ÎNDRUMAR DE AFACERI ESTONIA

1

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT

Departamentul de Comerţ Exterior Biroul de Promovare Comercial – Economică Helsinki

ÎNDRUMAR DE AFACERI

ESTONIA

Cuprins

1. Profil de ţară

2. Economia Estoniei

3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale

4. Sistemul de taxare şi de comerţ

5. Programe destinate mediului de afaceri

6. Relaţiile economice româno-estone

7. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Estonia

8. Instituţii şi organizaţii economice în Estonia – date de contact

9. Evenimente economice importante organizate în Estonia

10. Alte informaţii utile

11. Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în Estonia –

date de contact

2

1. Profil de ţară

Denumirea oficială: Republica Estonia

Forma de guvernamânt: Republică parlamentară. Parlament unicameral (Riigikogu),

cu 101 membri.

Şeful statului (din 10 oct. 2016): Kersti Kaljulaid

Şeful guvernului: Jüri Ratas, prim ministru

Suprafaţa: 45.227 kmp. Cea mai mică dintre cele trei ţări baltice

Aşezare geografică: Republica Estonia este situată în partea de nord a Europei,

având ca vecini în partea de nord Golful Finic, care o separă

de Finlanda, la est Rusia, la sud Letonia, iar la vest Marea

Baltică

Populaţia: 1,319,133 milioane locuitori – 1 ianuarie 2018 (lituanieni,

polonezi, ruşi, bieloruşi, ucrainieni)

Populaţie activă 660 mii persoane;

Populaţie urbană 70%,

Populaţie rurală 30%;

Grupe etnice 67,9% estonieni; 25,6% ruşi; 2,1%

ucrainieni; 1,2% bieloruşi; 0,8%

finlandezi; 0,2% tătari; 0,17% letoni;

0,16 polonezi; 0,15% evrei; 0,14%

germani; 0,68% alte naţionalităţi;

Ora locală: GMT + 2h

Capitala: Tallinn (426. 000 locuitori).

Populaţia capitalei a scăzut după anul 1991, anul

independenţei, când se ridica la peste 500.000 de locuitori.

Una dintre cauze o reprezintă migrarea populaţiei de origine

rusă.

Distanţe între Tallinn şi:

▪ Helsinki -85 km; ▪ Riga -307 km; ▪ St. Petersburg- 395 km; ▪ Stockholm- 375 km; ▪ Vilnius- 605 km;

3

▪ Bucureşti- cca. 1900 km în linie dreaptă; Oraşe importante: Tartu - 104 100 locuitori

Narva - 65 200 locuitori

Kohtla-Järve - 43 800 locuitori

Pärnu - 43 800 locuitori

Clima: Temperată, caracterizată prin veri răcoroase şi ierni severe.

De asemenea, puternice influenţe marine care duc la o

umiditate excesivă

Structura administrativă: 15 judeţe, 33 oraşe şi 194 localităţi rurale.

Limba oficială: Limba oficială este estona, care aparţine familiei de limbi

fino-ugrice, înrudită cu finlandeza. Se mai vorbesc:

finlandeza, engleza, rusa şi germana.

Moneda oficiala: Euro (€)

Sarbători naţionale: 24 februarie, Ziua Independenţei;

23 iunie, Ziua Victoriei;

20 august, ziua redobândirii independenţei;

Sarbători religioase 1 ianuarie - Anul Nou;

şi publice: Vinerea Mare şi duminica de Paşte;

1 mai - Ziua primăverii;

Whitsunday (mai-iunie)

24 iunie - mijlocul verii sau ziua Sf Ion;

24 decembrie - ajunul Crăciunului;

25 decembrie - Crăciunul;

26 decembrie - Boxing day;

Mai există, de asemenea, 10 zile de sărbători naţionale, dar

care nu sunt considerate zile libere:

6 ianuarie-Epifania;

2 februarie-aniversarea Tratatului de pace de la Tartu din

1920;

14 martie-ziua limbii estone;

a doua duminică din luna mai-ziua mamei;

4 iunie-ziua drapelului naţional;

4

14 iunie-ziua comemorării;

22 septembrie-ziua rezistenţei;

2 noiembrie-ziua tuturor sufletelor;

a doua duminica din noiembrie-ziua tatălui;

16 noiembrie-ziua declarării suveranităţii;

Religia: luterană (majoritară), ortodoxă de stil vechi;

Program de lucru: Ministere şi instituţii centrale: 8,30-17,00

Reţeaua comercială (supermarketuri şi detail): programe de

lucru variabile, inclusiv sâmbăta şi duminica.

Regimul vizelor: Estonia aplică regimul de vize şi drepturi şi restricţii de

circulaţie a persoanelor specifice statelor membre ale

Uniunii Europene.

Republica Estonia este din 29 martie 2004 membră NATO, iar din 1 mai 2004, membră

UE .

5

2. Economia Estoniei

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pordusul Intern Brut (mil.€)

17.935 18.932 19.766 20.348 21.098 22.844 23.735

Dinamica PIB 4,3 1,9 2,9 1,7 2,1 4,6 3,9

Populaţia 1,3 1,3 1,3 1,3 1,30 1,31 1,32

PIB/locuitor (USD) 16538 16919 17453 17421 18236 20241 22990

Şomaj (%) 10 8,6 7,3 6,2 6,8 6 5,4

Datoria publică (% PIB) 9,7 10,2 10,7 10 9,4 9,4 8,0

Inflaţia 3,9 2,8 -0,1 -0,5 0,1 3,5 3,4

Dinamica importurilor (%)

9,7 2,1 3,5 -1,8 5,2 4,3 10,1

Creşterea economică: 2,1% in 2016; 4,6% in 2017; 3,9% in 2018

Produsul Intern Brut: 21,098 mld. € (2016); 22,844 mld. € (2017); 23735 mld. €

(2018)

PIB/locuitor: 19.991 €/loc (2018) sau 22.990 USD/loc. la cotaţie euro-

dolar 1,15

Ponderea principalelor agricultură, pescuit, industria lemnului (2,7%), industria

sectoare de activitate (21,1%), construcţii (7,1%), comerţ, transport, servicii

la formarea PIB: (21,8%), comunicaţii, IT (5,9%), finanţe, asigurări (3,8%),

imobiliare (10,0%), cercetare, ştiinţă (9,5%), administraţa

publică, sănătate, educaţie (15,7%), alte servicii (2,5%),

Estonia are printre cele mai ridicate ratinguri de credtit din regiune:

