeleviiăs ăcapeteăexperien ăînăutilizareaăcunoştin elorăşiăabilit ilorădobândite,ăînăvedereaăunorăac iuniăpozitiveăşiăbineăgânditeăcareăvor conduce la rezolvarea problemelor mediului. Aducereaă eleviloră înă mediulă înconjur toră înă modă regulată esteă oă parteă important ă aă unuiă programăconştientădeăeduca ieăaămediului.ăNimicănuăpoateăînlocuiăpropriileăexperien eăcareăîiăajut ăpeăeleviăs -şiăîn eleag propriaăcomunitate,ăsistemeleănaturaleăşiăproblemeleămediului. Proiecteleăeducativeădeăeduca ieăpentruămediu, jocurile didactice, se înscriu în coordonatele unor preocup riă organizate,coordonateă ,sistematizateă deă abordareă ecologic ă aă problematicii lumii contemporane;ăeleăsuntăoăcaleădeămodernizareăaăînv mântuluiă,deăcareădepindeăposibilitateaădeăaăalegeă,înăviitor,ăîntreăunămediuăcuratăşiăs n tosă,întreăunăpublicăinformată,educatăcareăconştientizeaz ăgraveleăproblemeădeămediuăşiăunăpublicăcareăignor ăşiăesteăindiferentăălaăacesteăprobleme. Exemple de jocuri didactice pe teme de ecologie: ,,S ăPROTEJ MăNATURAă(Miciiăecologişti)”. SCOP: Verificareaăcunoştin elorăelevilorăînăleg tur ăcuănormeleădeăcomportare specificeăasigur riiăşiăprotej riiănaturii. Formareaădeprinderiiădeăaăculegeădateănecesareăînăscopulăinform riiăpeăo tem ădat . Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. OBIECTIVEăOPERA IONALE: s ăidentificeăimaginileăînăcareăomulăac ioneaz ăînăfavoareaămediului; 2.ăs ăidentificeăac iunileăomuluiăprinăcareăseădeterioreaz ănaturaă(careăproducădistrugeri); 3.ăăs ăaşezeăînăalbumulăpotrivit imagineaădecupat ăanterior,ămotivândăalegerea; 4.ăăăs ăg seasc ăantonimeleăunorăcuvinteădate; 5.ăăăs ăinterpretezeăcorectămelodiaăşiătextulăunuiăcântec. SARCINAăDIDACTIC : Identificareaăşiăgrupareaăimaginilorăînăfunc ieădeăurm rileăacestoraăasupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). Alegereaăunorăcuvinteăcuăsensăopusăşiăutilizareaălorăcorect ăînăpropozi ii. Interpretareaăadecvat ăaăunuiăcântecăcunoscut. REGULI DE JOC: R spunsurileăbuneăsuntăaplaudate,ăceleăgreşiteăsuntăcorectate de colegi. Câştig ăechipaăcareăaşeaz ăprimaăjetoaneleăcorect.
28
ELEMENTE DE JOC: Mişcarea,ămânuireaămaterialelor,ăaplauzelor,ăsurpriza. DESF ŞURAREAăJOCULUI: Grupaăvaăfiăîmp r it ăînădou ăăsubgrupe,ăfiecareăs ăleăaşezeăpe care trebuie s ăleăaşezeăpeăpanouădup ăăurm toareleăcriterii: - peăpanoulăalbăseăaşeaz ăimaginileăcareăreprezint ăac iuniădeăîngrijireăa mediului(s direaăpomilor,ăadunareaăşiăaruncareaăgunoaielorăînălocuriăspecialăamenajate,ăetc.) - peăpanoulăgriăseăaşeaz ăimaginileăcareăreprezint ăac iuniădeădeteriorareăa mediului:(t iereăpomilor,ăfocăînăp dure,ăaruncareaăgunoaielorăpeăjos). Dup ăceăfiecareăechip ăaşeaz ăimaginileăseăverific ăcuăîntreagaăgrup dac ăauăfostăcorectăaşezate.ăCâştig ăechipaăcareănuăaăf cutăniciăoăgreşeal ă. VARIANT : Eleviiăauădou ăalbume: S ăocrotimănatura. Nuădistruge iănatura. Anteriorăplanific riiăşiădesf şur riiăjocului,ăeleviiăauădreptăsarcin ădeăaădecupaăacas ădinărevisteăsauădinăc r iăimaginiăcuăac iuniăaleăomuluiăasupraămediului. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care credeăc ăseăpotriveşte,ămotivândăalegerea. Înăăparteaăaădouaăaăjoculuiăseăvaădesf şuraăunăexerci iuădeălimbaj:ăliăseăvor spuneăelevilorăcuvinte,ăiarăeiăvorăg siăopusulăluiă(antonimul)ăşiăvaăformula propozi iiăcuăceleădou ăantonime. Cuvinteleăaleseătrebuieăs ăcorespund ătemeiăjoculuiăşiăs ăpun ăeleviiăîn situa iaădeăaăconştientizaăceleădou ămodalit iădeăac iuneăasupraămediului:ăuna benefic ăşiăaltaăd un toare. Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – r uăetc. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este eviden iat ădragosteaăşiăgrijaăfa ădeănatur :ă,,Frumoas -iăstradaănoastr ă’’.
JOC DIDACTIC: ,,S CULE ULăCUăSURPIZE”. SCOP: Recunoaştereaăşiădenumireaăunor obiecte de uz personal; Demonstrareaăşiădenumireaăac iuniiăpeăcareăoăîntreprindemăcuăajutorul acestora; Consolidareaăunorădeprinderiădeăigien ăpersonal . SARCINAăDIDACTIC :ă REGULI DE JOC: Elevulăchematăalegeăunăobiectădinăs cule ,ăîlăpip ieăşiăf r ăs ăseăuiteăîlănumeşte,ăapoiăîlăarat ăcopiilorăşiăspuneădup ăceăl-aărecunoscutădeăceătrebuieăfolosit.ăCeilal iăvorăexecutaăac iuneaăcareăpoateăfiăîndeplinit ăcu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). ELEMENTEDEăJOC:ădeschidereaăşiăînchidereaăsacului,ăghicirea,ăimitareaăac iunilor,ăaplauze. MATERIALăDIDACTIC:ăunăs cule ăînăcareăseăg sescădiferiteăobiecteădeăuzăpersonal:ăpahar,ăperiu ădeădin i,ăpieptene,ăoglind ,ăprosop,ăs pun,ăsavonier ,ăbatist ,ăşerve el,ăperieădeăhaine,ăperieădeăghete. DESF ŞURAREAăJOCULUI: Înv toareaăvaăaduceăînăclas ăunăs cule ăcuăsurprize.ăEleviiăchema iăvorăveniăînăfa aăclasei,ăşiăf r ăs ăseăuiteăintroducămânaăînăs cule ăşiăspun:ă,,Euăamăg sităoăperiu ădeădin i’’.ăOăvaăscoateădinăs cule ,ăoăvaăar taăşiăvaăexplicaănecesitateaăşiăimportan aăfolosiriiăacesteiaă(cumătrebuieăutilizat,ăcândăşiă
29
deăceăesteăbineăs -l folosim într-unăanumităfel)ădup ăcareăvaătrebuiăs ăimiteăfolosireaăei.ăDac ăr spunsulăesteăbunăvaăfiăaplaudat,ăiarădac ănuăesteăcorect,ăvaăfiăchematăaltăelevăpentruăaădaăr spunde. Şcoalaădeăaziă ,ă şcoalaădeămâineăareăsacraămisiuneă ,printreăaltele,ăs -iă înve eăpeăeleviăs ă tr iasc ăfrumosă şiă s n tos.Dreptulă deă aă aveaă ună mediuă s n tosă esteă ună dreptă fundamentală ală fiec reiă fiin eăumane.Înscriindu-se în registrul bogat al “noilorăeduca ii”,educa iaăecologic ăpermiteădeschidereaăşcoliiăspreăproblematicaă lumiiăcontemporane.ăSeăcontureaz ,ădinăceă înăceămaiămult,ă ideeaăc ă şcoalaă trebuieăconsiderat ă înăansamblulămodalit iloră socialeădeăeduca ieăcareăconstituie,ădeă fapt, sistemul social de educa ie.ă Multeă dintreă noileă modalit iă deă educa ieă satisfacă nevoiaă deă educa ieă permanent ă aăindividului. Într-oăsocietateătotămaiăgr bit ăşiăartificializat ,ăaceast ăeduca ieăvineăăs ăăăpropun ăcaăfinalitateă dezvoltarea conştiin eiăecologiceăşiăaăaptitudinilorănecesareăpentruăcaăoricareăcet eanăs ăjoaceăunărolăactivăşiăconstructivăînăconservareaăresurselorănaturale,ăînăactivit ileădeăprevenireăaăpolu riiăşiăprotec ieăaămediuluiăperceputăcaăsuportăalăvie ii.
Dac ăeiă ,ă elevii,ă crescă ast ziă înă spiritulăecologiei,ăpoateăc ămâineăTerraăvaădeveniămaiăcurat ,ămaiă verdeă şiămaiă vesel ,iar oă lec ieă bineă înv at ă înă copil rie,ă înă şcoal ,ă seă transform ă înă deprindereăpentru un adult. Copilulătrebuieăl satăs ădescopereăelăînsuşiăadev rul,ăs -iăcultiv măinteresulăpentruăpromovareaăst riiădeăs n tateăînămediulăînconjur tor,ăs -lăeduc măînăsprijinulăocrotiriiăşiăprotec ieiămeduluiăînconjur tor.ăDeăăaceeaăăesteăăănecesar ăăăp strareaăăăunuiăămediuăăădeăăăvia ăănealterat,ăcâtăămaiăăpropiceădezvolt riiăăăfiin eiăăăumane.ăCopiiiă ă ă trebuieă ă ă convinşiă ă ă c ă ă ă f r ă ă ăună ă ămediuă ă ă curat,ănepoluată ăvia aă ăomuluiă ănuă ăesteăăposibil ă. BIBLIOGRAFIE 1. ComanăM.,ăD sc lescu,ăA.ă(2008):ăGhid de bune practici de mediu, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2. Gr dinaru, Ilie (2000) – Protecţia mediului,ăEdituraăEconomic ,ăBucureşti; 3. Nedelcu,ăGabriela;ăNedelcu,ăM d lina(2003)ă– Educaţia ecologică şi voluntariatul în protecţia
mediului,ăFunda iaăpentruăCultur ăşiăEduca ieăEcologist ăEcotop,ăEdituraăTreira,ăOradea; 4. Momanu Mariana, Introducere in teoria educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 2002;
S ăFACEMăÎMPREUN ăPRIMIIăPAŞIăÎNăECOLOGIE
GU UăMIHAELA GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12
HUŞI, JUDE ULăVASLUI Într-oă variant ă foarteă simpl , Ecologia este ştiin a care se ocup cu studiul mediului înconjur tor, cu totăceăcuprindeăelă(inclusivăom).ăEcologiaăesteăoăştiin ătân r ,ăcareăevolueaz ăcontinuu. Gr dini aă esteă treaptaă deă înv mântă careă faceă primiiă paşiă înă formareaă uneiă conduiteă şiă gândiriăecologice,ă careă presupuneă ac iuniă concreteă pentruă conservarea,ă gospod rirea,ă ocrotireaă şiă protec iaămediului.ăCopilulădeăgr dini ăînva ăs ăexplorezeămediulăînconjur tor,ăs ăpun ăîntreb ri,ăs -şiăexprimeăst riăsufleteşti,ăs ăiubeasc ăfrumosulădinănatur ,ăs ăini iezeăac iuni.ăEduca iaăecologic ătrebuieăs ăfieăoăeduca ieădespreămediu,ă prinămediuă şiă înămediu.ă Pornindădeă laăpremisaă c ă scopulă educa ieiă ecologiceăăesteă deă aă preveniă deteriorareaămediului,ă înă acestă sensă copilulă deă acum,ă adultulă deămâineă trebuieă s ă
30
ac ionezeăconştientăpentruămen inereaăşiăîmbun t ireaăpermanent ăa calit iiăacestuia.ăPentruăfacilitareaăîn elegeriiăfactorilorăcareădeterioreaz ămediulăvoiădaăcâtevaădefiniriăaiătermenilor.ă - Prin deseu se întelege o parte dintr-oămaterieăprim ăsauădintr-un material ce ramâne în urma unui proces tehnologic prin care seărealizeaz ăunăanumităprodusăsauăsemifabricat.ăDeşeulăseămaiăpoateăutilizaăînăcursulăaceluiaşăprocesătehnologic. Deşeulăesteăunămaterialăcareăprinăelăînsusi,ăfar ăaăfiăsupusăuneiătransform ri,ănuămaiăpoateăfiăutilizat.ă - Rezidulăesteăoămaterieăramas înăurmaăuneiăopera iuniădeăprelucrareăaăunuiămaterial. Acesteădou ămateriiăîmbracaăatâtăaspecteăprivitoareălaămaterialeleăreciclabileărezultateăînăurmaăproceselorătehnologiceădinăindustrieăşiăagricultur ăcâtăşiăaămateriilorărezultateăînăurmaăactivit ilor domestice (casnice). Surseleădeşeurilor;ăPrincipaleleădeşeuriăreciclabile I.Deşeuriăproveniteădinăsectorulăgospodarescăşiăpublic 1.Deşeuriăalimentareăformateădinăresturiădeălaăbuc t rii,ăalimenteădeteriorateăşiăalteleăsimilare; 2.Deşeuriăcombustibile:ăhârtie, cartoane, lemne, frunze, textile, piele, cauciuc, plastice de diferite provenien e; 3.Deşeuriănecomestibile:ămetale,ăsticl ,ăceramic ,ăpiatr ,ăc r mida,ăzgura,ăcenuşa; 4.Deşeuriădeălaădemol riăşiăşantiereleădeăconstruc ii:ămoluz,ăbetonăspart,ămetal,ăresturi provenite de la lemnulădeăconstruc ieăşiăalteămateriale; 5.Deşeuriăvoluminoase:ăobiecteăuzateădeăuzăgospod resc,ăobiecteăelectrocasnice; II.Deşeuriăproveniteădinăsectorulăindustrial: 1.Deşeuriăproveniteădinămetalurgie:ăfierăvechi,ăo el,ăoteluriăaliateăsiănealiate,ăoxidădeăfier,ădeşeuriădinăfont ,ădeşeuriădinămetaleăsiăaliajeăneferoase; III.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăenergerica: 1.Cenuşaădeălaătermocentrale; 2.Deşeuriădeăcombustibiliănucleariă(centraleleăatomoelectrice); IV.Deşeuriăproveniteădin industria lemnului: 1.Ramaşi eădinălemnămasiv,ărumeguş,ăcojiădeălemn,ăcraci,ădeşeuriădeăfrunze,ăvarfuriădeălaăsegmentareaăarborilor; V.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăcelulozeiăsiăaăhârtiei: 1.Deşeuriădeăhârtieădeădiferiteătipuri:ăhârtieănormal ,ăhartieămetalizat ,ăhartieăparafinat ,ăhartieăbituminat ; 3.Maculaturaădeădiverseătipuriădeăhârtieăşiăcartoane; VI.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăusoar : 1.Textileăşiăobiecteătextileăscoaseădinăuz:ăbumbac,ălâna,ăm tase; 2.Deşeuriădinăpieiăbruteăşiătab cite,ăp răde la animale; 3.Deşeuriădinăpieleaădeălaăfabricareaăînc l mintei; 4.Deşeuriădeălaăprelucrareaăcauciuculuiăînăindustriaăusoar ; VII.Deşeuriăproveniteădinăindustriaămaterialelorădeăconstructii: 1.Deşeuriădinăsticl ,ăceramic ,ălemn,ăbetoane,ăfierăvechi; 2.Deşeuriădinătransporturi,ăanvelopeăuzate,ăuleiuriăarse,ăfierăvechiăproveniteădinăpieseăşiăambalajeăscoaseădin uz, de la vopsitorii; VIII.Deşeuriăproveniteădinăspitale: 1.Multeădinăacesteădeşeuriăsuntăsimilareăcuăceleăor şeneştiăşiăgospod reşti,ădarăsuntămaiăpericuloase datorit ăprovenien eiălorădeălaăpacien iiăcuădiferiteătipuriădeăboli;ăDinăacestămotivăeleăauăunăregimăaparteăfiindăprelucrateăseparat;ăAici,ăpeălangaădeşeurileăobisnuite,ăintraăşiăinstrumenteleăchirurgicaleăscoaseădinăuzăşiăaparateleămedicaleăscoase din uz; 2.Deşeurileădinăspitaleăcâtăşiăceleănormaleăsuntăarseăînăinstala iiăspecialeălaăoătemperatur ăridicat ăîncâtăs ălimitezeăcâtămaiămultăposibilăcontaminareaămediuluiăînconjur tor;
31
IX.Deşeuriăproveniteădinăagriculturaăşiăindustriaăalimentar : 1.Oăparteădinăorganeleăplantelorăcareănuăconstituieăoăsurs ădeăalimentareăvegetalaăpentruăoameniăşiăanimaleăsuntăconsiderateădeşeuriăşiăsuntăreciclateăcaăatare: a)Tulpinile de la cereale, pleava, vrejii de la cartofi, cojile de la floarea soarelui, frunzele diferitelor plante; f)Resturile vegetale de la fabricarea conservelor de legume si fructe; Ceăesteăreciclarea,ăcumărecicl măşiăceărecicl măă? Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare. Reciclare înseamna colectareaăseparat ăaădeşeuriloră(sticla,ăplastic,ăhartie),ăcur tireaăşiăprelucrareaăînăbunuri utilizabile similare sau diferite. Principiulăeăsimplu:ărefoloses iăhârtiaăpânaăteăplictiseştiăşiănuămaiăt iaăal iăcopaci,ăaiăgrij ăceăfaciăcu materialele din plastic,ăobiecteleăcareănuăî iămaiătrebuieăleădoneziăsauăleăg seştiăoănou ăfolosin .ăCelămaiăindicatăesteăs ăfolosimămaterialeăpeăcareăpamantulăleăpoateăabsorbiănaturalăşiăreintegra.ăCumăasta?ăCamăcumăarat ăşiăschemaădeălaăcircuitulăapeiăînănatur .ăNimicănuăse pierde,ătotulăseărefoloseşte.ăCamăaşaăarăar taăteoria.ă Avantajeleărecicl rii: Reciclareaăelimin ăpoluareaăşiăconserv ăresurseleănaturale.ăCelămaiămareăbeneficiuădeămediuăalăreciclarii este legat nu de depozitarea rezidurilor, ci de conservarea energiei şiăaăresurselorănaturaleăşiăprevenireaăpoluariiăprinăutilizareăînăprocesulădeăfabrica ie,ăaămaterialelorărezultateădinăreciclareăşiămaiăpu ină aă celoră primare.Materialeleă recuperateă auă fostă dejaă purificateă şiă prelucrateă anterior,ă astfelă încâtăutilizarea loră înă procesulă deă fabrica ieă presupuneă oă activitateă maiă curat ă şiă ună consumămaiă mică deăenergie.ăAnalizeădetaliateăauăeviden iată faptulăc ăacesteăbeneficiiădeămediuăaleăreciclariiă suntăcuămultămaiăeficienteădecatăoriceăalteăac iuniădeăprotejareăaămediului.ăPrin reciclarea unei tone de materiale într-unăprogramăobişnuitădeă reciclare,ă suntăeconomisi iă celăputină187ăUSDăprină realizareaădeă economiiă laăelectricitate,ă petrol,ă gazeă naturaleă şiă c rbune,ă chiară înă condi iileă înă careă inemă contă deă consumurileădatorate colectariiăşiătransport riiămaterialelor. Reciclareaăelimin ăcosturileădepozit riiărezidurilorăsauăaăinciner riiălor.ăCosturileărecicl riiăsuntăpar ialăamortizateăprinăevitareaăcheltuielilorădeădepozitareăsauăincinerareăşiăprinăvindereaămaterialelorărezultate.ăPre urileădeădepozitareăvariaz ăfoarteămultăînăfunc ieădeăzon ,ăşiăpia aămaterialelorăreciclateăeste într-oăcrestereăexploziv . Reciclareaăcreaz ănoiălocuriădeămunc ăşiăcresteăcompetitivitateaăindustrieiămanufacturiere.ăReciclareaăofer ăindustrieiămanufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care seătranslateaz ăînăvaloareăpentruăconsumatoriiăcareăcheltuiescămaiăputinăpeăproduseăşiăambalaje.ăEfecteleărecicl riiăasupraădezvolt riiăindustrialeăsuntăsemnificative. Colectarea materialelor reciclabile. De unde vin materialele reciclabile? Implicareaăpublic ăînăprocesulărecicl riiăcreşte,ăcutiileăşiăsticleleădeăăr coritoareăşiălapte,ăziareleăşiăambalajeleădeăfructeăşiăderivateăaleăacestoraăconstituindăceaămaiămareăparteăaăproduselor reciclate.Cele mai comune produse uzate reciclate sunt metalele: Uşi,ărameădeăferestre,ăaparatur ,ăautomobile,ărameădeăpatăşiăarcuriădeăsaltele,ăbiciclete,ăschele,ăchiuveteădeăfont ăşiăc ziădeăbaie,ăcalculatoare,ăoaleădeăg tităşiătig i,ăfireăelectrice, lifturi, rame de ochelari de soare,ăutilajeăfermiere,ăambalajeăpentruăalimenteăşiăb utur ,ăechipamenteămedicale,ăexcavatoareăindustriale,ăbroaşteădeăuşiăşiăbutoniădeăclan e,ăechipamenteădeăbirouăşiămobil ,ăechipamenteăpentruăjoac ăşiăparcuri,ă evi,ăşineăşiăvagoane,ăbareăconsolidateăpentruăterasamente,ăacoperişeăvapoare,ărameădeăstructur ădinăo elăpentruăconstruc ii,ăcabluriătelefonice,ăunelte,ăjuc rii.