Standard & Poor’s: AA-

Moody’s: A1

Fitch IBCA: A+

Rata inflaţiei: In decembrie 2018 rata medie a inflaţiei a fost 3,4%

Rata somajului: 2019 (iulie) – 4,6 %

Sistemul bancar: Băncile estoniene folosesc ultima tehnologie în materie de

internet banking şi aproape toate serviciile sunt oferite

digital. Aceasta tehnologie a putut fi implementată datorită

faptului că majoritatea băncilor estoniene au fost preluate

de bănci suedeze, norvegiene sau finlandeze. Principalele

banci din Estonia sunt:

− Bank of Estonia

6

− AS Eesti Krediidipank

− AS SEB Pank

− AS Hansapank (Swedbank)

− MARFIN PANK EESTI AS

− Nordea Bank Finland PLC Estonia Branch

− AS Parex Banka Estonia Branch

− AS UniCredit Bank Estonia Branch

− Svenska Handelsbanken AB Estonia branch

− DNB NORD Banka Estonia branch

− Allied Irish Banks, p.l.c. Estonia Branch

− AB Bankas SNORAS Estonia branch

Investiţii străine: 2018 (iunie) –23,1 miliarde € (cumulat)

FDI pe sectoare (2016): 28% din sectorul financiar

18% activități imobiliare

14% din producție

13% comerțul cu ridicata și cu amănuntul

8% activități profesionale, științifice și tehnice

Comerţul exterior: Export 2018: 14,429 mld.€ (+12% faţă de 2017)

Import 2018: 16,203 mld. € (+10%)

Sold 2017: -1,77 mld. €

Aproximativ 68% din exporturi sunt destinate statelor membre UE si 78% din importuri

provin din statele UE. Principalii parteneri ai Estoniei sunt ţările vecine – Finlanda,

Suedia, Federaţia Rusă, Lituania şi Letonia.

Salariile medii lunare brute (dec. 2018) - 1310 €

Sursa: www.stat.ee

Estonia se numără printre ţările mici ale UE, cu o economie dinamică în plină

dezvoltare care a fost totuşi afectată foarte puternic de criza imobiliară, financiară şi

economică din 2008-2010, atât ca urmare a corecţiilor de descreştere a cererii interne,

cât şi ca urmare a scăderii cererii externe care a sprijinit atât de mult creşterea

economică în anii precedenţi. Scăderea cererii interne a fost legată de slaba activitate

economică, dar şi de creşterea, pe piaţa mondială, a preţurilor la energie şi la produse

alimentare.

Economia estoniană s-a recuperat rapid dupa criză, până recent fiind, conform

specialiştilor, mai puternică decât anterior crizei şi putând face mai bine faţă şocurilor

de pe plan internaţional.

În acest context, Estonia a făcut progrese rapide în vederea stabilizării şi restructurării

economiei, fapt răsplătită prin volumul mare al investiţiilor străine directe în această

ţară, vizibile îndeosebi prin indicatorul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor.

7

Productivitatea muncii a crescut în ultimii ani, pe seama creşterii mai lente a

veniturilor salariale. Acest fapt a condus la îmbunătăţirea competitivităţii firmelor

estoniene pe pieţele internaţionale.

Exporturile au constituit motorul relansării economice a Estoniei.

Fiind o ţară mică şi având o economie deschisă, Estonia a înţeles de la începutul anilor

’90 că nu va putea asigura stabilitatea monedei nationale si mobilitatea capitalului

printr-o politică monetară independentă. Raportarea la marca germană şi deprecierea

internă au fost singurele opţiuni viabile pentru moneda naţională. Deşi au condus la

reducerea veniturilor nominale, au asigurat creşterea productivităţii şi a

competitivităţii companiilor estoniene pe pieţele externe. În anul 1992, coroana

estoniană a fost fixată în raport cu marca germană, la o paritate de 8:1, iar in 1999 în

raport cu euro, cu o paritate de 15,6:1. Raportarea la euro a limitat controlul asupra

inflaţiei, ceea ce a facut ca Estonia să nu indeplinească criteriile de la Maastricht în

2007 şi să nu poată adopta moneda unică până în anul 2011.

În domeniul politicii fiscale, Estonia a introdus în 1992 o rată fixă de impozitare a

veniturilor de 26%, ulterior diminuată la 21%. Din anul 1999, profitul reinvestit nu mai

este impozitat. În felul acesta, a fost simplificat sistemul de impozitare şi colectare a

taxelor şi au fost stimulate investiţiile. Astfel, în 2018 Estonia are una dintre cele mai

apreciate politici fiscale in cadrul OECD.

Măsurile de consolidare fiscală au cumulat 16% din PIB. Două treimi dintre acestea au

privit cheltuielile bugetare (reducerea cu 8% a bugetului pentru asigurări medicale,

limitarea creşterii pensiilor, reducerea cheltuielilor administrative, a celor pentru

apărare şi a subvenţiilor pentru agricultură, stoparea creditării pentru autorităţile

locale cu excepţia co-finanţării proiectelor cu fonduri UE). Cealaltă treime a măsurilor

de consolidare fiscală a avut în vedere partea de venituri bugetare (creşterea

contribuţiilor pentru somaj la 4,2%, creşterea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi,

creşterea TVA de la 18 la 20%, dividende de la companiile cu capital de stat, vânzări

de terenuri ale acestora, suspendarea procesului gradual de reducere a impozitului pe

venit).

Ca urmare a acestor măsuri, Estonia a reuşit să reducă datoria publică la 8% din PIB.

Deficitul bugetar a fost de numai 1,7% din PIB în 2009, iar în 2010 şi 2011 Estonia a

avut excedent bugetar (0,1% în 2010, respectiv 1% în 2011). În 2018, deficitul bugetar a

fost de 0,3% din PIB. Ţara nu emite obligaţiuni guvernamentale (din acest motiv este

calificată în presa internaţională ca fiind opusă Greciei).

Pe parcursul crizei, Estonia nu a avut nevoie de bail-out, întrucât rezervele create

începând din 2001 au acoperit datoriile. În anul 2009, rezervele insumau 11,6% din PIB,

iar in 2010, 12%. Totodată, întrucât cele mai importante bănci comerciale din Estonia

sunt cu capital suedez, raspunsul la efectele crizei a fost mai uşor decât pentru ţările

in care a fost necesară intervenţia statului pentru salvarea sectorului bancar.

In afara măsurilor de consolidare fiscală, guvernul estonian a realizat proiecte de

investiţii publice cu fonduri structurale in infrastructura de transport şi telecomunicaţii

şi a sprijinit companiile prin programe speciale pentru crearea de noi locuri de muncă,

stimularea exporturilor şi a investiţiilor. Totodată, pensiile au fost uşor majorate,

pentru a ajuta populaţia vârstnică şi a stimula consumul.

8

In perioada crizei, în Estonia nu au fost greve majore, populaţia înţelegând şi

acceptând măsurile de austeritate.

Actualmente, procesul de privatizare în Estonia este încheiat, numai trei mari

întreprinderi din domeniul infrastructurii rămânând în proprietatea statului: Estonian

Energy (www.energia.ee); Tallin Port (Sadam - www.portoftallinn.com) şi Estonian

Post (www.post.ee).

Telecomunicaţiile şi IT-ul în Estonia.

Unul din domeniile în care Estonia a înregistrat un salt uimitor esteacela al IT-ul și

telecomunicaţii:

• 69 % din populaţia cu vârste între 6 şi 74 de ani este utilizatoare de Internet • 58 % din gospodării au acces la Internet • Toate şcolile din Estonia au acces la Internet. • Toate oraşele şi satele din Estonia sunt acoperite de o reţea de puncte cu acces

liber la Internet • Există peste 1.100 de puncte în toată ţara cu acces fără fir la Internet:

www.wifi.ee • Veniturile pot fi declarate via Internet la: Tax and Customs Board. • Cheltuielile bugetare pot fi urmărite via Internet în timp real • Şedinţele de guvern se ţin pe sistem web • Întreaga Estonie este acoperită de o reţea de telefonie mobilă digitală • Cele mai des folosite activităţi au fost cele de internet banking, citirea presei,

căutare informaţie comercială şi trimitere/primire de mailuri.

Principalele sectoare industriale ale Estoniei

În graficul de mai jos prezentăm structura industriei Estoniei:

Structura industriei Estoniei

Industria de procesare a lemnului

2.312.500 ha din suprafaţa Estoniei este reprezentată de păduri (ceva mai mult de

jumătate din suprafaţa totală).

9

Această industrie a cunoscut o rapidă restructurare în anii `90, astăzi contribuind cu

23,6 % la producţia industrială a ţării.

Principalele pieţe de desfacere au fost Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franţa şi

Suedia.

Centrele importante ale industriei de procesare a lemnului sunt în Tallinn, Tartu,

Parnu şi Rakvere.

Această industrie numără peste 1600 companii peste 33.000 de angajaţi.

Circa 80 % din companii au până la 20 de angajaţi şi numai 3,8 % din companii au mai

mult de 100 de angajaţi.

Asociaţii profesionale din domeniu:

- “Estonian Forest Industries Association” grupează 57 de companii. (www.emtl.ee)

- “ Estonian Wooden Houses Association” (www.woodhouse.ee)

- “ Estonian Furniture Industry Association” (www.furnitureindustry.ee)

Industria electronică

Are o lungă tradiţie în Estonia, deja din 1907, la Tartu a funcţionat o fabrică de

telefoane cu o producţie de câteva mii de aparate pe an.

Astăzi, o mulţime de multinaționale din acest domeniu activează pe teritoriul Estoniei.

Producția de dispozitive electronice și electrice a reprezentat una dintre industriile cu

cea mai rapidă creștere în Estonia. Volumul vânzărilor a crescut de aproape cinci ori în

perioada 2005 – 2015.

Are peste 14.500 de angajaţi în peste 350 de companii, iar producţia a crescut de 15

ori în ultimii 10 ani, în anul 2017 contribuind cu 11% la producţia industrială.

Cea mai mare companie din acest sector este Elcoteq (Finlanda) cu 2000 de angajaţi.

Alte companii din acest sector sunt prezentate mai jos:

• Amphenol ConneXus: former Microlink Elektroonika, subcontracting, (USA),

www.amphenol.com;

• Incap Electronics Estonia: assembly of PCB, (FIN), www.incap.fi;

• ABB AS: power products, power systems, automation products, process

automation, robotics, www.abb.ee;

• Tarkon: mechanical engineering, assembly services, cable harnesses, (SWE),

www.tarkon.ee;

• Harju Elekter: switchboards, cable harnesses, (FIN), www.harjuelekter.ee;

• Scanfil: cable assembly, (FIN), www.scanfil.fi;

• Fabec Elektroonika: thermo-regulators, power supply units, remote control

devices, bus information panels, detectors, battery assemblies, (SWE),

www.fabec.com;

• Efore: power supplies, power systems, (FIN), www.efore.com;

• Enics Eesti: engineering, (FIN), www.enics.com;

10

• Ensto: electrical systems and solutions, (FIN), www.ensto.com/www/estonia/;

• PKC Eesti: cables, (FIN), www.pkcgroup.com;

• Tradex: customer designed electronic products;

• RD Electronic: PCB, transformer, charger devices, www.rd.ee;

• Stoneridge Electronics: instruments, man-machine interface products,

electronic control units, sensors, (USA), www.stoneridge.com;

• Clifton: power electronics, development and production of GaAs semiconductor

devices;

• Tondi Elektroonika: hearing aids, www.tondi.ee

Industria chimică

Se caracterizează printr-o concentrare puternică în nord-estul ţării, acolo unde se

găsesc şi unele bogăţii naturale utilizate ca materie primă în cadrul acestei industrii,

precum fosfaţi, şisturi bituminoase.

Cele peste 100 de companii care activează în acest domeniu contribuie cu 5,7 % la

producţia industrială a ţării şi 81,8 % din această producţie se exportă. Principalele

pieţe sunt: Letonia, Rusia, Olanda şi Lituania.

Principalele companii din industria chimică estonă:

• Viru Keemia Grupp AS: www.vkg.ee

• Nitrofert AS: http://www.nitrofert.ee/en/about.html

• Flora AS: www.flo.ee

• ES Sadolin AS: www.varvimaailm.ee

• Krimelte AS: www.krimelte.ee/eng/index.php

• Henkel Makroflex AS: www.makroflex.ee

• Estko AS: www.estko.ee/index.php?lang=eng

• Kemivesi AS: www.kemivesi.ee

• Kiviőli Keemiatööstus OÜ: www.keemiatoostus.ee

• Orto AS: www.orto.ee/index.php?lang=eng

• Silmet AS: www.silmet.ee

• Vivacolor: www.vivacolor.ee

• Eskaro AS: www.eskaro.com

Asociaţii din domeniu: ”Federation of Chemical Industry” (www.keemia.ee)

Industria alimentară

Contribuie cu 16,7 % la producţia industrială a ţării.

În domeniu activează peste 380 de companii cu peste 16.700 de angajaţi.