Protejarea habitatelor naturale.ăDefriş riămasiveăcuăperturbareaăecosistemelor. Prevenirea problemelor viitoare.Reciclarea este un proces economic cu efect pe termen lung. Prin sc dereaăcantit iiădeămateriiăprimeăseăproduceăoăcreştereăaăpre uluiăacestora,ădeciăşi a produselor aflate peăpia ,ăceeaăceăpoateădeterminaăoămareăinstabilitateăeconomic Poluarea Aă poluaă inseamn ă aă contaminaă unămediuă înă specială cuă deşeuriă f cuteă deă c treă om.ă Exist ă oămul imeădeăfeluriădeăpoluareăcareăseăîntâmpl ăchiarăşiăînăoraşulăt u şiăpeăcareăiăleăpo iăar taăcopiluluiătau.ăExist ăpoluareăaăapeiă(dinărâuri,ăm riăsauăoceane)ăşiăpoluareăaăaerului.ăUnaădintreăceleămaiăpericuloaseăformeădeăpoluareăesteăceaăcuăpetrolăsauăsubstanteăchimiceăînăap ăpentruăc ăd uneaz ăviet ilorăcareăseăafla sub "petele" de petrol. Poluareaăaeruluiăseăproduceădeălaăcombinateăchimice,ămaşiniăşiăalteăproducatoareădeănoxe.ăăDiferen aădeăcalitateăaăaeruluiăăpoateăfiăsesizat ăădeăcopiiiăcrescu iăînămediulăurbanăcândămergălaăbuniciiădeăălaă ar ăsau la munte unde aerulăesteămaiă"curat"ătocmaiăpentruăc ămediulănuăesteăatâtădeăpoluatăşiăexist ămaiămult ăverdea . Poluareaă reprezint ă contaminareaă mediuluiă cuă materialeă careă d uneaz ă s n t ii,ă calit iiă vie iiă sauăfunc ion riiă naturaleă aă ecosistemelor.ă Cuă toateă c ă oă parte din poluarea mediului este un rezultat al ac iuniiă naturii,ă cumă ară fiă erup iileă vulcanice,ă ceaămaiămareă parteă esteă cauzat ă deă activitateaă omului.
Timpul nu ne mai este prieten ! Cu el suntem într-oăpermanent ăcompeti ie! Înămomentulădeăfa ăasist mălaădezvoltareaăunorănoiămodalit iădeăabordareăeduca ional ,ăcareă
eaădureaz ătoataăvia a,ădinăprimulăcontactăcuăaerulăsiăpân ălaăîntoarcereaăînănefiin .ă Un vechi proverb românesc spune :,, Pomul când e mic se-ndreapt ’’.ăDeăaceea,ăcopiiiăpeşcolariă
sunt publicul cel mai important, celămaiă avidă deă informa iiă deă bun ă calitate,ă cuă aplicabilitateă peă totăparcursulăvie ii.ăă
Copiiiădeăast ziăsuntăgestionariiăşiăconsumatorii de mâine ai resurselor naturaleăşi,ă înăceleămaiămulte cazuri, ei chiar pot influen aă radicală atitudinileă p rin ilor,ă aleă membriloră comunit iiă fa ă deăproblemele ecologice.
Ne-am propus s ăfacemădinăeduca iaăecologic ăunăcrezălaăcare s ăadereăceiămiciădarăşiăceiămari.ăCeiămici,ăpreşcolarii, vor avea posibilitateaăs ăcunoasc ăşiăs -şiăînsuşeasc ănormeădeăcomportamentădeăaăc rorărespectareădepindeăasigurareaăunuiăechilibruăîntreăstareaădeăs n tateăaăindividului,ăaăsociet iiăşiăaă mediului.ă Dorimă s ă ajut mă copiiiă s ă înteleag ă înc ă deă laă aceast ă vârst ă câtă deă importantă esteă s ăcreasc ă şiă s ă tr iasc ă într-un mediu curat, nepoluat, nedegradatădară şiă cumăs ă iaă atitudineă fa ădeăceiăcare,ăcuăbun ăştiin ,ăîncalc ălegileăşiănormeleăecologice.
şcoal ăşiădeăînv mânt,ăfamiliaăjoac ăunărolăesen ialăpentruăaăexplicaăcelorămiciăceăreprezint ănatura,ăînăceăconst ărespectulăfa ădeămediulăînconjur tor. Deăaceeaăăconsiderănecesarăşiăfirescăs ăac ion m şiăasupraăfamiliilorăcopiilor,ăpentruăa-iăfaceăs ăîn eleag ă faptulă c ă deă modulă cumă seă comport ă eiă cuă natura,ă deă reac iileă loră asupraă planteloră şiăanimalelorădepindeă înămareăm sur ă succesulă form riiă laăcopiiiăpreşcolariă aăunorădeprinderiă ecologice corecte. Degeabaă copilulă înva ă laă gr dini ă s ă ocroteasc ă ună animală sauă oă plant ,ă dac ă înă familieă îşiăvedeă p rin iiă ac ionândă brutală şiă f r ămil ă asupraă acestora. Deă aceeaă p rin iiă iă chiară buniciiă trebuieăimplica iăînăactivit ileănoastreăecologice i,ădeăceănu,ăchiarăpremia iăcuădiplomeă iădaruriădinămaterialeăreciclabile. Naturaăîşiăofer ăfrumuse eaăşiăgrandoarea,ătrebuieăs ăînv măcopilulăs ăoăvad ăcuăochiiăsim uluiăşiăalăra iunii,ăs ăoăîn eleag ăşiăs ăoăpre uiasc !. BIBLIOGRAFIE: 1.Lileu Alexandra – „O conduita ecologica corecta” în „Tribuna Invatamantului” Nr. 41/21 oct. 1991 pag. 5 2.Ciobotaru, Melania, 2005,ăEduca iaăecologic în gr dini , Editura CD Press, Bucureşti 3.M.Botnariuc A.Vadineanu - Ecologie, Editura Didactica Pedagocica, Bucuresti, 1990
36
FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA COPIII PREŞCOLARI, O OPORTUNITATE
MIHORDEAăăNUŞA
GR DINI AăCU P.P. NR 12 HUŞI, JUDE ULăVASLUI
Cunoaştereaă naturiiă şiă în elegereaă legiloră careă oă guverneaz ă trebuieă s ă înceap ă dină perioadaăpreşcolar ,ădeoareceălaăaceast ăvârst ăesteănecesar ,ădarăşiăposibil ăformareaăuneiăatitudiniăecologice. Formarea unei gândiri, atitudini si aptitudini ecologice este scopul suprem pentru supravie uireaăomului,ă iarăcunoştin eleăc p tateă înăprimiiăaniădeăvia ăcuăprivireă laănatur ăvoră fiămultămai bineă aplicateă maiă târziu.Educa iaă ecologic ă esteă oă form ă deă educa ieă care,ă printr-un sistem de ac iuniă specificeă asigur ă formareaă uneiă conştiin eă ecologice,ă iară aceastaă st ,ă laă rândulă ei,ă laă bazaăconduitei ecologice, comportamentului ecologic sau eticii ecologice.ă Seă fundamenteaz ă înă familieă – înainteădeăgr dini ă– prinăputereaăexempluluiăşiăapoiăprinăceaăaăcuvântuluiăşiăseăformeaz ăpeăparcursulăvie ii.
Ună obiectivă importantă ală proiect riiă noastreă curriculareă esteă acelaă deă aă transmiteă copiilorăpreşcolariăcunoştin eăsiădeăaăleăformaăpriceperiăşiădeprinderiănecesareăîn elegeriiă lumiiă înăcareătr iesc,ăprecumăşiădeăa-i informa ca de-aălungulăintregiiăvietiăavemănevoieădeăunăcomportamentădeăprotec ieăaămediuluiă înconjur torăcareăneăvaădaădreptulăsaăneăspunemăcaă suntem adevarati ecologisti astfel avem datoria de a fi model pentru altii si chiar sa-i indrumam. E bine sa stie ca natura trebuie respectata si
nu dominata.
Am inceput educatia ecologica cu formarea la copii a bunului obicei de a pastra curatenia in sala de grupa si in curtea gradinitei, de a nu calca in picioare iarba si florile si am continuat cu actiuni mai complexe, de amenajare,plantare si intretinere a spatiilor verzi. Prima activitate s-a numit « Curatenie in clasa mea ». Copiii sunt invitati sa faca curatenie in sala deăgrupa.ăSeăformeaz ăgrupeădeălucruădupaăpreferinte. Se stabilesc regulile si sarcinile de lucru. Educatoarea indruma copiii si accentueaza urmatoarele calitati :harnicia, prietenia, colaborarea, intrajutorarea, creativitatea, inventivitatea grupurilor.
Copiiiă auă fostă antrena iă înă observ riă cuă întreagaă grup ,ă careă auă oă durat ă foarteă scurt ă şiă înăobserv riă deă lung ă durat ă careă auă ună rolă importantă înă cunoaştereaă evolu ieiă plantelor,ă animalelor,ăprecumăşiăaăunorăfenomene.ăAstfel,ăpentruăobservareaăprocesuluiădeăîncol ireăaăplantelor,ădeăcreştereăşiădezvoltareă aă lor,ă amă folosit:ă experimentul,ămuncaă practic ,ă demonstra ia,ă conversa ia,ă înv areaă prinădescoperire,ăamăelaboratăunăplanăceăvizeaz ăprincipaleleăetapeăaleăunuiăproces:ăgermina ia,ăplantaătân r ăşiăintegrareaăacesteiaăînăconceptulădeăvie uitoare.ăPrimulălucruăpeăcareăl-amăf cutăcuăajutorulăcopiilor,ăaăfostă preg tireaă p mântuluiă necesară înă careă amă pusă diferiteă semin eă (fasole,ă grâuă ,porumb,ă floarea-soarelui). Am atras aten iaăcopiilorăc ăpentruăaăobservaăbineăplantele,ărecipienteleătrebuieăpuseăîntr-un locă accesibildeă undeă eiă leă potă urm riă zilnică siămaiă alesă saă leă poataă ingriji,ă avândăgrij ă s ă umezeasc ăp mântulăoădat ăpeăs pt mân ,ămaiăpu inăintr-un ghiveci, pe care sa nu il ude deloc. Dou ăghiveceăle-am pus într-unăcol ămaiăîntunecat,ătransmi ându-leăc ădup ăceăvorăap reaăplanteleăvorăaflaămaiămulte.ăDup ăceăplanteleăauăr s rităamăconstatatăimpreuna: - copiiiăauămanifestatăoămareăcuriozitateăînăleg tur ăcuăanumiteăaspecte legate de dezvoltarea plantelor, caă deă pild :ă ”Deă câteă zileă auă nevoieă planteleă caă s ă creasc ?”, „Ceă seă întâmpl ă dac ă planteleă nuă auădestul ălumin ?”, „Darădac ănuăleăud m?”, ”Câte plante cresc dintr-un bob(samanta)?” etc. copiiiăsuntăfoarteăner bd toriăs ăvad ăplanteleăcrescând.ăMereuăprivescăghiveceleăaşteptândăs ăapar ăsiăsa se dezvolte plantele. Am confecionat cu ajutorul parintilor casute pentru pasarele pe care cu ajutorul copiilor le-am asezat in copaceii din curte pentru a demonstra grija si protectie pentru pasarile ce raman in tara noastra.
37
Acesteă manifest ri,ă precumă şiă curiozitateaă peă careă auă avut-oă copiii,ă consideră c ă suntă maiăimportanteă şiă maiă captivanteă decâtă activit ileă obişnuiteă desf şurateă zilnic.ă Cuă alteă cuvinte,ă prinăspecificul structuriiă lor,ă planteleă permită cercetareaă maiă am nun it ,ă descompunereaă loră înă p r iăcomponente,ăîlăajut ăpeăcopilăs ădescopereămaiăuşorăcondi iileănecesareăvie ii,ăs ăsesizezeătransform rileăcareăauălocăsubăinfluen aădiferi ilorăfactoriădeămediu.ăăăăăă In cadrul activitatii de « Cunoasterea mediului « am organizat o plimbare cu tema : »Copacii de pe strada mea ». Cu aceasta ocazie, copiii au observat modificarile care au loc in natura in viata plantelor, au observat vegetatia, cum sunt frunzele (forme, dimensiuni, asperitate, culori). Sub indrumarea mea, copiii au obtinut informatii despre mediul inconjurator, le-am largit orizontul intelectual, le-am dezvoltat capacitatea de a cerceta si de a descoperi relatiile dintre fenomene. Copiii au invatat sa pastreze curatentia pe strada, sa nu scrijeleasca trunchiurile copacilor. Pentru a avea un interes si mai mare pentru observatie am hotarat ca impreuna cu copii si cu ajutorul catorva parinti sa plantam in curtea gradinitei unu doi copacei ceea ce s-a si infaptuit. Au urmat perioadele de observare, ingrijire, documentare in legatura cu nevoile pe care trebuie sa le indeplinim in fiecare anotimp .
Prină aceastaă copiiiă auă pre uită maiă multă ceeaă ceă au,ă auă în elesă cât munc ă şiă r bdareăpresupune creştereaăunuiăpom.ăăăă
Ină cadrulă activitatiiă op ionale-Educatie ecologica-concurs cu tema : »Natura prietena noastr »amăurm rit :
-verificareaăşi sistematizareaăcunoştin elor ecologice ; -consolidarea noiunilor stiintifice si a capacitatii de comunicare ca rezultat al explorarii
vederea educarii unei atitudini pozitive fata de acesta, formarea si dezvoltarea capacitatii de a constientiza rolul naturii in viata omului, precum si rolul omului in natura prin desfasurare unui concurs.
Concursul a avut mai multe probe : Proba I - Proba de cunostinte in care li s-au adresat intrebari celor doua echipe. Proba II – Se prezinta copiilor mai multe imagini cu fapte bune si fapte rele.
Copiii descriau actiunile si spuneau ce fapte sunt reprezentate in imagini(fapte bune, fapte rele), scotandu-se in evidenta faptul ca actiunile poztitive trebuie sa fie urmate si de ei.
Proba III – Copiii imita unele actiuni negative : 1.a. Un copil rupe floarea. b.Un copil rupe crengile copacilor ; 2.a. Un copil imprastie hartiile pe jos ; b.Un copil strica cuibul pasarilor.
Copiii corecteaza actiunile prin versuri si prin transmiterea unor mesaje ecologice : « Nu rupeti florile! »,
« Nu rupeti crengile copacilor !» « Pastrati curatenia ! » « Ocrotiti pasarile ! » Proba a-IV-a – Proba de creativitate Aranjament floral de toamna (vaze si flori de toamna) Proba a-V-a – Proba artistica
Seăvorărecitaăpoeziiăsiăseăvorăcântaăcânteceăcuăcon inutăăecologic. Proba a VI-a – Rezolvarea sarcinilor didactice din fisele de evaluare :
38
1.a.Coloreaza aspectul negativ din imagine si taie cu o linie imaginea cu aspectul negativ.
b. Ajuta-l pe copil sa ajunga la locul unde poate respira aer curat. 2.a.Coloreaza aspectul pozitiv din imagine si taie cu o linie imaginea cu aspectul
negativ. b.Ajuta-l pe copil sa aleaga drumul care duce la cosul de gunoi.
Prin aceasta activitate, copiii si-au consolidat, aprofundat si sitematizat cunostintele privitoare la ocrotirea naturii si protectia mediului. La finalul proiectului am compus impreuna cateva sloganuri ecologice pe care le-am afisat la mitingul ecologic traditionalăalăcopiilorădinăoraş:
Dimensiuneaă european ă aă sistemeloră deă înv mântă seă poate descoperi doar prin acest tip de proiecte,ăcareăsimultanăformeaz ăcopiii,ădarăşiăcadreleădidacticeăimplicateăînăproiect.
Obiectivul principal al celui de-ală treileaă proiectă derulată deă institu iaă noastr ,ă ă cuă titlulă ,,ă S ăfacem ceva pentru planeta noastr ă ``,ă ă aă fostă s ă asigur mă copiiloră oportunitateaă deă aă ac ionaă caă unăcet eanăeuropeanăprinăîncepereaăuneiăcercet riăăaăceloră4ăelementeănaturale- aer,ăap ,ăp mânt,ăfocădinămediulă înconjur tor.ă Protejareaă mediuluiă permiteă promovareaă dialoguluiă intercultural în jurul unor intereseăcommuneăîntreăcadreleădidacticeăşiăcopiiiădinătoateăcol urileăEuropei.ă
39
Copiiănoştriiăsuntăgenera iaăcareăvaăluaădeciziileăînăviitor,ăaşadarăauăpermisiuneaăs ăiaăini iativaăprotej riiă p mântuluiă (s ă respecteă spa iileă naturaleă deschise,ă animaleleă peă caleă deă dispari ie,ă s ărecicleze,ă s ă foloseascaă surseă deă energieă regenerabile),ă protej riiă apeiă (ă s ă economiseasc ă apa,ă s ăac ionezeă împotrivaă polu rii,ă s ă foloseasc ă apaă caă surs ă deă energie),ă protej riiă aeruluiă (ă s ă ac ionezeăîmpotrivaă polu riiă aeruluiă şiă aă polu riiă sonore,ă cur areaă aeruluiă prină plantareaă deă copaci,ă s ă fac ădiferen aăîntreăfolosireaăenergieiăregenerabileăşiăceaăob inut ăprinăcombustibiliăfosili),ăprotejareaădeăfocă(ăsoareleăprimaănoastr ăsurs ădeăenergie),ăprevenireaăarderiiăcopacilor,ăob inereaădeăenergieădinărociăşiăminerale. Peă parcursulă acestuiă proiect,ă copiiă auă ajunsă s ă de inaă informa iiă despreă culturileă na iuniloră(partenerilor)ă implicateă şiă auă cunoscută câtevaă cuvinteă dină limbaă partenerilor,ă peă lâng ă englez ,ăprincipalaă limb ă deă comunicare.ă Folosindă poştaă electronic ,ă prezent rileă înă PowerPointă amă avutăposibilitateăs ăcompar măsolu iileăob inuteălaănivelăna ionalăprivindămediulăşiăceleă4ăelementeănaturale. Obiective proiectului au fost: -S ăimpliceăechipaădeăcadreădidacticeăşiăp rin iiăăs ăpracticeălucruăînăechip ; -S ăseăpredeaăcopiilorăno iuniăclareăprivindămediulăinconjurator,ăastfelăîncâtăs ărespecteănaturaăşiăceleă4ăelemente- ap ,ăfoc,ăaer,ăp mânt; -S ăajuteăcopiiăs ădobândeasc ăcompeten eleădeăbaz ănecesareăînăvia ; -S ăseăîncurajezeăstudiulălimbilorăstr ine- pentru comunicarea între parteneri; -S ă seă dezvolteă cunoştin eleă personaleă aleă cadreloră didacticeă şiă în elegereaă diferen eloră culturaleă şiălingvistice europene; -S ă seă cercetezeă dezvoltareaă economic ,ă politic ă şiă cultural ă aă oraşuluiă şiă mediuluiă înconjur tor,ăcomprându-lăcuăcelăalăşcolilorăpartenere- diferen eleăîntreăşcoli,ăoraşeăşiă ri. -S ăseăîmbun t easc ăabilit ileăşiătehnicileădeăcomunicareăşiăinformare; -S ăseăîmbun t easc ămetodologiileăpedagogiceăprinăexperimentareaăinova iilorăbazateăpeăflexibilitateaăorganiz riiăclaseiăşiăaăprofesorilor; -S ăseăîmbunat easc ătehnicileădeăpredareăprinăschimbulăcuăprofesoriăeuropeni; -S ăseădeaăunăsensăînv turiiăînăşcoal ăşiăs ăseăajuteăcopilulăs ăseăsimt ăbineăînăşcoalaăşiăînămediulălui; -S ăseăpromovezeăcunoaştereaăUniuniiăEuropene.
- Energia:ă evaluareaă comportamentuluiă participan iloră deă proiectă privindă consumulă deă ap ,ă energie,ăhran ,ădeşeuri,ădezvoltareaăunuiăplanăoperativădeăidentificareăaăpriorit ilorăşiămodalitatilorădeăreducereăa risipei. - Economisireaă energiei:ă înc lzireaă caselor,ă restric iiă deă folosireă aă electricit ii,ă micşorareaătransportului,ăcolectareaădeăap ădeăploaie. -Alegerea alimentelor ecologice- organizarea de dezbateri: Cum trăiau bunicii noştri? Cum va trăi copilul meu? Cum trăiesc partenerii noştrii europeni? -Interviuriăşiăchestionareăpentruăfamilii,ărezultateleăfiindăăf cuteăpubliceălaăsfârşitulăproietului.
To iă parteneriiă auă avută ună rolă activă înă realizareaă proiectului,ă auă avută grij ă s ă fac ă schimbă deăexperien eă şiă auă cooperată înă realizareaă activit ilor.ă Fiecareă institu ieă şi-a evaluat anual activitatea în propriaă institu ie,ă folosindă rapoarteleă anuale.ă Fiecareă parteneră şi-aă amenajată ună spa iuă vizibilă pentruăafişareaăproiectuluiăpentruăparticipan iăşiăvizitatori.ăFiecareăpartenerăaăparticipatălaăreuniunileădeăproiectădeă laă începutulă şiă sfarşitulă anuluiă şcolar,ă aă organizată oă primireă ospitalier ă înă cadrulă schimbuluiă deăprofesoriăşiăaăăvizitelorăădeăstudiuăăcuăscopulădeăaăfaceăcunoscut ăpropriaăinstitu ie,ăoraşul,ăna iunea.ăTo iăparteneriiă ă deă proiectă auă schimbată procedeeă deă bunaă practic ă cuă scopulă ă îmbun t iriiă ă calitat iiă înăeduca ie. Comunicareaăaăfostăsistematic ăîntreăechipeleăcreateăînăinteriorulăfiecareiăşcoliăfiindăcoordonat ăde persoana de contact, prin schimburi regulate- internet,ămail,ăfotografii,ăprezentariăPowerPointăşiăprinătrimitereaă lucr rilor copiilor, prin realizarea de CD-uriă cuă ă imaginiă dină cadrulă activit iloră efectuateăpentru a fi schimbate în cadrul reuniunilor. Activit ileă deă proiectă auă avută ună impactă deosebită asupraă copiilor.ă S-aă observată creştereaăinteresuluiă pentruă informa iiă noiă şiă pentruă în elegereaă diversit iiă lingvisticeă şiă culturaleă dină Europa,ăpentruăînv areaălimbilorăstraineăşiăîmbun t ireaăabilit ilorădeăvorbităaălimbiiăengleze,ăpentruăfolosireaătehnologiiloră deă informare.ă Lucrulă cuă alteă şcoliă europeneă aă permisă copiiloră s ă compareă alteă situa iiălegateă deă mediu,ă s ă descopereă alteă modalit iă deă via ,ă s ă dobandeascaă deă noiă competen e,ă deămanagementă ală conflictelor,ă deă rezolvareă aă problemelor,ă deă lucruă înă echip ,ă deă solidaritateă -lucruri folositoareăpentruăvia aădeăziăcuăzi.
In septembrie 2008 am început derularea acestui proiect cu prezentarea în cadrul Consiliului Profesoral,ăstabilireaăechipeiădeăproiect,ărepartizareaăsarciniloră iăresponsabilit ilorăămembrilorăechipeiăde proiect, aprobarea echipei în Consiliul de Administra ie,ăplanificareaăactivit ilorăădinăprimulăanăădeăproiect.ăAmăprezentată iăăparteneriiădinăceleă9ă ǎriăcopiiloră iăpǎrin ilorădinăunitateăînăcadrulă edin elorăcuăpǎrin ii,ăamăăinvitatăpǎrin iiăsǎăparticipeălaăac iunileădeăproiectăplanificate,ăinvita ia a fost primitã de aceştiaăcuămareăinteres.ăRealizareaăăCol uluiăComeniusăpeăgrǎdini ǎăaăînceputăcuăafişareaăăobiectivelorăşiăăactivitǎ ilorădinăăprimuluiăanădeăproiect,ăpermanentăfiindăactualizatăcuăimaginiădinăactivitã ileărealizateăşiăde la reuniunile de proiect .
In octombrie amă începută pregãtireaă ă prezentǎriiă ă sistemuluiă deă inv mântă românesc,ă aăinstitu iei,ăora uluiă iă riiăpentruăreuniuneaădeăproiectădinăItalia,ădeăasemeneaăăamăînceputăăunăconcursăpe grupe pentru alegerea mascotei proiectului - ,,Ecolina’’ă realizat ă dină materialeă reciclabile.ă S-au realizatăăfotografiiălaătoateăgrupeleădinăgrǎdini ǎ,ăălaăăactivit ileăăpracticeăundeăcopiiiăauălucratăătablouriăăcuă ă materialeă naturaleă iă de euriă reciclabileă cuă temaă ,,ă Mamaă natur ă iă du maniiă ei’’,ă am început amenajareaăuneiăexpozi iiăaăproiectului.ăă
In noiembrie a avut loc reuniunea de proiect în Circolo Didattico Garibaldi –Altamura-Italia, undeă to iă parteneriiă auă ă prezentată sistemulă deă învã ãmânt,ă unitateaă şcolarã,ă ora ulă ă iă araă deă undeăproveneau. Diseminarea rezultatelor reuniunii de proiect s-a facut la întoarcerea înăgrǎdini ǎ,ălaăac iuneăparticipândă educatoareleă dină unitate,ă pãrin i,ă copii,ă educatoareă dină alteă unitã i,ă reprezentan iă aiăcomunitã iiă locale.ă Înă cadrulă ac iuniiă s-au prezentat materialele realizate în cadrul reuniunii, s-au prezentatăămetodologiiădeăpredare,ăînvǎ areă iăevaluareăăobservateăînăItalia.
41
Amăamenajatăoăexpozi ieăcuăfotografiiălucrǎriăsauăobiecteăprimiteăînăcadrulăreuniuniiă,ăexpozi ieăcuănumeleă,,Italia’’.ăS-a trecut la efectuareaădeăinvestiga iiăpeăgrupeăcuătemaă,,ăPǎmântulăcaăresursǎ’’,ăs-auăselectată informa iileăaccesibileă copiilorăpreşcolariă ,ă s-auă ă realizatădeăactivitǎ iă cuă temaă ,,Pãmântul-izvorulăvie ii’’.ă
Inădecembrieăamăînceputărealizareaădeăactivitǎ iăpeăgrupe cu tema ,, Poluarea –du manulăvie ii’’,ăăvizionareaădeăfilmeădocumentare,ăcitireădeăimagini,ădiscu iiălibereă,ărealizareaăuneiăexpozi iiăcuălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica iiăfotografii)ăcuătemaă,,ăSalva iăPǎmântul’’.ăS-auărealizatădeăactivitǎ iăpeăgrupeăcu tema ,, Sǎnǎtateaăpǎmântuluiă–sǎnǎtateaăomuluiă’’- vizionarea de filme, citire de imagini, convorbiri, realizarea deăădeseneă,ăaplica iiă,ăcompletareaăexpozi ieiă:ă,,ăSalva iăPǎmântul’’.
In ianuarie echipa de proiectăaăprogramatăăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătemaă,,ăEconomiaădeăenergieă- o ansǎăpentruăviitor”,ăvizionareădeăfilmeădocumentare,ăăcitireaădeăimaginiăă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeărealizareăaăeconomieiădeăenergie,ăpunereaăînăpracticǎăaăcelorăînvǎ ate, realizareaădeălucrǎriă(ădesene,ăaplica ii,ă fotografiiă),ăcompletareaăexpozi ieiă ,,ăSalva iăPǎmântul’’.ăS-auărealizatăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătema ,,Recilcare–deăceă ă iă cumă?ăOă ansǎăpentruăviitor”, vizionare de filme documentare, citirea de imaginiăă iă ăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeăreciclareăaăde eurilorăreciclabileă,ăS-aădeclan atăcampaniaă,,ăRecicla i,ă recicla i,ă recicla i” prină coptareaă tuturoră grǎdini eloră dină ora ă ă înă ac iuneaă deă reciclareă aăhârtiei.