Asociaţii profesionale: ”The Association of the Estonian Food Industry“

(www.toiduliit.ee)

Principalele subramuri sunt reprezentate de industria cărnii (contribuie cu 18 % la

producţia alimentară) şi cea a lactatelor (contribuie cu 28,4 % la producţia

alimentară).

11

Marile companii sunt cele realizate cu investiţii străine, precum sunt prezentate mai

jos:

Investitor strain Companie estoniana Domeniu Activitate

Baltic Beverage Holding AB (Sweden)

Saku Brewery Bere si racoritoare

Olvi Oyj (Finland) A. Le Coq Bere si racoritoare

Gustav Paulig AB (Sweden) Paulig Baltic AS Cafea si condimente

HK Ruokatalo OY (Finland) Rakvere Lihakombinaat, Tallegg

Carne

Procordia Food AB (Sweden/Norway)

Pőltsamaa Felix AS Produse vegetale conservate

Valio OY (Finland) Valio Eesti Produse lactate

Cloetta Fazer (Sweden/Finland) Fazer Eesti Produse fainoase

Vaasan (Finland/Sweden) Leibur Produse fainoase

Industria constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor

Are tradiţie încă din secolul al XIX-lea, astăzi contribuiind cu 39,5 % la exportul ţării şi

cu 45,6 % la importuri.

Are peste 23.000 de angajaţi.

Asociaţie profesională din domeniu: “The Federation of Estonia Engineering Industry”

www.emliit.ee

Principala companie: AS Norma parte a Autoliv Group – produce în principal centuri de

siguranţă.

Construcţiile

Contribuie cu circa 7 % la realizarea PIB al ţării.

Sectorul are circa 80.000 de angajaţi.

Asociaţie profesională din domeniu: “Estonian Association of Construction

Entrepreneurs” (www.eeel.ee)

Companii:

o Merko Ehitus o Eesti Ehitus o Aspi o YIT (din Finlanda) o Teede REV

Biotehnologia

Este dezvoltată îndeosebi biotehnologia medicală - imunologia, cercetări privind

genomul uman, cercetarea cancerului, dar şi biotehnologia industrială-biochimia,

sinteza organică, biotehnologia alimentară şi cea a a mediului.

12

Asociaţie profesională din domeniu: “Estonian Biotechnology Association”

(www.biotech.ee)

Sunt circa 40 de companii în acest domeniu, dintre care 15 sunt de bază. Exemple:

o Quattromed Ltd – din Tartu, are 78 de angajaţi şi activează în domeniul serviciilor de diagnostic molecular, producţie de proteine

o Asper Biotech Ltd – 25 de angajaţi. Analize ADN. o Solis BioDyne Ltd o Celecure Group – 45 de angajaţi. Unitate de cercetare in domeniul

medicamentelor o Competence Centre for Cancer Research –

Comerțul exterior

mil. EUR

2014 2015 2016 2017 2018 2019

(6 luni)

TOTAL 25.784 24671,9 25411,7 27664,2 30663,0 15392,6

Export 12.006 11575,3 11896,9 12873,5 14429,4 7318,5

Import 13.778 13096,6 13514,8 14770,7 16203,6 8074,1

Sold -1.772 -1.521,3 -1618 -1897 -1774 -775,6

În 2018, exporturile de bunuri au crescut cu 12%, iar importurile cu 10% față de 2017,

potrivit Statistics Estonia. Exporturile și importurile de produse minerale au avut cel

mai mare impact asupra creșterii comerțului în 2018.

În 2018, exporturile de bunuri din Estonia au fost de 14,4 miliarde €, iar importurile de

16,2 miliarde € la prețurile curente. Deficitul comercial în anul 2018 a fost de 1,8

miliarde €, cu 69 milioane € mai puțin comparativ cu 2017. Cel mai mare excedent a

fost înregistrat în comerțul cu lemn și articole din lemn (inclusiv mobilier, construcții

din lemn prefabricate); cel mai mare deficit a fost înregistrat în comerțul cu

echipamente de transport și în materiile prime și produsele din industria chimică.

În 2018, ponderea țărilor Uniunii Europene în exporturile totale ale Estoniei era de

68%, iar în total importuri 78%. Deficitul comercial cu țările UE a fost de 2,8 miliarde

€, cu 55 milioane € mai puțin decât în 2017. În comerțul cu țările UE, exporturile au

crescut cu 6%, iar importurile cu 4%. Comerțul cu mărfuri cu țări din afara UE a crescut

mai mult - exporturile au crescut cu 27%, iar importurile cu 37%. Excedentul comercial

cu țări din afara UE a fost de peste 1 miliard €.

Ca și în anii precedenți, în 2018, echipamentele electrice au fost exportate cel mai

mult, reprezentând 16% din exporturile totale ale Estoniei, apoi produsele minerale

(15%) și lemn și articole din lemn (11%). Creșterea exporturilor a fost afectată în cea

mai mare măsură de creșterea exporturilor de produse minerale (cu 900 de milioane

€), a lemnului și articolelor din lemn (cu 152 de milioane €) și a aparatelor mecanice

(cu 131 de milioane €). Cea mai mare scădere în 2018 s-a înregistrat în exporturile de

produse agricole și preparate alimentare.

13

Cele mai importante țări de destinație ale exporturilor din Estonia în 2018 au fost

Finlanda (16% din exporturile totale de bunuri din Estonia), Suedia (11%) și Letonia

(10%). Echipamentele electrice și metalele de bază și articolele din metale comune au

fost principalele mărfuri exportate în Finlanda; echipamentele electrice și lemnul și

articolele din lemn au fost principalele mărfuri exportate în Suedia; produsele

minerale, produsele agricole și preparatele alimentare au fost principalele mărfuri

exportate în Letonia. Cea mai mare creștere a avut loc în cazul exporturilor către SUA,

Singapore și Finlanda. Cea mai mare scădere s-a înregistrat la exporturile către Suedia,

Olanda și Rusia.

Principalele mărfuri importate în Estonia au fost produsele minerale (15% din

importurile totale de bunuri din Estonia), echipamentele electrice (14%) și aparatele

mecanice, echipamentele de transport, produsele agricole și preparatele alimentare

(fiecare 10%). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în importurile de produse

minerale (cu până la 1 miliard €), aparate mecanice (cu 208 milioane €) și metale

comune și articole din metal de bază (cu 168 de milioane €).

Principalele țări de origine în 2018 au fost Finlanda (13% din totalul importurilor de

bunuri din Estonia), Germania și Lituania (10% fiecare). Din Finlanda, produsele

minerale și echipamentele electrice au fost importate cel mai mult. Echipamentele de

transport și aparatele mecanice au fost importate cel mai mult din Germania, precum

și produsele minerale, produsele agricole și preparatele alimentare din Lituania. Cea

mai mare creștere a avut-o în cazul importurilor din Rusia (cu 484 milioane €), Belarus

(cu 342 milioane €) și Lituania (cu 187 milioane €), cea mai mare creștere a

importurilor de produse minerale. În același timp, importurile au scăzut cel mai mult

din Polonia și Olanda.