Ină februarieă amă începută preg tireaămaterialeloră pentruă reuniuneaă deă proiectă dină LyonăFran a.ăReuniuneaădeăproiectăînăFran aăprilejuităunăăschimbădeămetodeăşiăprocedeeădeărelizareăaăactivitã ilorădeăeduca ieă ecologicãă ă ă laă nivelă interna ională ă iă comparareaă eficien eiă ă acestora,ă realizareaă evaluǎriiăintermediare. Diseminarea rezultatelor reuniunii de proiect dină Fran aă s-a realizat la întoarcerea în grǎdini ǎ,ă laă ac iuneă ă participândă educatoareleă dină unitate,ă pãrin i,ă copii,ă educatoareă dină alteă unitã i,ăreprezentan iă aiă comunitã iiă locale.ă Înă cadrulă ac iunii s-au prezentat materialele realizate în cadrul reuniunii, s-auăprezentatăămetodologiiădeăpredare,ăînvǎ areă iăevaluareăăobservateăînăLyon,ăs-a amenajat oă expozi ieă cuă fotografiiă iămaterialeă primateă ă înă cadrulă reuniuniiă ,ă expozi ieă careă poartǎă ă numeleă ,, Fran a’’.ă
In martie am început efectuareaă deă investiga iiă cuă temaă ,,ă Apaă – sursǎă deă via ǎ’’,ă selectareaăinforma iilorăşiăărealizareaădeăactivitǎ iăcuăaceastǎătemǎ,ăfinalizateăcuăăexpozi iaăcuătemaă,,ăSalva iăapeleă–salva iăvia aăpeăPǎmânt’’.ăActivitǎ i pe grupe au avut ca temã ,,Poluarea apelor” şiăs-au realizat prin vizionareă deă filmeă documentare,ă ă citireă deă imaginiă ă iă ă cunoa tereaă modalitǎ iloră ă deă combatereă aăpoluǎriiăapelor.ăăEvaluareaăcunoştin elorăs-aăfãcutăprinălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica ii ) care au completat expozi iaă,,ăSalva iăăapeleă–salva iăvia aăpeăPǎmânt”.
Îndemnă deă inutăminte!:ă Să iubim şi să ocrotim natura; ea face din tezaurul de frumuseţe a acestei lumi
Prin utilizarea CD-ului „PitiClic" Micul ecologist- joc concurs amă urm rit atât transmiterea unorăcunoştinteădinădomeniulăeduca ieiăecologiceădar,ămaiăales,ăstimulareaăinteresuluiăpreşcolarilorăfa ădeăşiăconştientizareaăpreşcolarilorăspreăaădeveniăresponsabiliăfa ădeăp strareaăs n t iiămediului.
Astfel PitiClic Ecologist îiăinvit ăinălumeaăminunat ăaănaturii,ăs ăafleădespreăinsecte, mamifere, reptile,ă pasariă şiă animaleă marineă dândă clică peă „Dină lumeaă celoră careă nuă cuvânt ". Dacaăvorăăs ăfieăăprietenulăp s rilorădinăp dure,ăătrebuieăăs ăleăconstruiasc ăc su eăpentruăvremeăreaălaă"Prieteniiă pas relelor" sau se pot juca "de-a num ratul".ă Numaiă r spunzândă corectă laă ghicitoriă şiăaccesând „Lumeaă prieteniloră careă nuă cuvânt ” vor aflaă cumă potă ingrijiă acas ă animalulă preferat. Potrivind literele prin „Imagini descifrate, cuvinte minunate" pot descoperi cuvinte importante pentru vocabularulăoric ruiăecologist.ă"S.O.S.ădeşeurileăsufoc ăp mântul" îiăinva ăs ăăp strezeăăcuratămediulăinăcareătr iescăşiăăsortândămaterialeleăreciclabileăăîşiăp streaz ăs n tatea
În concluzie, educa iaă ecologic ă reprezint ăoămodalitateăprină careăpreşcolarulă poate ajunge la cunoaşterea, în elegereaă şiă respectareaă naturii,ă aă mediuluiă înconjur tor. Cunoaştereaă naturiiă trezeşteăgândireaăcopilului,ăcontribuieălaădezvoltareaăcapacit iiăcreatoareăaăpreşcolarului, la dezvoltarea vorbirii corecteă şiă coerente,ă f cându-lă astfelă peă copilă s ă meditezeă asupraă fenomeneloră şiă corpuriloră ce-l inconjoar .
BIBLIOGRAFIE:
1. Asocia iaă educatoarelor,ă Pro/ Ecologia mileniului III, Revist ă deă educa ieă ecologic ,ă Editura Reprograph, Craiova, 2013
2. Geam n ,ă Nicoletaă Adriana(coord),ă ă DimaăMaria,ăEducaţia ecologică la vârsta preşcolară-mic
îndrumar pentru educatoare- SuplimentăalărevisteiăInv mântăăPreşcolar,ă2008 3. Iacob, Adelina ( coord) Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, Ghid metodic pentru cadrele
Naturaă neă d ruieşteă cuă bucurieă şiă simplitate,ă dină plină iă necondi ionat,ă toateă bunurileă sale.ăCiviliza iaă uman ă areă rolă importantă înă evolu iaă ecosistemeloră deă peă planetaă noastr ,ă dar,ă dină p cateăomulănuăpareăs ăfieăconştientădeăimensul rol pe care îl are. Deteriorarea echilibrului natural provocat de acestaăesteăunăpericolăpentruăgenera iileăactualeăşiăceleăviitoare.ă Educa iaăecologic ăîncepeăînc ădinăgr dini .ăCopiiiătrebuieăs ăfieădescoperitori,ăs ăpriveasc ,ăs ăasculte,ă s -şi mobilizezeă vibra iileă inimiiă descoperindă şiă pre uindă comorileă ascunseă aleă lumii,ă iarăcunoştin eleăşiădeprinderileăformateăs ăconstituieăpiatraădeătemelieăaăeduca ieiăecologice,ăcareăs ădevin ăoăcomponent ă important ăaăeduca ieiăpermanente.Dat ă fiindădeschidereaăşiă receptivitateaădeăcareădauădovad ăcopiiiăpreşcolari, acumăesteămomentulăs -iăsensibiliz măşiăs -iă facemăs ăpriveasc ăatentă laătotăceeaăceăîiăînconjoar .
Esteă momentulă s ă neă aducemă aminteă cumă s ă tr imă înă armonieă cuă Naturaă iară dac ă nuă ştim,ătrebuie s ăînv măcumăs ăoăajut m,ăs ăoăinfluien m,ăs ăoăap r m,ăs ăoăprotej m.ăTrebuieăs ăîiăajut măpeăcopiiiăpreşcolariăs ăîn eleag ăşiăs ăconştientizezeăc ,ăpentruăaăprimiăcevaăînăschimb,ăvorătrebuiăcaăeiăs ăd ruiasc ămaiăîntâi.ăS ăîiăînv măs ăd ruiasc ărespect,ăprotec ie,ăprietenie,ăocrotireăşiăvorăprimi,ăînăschimb,ă oă prietenieă sincer ă aă Naturii,ă manifestat ă printr-ună mediuă curat,ă lipsită deă poluare,ă careă s ăconduc ălaăîmbun t ireaăst riiădeăs n tateăaăomenirii. Nuătrebuieăs ăuit mădeăeduca iaăceloră„7 aniădeăacas ” prin care unui copil i se pot transmite celeămaiă elementareănormeădeă comportamentă careă s ă constituieă fundamentulă ac iunilorăunuiă cet eanăpreocupată deă mediulă înă careă tr ieşte.ă Dară pentruă c ă nuă to iă p rin iiă potă realizaă acestă lucru,fieă dinăneştiin ,dinăignoran ăsauăpoateănumaiădinălips ădeătimp,activit ileăceăseădesf şoar ăînăgr dini eăauăoăfoarteămareăimportan . Primeleăac iuniăpotăîncepeădeălaăgrupaămic ,atunciăcândăpreşcolarulăesteăsf tuităs ăduc ăresturileălaăcoşulădeăgunoi.Dac ălaăînceputăvaăfaceăacestă lucruăpentruăc ă ,,aşaăspuneădoamnaăsauămama,încetă -încetăvaăîn elegeăsemnifica iaăgestuluiăşiăîlăvaărepeta,chiarădacaăesteăpeăstrad ăsauăînăcurte.
Prinăactivit ileăpropuseăînăcadrulăproiectuluiă,,S ăfacemăcevaăpentruăplanetaănoastr ’’amădorit s ă contribuimă laă însuşireaă unoră normeă deă comportamentă necesareă pentruă aă siguraă echilibrulă dintreăs n tateaă individului,aă societ iiă şiă aămediului,ă s ă îiă înv mă cumă potă ajutaă laă îmbun t ireaă calit iiăvie ii,asigurându-leă cunoştin e,deprinderi,dându-leă motiva iiă şiă valorizândă angajamenteleă loră pentruăp strarea,ămen inereaăunuiămediuăcurat.ăNe-amăpropusăs ăform mălaăcopiiăoăatitudineădezaprobatoareăfa ă deă ceiă careă încalc ă legileă şiă normeleă ecologice,ă s ă îiă înv mă s ă coopereze,ă s ă colaboreze,s -şiătransfereăsentimenteădeăprietenieăşiăadmira ieăfa ădeăNatur .ăNe-amăalesăcaăgrupă int ăcopiii,avândăînăvedereăfaptulăc ăbuneleădeprinderiăseăformeaz ădeălaăceleămaiăfragedeăvârste,ăconştienteăfiindădeăfaptulăc ă semin eleă sem nateădeănoiăacumăvorădaă roade.ăUn vechi proverb românesc spune :,,Pomul când e mic se-ndreapt .’’ Faptulăc ,înăcalitateădeăcadreădidacticeăorganiz măac iuniădiverseă împreun ăcuăcopiii,ănuăesteăsuficient. O realizare într-adev răimportant ăarăfiăs ăform măcopiilorăacelăinteresăşiăaceleăabilit iăcareăs ă leă permit ă s ă în eleag ă cumă seă organizeaz ă astfelă deă ac iuniă şiă s ă ac ionezeă dină imboldă propriu.ăAc iunileădeăigienizareăajut ălaărealizareaăeduca ieiăecologiceălaănivelulăsentimentelor,alăatitudinilorăfa ădeămediuăsauăalăimplic riiăînăactivit ileăceăarat ăaten iaăacordat ămediului.Interesulăşiădragosteaăpentruă
52
natur ăsunt,laămajoritateaăcopiilor,instinctive.ăDeăasemenea,ăcomportamenteleăşiăconvingerileăformateălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăp streaz ăcelămaiăbineătoat ăvia a. “Apropie-l (pe copil) de probleme şi lasă-l să răspundă singur, să-şi întemeieze ce ştie, nu pe ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înţeles el, să nu înveţe ştiinţa ci s-o gândească. Să-i menţină trează curiozitatea, condiţie de a-l apropia de lumea ştiinţei. Să-l sfătuim pe copil să observe, să cerceteze şi să descopere.” (J. J. Rousseau)
Educa iaă ecologic ă presupuneă cunoştin e,ă atitudini,ă conduiteă careă seă dobândescă într-un timp îndelungată ceă seă potă realizaă prină toateă activita ileă instructiveă careă seă desf şoar ă înă gr dini ă cuă arăfi:observ rileădirijateăşiăspontane,lecturileădup ăimagini,ăconvorbirile,ămemoriz rile,ămiciăexperimenteălaă col ulă naturii,ă jocurileă didacticeă iă jocurileă deă rol.Ună rolă laă felă deă importantă îlă auă iăactivit ileorganizateăpeăariiădeăstimulare,creândăcondi iileăpropiceăăinvestiga ii,descoperiri,experien eă iăexperimente etc.
Aria de stimulare ŞTIIN seăameneajeaz ăînăfunc ieădeăanotimpăşiădeătemeleădeăinteresăpeăoăperioad ădeterminant .ăAstfelăpentruăproiectulăPasălaăpasăcuăprim varaăseăvorăgasiăplanşeăcuăaspecteădeăprim var ,ăt viăcuăsemin e,crengu eăînmugurite, flori,ierbar, legume, ghivece etc.
53
Lucr riileădeălaăariaădeăstimulareăART vorăreflectaămodulăcumăcopiiiăv dălumeaăînconjur toare.ăSeăplanific ă temeă diverseă iă accesibileă deă exemplu,,Câmpă cuă floriă ,ă ă ,,Fluturi’’,ă ,,Plou ’’,,,Floriă deăprim var ’’,ă ,,Vină pasarileă c l toare’’, ,,Copaculă ă înflorit’’, ,,Micileă vie uitoare’’,ă ,,Copiii îngrijesc curteaăgr dini ei’’ăetc .
Aria BIBLIOTEC ă îmbog esteăcunostin eleăcognitive,formeaz ă interesulăpentruăocrotireaă şiăprotejareaănaturiiăprinălectureădup ăimagin,scurte povestiri,memoriz ri,lectureăaleăeducatoarei.Alegereaămaterialelorăseăfaceătotăădupaănevoileăcopiilor,dup ătemeă-cuăc r iădeăpoeziiăşiăpoveştiădespreăvie uitoareăcareă voră sensibilizaă copii,c r iă deă colorat,ă ă confec ionateă deă ei,ă jocuriă deă mas ,ă jetoane,ă casete cu poveşti,calculatorăcuăjocuriăspecificeăcopiilorăetc.
Jocurile de rol din cadrul ariilor de stimulare sau din cadrul jocurilor liber alese trebuie privite înăinterdependen ăcuăexperien aăădeăvia ăaăcopiilorăşiăcuădeprinderileăformateă.Astfelă,în jocurile ,,De-a gradinarii , ,,De-aăflor resele’’, copiiăajuta iădeăeducatoareăpotăamenajaăînăcurteaăgr dini eiăronduriăcuăflori,straturi de legume . Contribu iaă roluluiă prină alteă jocuriă naturiiă înă via aă omuluiă ,dară şiă contribu iaă omuluiă laă dezvoltareaămediuluiă seă realizeaz ă şi ,,Caut - iă ună prietenă înă lumea plantelor-animalelor,ă ,,Tuă eştiă apaă ,euă suntăaerul’’,ă,,Cumăaiătr iăpustieăpeăoăplanet ăpustie.’’
Unămijlocăatr g toră şiă accesibilăprinăcareăcopilulă îşiă înşuşeşteăoă serieădeăcunoştin eăesteă jocul didactic.Dup ăceăauărealizatăactivit iădeăobservareădespreăcaracteristicileăanimalelorăseăpoateăorganizaăjocul ,,Musafirulănostru’’.Înăcadrulălui,copiiiăauăădeărezolvatăsarciniă-s ărecunoasc ăanimalulă,s ădescrieătr s turileălui,s ăprecizezeămediulăundeătr ieşte, s ăenumereăfoloaseleăpeăcareăleăaducă,s ăindiceămoduriădeăocrotireăşiăîngrijireăetc.
Povestirile transmităcunoştin eădespreănatur ăşiăeduc ăcopiiăînăspirităecologic. Prin povestirile ,,Deă ceă ninge’’,,,Povesteaă fulguluiă deă z pad ’’ă deăE.C ld raruămicu iiă auă în elesă c ăninsoareaă seă formeaz ă iarna,cândă esteă frigă şiă pic turileă deă ap ă înghea ă transformându-se în fulgi de z pad ., c ă z padaă esteă benefic ă solului,dară nuă înă cantitateă foarteă mare.Poveştileă ,,Dumbravaăminunat ’’ăde M.Sadoveanu , ,,Padurea plânge, p dureaă râde’’ deăCellaăAldeaăSârbuă îiădetermin ăpeăcopiiăs ăcomuniceăcuămediulănaturalăînăplanăafectivă, atitudinalăşiăcomportamental.
Memoriz rile suntăunămijlocădeăeducareăaălimbajuluiăşiă ăunămodădeăcunoaştereăaănaturiiăşiădeăformare a comportamentelor ecologice. Poeziaă ,,Gând celul’’ă deă E.Faragoă areă ună profundă mesajăecologicăcareăfaceăs ăvibrezeăsufletulăsensibilăalăcopiilor. Activit ileă integrateă suntă maiă complexe,ă dară dezvoltaă ă încrederea, optimismul, spiritulă deă echip , ajutorulăreciprocăşi, nu în ultimul rând, socializarea. Plimb rile, excursiile, viziteleă ofer ă avantajeă pentruă men inereaă s n t iiă fiziceă şiă psihce. Contactulăcuănaturaăsporeşteăeficien aădemersuluiăspecificăalăeduca ieiăecologice.
La vârsta de 4-6ăani,ăseăpunăbazeleăprimelorăcunoştin eăînăceeaăceăpriveşteăcunoaştereaămediuluiăînconjur tor,ăavândăconvingereaăc ăputemăs ătrezimăinteresulăcopiilorăpentruătot ce-iăînconjoar ăşiăs ăleăform măoăatitudineăpozitiv ăfa ădeămediu.
Activitateaăecologic ăîncepeădinăgr dini ăşiătrebuieăcontinuat ătoat ăvia a.ăÎiăînv măpeăcopiiăs ăîn eleag ăc ănaturaăînseamn ăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturii,ăatâtădeăamenin at ăast zi,ăînseamn ă aă contribuiă laă fericireaă fiec ruiaă dintreă noi. Înă acelaşiă timp,ă dorimă caă ac iunileă noastreăextraşcolare,ădeăaăprotejaă şiă iubiă frumosulădinănatur ,ă s ă fieăoă lec ieădat ăcomunit iiă şiăp rin ilor,ădeăăproprii lor copii. Înăgr dini ăăpreşcolariiăsuntăfoarteăreceptiviălaăceeaăceăliăseăarat ăşiăliăseăspuneăînăleg tur ăcuămediul,ădorindăs ăseăimplice,ăatâtăcâtăleăpermităputerileălor,ăînăprotejareaălui.ă
Seă impuneă ca,ă înc ă dină grupeleă preşcolare,ă copiiiă s ă cunoasc ă formeleă deă via ă existenteă înămediulă înconjur toră şiă s ă înve eă s ă leă ocroteasc .ă Eiă trebuieă s ă cunoasc ă şiă resurseleă naturaleă careăasigur ă via a,ă dară şiă cauzeleă şiă formeleă deă manifestareă aleă dezechilibreloră naturaleă dină mediulăînconjurator, în special a celor produse de om.
Dintreă activit ileă peă careă careă gr dini aă noastr ă le-aă desf şurată şi care contribuie la implementareaăconceptuluiădeădezvoltareădurabil ăamintim:ăcur areaăşiăamenajareaăspa iuluiăverdeădinăcurteaăgr dini ei,ăcolectareaăselectiv ăaădeşeurilor,ăplantareaădeăpomiăşiăflori,ăinsuflareaădeprinderirilorăde utilizare responsabil ăaăapei,ăenergieiăşiăconştientizareaănecesit iiăeconomisiriiăacestorăresurse.
Dintreă multitudineaă deă mijloaceă prină careă seă realizeaz ă interac iuneaă copil-mediu un loc importantăîlăocup ăplimb rile,ăexcursiile,ăcareăauăcaăscopăcunoaştereaădeăc treăcopiiăa unor arii protejate şiănecesitateaăprotej riiăacestorăarii.
MODALITATI DE VALORIFICARE AăDEŞEURILORă DEăHÂRTIEăŞI PET-URI
ALINA CALANCEA
LENU A NEGRU GR DINI AăCUăP.ăP.ăăNR.10ă
HUŞI, JUDE ULăVASLUI Undeă suntă p durileă deă alt dat ?ă Privescă înă jură c utândă cuă ochiiămin iiă verdeleă ceă împodobeaăodat ămun iiă şiă nuă v dă decâtă urmeă deă buturugi.Nuămaiă simtă niciă aerulă tareă deă p dure,ă deă curat,ă deăproasp t....deăsperan ă!C ciăp dureaăînseamn ăsperan ...via !ăM ăuităînăjurăşi-mi dau seama cât sunt deămic ă,nesemnificativ ăşiăcâtăsuntădeămariăproblemeleăceăneăînconjoar ...Ceăpotăfaceăeuăpentruăaăajutaăp durea?ăCeăpotăs ăfacăeuăpentruăaămaiădaăoăsperan ăcaăvitorulăcopiilorăs ăfieătotăverde?ăŞiăatunciămi-amăadusăaminteăc ăsuntăeducatoare,ăşiăprinăprismaămeserieiă“model m”min iă.ăCe-arăfiăs -i fac pe copii s ă în eleag ă ceă înseamn ă p dureaă pentruă noiă to iă şiă cumă s ă oă p str m!Ce-ară fiă s -iă facă peă copiiă s ăîn eleag ăc ăp durea,ăapeleăşiăaerulătrebuieăprotejateă?ăDarăcum,ăăc ăeiăsuntăpreaămici? Şiă atunciă i-amă înv ată c ă hârtiaă seă ob ineă dină lemn,ă iară lemnulă provineă deă laă copaciiă t ia iă dinăp duri.Şiăcaăs ăoprimăzbuciumulăp durilorăm carăpentruăcâtevaăclipe,ăle-amăspusăc ăputemăşiănoiăs ăleăajut mă reciclândă deşeurileă deă hârtieă sauă s ă leă d mă oă alt ă întrebuin are.ă Cei mici au primit cu drag propunereaăşiăuite-aşaăne-amăapucatădeălucru.ăAmăcreatăcuămânu eleănoastreăoăserieăădeăobiecteăcareăauăfostăodat ădeşeuri.ăVre iăs ăleăvede i ?ăMaiăîntâiăîns ăv ăvomăexplicaăcumăle-am realizat. Dină farfuriaă deă cartonă r mas ă deă laă ziuaă unuiă copilă careă ne-aă servită cuă pr jituri,ă cuă pu in ăimagina ieăamărealizată« P l riaăînflorat ».ăAmăăvopsităfarfuriaădeăcartonăînăculoareaăprim veriiă,verde,ăapoiăamăt iatămijloculăfarfurieiăînătriunghiuriămiciăpeăcare,ăprinăîndoire,ăle-am ridicat. Am decupat din hârtieăcolorat ăfloricele mici pe care le-amălipităpeătriunghiuri.ăIat ăceăaăieşit!
Apoiăamăg sităunăcofrajădeăou .ăAmăt iatăp r ileăundeăst teauăou le,ăcopiiiăle-au vopsit în culori vii, le-auălipităpeăsârm ăşiăaşaăamăob inută„Vaza cu flori”, vaza fiind un pet de 0.5l pe care l-auăîmbr catăcuăhârtieăcreponat ă.ăCaăs ăaib ăstabilitateăamăpusăghipsăînăinteriorulăsticleiăiarăpentruăaăleădaăunăfarmecăînăplusăînămijloculăflorilorăauălipităn stureiăcolora iăsauăm rgelu e.
63
Niciăpahareleădeăunic ă folosin ănuăauăsc pată .ăDup ăceăauăb ută suculădinăeleăne-amăgândită s ăînfrumuse măsalaădeăgrup ătransformându-le în mici ghivece cu flori. Copiii au decupat floricele din hârtieăcolorat ,ă ăle-au lipităpeăpaieădeăsucăîmbr cateăînăprealabilăcuăhârtieăcreponat ăverdeăşiăcaăs ăfieămaiă frumoaseă auă suprapusă maiă multeă floriceleă şiă auă lipită frunzuli e.ă Pahareleă le-au învelit în hârtie creponat .ăăăă Şiăfiindc ăsticleleăde sucăst teauăăgoaleăşiăstinghereăle-amăpusăşiăpeăeleălaătreab .ăAmăăt iatăparteaăcuădopulă,circulară,ăapoiădinăăparteaăr mas ăamăt iatăverticalăfâşiiăămaiălungiăsauămaiăscurteăapoiăle-am îndoită uşor.ă Întreă timpă copiiiă auă decupată floriceleă dină hârtieă ă deă ambalat florile le-au lipit sau le-au capsatălaăcap tulăfâşiilor,ăiarălaăsfârşităauăînvelităparteaăr mas ăcuăhârtieăcolorat .ăAuăieşităoăminun ieăde ghivece le-amăaga atăpeăpereteăăşiăchiarăle-am numit „gr dinileăsuspendate”.
Apoi într-oă alt ă activitateă cândă amă înv ată despreă apeă şiă vie uitoareleă ei,ă amă realizată unăacvariudintr-un pet de 10l. I-amăt iatăparteăsuperioar ăcaăoătrap ,ăiarăpeăfundulăacesteiaăam pus diverse obiecte:ăscoiciăadunateădeăcopiiăcândăauăfostălaămare,ăcochiliiădeămelciăiarădinăplastilin ăauămodelatăraci,ăcaracati ăpeştişori,etc.ăLaăfinalăamăpusăcârevaăfireădeăplasticăreprezentândăiarba,ăvegeta iaămarin .ă Înă
64
fundal am pus un carton coloratăalbastruăreprezentândămareaăşiăpeăcareăamălipităpeştişoriă.Copiiiăauăfostăîncânta iădeărezultateleămunciiălor.ăăăăăăăăăăăăă Şiă fiindc ă înă curândăvineă s rb toareaă prim veriiă ”Paştele”ne-amă gândită s ă facemă „Farfuria cu ou ”,care va urma aceleaşiăetapeăcaălaă„P l riaăînflorat ” numaiăcaăînălocădeăfloriăvomălipiăouaărosiiăşiădeăalteăculori.ăFiecareăleăvaăornaădup ăimagina iaălui. Darăpân ăatunciănoiăgrupaăpreg titoareă,ăv ădorimăs ăave iăoăprim var ăfrumoas ăşiănuăuita iă:ă„TOTUL SE POATE REINVENTA”. V-am dovedit-o, nu ?
EDUCA IAăECOLOGIC
EDUCA IAăPENTRUăăPROTEC IAăMEDIULUI
BLESNEAC MIOARA GRÃDINI AăCUăăP.P.ăNR.ă13ă
HUŞI,ăJUD.ăVASLUI
Problemele legate de mediu trebuie studiate de la cele mai fragede vârste. Gr dini aăşiăşcoalaăauăunărolăhot râtorăînăcreareaăuneiăsociet iăcareăs ănuăfieăindiferent ăfa ădeămediulăs u, societateăcareăarăputeaădeveniădistructiv ăşiăautodistructiv . Educa iaăecologic ăaăpreşcolarilorăesteăfoarteăimportant ăpentru:
- dezvoltareaăsentimentelorădeăafec iuneăfa ădeătotăceeaăce-iăînconjoar ; - corectarea atitudinilor comportamentale sau chiar suplinireaă p rin iloră înă formareaă
Înă scopulă apropieriiă copiiloră deă natur ă şiă pentruă eviden iereaă diverseloră aspecteă ecologiceă ale activit iiădinăprogramulăzilei,ăînăafaraăactivit ilorăspecificeădeăcunoaştereăaămediuluiăprev zuteăexplicităînă program ,ă amă apelată laă posibilitateaă abord riiă interdisicplinareă aă tuturoră activit iloră desf şurateăzilnic. Înăexcursiileăsauădrume iileăpe care le-amăf cută înămijloculănaturii,ănuăoădat ăs-a întâmplat ca aceştiăcopiiăs ăatrag ăaten iaăturiştilorăs ănuălaseăgunoaieleăînăpoian ăsauăp dure,ăs ănuăleăarunceăînăap ,ăs ănuălaseăfoculăaprinsăetc.ăToateăacesteaăs-auăîntâmplatăpentruăc ăamădesf şuratăşiăalteăac iuniăcumăarăfi: „Focul – prietenă sauă duşman” (întâlnireă cuă pompierii);ă cur ireaă cur iiă deă jocă oriă deă câteă oriă esteănevoie, îngrijirea plantelor din sala de grupa etc. Preşcolariiă trebuieăs ă realizezeăc ăproblemeleămediuluiă înconjur toră suntăale lumii întregi; ale fiec ruiaădintreănoi,ăiarăfiecareăac iuneănegativ ăaănoastr ăpoateăs ăafectezeăînămodădistructivănatura. Curiozitateaă copiiloră conduceă laă acumulareaădeă cunoştin eădespreămediulă înconjur tor,ă despreăprotec iaă lui,ă ceeaă ceă contribuieă laădezvoltareaă capacit iiă copiilorădeă aă gândiă logică şiă deă aă interpreta corect aspecte din jurul lor.
BIBLIOGRAFIE
1. Pârvu C. – „Ecologie generală”, EdituraăTehnic ,ăBucureşti,ă2001. 2. Friedman J. – „Jelly Jan, prietenul nostru şi al naturii”,ăBucureşti,ă2004. 3. Geam n ăN.A.ă – „Suport de curs pentru cadrele didactice implicate în proiecte de educaţie
ecologică la nivel preprimar şi primar, elaborat în cadrul 4. Departamentului de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă”, UniversitateaădinăBucureşti,ă
2004. 5. Revista – „Învăţământul preşcolar”, nr.3-4/2006. 6. Revista – „Învăţământul preşcolar”, nr. 1-2/2007.
67
EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI
TOFAN VERONICA GR DINI AăCUăP.P.ăNR. 2
HUŞI, JUD. VASLUI Problemaămediuluiăînconjur torăesteăunaăglobal ăşiăarătrebuieăs ăfieăconştientizat ănuănumaiădeăc treă agen iileă deă monitorizareă aă calit iiă mediului,ă ciă siă deă oameniiă deă rândă careă nuă auă neap ratăcunoştin eădeăspecialitateăînădomeniu.ăAstfel,ăeduca iaăecologic ăesteăunăprocesămenităs ăsensibilizezeăoamenii,ă s -iă fac ămaiă conştien iă siă preocupa iă deă problemeleămediuluiă înconjur tor.ă Scopul final al educa ieiă ecologiceă esteă acelaşiă înă întreagaă lume:ă deă aă formaă oă mentalitateă s n toasaă vis-à-vis de calitateaămediuluiăînăcareătr im.ăAcestădezideratăpoateăfiăîndeplinităcuăsuccesădac ăacestătipădeăeduca ieăesteă ini iată înc ă dină primiiă aniă deă şcoal . Mareleă biologăEugenă Poraă afirmaă c ă „ esteămomentulă s -i înv măpeăcopiiădeăceătrebuieăprotejat ănatura”.ăAst zi,ăcandăăasist mălaăcelămaiăvertiginosăamestecăalăomuluiăînănatur ,ăse impuneăeducareaăînăspirităecologic,ăaătinereiăgenera ii,ădeoareceă„copiii sunt mesaje viiăpeăcareăleătrimitemăc treăvremuriăpeăcareănoiănuăleăvomămaiătr i”. Tr imăîntr-o lume în care omul a modificat natura, i-a stricat echilibrul. Natura trebuie respectat ,ăună respectă careă iă seă cuvine,ă pentruă c ă reprezint ă via a.ă „ Naturaă poateă s - iă slujeasc ă deă carte,ă deăprofesor,ă deă pov uitor.ă Nuă închide iă aceast ă mareă carteă plin ă deă înv turiă în elepte!”(G. Simion) Adeseaăăoameniiăăuit ăc ăăănaturaăăesteăăăaceea care satisface direct sau indirect cea mai mare parteăăăaăăănevoilorăăăvitaleă.ăAbunden aăăşiăăăvarietateaăăădarurilorăăăsaleăăauăăădatăăănaştereăăcredin eiăăăcaăăănaturaăăăesteăăăinepuizabil ăşiăăăc ăăăomulăăăpoateăăădispuneăăf r ăălimit ăăădeăăăresurseleăăăei.ăModificarileăăaduseăădeăăexpansiuneaăăăsociet iiăăăumaneăăauăăădeăăceleăămaiăămulteăăoriăăunăăcaracterăădistructiv,ăămulteăăăfiindă ă ă ireversibileă ă ă pentruă ă c ă ă producă ă ă perturb riă ă ă înă ă ă sistemeleă ă ă ecologiceă ă ă şiă ă ă deterioreaz ăăăechilibrul natural . Interven iaăăăomuluiăăăînăăănatur ăăăprovoac ăăăuneoriăăătraumatismeăăăcareăădetermin ăăădispari iaăăăunorăăplanteăă ăşiă ăanimaleăăăvaloroaseăă ăducandăă ă laăăădezvoltareaă ăăînă ăecosistemeleăănaturaleă ăaă ăunorăăspecii inferioareă ă uşoră ă ă adaptabile,ă dară pu ină folositoareă omului.ă Celă ă maiă ă importantă fenomenă îlăconstituieă îns ă rupereaă ă echilibruluiă ă ecologică ă şiă aă ritmuluiă cicluluiă biogeochimic,ă proceseă ă ă cuăăăprofundeă ă ă implica iiă ă ă asupraă ă ă naturiiă ă ă şiă ă ă aă ă ă omului.ă Deă ă aceeaă ,ă conservareaă ă ă şiă ă ă stabilireaăăăechilibrului dinamic al biosferei este o datorie imperioasa a omului modern . Educa iaă cuă privireă laă mediuă trebuieă s ă dezvolteă lanivelulă întregiiă umanit iă oă ă atitudineă ă deăăăresponsabilitate în folosireaăăăşiăăconservareaăăăresurselorăăănaturale.ăÎnăăăacestăăăscopăînv mantuluiăîiăăărevineăăăunăăărolăăătotăăămaiăăăimportantăăînăăăeducareaăătineretului,ăăc ruiaăăătrebuieăăsaăăiăăseăăimprimeăăoăăgandireă ă ecologic .ăEducareaă ă ă înă ă ă acestă ă ă sensă ă ă trebuieă ă s ă ă ă înceap ă ă ă dină ă ă copilarieă ă ă şiă s ă fieăăăcontinuat ăătotăăătimpul.ăăPrimeleăformeădeăăeduca ieăăăînăăămaterieăădeăăămediuăăăînconjuratorăăăîncepeăînăăăaniiăădeăăgr dini .ăEducatoareleătrebuieăăăs -înve eăăăşiăăăs -i sensibilizeze pe copii cu privire la frumuse ileăănaturii,ădezvoltandu-leăăgustulăădeăăaăădescoperiăadev rurileăăăcareăăseăăpetrecăăăînăăăjurulăălor. Educatiaăăînăăproblemaăămediuluiăăăesteăăăprocesulăăăprinăăcareăăseăăărecunoscăăvalorileăşiăseăăclarificaăăideile necesareăăcompeten eiăşiăăatitudiniiăăăpotriviteăăpentruăăaăăîntelegeăăşiăăapreciaăărela iileăăexistenteăăădintreă ăomă ă şiă ă ănatur .ăProcesulăeduca ională ă areădreptă sarcin ă ă s ă subliniezeă faptulă ă c ,ă înăcontextulăactual,ă nuă esteă vorbaă saă conserv mă naturaă ă înă dauna omului,ă ciă s ă seă asigure,ă înă primulă ă randăăăbunastareaăomenirii.ăÎnăaceast ăăprivin ăăcunoştin eleăăecologiceăconstituieăăunăăelementăădinăăceăăînăăceăămaiă ă importantă ă înă ăexplicareaă ăpoliticiiă ădeă ăprotec ieă ăaă ămediuluiă ă înconjurator.ăAceast ăsitua ieă are asupraăăeduca ieiăăînăămaterieăădeăămediuăărezonan e,ăcareăăducăălaăăcunoaştereaăăgravit iiă ăpericolelorăăexistenteă,ălaăăîn elegereaăăloculuiăăomuluiăăînăăbiosfer ăăăşiăălaăădatoriileăăăceăăădecurgăăădinăăăaceastaă.ăăEsteăăămomentul în care distrugereaăăşiăădezordineaăătrebuieăăs ăăcedezeăăăloculăăăgospodaririiăăăra ionaleă.