Estonia a exportat mărfuri în 183 de țări și a importat bunuri din 143 de țări. Un sold

pozitiv al comerțului exterior a fost înregistrat în cazul a 139 de țări. Cel mai mare

excedent s-a înregistrat în comerțul cu SUA, urmat de Norvegia și Singapore. Cel mai

mare deficit s-a înregistrat în comerțul cu Germania, Lituania și Polonia.

14

3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale

Sistemul legislativ estonian cuprinde principiile de bază ale întreprinderilor în

concordanţă cu cele mai bune tradiţii şi standarde europene, subliniind rolul

Registrului Comerţului.

În concordanţă cu Codul Comercial estonian există patru forme de societăţi

comerciale care pot fi înfiinţate în acestă ţară, şi care, intră în vigoare odată cu

înregistrarea la Registrul Comerţului.

Aceste forme sunt:

▪ Societate în nume colectiv (täisühing sau TÜ ) ; ▪ Societate în comandită simplă ( usaldusühing sau UÜ ) ; ▪ Societate cu răspundere limitată ( osaühing sau OÜ ) : ▪ Societate pe acţiuni (aktsiaselts sau AS )

Pe lângă posibilitatea înființării unei entități de afaceri, este posibil ca orice persoană

fizică să își desfășoare activitatea ca unic proprietar care trebuie înscris în registrul

comercial înainte de a începe activitatea permanentă.

Companiile străine își pot oferi, de asemenea, bunurile sau serviciile prin crearea unei

sucursale. Sucursala trebuie să fie înregistrată în Registrul comercial estonian prin

depunerea unei cereri și a documentației necesare. Trebuie să se considere că o

sucursală nu este o entitate de afaceri și întreprinderea străină este responsabilă

pentru obligațiile care decurg din activitățile sucursalei.

Cele mai comune forme de entități comerciale din Estonia sunt societatea pe acțiuni

private (OÜ) și societatea publică pe acțiuni (AS).

Deținătorii unei cărți de identitate estoniene sau a unei cărți de rezidență electronică

și a unui număr din ce în ce mai mare de cărți de identitate ale statelor membre ale

UE pot înființa o companie privată limitată online. În cazul în care un card de

identitate sau un e-Residency nu este disponibil, este necesară o vizită la un notar din

Estonia pentru a verifica documentele de fundare.

Înființarea unei societăți private pe acțiuni este foarte simplă:

− Se alege un nume pentru companie și se verifică dacă acesta este disponibil.

Pentru a verifica disponibilitatea, se utilizează instrumentul gratuit de pe site-ul

web al Registrului comerțului electronic

− Dacă doritorul nu are domiciliul in Estonia, se contactează un furnizor de servicii

de afaceri pentru a obține o adresă legală.

− Înregistrarea companiei online pe portalul de înregistrare. Se plăteşte taxa de

stat (în majoritatea cazurilor 145 €) și capitalul social prin portalul de stat

atunci când se trimite cererea.

− Primirea confirmării. Cererea trimisă va fi revizuită în cel mult o zi lucrătoare și

toate notificările vor fi trimise prin e-mail.

− Dacă/când compania are angajați, se înregistrează angajații în registrul de

angajare pe site-ul Consiliului fiscal și vamal

15

− Dacă zona de activitate este supusă unor cerințe speciale, trebuie obținută o

licență. Informații despre domeniile de activitate și înregistrarea electronică pe

site-ul web al Registrului de activități economice.

− Dacă este necesar, se înregistrează compania ca plătitor de TVA pe site-ul

Consiliului fiscal și vamal

▪ Informaţii concrete cu privire la înfiinţarea unei societăţi se pot obţine prin

accesarea urmatoarelor institutii:

Registrul Naţional al Comerţului: http://www,eer.ee ,

Camera de Comerţ şi Industrie a Estoniei: http://www.koda.ee ,

Enterprise Estonia: http://www.eas.ee; www.investinestonia.com .

▪ În cazul în care o persoană juridică străină doreşte să comercializeze sau să

presteze un serviciu, în mod permanent, în Estonia, trebuie să-şi înfiinţeze o filială sau

o societate comercială, în conformitate cu legislaţia în vigoare (Codul Comercial),

respectiv, să o înregistreze în Registrul Comerţului.

În cazul înfiinţării de filiale, persoana juridică străină trebuie să solicite o licenţă de

funcţionare. Societăţile comerciale sunt obligate să se înregistreze şi la Autoritatea de

impozitare.

16

4. Sistemul de taxare şi de comerţ

Impozitarea în Estonia

Reforma fiscală s-a efectuat în Estonia în prima fază a procesului de tranziţie la

economia de piaţă. Sistemul actual de impozitare a intrat în vigoare în anul 1994, fiind

amendat, pe parcursul timpului, cu o serie de noi legi.

Noua lege cu privire la impozitul pe profit a fost convenită la data de 15 decembrie

1999 şi a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2000.

Legea cu privire la taxele sociale a intrat în vigoare în ianuarie 2001, iar legea cu

privire la taxa pe valoarea adăugată (TVA), a intrat în vigoare în anul 2004.

Sistemul de impozitare este net şi uniform – taxa unica de 21%.

Profitul reinvestit sau colectat nu se impozitează.

Cele mai importante impozite / taxe sunt :

o Impozitul pe profit 21% ;

o TVA 20% ;

o Asigurări sociale

▪ contribuţie asigurări sociale - 20%,

▪ asigurările de stat pentru pensie şi boala - 13%

o Contribuţie şomaj:

▪ 0,5% - angajator

▪ 1% - angajat

o Contributia angajatilor la fondul de pensii: 2% din salariul brut

e-Tax este un sistem electronic de depunere a impozitelor înființat de Consiliul fiscal și vamal al Estoniei. În fiecare an, aproximativ 95% din toate declarațiile fiscale din Estonia sunt depuse electronic. Reglementări pentru afaceri

Politica de concurență

Politica de concurență din Estonia este în general conformă cu principiile UE în

materie de concurență.

Autoritatea estonă pentru concurență este organismul responsabil pentru activitățile

de supraveghere și reglementare în acest domeniu. Autoritatea este formată din

divizia de concurență, divizia de reglementare a energiei și a apei și divizia de

reglementare a comunicațiilor. Estonia este una dintre puținele țări din Uniunea

Europeană, unde acordurile anticoncurență, așa-numitele carteluri, sunt procesate în

proces penal.

Controlul prețurilor

Actul de concurență din Estonia prevede o regulă generală conform căreia acordurile

dintre practicile concertate și deciziile asociațiilor de întreprinderi care stabilesc

direct sau indirect prețurile sau orice alte condiții de tranzacționare, inclusiv prețurile

17

mărfurilor, tarifele, sunt interzise taxele, marcarile, reducerile, rabaturile, taxele de

bază, primele, taxele suplimentare, ratele dobânzilor, chiriile sau plățile de închiriere

aplicabile terților. Acest principiu este aplicat în conformitate cu avizul Comisiei

Europene privind restricțiile verticale (2000 / C 291/01), care interzice stabilirea unui

preț de revânzare fix. Cu toate acestea, furnizarea către cumpărător a unei liste de

prețuri recomandate sau prețuri maxime nu este considerată în sine o încălcare a

reglementărilor privind controlul prețurilor.

Protectia Consumatorului

Principalele acte juridice care reglementează protecția consumatorului sunt Legea

privind protecția consumatorilor, Legea comercială, Legea publicității și Legea

obligațiilor. Protecția drepturilor legitime ale consumatorilor și dezvoltarea și punerea

în aplicare a politicii privind consumatorii în conformitate cu dispozițiile din

Orientările ONU, Legea privind protecția consumatorilor și politica politicii UE privind

consumatorii se află în principal în Consiliul eston pentru protecția consumatorilor

(BPC).

Cele mai importante trei funcții ale BPC sunt supravegherea pieței consumatorilor,

soluționarea reclamațiilor consumatorilor și informarea și consilierea consumatorilor.

BPC constituie o alternativă ieftină la instanțele civile, iar deciziile Consiliului sunt

orientări pentru întreprinderile comerciale. Consiliul de administrație are dreptul să

aplice amenzi și ordine prescriptive în caz de încălcare a Legii privind protecția

consumatorilor și a altor reglementări. Împreună cu alte instituții guvernamentale

locale și de stat, Consiliul monitorizează, de asemenea, următoarele domenii:

siguranța produselor, publicitate înșelătoare, contracte pentru consumatori, servicii

publice, etichetare a produselor etc.

Brevete, mărci comerciale, drepturi de autor

Principalele legi estoniene care reglementează proprietatea intelectuală sunt Legea

drepturilor de autor, Legea privind brevetele, Legea privind mărcile comerciale, Legea

privind modelele de utilitate, Legea privind protecția designului industrial și Legea

privind protecția indicațiilor geografice. Numele de afaceri și secretele comerciale

sunt protejate conform Codului comercial și al Legii concurenței.

Estonia a fost membră a WIPO (World Intellectual Property Organization) din 1994 și,

de asemenea, semnatar al mai multor tratate internaționale, inclusiv Convențiile de la

Paris și Berna, Actul de la Geneva din Acordul de la Haga și Protocolul de la Madrid.

Brevete

Invențiile din orice domeniu tehnologic au dreptul la protecția brevetului cu condiția

să îndeplinească criteriile prevăzute în Legea privind brevetele. O invenție poate fi sub

forma unui dispozitiv, proces sau material, inclusiv materialul biologic sau combinația

acestora. O invenție este brevetabilă dacă este nouă, implică o etapă inventivă și este

capabilă aplicație industrială. Acest drept este inalienabil și se extinde pe termen

nedeterminat. Creatorii au și ei dreptul economic de a primi venituri corecte din

profiturile realizate în cadrul serviciului invenţie. Drepturile economice sunt

transferabile și moștenite.

18

O invenție este acordată protecție de brevet la înregistrarea sa în Registrul de stat al

brevetelor. Titularul brevetului este exclusiv drepturile la invențiile brevetate pe toată

durata valabilității termenului de brevet (20 de ani). Dreptul de a solicita și deține un

brevet este, de regulă, învestit de autorul invenției și autorul succesorii legali. Cererile

de brevet sunt depuse la Oficiul de Brevete și se plătește o taxă de stat aplicabilă.

Oficiul de brevete va efectua apoi o anchetă pentru a stabili dacă invenția îndeplinește

criteriile și emite un brevet sau respinge cererea.

Mărci înregistrate

Legea privind mărcile comerciale a definit mărcile comerciale și mărcile de serviciu

drept semne utilizate pentru a distinge bunurile și serviciile unei anumite persoane de

tipurile similare de bunuri și servicii oferite de alte persoane. Mărcile comerciale au

dreptul la protecție dacă sunt înregistrate în Registrul Estonian al mărcilor comerciale

și de servicii, la OMPI sau la Oficiul UE pentru Armonizare pe piața internă.

Pentru a înregistra o marcă la Registrul Comerțului din Estonia și Marcile de servicii, o

cerere trebuie depusă la brevetul eston Oficiul și solicitantul trebuie să plătească o

taxă de stat. Oficiul de brevete va examinează cererea și emite o decizie de acordare

sau de refuz a acesteia cerere. Termenul de protecție pentru mărcile înregistrate

durează timp de zece ani și poate fi reînnoit pentru alte zece ani.

Drepturi de autor

Protecția drepturilor de autor se extinde la orice lucrări originale pe tărâmurile

literaturii, artei sau științei, care sunt exprimate într-o formă obiectivă și sunt

percepute și reproduse în această formă fie direct, fie prin intermediul dispozitivelor

tehnice. Un drept de autor asupra unei opere apare automat la crearea operei; nici

publicarea operei și nici înregistrarea unui drept de autor nu este necesară.

Legea drepturilor de autor din Estonia prevede drepturi morale și economice. Protecția

drepturilor morale este perpetuă în timp ce drepturile economice sunt supuse

protecției timp de 70 de ani de la moartea autorului.

19

5. Programe destinate mediului de afaceri

Sistemul legislaţiei comerciale din Estonia urmează modelul/sistemul Europei

Occidentale. Codul comercial estonian a fost adoptat la data de 15 februarie 1995 şi a

intrat în vigoare la data de 1 septembrie 1999.

Promovarea afacerilor în Estonia

Principala organizaţie de susţinere şi promovare a afacerilor în Estonia este

”Enterprise Estonia” www.eas.ee , cu site-urile de promovare:

- www.investinestonia.com

- www.visitestonia.com

Enterprise Estonia furnizează asistenţă, oportunităţi de cooperare şi training pentru

întreprinzători, cercetarea unor posibile locaţii pentru investiţii etc.