68
Rolulă ă ă educatoriloră ă ă const ă ă ă tocmaiă ă ă înă ă ă ar tareaă ă ă pericoleloră ă ă careă ă ă deriv ă ă ă dinăăădegradarea mediului , unul din obiectivele vizate fiind acelaăădeăăaăăăfaceăăăpopula iaăăăs ăăăiaăăăcunoştin ăăădeăăăaceastaă,ăf r ăăaăăăcreeaăăăoăăăstareăăădeăăăteam ă. Scopulăăăeduca ieiăăăecologiceăăăesteăăăincitareaăăăfiecaruiăăăindividăăăînăăăaşaăăăfelăăăîncatăăăs ăăseăăăsimt ăăădirectăăăangajatăăînăăăaceast ăăproblem ă,ăpentruăăăa-i crea un sentiment de responsabilitate şiă ă ă voin aă ă ă deă ă ă aă ă ă ac ionaă ă ă personal.ă Pentruă ă aă ă fiă ă eficaceă ,ă educa iaă ă înă ă ă domeniulă ă ă protec ieiăăămediuluiăătrebuieăăăf cut ăăîntr-un sistem unitarăăcareăăs ăăăseăăăadresezeăăăcopiilor,ăadolescen ilorăăăşiăăăadul iloră ă ă şiă ă ă careă ă ă s ă ă ă comporteă ă ăună ă ă înv mantă ă ămetodică ă ă laă ă ă toateă ă ăniveleleă ă ă ă şcolareă ă ă şiăăăextraşcolareă. Oăăăeducatieăînăăămaterieăăădeăăăprotec iaăăămediuluiăăăînconjur torăă esteăăăinseparabil ăădeăăăunăăăconceptăăăglobal:ătrebuieăăăcaăăăto iăăăcet eniiăs ăăăînteleag ăăăc ăănuăăăexist ăăădecatăăăoăăsingur ăăăbiosfer ,ăcareă ă ă esteă ă ă bunulă ă ă comună ă ă ală ă ă întregiiă ă ă omeniriă .ă Înă ă ă acelaşiă ă ă timpă ă ă trebuieă ă insistată ă ă asupraăăăproblemelorăăălocaleă,ăpentruăăăcareăăăfiecareăăăcet eanăăăs ăăăaib ăăăconştiin aăăunuiăă“mediu personal “, peăăăcareăs -lăăiubeasc ăăşiăăs -lăăutilizezeăăăra ională. „Cineănuăiubeşteăoăfloareănuăeăînăstareăs -iăiubeasc ăniciăpeăoameni”,ăafirm ăJohnăRuskin, filosof careă aă propov duită dragosteaă pentruă natur ,ă nuă numaiă caă izvoră deă trainic ă gândire,ă darămaiă alesă caăsus inereăînăvia aăfiec ruiăom.ăOriceăcopilăpoateădeveniăprietenăalănaturiiădac ăoărespect ăşiăparticip ălaărefacerea ei. Natura are nevoie de prieteni,ăiarănoiăeducatoareleăprinăeduca iaăpeăcareăoăfacemăcopiilorăreferitoareălaăacestăsubiectăesteăs ăinsufl măcuătoat ăputerea,ăprinăargumenteăputernice,ădragosteaăpentruănatur ăcuătotăceeaăceăeaăneăofer ăm re ăoriăsimplu,ăbogatăoriămodest. Înv ându-iăpeăcopiiă s ă iubeasc ănaturaănuănumaiăc ă leăd măvia aă întreag ăoă îndrumareănou ,ăveşnicăsenin ăaămin iiăşiăsufletuluiălor,ădarăleăoferimăposibilitateaădeăaăcunoaşteăc ăplantaăeăoăfiin ăşiăc ăceeaăceăpareăneînsufle it,ăunămunte,ăunărâu,ăpoateăaveaăinfluen ăasupraăomului. Prinăactivit ileădesf surateăînăgr dini ,ămaiăalesălaăgrupeleădeănivelăII,ăpentruăc ăauădobandităoăserieădeăcunoştin eădespreămediulăapropiatăşiăauăînceputăs ăcunoasc ămijlocităsauănemijlocitămediulănatural,ăseăpresupuneăc ăurm rimăanumiteăobiectiveăcareăauăcaracterăecologic,ănuănumaiădeăcunoaştere,ăca: -conştientizareaă şiă responsabilizareaă fa ă deă problemeleă mediuluiă înconjur tor,ă începandă cuămediulăşiăspa iulăambiental; -capacitateaă deă observareă şiă descriereă aă unoră grupeă deă planteă şiă animaleă existenteă înămediulăcunoscutăsauămaiăîndep rtatădeăcopii; -realizareaădeăexperien eăsimpleăînăscopăobservatiăşiădeductiv; -capacitateaădeădocumentareăprinăascultare,ăintui ieăşiăobservare; -capacitateaădeăaărealizaăconexiuniăîntreăcunoştin eleăînsuşiteăprinădiverseătematiciăderulate; -propunereaăşiăaplicareaădeăsolu iiăpentruăcunoaştereaăşiăprotejareaămediuluiăăăăînconjur tor; Toate aceste obiective pornesc de la principiul apropieriiă eleviloră deă natur ă înă scopulă cre riiă deăconvingeriăşiăconduiteănecesareăînăconservareaănaturiiăşiăaămediuluiăambiant Modalit ileădeărealizareăaăobiectivelorăenun ateăsuntăurm toarele: -observareaăsistematic ăaăelementelorădinămediulăapropiat,ămaiăîntai,ăapoiădinămediiămaiăpu inăcunoscute,ăf candăcompara ieăîntreăelementeleăpozitiveăşiăceleănegativeăîntalnite; -implicareaă p rin ilor,ă aă copiiloră deă laă alteă grupe,ă aă şcolariloră înă ac iuniă deă îngrijireă şiă ocrotireă aăplantelorăşiăanimalelor accesibile: - cunoaştereaăvie iiăp s rilorăşiăprotejareaăacestoraăînătimpulăiernii; -îngrijireaăspa iuluiădinăinteriorulăşiăîmprejurimileăgr dini ei,ăcunoaştereaăprinăplimb riăşiăexcursiiăşiăaăaltor elemente din mediul natural; -sesizarea efectelor benefice sau distructive ale omului în armonia naturii. Acest lucru l-amăurm rităşiăeuă laăgrupaăpreg titoare,ă înăactivit ileăcuăcon inutăecologic,ă f cându-i pe copiiăs ăîn eleag ăc ăînănatur ătotulăesteăfolositorăşiăc ăeiătrebuieăs-oăocroteasc ăşiăs-oăiubeasc . În cadrul
69
activit iloră cuă caracteră ecologică amă urm rită insuflareaă respectuluiă pentruă natur ă şiă formareaă unorădeprinderiădeăprotejareăaămediuluiăînconjur .ă Înă acestă sensă amă ini iată cuă copiiiă grupeiă mariă ună proiectă tematic:ă „Miciiă ecologişti”, prin intermediulăc ruiaăcopiiiăauăajunsăs ăcunoasc ămaiăbineănaturaăşiăs ă în eleag ăbinefacerileăei,ădarăşiăoăserieădeăcerin eăcareătrebuieărespectate. Amăapelatălaăcon inutulăunorătexteăliterareăsauătexteăcuăcon inutăştiin ificăcareăauăconstituităpunctulădeăplecare pentru discutarea unor probleme de mediu. Curteaăgr dini ei,ăadeseaăcuăgunoaie,ăaruncateălaăîntâmplareăatâtădinăparculăînvecinatăcuăgr dini a,ăcâtăşiădeăcopiiiăneglijen i,ăcareănuăiubescăcur eniaăşiăs n tatea,ăi-auădeterminatăpeăcopiiiăgrupeiăpreg titoare s ăparticipeăcuăseriozitateălaăderulareaăacestuiăproiect.Amăpurtatădiscu iiăcuăcopiiiăşiăamăhot râtăc ăgrupaăpreg titoareăvaălucraăcuăseriozitateăpentruăaăfaceăcurteaăgr dini eiăs ăstr luceasc ădeăcur enie,ăiarăeiăşiăcolegiiălorăs ăseăjoaceănestingheri iădeăgunoaieleăcareăi-arăputeaăîmboln vi. Amă fostă ajuta i,ă cuă mareă interes,ă deă p rin iă careă auă adusă laă gr dini ă unelteleă deă lucruă şiămânuşileăecologiceăcuăcareăurmaăs ăadun măgunoaiele.ăAmă luată leg turaăcuăoădoamn ădoctoră careăaăr spunsă cuă pl cereă solicit riiămeleă şiă le-aă explicată copiiloră pericolulă îmboln viriiă cuă diverşiămicrobiădatorat ăjocurilorăcopiilorăprinăgunoaie. Amăderulatădeăasemeneaăşiăaltăproiectăeduca ionalăcuătematic ăecologic ,ăpornimdădeălaăoăhart ăcomun ăa proiectelor tematice de educare în spirit ecojogic, ,,Florile îmi sunt surori” Activit ileăînăclas ăşiăînănatur ,ăpeăcareăle-am realizat cu copiii, pentru studierea florei au fost orientate şiăspreăoăabordareăecologic ăaplicativ ăcareăs ăconduc ,ăprintreăaltele,ălaă“stimularea motiva ieiăpentruăprotec iaănaturiiă şiă valorificareaă acesteiaă înă formareaăunoră convingeriă şiă comportamenteă adecvate,ă deăocrotireăşiăprotec ieăaămediuluiăînconjur tor”.ăAceast ăabordareăecologic ăaăpresupus: - eviden iereaăroluluiăplantelorăînănatur ăşiăvia aăomului; - prezentareaă unoră situa ii-problem ă om-natur ă şiă precizareaă modalit iloră deă remediereă aădezechilibrelorăecologiceăcauzateădeăuneleăac iuniăumane; - precizareaădiverselorăsurseădeăpoluareăşiăaăefectelorăacestoraăasupraăvegeta iei; - utilizarea cunoştin eloră însuşiteă înă timpulăactivit ilorădeăobservareăpentruămanifestareaăuneiăatitudiniăresponsabileăfa ădeănatur ; - formulareaădeăsolu iiăplauzibileăpentruăprotec iaămediuluiăşiăocrotireaăplantelor. Curiozitateaămanifestat ădeăcopii,ăînăcadrulăacestui proiect, i-aăf cutăpeămiciiăecologiăs ăp trund ătaineleănaturii,ă s ă sesizezeă interdependen aă şiă cauzaliteteaă fenomenelor,ă eiă înv ândă s ă explorezeă lumeaăînconjur toare,ăs ăoăanalizeze,ăs ăpun ăîntreb riăşiăs -şiăexprimeăopiniiăşiăst riăsufleteşti. Celeămaiăuimitoareăachizi iiăşiăcareăauăavutăunăimpactămajorăînăformareaăcunoştin elor,ădarămaiăalesăînăstabilirea unor comportamente ecologice, le-auăavutăplimb rileăşiăexcursiileăînănatur . Excursiile constituie un mijloc didactic de cea mai mare importan ă pentruă c ă ofer ă copiilorăposibilitateaă s ă observe,ă s ă cercetezeă şiă s ă cunoasc ă înă modă directă oă mareă varietateă deă aspecteă dinănatura, de ordin biologic sau geografic, despre mediul natural si factorii de mediu. Înă acelaşiătimp excursiile contribuie la educareaă şiă dezvoltareaă sim uluiă estetic,ă trezescă dragosteaă şiă interesulăpentruă natur ă şiă respectulă pentruă frumuse ileă ei.ă Aceastaă ajutaă laă cunoaştereaă spa iuluiă geografică dinăimediataăvecin tateăaăorizontuluiălocal.ă De asemenea cu o cheltuiala extrem de redusa din partea copiilor se poate face o lectie transcurriculara- aplicatieăpracticaălaăcunoaştereaălocurilor,ăcaăactăgeograficăşiăfrumuse iăaleăcaruluiădinănatura. Înă încercareaădeăaă realizaăoă conduit ăecologic ,ă le-amăcerută copiiloră s ă seă transpun ă înă situa iaăp r iiăv t mateă(supus ăagresiuniiăumane),ăar tândăfaptulăc ăplanteleăşiăanimaleleăsuntăfiin eăviiăcaăşiănoiăşiămerit ăună“tratament” maiăbunădinăparteaănoastr .ăPlanta,ăcaăoriceăorganismăviuăsufer ădac ăesteăr nit ,ăiăseăfacăcrest turiăînăscoar , iarălegareaăcopacilorăcuăsârm ăpoateăopriăcircula iaăseveiăajungându-se la îmboln vireaăşiăuscareaălor.
70
Înătimpulăcolect riiămaterialuluiădinănatur ăamăatrasăaten iaăcopiilorăs ăcolectezeănum rulăstrictădeăplanteănecesareă colec iiloră şiă c ă speciileă rareă şiă ocrotiteănuă trebuieădistruse,ă deciă nuă seă colecteaz ăpentru ierbare. Amăprecizată faptulă c ă exist ă planteă indicatoareă aleă calit iiămediului,ă prezen aă anumitoră speciiă fiindăcorelat ăcuăprezen aăsauăabsen aăanumitorăfactoriăpoluan i. Înăurmaăobserv riiăacestorăac iuniănegativeăaleăomuluiăasupraănaturii,ăs-auăpurtatădiscu iiăasupraăcomportamentuluiăpeăcareătrebuieăs -lăavemănuănumaiăatunciăcândărealiz măieşiriăînănatur ăciăşiăînăvia aădeăziăcuăzi.ăApoiăcopiiiăauătrebuităs ăarateăcumăseăpotăimplicaăînăprotejareaăşiăocrotireaămediuluiă. Înăaplica iileădinăclas ,ăcaăurmareăaăactivit iloră teoretice,ăcopiiiăauărealizată lucr riăplasticeăşiăpracticeăcareăauăilustratămodulăînăcareăauăperceputămesajulătransmisădeătemaăaleas ădarăşiămodalit iăpropriiădeăabordare a acestora. Laă disciplinaă abilita iă practice,ă lucr rileă realizateă cuă materialeă dină natur ă şiă cuămaterialeă reciclabileă potă reprezentaă adev rateă opereă deă art ă şiă potă constituiă siă premizeleă realiz riiăeduca ieiăecologice. Lucr rileă dină diferiteă sortimenteă deă hârtie, materiale textile sau material plastic sunt foarte îndr giteădeăcopiiăsiăpentruăconfec ionareaălorăputemăapelaălaăsprijinulăp rin ilorăcareăintr ăcuăpl cereăînăjoculă copiiloră şiă leă sprijin ă ac iunileă candă suntă solicita i.ă Copiiă valorific ă înă expozi ii sau chiar în aplica iiăpracticeăpropriileălucr riă(coşuriăecologice,ăfloriădeăapartamentăcuăvaseăconfec ionate/decorateăde ei, costume de carnaval pentru serbare). Plimb rileă prină parc,ă excursiileă înă maiă multeă mediiă dină natur ,observ rileă spontaneă înă natur ,ăexpozi iile,ăjocurile,ădesf şurateăînăsectoareleădeăactivitateăauădeprinsăpeăcopiiăs ăfieăinteresa iădeămediulăînăcareătr iesc,ădeăprotec iaăşiăgrijaăfa ădeămediu.ăPrinătratareaăinterdisciplinaraăaăproblemelorăprivindăprotec iaămediului,ăcontribuimălaăformareaăunuiăcomportamentăecologicăfat ădeămediulăînconjur tor.ă Copilulătrebuieăl satăs ădescopereăelăînsuşiăadev rul,ăs -iăcultiv măinteresulăpentruăpromovareaăst riiădeăs n tateăînămediulăînconjur tor,ăs -lăeduc măînăsprijinulăocrotiriiăşiăprotec iei mediluiăînconjur tor.Deăăaceeaăăesteăăănecesar ăăăp strareaăăăunuiăămediuăăădeăăăvia ăănealterat,ăcatăămaiăăpropiceădezvolt riiăăăfiin eiăăăumane.ăCopiiiă ă ă trebuieă ă ă convinşiă ă ă c ă ă ă f r ă ă ăună ă ămediuă ă ă curat,ănepoluată ăvia aă ăomuluiă ănuă ăesteăăposibil ă.