Enterprise Estonia este o unitate de bază a accesării de către Estonia a fondurilor

structurale ale UE.

Programul de dezvoltare pentru antreprenori (DPE) este o soluție globală care

sprijină dezvoltarea antreprenorilor. Un antreprenor și un client manager al Enterprise

Estonia lucrează împreună pentru a cartografia nevoile de dezvoltare ale

antreprenorului și pentru a identifica cel mai bun mod de a satisface aceste nevoi.

Bugetul acestui program: 75 de milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare

Regională).

Măsura este folosită pentru a sprijini companiile care au ambiția și dorința de a-și

dezvolta și inova produsele și serviciile, activitățile de vânzare și marketing, procesele

de producție și activitățile de personal care susțin dezvoltarea antreprenorilor.

Activitățile programului de dezvoltare sunt împărțite în două grupuri:

− Identificarea nevoilor de dezvoltare ale antreprenorilor

− Sprijinirea activităților de dezvoltare a antreprenorilor (legate de personal,

procese, dezvoltarea de produse și servicii, precum și vânzări și marketing)

Instrumentele financiare au ca scop îmbunătățirea accesului la capital pentru

antreprenorii estonieni și dezvoltarea modalităților alternative de a strânge capital, pe

lângă luarea unui împrumut bancar.

Bugetul măsurii: 145,5 milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Pachetul de instrumente financiare constă din:

− Împrumuturi destinate antreprenorilor al căror plan de afaceri nu este finanțat

de o bancă sau care nu au autofinanțarea necesară băncilor pentru a obține un

împrumut bancar.

− Garanție de stat care ajută, în ochii băncii, să compenseze titlurile insuficiente

ale antreprenorului și să îmbunătățească bonitatea antreprenorului.

20

− Asigurarea de credit care ajută exportatorii estonieni să ofere soluții de

finanțare pe termen lung cumpărătorilor străini. Acest lucru ajută antreprenorii

să reducă riscurile asociate cumpărătorilor străini și potențialele lor insolvențe,

precum și riscurile politice asociate locului de ședere a cumpărătorilor.

− Capital de risc (sau investiție în acțiuni) care este destinat antreprenorilor cu

potențial de creștere ridicat, care au o idee de afaceri nouă, dar riscantă, care

necesită, de asemenea, experiență și o rețea de contacte în plus față de capital

pentru a o implementa.

Innovation voucher. Grupul țintă al măsurii de sprijin pentru voucher-ele de inovare

sunt întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), iar scopul său este să își crească

activitățile legate de inovare și dezvoltare, promovând în același timp cooperarea cu

IMM-urile și furnizorii de servicii relevante.

Bugetul măsurii: 10 milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Măsura actuală de sprijin permite antreprenorilor să intre în cooperare cu un partener

care oferă servicii de inovare sau dezvoltare pentru:

− soluțiile pentru problemele de dezvoltare cu care se confruntă întreprinderile

− dezvoltarea și testarea soluțiilor inovatoare

− cunoștințe despre noile tehnologii

− Studiul problemelor referitoare la proprietatea intelectuală

Serviciile de inovare și dezvoltare sunt furnizate, de exemplu, de instituții de

cercetare și dezvoltare, instituții de învățământ superior profesional, laboratoare de

calibrare și testare, avocați de brevete, birouri de inginerie și altele.

Start-up Estonia este un program pentru dezvoltarea unui ecosistem de start-up-uri

care are ca scop creșterea potențialului antreprenorial, astfel încât start-up-urile să

fie înființate, iar echipa lor, produsul, clientul și modelul de business dezvoltat în

ansamblu. Programul contribuie la dezvoltarea unui model de finanțare pentru start-

up-uri care le-ar ajuta să aibă succes.

Bugetul măsurii: 7 milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Programul inițial Start-up Estonia (SuE) a fost lansat de Ministerul Afacerilor Economice

și Comunicațiilor în 2011. În 2011-2013, trei acceleratoare de afaceri au fost finanțate

prin Enterprise Estonia, s-au organizat excursii în Silicon Valley și mai mulţi mentori au

fost aduși în Estonia. Din 2014, programul este implementat de Fondul de Dezvoltare

Estonian, care realizează un proiect pilot pentru implementarea programului pentru

2014-2020.

În vara anului 2015 a fost confirmat noul program „Start-up Estonia”, care durează

până la sfârșitul anului 2023. Scopul programului este similar cu cel precedent -

îmbunătățirea mediului de afaceri pentru start-up-uri și creșterea dezvoltării de

produse inovatoare și servicii care au un potențial de export mare și o valoare

adăugată ridicată.

21

Două tipuri de activități sunt acceptate în cadrul programului:

− Programele de formare și dezvoltare introduse în etapele de dinainte de

început:

− Programe pentru dezvoltarea abilităților și cunoștințelor de început

− Programe pentru crearea de start-up-uri și realizarea pregătirii pentru

investitori

− Suport de acceleratoare în etapele de pornire

Start-up grant. Scopul sprijinului este de a ajuta persoanele cu puțină experiență în

antreprenoriat să înființeze o întreprindere cu potențial ridicat de creștere și

capacitate de internaționalizare.

Bugetul măsurii: 8,1 milioane de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Oamenii care nu au o experiență anterioară sau mică, au devenit antreprenori. Ca

urmare a acordării de sprijin și a organizării consultărilor de dezvoltare și a oferirii de

îndrumări, s-au înființat întreprinderi mai ambițioase și durabile.

Obiectivul principal al serviciilor oferite în sectorul exporturilor și activitățile

desfășurate de Enterprise Estonia este de a sprijini creșterea capacității de export a

exportatorilor estonieni prin dezvoltarea competențelor antreprenorilor, creșterea

gradului de conștientizare și extinderea bazei de contact internaționale.

Pentru a desfășura activitățile care vizează promovarea exportului, 19,5 milioane de

euro au fost alocate de Enterprise Estonia până în 2020 (Fondul European de

Dezvoltare Regională).

Oportunități oferite antreprenorilor:

− Consilieri în exporturi pentru piețele din Norvegia, Suedia, Finlanda,

Danemarca, Marea Britanie, Germania, Franța, Olanda și China, iar din 2015,

încă un consilier pentru export a început să lucreze în Germania de Sud

− Sfaturi preliminare pentru intrarea pe piețele externe și servicii pentru găsirea

unui partener la export (cu taxă)

− Expoziții comune la târguri internaționale

− Consultanți asociați

Subvenție de export pentru industrii creative

EAS a înființat subvenția de export pentru industriile creative, pentru a oferi sprijin

întreprinderilor care abia încep să exporte sau care doresc să-și dezvolte activitățile

de export. Se acordă subvenții proiectelor în care antreprenorii care activează în

industrii creative își măresc capacitatea de export prin:

• schimb de informații și contacte,

• organizarea de seminarii, cursuri și călătorii de studiu pentru antreprenori,

• organizarea de evenimente în rețea, programe de dezvoltare, consiliere și

îndrumare,

22

• dezvoltarea de noi produse și servicii,

• sprijinirea plasării pe piață a unor produse și servicii noi, participând la târguri,

• efectuarea de cercetări necesare pentru a intra pe noi piețe.