2. Determinareaă tr iriiă unoră senza iiă şiă sentimenteă şiă conştientizareaă copiiloră asupraă acestora. În urmaăperceperiiăaspectelorădinămediulăînconjur tor,ăcopiilorăliăseăatrageăaten iaăasupraăpl ceriiădeăaăpriviăcerulăsenin,ădeăaătrageăînăpieptăaerulăcuratăalăuneiăp duri,ădeăaăascultaăsusurulăunuiăpârâu,ăetc.ăÎnăaceast ăetap ăeducatoareiăîiărevineărolulădeăaădiscutaăşiăaăatrageăaten iaăasupraăacestorăaspecteăşiădeăaăsubliniaăbeneficiileăunuiămediuă curat,ă s n tos,ă precumăşiă apartenen aănoastr ă laă sistemeleănaturaleădeăvia ă şiăcomunicareaăexistent ăîntreănoiăşiămediulănatural.ă
72
3. Implicarea personal . Prinădiscu ii,ăînăurmaăstabiliriiăloculuiăşiăroluluiăfiec ruiaăînăspatiuăşiătimp,ăînăcadrulăsocialăpotăfiărelevateămodalitatiădeăimplicareăindividual ,ăfelulăînăcareăputemăfiădeăfolos.
4. Asumareaă responsabilit ii. Aceast ă etap ă esteă esen ial ă înă formarea unei structuri comportamentaleăadecvate.ăExistândăimplicare,ătrebuieăs ăexisteăşiăresponsabilitate.ăEtapeleămen ionateădeă desf surareă aă educa ieiă ecologiceă asigur ,ă potrivită niveluluiă acesteiă vârste,ă adoptareaăcomportamentului ecologic. Este implicit faptulăc ăinforma iaămotiveaz ,ăînso eşteăşiăsus ineăpercep iaăsenzorial ,ă analizaă senza iilor,ă încadrareaă înă sistemulă naturală deă via ,ă definireaă roluluiă personal,ărespectiv,ăimplicareaăindividual ăşiăasumareaăresponsabilit ii.
5. Alc tuireaă uneiă strategiiă deă ac iune. Aceast ă etap ă reprezint ă trecereaă spreă ac iuneaă concret .ăFaptulăc ,ăînăcalitateădeăcadreădidactice,ăorganiz măac iuniădiverseăîmpreun ăcuăcopiii,ănuăesteăsuficient.ăRealizarea, într-adevară important ,ă ară fiă s ă form mă copiiloră acelă interesă şiă aceleă abilit iă careă s ă leăpermit ăs ăîn eleag ăcumăseăorganizeaz ăastfelădeăac iuniăşiăs ăac ionezeădinăimboldăpropriu.
Pentruăaăleăformaăcopiilorăoăconduit ăecologic ăputemăporniădeălaăoăideeăsimpl ,ădarădestulădeăeficient ă înă planulă emo iiloră şiă sentimentelor:ă transpunereaă copiluluiă înă loculă elementuluiă dină natur ăcareă aă suferită oă agresiuneă dină parteaă omului.ă Pusă înă posturaă celuiă agresată şiă careă nuă seă poateă ap raăsingur,ăcopilulăvaărealizaăc ătrebuieăs ăacordeă“dreptălaăexisten ” tuturor elementelor mediului din jurul s u.ăTreptatăvaăîn elegeăc ăoriceăac iuneădeădistrugereăsauăexterminareaădeăoriceăfelăesteăcâtăseăpoateădeăd un toareăpentruăc ăstric ăechilibrulănaturii.
Avândă înă vedereă faptulă c ă celă pu ină înă zonaă noastr ă p dureaă “începe de la marginea casei şiă seătermin ă laă margineaă cerului”,ă motiva iaă aă fostă puternic ă şiă ne-am propus ca, în mod organizat, “s ăp trundemăînătaineleăp durii” şiăs ăîncerc măs ăstop mămutilareaăacestui “Laborator al Terrei”.
Aă ocrotiă şiă îmbunat iă mediulă înconjur toră reprezint ă pentru întreaga societate un obiectiv primordial,ă oă sarcin ă aă careiă realizareă trebuieă coordonat ă şiă armonizat ă foarteă bine în sistemul educa ional.ă Ac iuneaă deă protec ieă aămediuluiă nuă esteă uşoar ă înă comunitate.ă Schimbareaămentalit iiăoamenilor este dificil ,ă iarăf r ăeduca iaăfiec ruiă individăînăacestăsens,ă începândădeălaăvârsteătimpurii,ăoriceădemersălaăscaraăsocial ădeăocrotireăaămediuluiăesteăsupusăeşecului.
Obiective principale in derularea activitatilor ecologice sunt: Sensibilizarea copiilor în problemaăp str riiăunuiămediuăcurat,ăs n tosăşiăestetic; Cultivareaă dragosteiă copiiloră pentruă Terra,ă pentruă toateă elementeleă careă intraă înă componen aăacesteia: ape, plante, animale, etc; Educareaăcopiilorăînăsensulăp str riiăs n t iiămediuluiăînăcareătr iesc; Însuşireaă unoră normeă deă comportareă specificeă asigur riiă echilibruluiă dintreă s n tateaăindividului,ăaăsocieta iiăşiămediului; Formareaăuneiăatitudiniădezaprobatoareăfa ădeăceiăcareăîncalc ănormeleăspecificeădeăp strareăaăigienei mediului; Educa iaă copiilor şiă aă familieiă înă sensulă form riiă unoră comportamenteă corecteă deă ocrotireă aămediului,ădeăcolectareăselectiveăaădeşeurilorămenajereăreciclabile,ădeăgestionareăaădeşeurilor; Educareaăcopiilorăşiăaăcomunit iiălocaleăpentruăp strareaăunuiămediuămaiăcuratăşiămaiăs n tos,ăpentruă utilizareaă ra ional ă aă resurseloră naturaleă şiă men inereaă echilibruluiă ecologic,ă înă vedereaăconserv riiănaturiiăpentruăgenera iileăurm toare. Creareaă înă gr dini ă şiă înă împrejurimiă aă unuiă mediuă ambientă pl cut,ă prină amenajareaă şiăîntre inereaăspa iilorăverzi;
Concluzii: În extensor, “ecua ia” fundamental ă aă vie iiă peă aceast ă planet ă const ă înă g sireaă unuiă raportă
Metode şi procedee: conversa iaăeuristic ,ăexplica ia,ăobserva ia,ămuncaăînă echip ,ăăactivitateaăpractic ; Mijloace didactice: - planşeăilustrândăaspecteăcuăcopiiăcareăîngrijescăşiă protejeaz ănatura; - GlobulăP mântesc - scrisoare de la Pământ - puie iă(tei,ăbrad); - unelteăpentruăgr din rit; - r sadădeăflori; - p s releădinăhârtie; - recompense / diplome. Loc de desfăşurare: salaădeăgrup ă/ăcurteaăgr dini ei Material bibliografic:
Metodicaăpred riiăactivit ilorăpracticeăînăgr dini aădeăcopii; ,,Educa iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ” – suplimentăalărevisteiă,,Inv mântulă preşcolar”; ,,ăProiecteătematiceăprivindăactivit ileădeăeduca ieăecologic ăînăgr dini aădeăcopii”, Ed. Tiparg; ,,Educa iaăecologic ăînăgr dini ”, Ed. Cd Press; ,,Curriculumăpentruăînv mântulăpreşcolarăă(3-6/7 ani)”,ăBucureşti,ă2008;
DESFǍŞURAREAăăACTIVITǍ II
Secven eleăactivit ii
Con inutulăactivit iiăă
Strategii didactice
Evaluare
I.Introducerea în activitate a) Captarea aten iei b) Reactuali- zarea cu- noştin elor
Seă prezint ă copiiloră Globulă P mântescă şiă seăsolicit ărecitarea unor versuri despre Pământ. Elementulă surpriz ă – un plic în care este scrisoareaă P mântuluiă c treă copiiă (,,....ă Ajuta i-m !”) - Pentruă c ă seă apropieă Ziuaă P mântului,ă voiă a iăputeaăs -lăajuta i,ăs -iăface iăcadouriă... Copiiiă enumer ă câtevaă activit iă peă care le-ar puteaădesf şuraăpentruăaăprotejaăP mântulă- ,,Casa noastr ” (urm rindăilustra iile):ă s -iăd ruimăflori; s -lăcur mădeăgunoaie; s ăs dimăpomi; s ăîngrijimăplanteleăşiăflorile; s ăavemăgrij ădeăp s riăşiăanimale;
- expunerea - conversa ia - surpriza - plic cu scrisoare - aplauze
- analiza r spunsuri- lor - analiza r spunsuri- lor
76
c) Anun areaă temei II. Dirijarea înv rii a) Intuirea materialelor b) Explicarea tehnicii de lucru c) Executarea deă c treăcopii
s ănuăt iemăp durile; s -iăd ruimăap ăcurat ăşiăaerăcurat; s ănuămaiăfieăpoluareădeălaămaşiniăşiăfabrici. - Deă ceă plant mă pomi?ă (pentruă oxigen,ă pentruă aăîmpiedicaă alunec rileă deă teren,ă pentruă ad post-cl diri/culturi,ă pentruă foc,ă mobilier,ă pentruăfructe…) - Ast ziă vomă desf şuraă oă activitateă practic ă înăcurteaă gr dini eiă prină careă vomă ajutaă şiă noiăP mântulăs ăfieămaiăs n tos:ăvomăplantaăpomişoriăşiăflori. Copiiiăseăîmpartă înădou ăechipe:ăechipaăteiuluiăşiăechipa bradului. Seă porneşteă c treă curteaă gr dini ei,ă undeă esteăpreg tităterenulă/ăgropile pentru plantat. Voră cunoaşteă unelteleă (cazmale,ă stropitori,ăfoarfeci)ăşiămaterialulăs ditor:ăpomii,ăflorile. Seăprecizeaz ăcâtevaănormeădeăprotec iaămuncii. Copiiiăidentific ăp r ileăcomponenteăaleăplantelor. Seă descrieă am nun ită fiecareă etap ă specific ăplant riiă pomilor:ă s pareaăgropii,ă etapaă fason rii,ămocirlitul,ă fixareaă pomişoruluiă peă oă movili ă deăp mânt,ăacoperireaăr d cinilorăcuăp mânt,ătasareaăacestuiaăşiăudarea,ăfixareaăpomişoruluiăcuăajutorulăunui arac. Dup ăexplicareaămoduluiădeălucru,ăfiecareăechip ăîşiă planteaz ă pomişorul:ă cuă hârle eă mici,ă fiecareăcopilăpuneăp mântă laă r d cin ,ă îlă taseaz ăşiăpuneăap ăcuăstropitoarea. Voră aflaă cumă îngrijescă cop ceiiă înă continuare:ă îiăud ,ăîiăsap ăînăjur,ăleăpunăîngr ş minteănaturale. Copiiiă îşiă amintescă cineă esteă doctorulă p durii/ăcopacilor? (ciocănitoarea). De ce? Recit ă versurileă peă careă le-auă înv ată (despreăcioc nitoare) Peăechipe,ăvorăefectuaăşiăactivitateaădeăplantareăaăunorăfloricele:ăpanselu e,ăb nu ei. - ,,Oameniiă ordona i,ă careă iubescă natura,ă nuă las ăînăurmaălorămizerieăşiădezordine,ăaşaăc ăvaătrebuiăs ăneăstrângemăşiănoiăunelteleădeălucru!” Odat ă planta i,ă pomişorii,ă caă şiă oamenii,ă auănevoieă deă iubire;ă copiiiă seă prindă cuă to iiă înăhora prietenilor naturii, cântând în jurul pomilor, pe
- conversa ia/ - frontal - aplauze - unelte, material s ditor - expunerea - observarea/ - frontal - explica ia -demonstra ia/ - frontal - exerci iul - pe echipe - exerci iul - pe echipe
- aprecierea r spunsuri- lor - aprecierea r spunsu- rilor - proba practic -încurajarea prin eviden ierea muncii pe echipe -observa iiă curente - proba practic
77
III.Încheierea activit ii
care îi dorescăs n toşiăşiăroditori. seăintoneaz ăcânteculă,,Cop celul”; seărecit ăversuriăcunoscuteădespreăcopaci. seă aşaz ă porumbeiiă dină hârtie,ă lega iă cuă şnur,ă peăcrengu e Înainteă deă aă intraă înă salaă deă grup ,ă fiecareă seă vaăsp laăpeămâiniăcuăap ăşiăs pun. Se fac aprecieri.ă Copiiiă voră fiă recompensa iă cuădiplome: ,,Cel mai muncitor copil!”, ,,Cel mai ordonat copil!”
Având îndr zneal ămare, Firădeăghiocelăpl pând Seăînal ăc treăsoare Când acesta-i zâmbi blând. Şiăcaăiarnaăs-o împace S ăpleceăcâtămaiăcurând, Alb din ale ei cojoace Şi-aăpusăînăalăluiăveşmânt! APRILIE
- Aăninsăpeăb trânaălivad ? - Se-ntoarce iarna cu albu-i mantou? - Suntăpomiiăg ti iădeăparad ! Neăstrig ădinăz riăunăecou. Fluturiăşiăp s riăcuăveseleătriluri Cu ropot de-aplauze îi primesc, Iar roiuri de-albine în harnice zboruri Nectarul s-adune abia dovedesc. MAI
Potopădeămirosăşiăculoare Eăînăgr dinaăcasei mele Şiăpeăoăcreang ,ăînspreăsoare, Unăcuibămicu ădeăp s rele. Laleleăroşii,ăînv p iate Şiăliliaculăcelăsuav, Narciseăgingaşăparfumate Le îngrijesc cu mare drag! IUNIE
Drag ăvar ,ăsurioar , Noiădeămultăteăaştept m! Câtăesteăziuaădeălung Pe câmpii s ăalerg m! Floriceleăs ăculegem, Înăcununiăs ăle-mpletim Şiăapoiădeămâini ne prindem
Hora mare s -nvârtim! IULIE
Ce mult galben de la soare Peste câmpuri roditoare Undeăunduieşte-n vânt Grâulă rii,ăbobulăsfânt! Iciăşiăcolo...ăalb strele Ca azurul riiămele, Margareteăşiămaciăînroşi i Caăobrajiiăcopiilorăferici i! AUGUST
Cândăvaraăvine,ăseăştie, To iăplec măînădrume ie Sus,ăînăvârfulămun ilor Laăumbraăbr du ilor. Sau pân’ la albastra mare, Peăplajeăfierbin i,ălaăsoare, Casteleăs ăconstruim Şi-n valuriăs ăneăr corim. SEPTEMBRIE
Plutesc în aer dulci arome... M -ntreb: de unde-or fi venind? Dinăcoşulătoamnei,ăplinăcuăroade, Întreagaălumeămul umind! Copilaşiiădorescămere, Iepuraşiiămorcoviădulci, Bunicu aăarăvreaăpere, Veveri eleădoarănuci! OCTOMBRIE
Copaciiăîşiădezbrac ătoamna Straiele galben-ar mii, P tucuriămoiăs ăaib ăiarna Insectele ce-sămiiăşiămii... Iar ăcândădalbaăprim var
79
Cuăfloriăşiăfluturiăvaăveni, Cu-aăeiăbaghet ăfermecat În alte haine-i va-nnoi! NOIEMBRIE
Crizantemele frumoase Aduc veselie-n case, Cândăboltaăeămohorât Şiănatura-iăvestejit . Cu florile multicolore Învingăvânturiăşi-nving ploi... Po iăspune,ădeci,ăc ăging şia E “arm ” bun ăînă“r zboi”! DECEMBRIE
Primii fulgi de nea Iarna ne-oăanun , Ce-aduce cu ea Bucurie mult : Braziăîmpodobi i, Oameniădeăz pad , Copiiăferici i Colindândăpeăstrad . IANUARIE
Mare veselie Eăpeăderdeluş, C-au venit o mie Deăcopiiăghiduşi! Cu-aleălorăs nioare La vale ei pornesc, Nici frig, nici ninsoare Din drum nu-i opresc! FEBRUARIE
Dinăz pad ,ăcuăr bdare, Amăîn l atăunăomămare, Dar e-atât de ger, încât I-amăpusăşi-un fular la gât. - I-o fi oare de folos? Se-ntreab ăunăpiciăsfios. - Mai bine, cred, s-arăsim i Daca soarele-ar luci!
Şi,ăînămilaăluiăceaămare, Soareluiăîn l ărugare, Neştiindăc ,ădeăeăsoare, Omulă deă z pad ă moare...
80
COPIII, PRIETENII NATURII
CRISTINAăCA ICHI GR DINI AăDEăCOPIIăCUăP.P.ăNR.2ă
HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI
To i:ăăăăăăăăăăă Ast ziăesteăoăziămareăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Şiăplec măto iălaăplimbare Veseliăînăp dureaămare. Iaăprivi i,ăceăcopaciămul i Şi-ntre ei ce-a crescut oare De-orăaveaăp l rioare? Ciupercu a:ă Ciupercu aăst -năp dure Ridicat ăîntr-un picior Eaăpoart ăoăp l rioar Peămicu ulăeiăc pşor. Animalele: Înăp dureălocuim Animale ne numim Singureănoiăneăhr nim Şiădeăvân torăfugim. Ursul: EuăsuntăMoşăMartin Toat ăp dureaăcolind, Vreauăvulpeaăs ăoăg sesc Şiăpeălocăs-o pedepsesc. Iepuraşul:ă EuăsuntăiepuraşulăPic Nu mi-eăfric ădeănimic Niciăm carădeăvân tor C ciăsuntăiuteădeăpicior. Lupul: Lupulăr uăeuăm ănumesc M nâncătotăceăîntâlnesc Deăvân torăm ăferesc. Vulpea: CoanaăVulpeăm ănumesc Prinăp dureăcândăpornesc Peăto iăîiăp c lesc. Cântec: Înăp dure peăc rare
81
Turiştii: Ast ziăeăoăziăcuăsoare, Peăaleeăneăplimb m, Uiteăfrunzeăşiăverdea , Uiteăpomiăşiăuiteăflori. Turist 1: Pomuleăcuăumbraădeas Subăumbrarulăt uăm ălas C ciăsoareleădogoritor M ăusuc !Ap !ăMor! Vorămâncaăşiăvorăaruncaăresturile pe jos. Turist 2: Ce faci? De ce arunci pe jos? Tuănuăştiiăc ănu-i frumos? Turist 3: Darăceăs ăfac? Turist 4: Aduni hârtiile de jos Şiăleăpuiăfrumosăînăcoş. Cândăal iăcopiiăvorăveni P dureaăcurat ăvaăfi. Turist 3: Eiăiat ,ăhârtiileăle-am adunat pe loc Şiăîndat ăleădauăfoc. Turist 5: Vai, dar ce s-a întâmplat? Foculăînăv zduhăs-aăîn l at. Haide iărepedeăs ăfugimă C ciăaltfelăcuăto iiămurim. Copacul: Ajutor, crengileămeleăauăluatăfoc….. M ăardeăr uădeătot! Ciuperca 2: Eu amăars,ăm ăpr buşesc…. N-amăaer,ăm ăsufocăşiămor. Animalele: Ajutor totul se aprinde, R uădeătotăfoculăse-ncinge Ajutor! Ajutor! P durarul:ă Copii,ăvoiătrebuieăs ăşti i Cumin iăcuăto iiăs ăfi i. Voiădeăfocăs ăv ăferi i, P dureaăs ăoăferi i Gunoaieăînăeaăs ănuăarunca i Şiăfocăp duriiăs ănuăda i!
82
To i: Noiăpentruăsfatăv ămul umim Şiădeăacumaăoăs ăştim, P dureaăs ăoăîngrijim Deăfocăşiădeăgunoiăs ăoăferim.
DORIN A UNUI COPIL SÎVU CECILIA –
GR DINI Aă,, SPIRIDUŞII” BUCUREŞTI
Eu sunt deălaăgrǎdini Şiăaş vreaăcaăsǎăvǎăspun
Ce mi-aăpovestităoăalbinu Despreăunăcǎpcǎun.
Nu, nu e din poveste Cǎpcǎunulăceăvorbesc. Şiătotuşiăelăăloveşte Natura ce-o iubesc.
Taieăşiădoboarǎ
Copacii tot mereu. Fugăanimale,ăpǎsǎriăzboarǎ
Şiăsearaăvine greu.
Nuămaiăeănimeniăînăpǎdure, Animalele s-auăr t cit. Nici nu mai sunt mure.
Natura a murit!
De ce voi oare oameni Nuăvǎăgǎndi iălaămine? Sǎăcrescăfǎrǎădeăcodru
Nu-miăplaceăşi nu-i bine.
Suntemăcopiiiăvoştri Şi-arătrebuiăsaăfi i Aten iăsi-ngrijora i Natura, s-oăiubi i!
83
FOCUL,ăPRIETENăPENTRUăNATUR ,ăFOCULăEăŞIăDUŞMAN
BONDAR EUGENIA GR DINI AăCUăP.P.NR. 2 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI
Anicu a,ăoăfeti ădeăvârstaăvoastr ,ăst teaălaăgeam într-oădup -amiaz ădeăprim var .
Dup ăceăveniseădeălaăgr dini ăaădormită,ăaşaăcumăobişnuiaălaăprânz,ăcaăs ăcreasc ăs n toas . Acum se sculaseă şiă urm reaă cuăprivireaă albinu eleă ceă ă veneauăprintreă florileăminunateădină fa aăcasei. Florile cu tulpini delicate şiă petaleă catifelate,ă primeauă înă t cereaă dup -amiezei tihnite miciiă musafiri.ă Anicu aă seă minunaă deă h rniciaă miciloră viet iă careă munceauă f r ă z bav ,ă seăopreauăoăclip ălaăcateăoăfloare,ăplecauă,ăseăîntorceauăşiăparc ăchemauăşiăpeăaltele. Aşteptaăs ăias ăafar ăprieteniiădinăcasaădeăal turi,ăMariaăşiăIonu ,ădarăaceştiaăîntârziau. Voiauăs ămearg ăînăgr din ăs ăprind ăcâtevaăalbinu e,ăbondariăşiăfluturi,ăaşaăcumăpropuseseăIonu ,ăînainteădeăaămergeălaăculcare,ăs ăăvad ăceăseăîntâmpl ăcuăeleădac ăleăvorărupeăaripile.ăOareăcineăvaăputeaăprindeămaiămul i?!ăSeăgândiăpu in:ă„Sa-iăprind ...!” Vaătrebuiăs ăleăspun ăprietenilorăs iăc ănuăeăbineăceăvorăs ăfac ,ămamaăîiăspuseseăcândva:
-Dac ă ă prinziă gâzele,ă seă rupă aripioareleă loră diafane,ă sub iriă şiă eleă nuămaiă potă s ă zboareăşimor,ăs r cu ele! Va trebuiăs ăseăjoaceăunăaltăjoc,ăpoateăoăăîntrecereălaăalergat.ă
Ieşiă oă clip ă înă fa aă caseiă cuă gândulă s -iă strige,ă caă alt dat ,ă dară sim iă unămirosă deă fum înnec cos.ăNuăîn elegeaădeăundeăveneaăfumul,ădarăoăauziăpeăMariaăstrigândădisperat .
Anicu aăseăduseărepedeălaăbunicaăşiădeăemo ieăaproapeănu puteaăvorbi,ăoătr gea,ăstigând: -Vino , vino, bunicoooo! Ajutooor! E mult fum la Maria!
Pesteăpu inătimpăsalvareaăăîlăduceaăpeăIonu ălaăspital,ăabiaărespira. Acolo,ă înă spital,ă Ionu ă aă v zută şiă al iă copii,ă caă el,ă care nuă auă în elesă c ă focul în natura e binef c tor, eăprietenăomuluiă,ădarăpoateăfiăşiăun nemilos duşman.ă
ŞiăIonu ,ăşiăpompieriiăăv ăsf tuiesc:ă - Alege iăs ăv ăjuca iăcuăjuc rii,ăcopii!ăCuăfoculănuăeădeăjoac ! Foculăpoateăfiăatâtădeăd un torăpentruănatur !ăÎnv a iădeălaăoameniiămariă cum se produce
focul si ce consecinte distrugatoare poate avea un incendiu!
FOCULăDINăP DURE BONDAR EUGENIA
GR DINI AăCUăP.P. NR. 2 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI
Pe un pat de spital,ă Florină ă priveaă cuă triste eă cândă laă ă tavanulă alb,ă cândă laă bolnaviiă ceă
gemeau.ăăSim eaăădurereaăceăîlăcopleşea. B iatul,ăăbandajatălaămâini,ăîşiăaminteaăcuătriste eădeăexcursiaăceăoăf cuseăcuătat lăs uăînăp dureaădinăapropiereăşiătrecuser ăpeălâng ăunăfocăl satădeăcinevaăînămargineaăp durii.ăIarbaăseăaprinsese.ă Tat lăs uăaăîn elesăpericolulăşiăs-a oprităf r ăs ămaiăsteaăpeăgânduri.ăAăformatăimediatănum rulădeăurgen ă112,ăiarăpân ălaăvenireaăpompierilorăseăchinuiser ăcumăauăpututăs ăsting ăfoculăaruncândăăp mântăcuălope ileăpeăcareădinăfericireăleăaveauăînăportbagajulămaşinii.ăFl c rileăîşiăîntindeau cu repeziciuneălimbileăfierbin i,ădistrug toare,ăacaparândăcaăunăbalaurătotăceăîntâlneauăînăcale.ă
-Uite,ă arunc ă aici,ă strig ă Florină ă c treă tat lă s u,ă v zândă ună ghemotocă deă focă ceă seărostogoleaăcaăoămingeăpesteăiarbaăăuscat ,ăc ănuăplouaseădeăcevaăvreme.
Aşaăauăc zută ăşiăFlorin,ăşiă tat lăs u,ăcopleşi iădeăepuizare,ăfumulăînnec ciosăşiăr nileăceătrebuiau îngrijite în spital. Înă timpă ceă medicamenteleă îşiă f ceauă efectul,ă ducându-i în lumea viselor, calmând durerea, sim eauăc lduraădulceăaă foculuiădinăsobaăcu uşaăbineăînchis ădinăc su aălor,ăcuptorulăcaldăundeăbunicu aă coceaă pâinea,ă plitaă peă careă fierbeaă uşoră oalaă cuă ceaiă cald,ă oriă mâncareaă ceă ă îşiăr spândeşteăăaroma,ădup ăceămama,ăgrijulie,ăstingeăflac raăaragazului.ăFocul,ăatentăsupravegheatăde oameni e cu adev ratăprieten.ăCrâmpeee.ăApoiăadormir .ă LaăieşireaădinăspitalăFlorinăpovestiăprietenilorăs iăşiăîmpreur ăhot râr ăs ădesenezeăafişeăpeăcareăleăaşezar ăs ăleăpoat ăvedeaăoricine:ă
- „Nuă aprinde iă foculă înă p dure!ă P dureaă eă casaă multoră vie uitoareă mariă şiă mici! Respecta i locurile amenajate special pentru foc!”
- Focul , supravegheat, e prieten. Altfel, e cel mai mare duşman!ă S ăînv mădinăgreşelile celorlal iăşiăs ănuăleărepet m!
86
CUPRINS
1. CUVÂNT ÎNAINTE, PROFESOR MANUELA URSACHE - COLEGIULăNA IONALăă„CUZAăVOD ”,ăHUŞI..................................................................................................................3 2. DECLARA IAăDREPTURILORăMEDIULUI- BERICA ECATERINA - GR DINI AăCU P. P. NR. 2 HUŞI, JUDE UL VASLUI...............................................................................4 3. EDUCA IAăECOLOGIC ,ăÎNTREăTEORIEăŞIăPRACTIC -PROFESOR MANUELA URSACHEăCOLEGIULăNA IONALă“CUZAăVOD ”,ăăHUŞI, JUDE ULăVASLUI..........5 5. “SUFLET DE COPIL AL PLANETEI P MÂNT”-MARINIC ANA-MARIA GRUIA ANNEMARY-GR DINI A “SPIRIDU II”, BUCURE TI…………………….....11 6. NATURA, CASA MEA- P TRUŞELă ADRIANAă ANGELA-GR DINI Aă P.P.ă,,PALATUL FERMECAT”ARAD…………………………………………………………….13 7. P MÂNTULă ESTEă CASAă NOASTR !- S.O.S.-SALVA Iă P MÂNTUL!- OBREJA NU A,ăCARANFILăANCA-ELENA, GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă 4ăBÂRLAD, JUDE ULăVASLUI........................................................................................................................................17 8. S ăDESCOPERIMăNATURA! EXEMPLE DE BUNE PRACTICI -CERCHEZ ELENA ALINA, AURA OPREA- GR DINI Aă CUă P.P.ă NRă 5ă BÂRLAD,ă JUDE ULăVASLUI........................................................................................................................................20 9. METODE DE FORMARE A COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA COPIII PREŞCOLARIă CUCUă ELENAă LILIANA, GR DINI Aă CUă P.ă N. NR. 1, „PRICHINDEL”,ăNEGREŞTI,ăVASLUI……………………………………………………..22 10. EDUCA IAă ă ECOLOGIC – NECESITATEAă CUNOAŞTERIIă NATURIIă ŞIăOCROTIREA ACESTEIA HOTNOG LUCIA- GRÃDINI Aă CUă P.N.ă VÃLENI, JUD. VASLUI …………………………………………………………………………………………26 11. S ă FACEMă ÎMPREUN ă PRIMIIă PAŞIă ÎNă ECOLOGIE, GU Uă MIHAELA-GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................29 12. CONDUITA ECOLOGIC ăCORECT ,ăTURCULE ăMARILENA- GRADINI AăCUăP.P. NR. 12, HU I, JUDE ULăVASLUI...................................................................................34 13. FORMAREAăăCOMPORTAMENTULUIăăăECOLOGICăăLAăCOPIIIăăPREŞCOLARI,ăO OPORTUNITATE, MIHORDEA NUŞA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NRă 12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................................................................................36 14. PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS ,,ă S ă FACEM CEVA PENTRU PLANETAă NOASTR ’’,ă BERICA ECATERINA- GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 2ă HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................................................................................38 15. EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI, ANGELA COCUZ- GR DINI AăCUăP.P. NR. 12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI...................................................................................43 16. METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎNă DESF ŞURAREAă ACTIVIT ILORăECOLOGICEăÎNăÎNV MÂNTULăPREŞCOLAR, HRISTEA CLAUDIA-GR DINI AăCU P.P.NR. 12, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.............................................................................45 17.ă EDUCA IEă ECOLOGIC ă LAă VÂRSTAă PREŞCOLAR , BO Uă TATIANAăăăăăăăăăăăăăăăă- GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.10ăHUŞI,ăJUDE ULăVASLUI...................................................49 18. ,,DRUMULă SPREă VIITORă TRECEă PRINă PREZENT’’,ă UNGUREANU MARIA-GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.ă2, HU I, JUDE ULăVASLUI.....................................................51 19. S ă IUBIMăŞIă S ăOCROTIMăNATURA,ă BOTEZATU GETA-GR DINI AăCUăP.P.ăNR. 2, HUŞI,ăJUDE UL VASLUI.............................................................................................54
87
20. POLUAREA- ASPECTEă DEă EDUCA IEă ECOLOGIC , BLÎNDA MARIA-GR DINI AăP.N.ăNR.ă3ăHUŞI, JUDE ULăVASLUI.............................................................56 21. PLANETA VIITORULUI ?!, BAHNARIU MARIANA, GR DINI AăCUăP.N.ăNR.ă5ă HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.........................................................................................................59 22. « CE POT FACE DOUA MAINI DIBACE » MODALITATI DE VALORIFICARE A DEŞEURILORă DEă HÂRTIEă ŞI PET-URI, ALINA CALANCEA, LENU Aă NEGRU -GR DINI AăCUăP.ăP.ăăNR.10ă, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI..................................................62 23. EDUCA IAă ECOLOGIC -EDUCA IAă PENTRUă ă PROTEC IAă MEDIULUI,ăBLESNEAC MIOARA, GRÃDINI AăCUăăP.P.ăNR.ă13, HUŞI,ăJUD.ăVASLUI………...…65 24.EDUCA IAă ECOLOGIC ă LAă PREŞCOLARI,ă TOFANă VERONICA,ă GR DINI AăCU P.P. NR. 2 HUŞI,ăJUDE UL VASLUI...............................................................................67 25. EDUCA IAăECOLOGIC ă,C T NESCUăMARIANA-GR DINI AăP.P.ăNr.ă2ă HUŞIă,ăJUDE ULăVASLUI, HOHA NICOLETA-ŞCOALAă“ANASTASIE PANU” HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI……………………………………………………………………………71 26. EDUCA IAă ECOLOGIC ă LAă VÂRST ă PREŞCOLAR ,ă CRISTINAă CA ICHI- GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2 , HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.....................................................73 27. PROIECT DIDACTIC, RADU TINCA, GR DINI AăCUăP.P.ăNR. 2, HUŞI, JUD. VASLUI .......................................................................................................................................74 28.LUNILE ANULUI ÎN VERSURI, ACATRINEIăCONSTAN Aă -GR DINI AăCUăăP.ăP.ăNR. 22 , IAŞI……………………………………………………………………………………78 29.COPIII,ă PRIETENIIă NATURII,ă CRISTINAă CA ICHI-GR DINI Aă DEă COPIIă CUăP.P. NR.2, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI......................................................................................80 30.DORIN A UNUI COPIL, SÎVU CECILIA– GR DINI A ,,ă SPIRIDUŞII” BUCUREŞTI……………………………………………………………………………………82 31.FOCUL,ă PRIETENă PENTRUă NATUR ,ă FOCULă Eă ŞIă DUŞMAN, BONDAR EUGENIA-GR DINI AăCUăP.P.NR.ă2ă, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUIă.................................83 32.FOCULă DINă P DURE, BONDAR EUGENIA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 2, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.....................................................................................................................84