Subvenție maximă 50.000 EUR. Procentul maxim de subvenție din întregul cost este de

70%.

Voucher-ul de dezvoltare

Voucher-ul de dezvoltare este în esență o măsură de sprijin pentru cercetarea

preliminară. Scopul este acela de a permite antreprenorului să obțină cunoștințe

cuprinzătoare cu privire la faptul dacă ideea de dezvoltare are potențialul necesar

continuării procesului de dezvoltare în alte etape.

Buget total 6 milioane de euro (finanțat de Fondul european de dezvoltare regională)

Subvenție maximă 20.000 EUR. Procentul maxim de subvenție din întregul cost este de

70%

În conformitate cu condițiile măsurii, externalizarea serviciilor legate de inovare este

permisă în următoarele domenii de activitate:

• consultanta privind dezvoltarea de produse sau servicii;

• consultanță cu privire la producție sau tehnologie;

• efectuarea de teste de produse și experimente industriale;

• efectuarea cercetărilor de fezabilitate și cost-beneficiu;

• consultare de protecție legală, teste și înregistrare cu privire la brevete,

modele de utilități sau proiectare industrială;

• consultanta privind metrologia, standardizarea si certificarea;

• dezvoltarea și implementarea de soluții tehnologice.

23

6. Relaţiile economice româno-estoniene

Schimburile comerciale

- milioane euro -

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

(5 luni)

Total 35,01 44,88 52,91 71,67 89,07 97,20 175.0 166,2 181,6 59,1

Export 24,39 32,93 40,33 59,91 72,26 61,13 68.34 61,7 70,0 27,0

Import 10,62 11,95 12,58 11,76 16,80 36,07 106.6 104,5 111,6 32,1

Sold 13,78 20,98 27,75 48,15 55,46 25,07 -38.3 -42,9 -41,6 -5,1

In anul 2017 valoarea schimburilor comerciale româno-estoniene a fost de 166,2

milioane €, din care export 61,7 milioane € şi import 104,5 milioane €, soldul balanţei

comerciale fiind negativ, de 42,9 milioane €.

Dupa scăderea cu 9,74% a exporturilor româneşti în anul 2017, şi cu 1,96% a

importurilor din Estonia, în anul 2018 asistăm la o creştere cu 13,7% a exportului, cu

o pondere in total export de 0,10 %, respectiv la o creştere cu 6,9% a importurilor,

faţă aceeaşi perioadă 2017, cu o pondere în total importuri de 0,13 %.

În primele 5 luni 2019, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, exporturile României în Estonia au scăzut cu 12,5%, iar importurile au scăzut cu 37,8%. Soldul balanţei comerciale bilaterale a rămas negativ cu 5,1 mil. €. La exporturile românești în Estonia, în anul 2018, predomină:

- maşini, aparate, echipamente electrice (67,0%); - echipamente transport (6,2%) - confecţii textile (5,3%); - produse chimice (3,5%); - produse din metal (3,1%); - produse din materiale plastice (3,1%); - produse alimentare, băuturi, tutun (3,1%).

La importurile din Estonia, predominante sunt: - maşini, aparate şi echipamente electrice (69,6%); - vehicule, nave, echipamente de transport (7,3%); - articole din metal (7,2%); - produse chimice (5,1%); - produse ale regnului animal (4,6%); - mase plastice şi cauciuc (1,5%).

Este de remarcat că, deşi de mici dimensiuni (1,316 milioane locuitori), piaţa

estoniană absoarbe cantităţi importante de mărfuri româneşti.

Concretizarea de afaceri pe aceasta relaţie impune prezenţa permanentă pe piaţă a

firmelor româneşti sau colaborarea cu un distribuitor sau comisionar local, cât şi

participarea la târguri şi expoziţii.

24

Investițiile estoniene in Romania

La 31 iulie 2019, conform statisticii ONRC, erau înregistrate în România 68 societăţi cu

capital estonian, locul 62 în topul investitorilor străini, cu un capital total subscris de

12,682 milioane USD.

Structura pe domenii a capitalului Estonian investit in România:

Principalele investiţii estoniene în România, evidenţiate sub forma contribuţiilor la

capitalul social al firmelor create de către investitorii estonieni, s-au realizat în

următoarele domenii:

- imobiliar (IPC Investment Group, Waldrop Investments, Bonaprix, Wellman);

- prestări de servicii-cazinouri (Olympic Entertainment Group);

- fabricarea aparatelor de distribuţie şi control al electricităţii (Tavrida Electric la

Cluj);

- materiale de construcţii (Eastham la Bucuresti pentru extracţia pietrişului,

nisipului, argilei şi caolinului);

- IT şi telecomunicaţii (Ekspress Hotline).

Potrivit statisticii estoniene, România se situează pe locul 10 în topul investiţiilor

estoniene în străinătate, cu 47 milioane de euro reprezentând 1,2 % din totalul

acestora.

Investiţiile româneşti în Estonia erau la 30 iunie 2018 de 8,3 mil. €, conform

statisticilor estoniene.

25

7. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Estonia

INTERIOR 2020, 17.-19. April, Estonian Exhibition and Convention Center

Design interior • Mobilier pentru casă - Camere de zi, dormitoare, bucătării • Design de

produse • Soluții de design

INSTRUTEC 2020, 04.-06.11.2020

Târgul internațional de dezvoltare a produselor, inginerie de producție, scule,

subcontractare și întreținere

FOOD FAIR 2020, 25-28.10, Estonian Exhibition and Convention Center

8. Instituţii şi organizaţii economice în Estonia – date de contact

Enterprise Estonia: www.eas.ee

Estonian Investment and Trade Agency: www.investinestonia.com

Estonian Exporters Database: www.tradewithestonia.com

Estonian Development Fund: www.arengufond.ee/eng

Estonian Trade Council: www.etc.ee

Tallinn Stock Exchange: http://www.nasdaqomxbaltic.com/market/?lang=en

Bank of Estonia: www.bankofestonia.info

Statistical Office of Estonia: www.stat.ee

Estonian Chamber of Commerce and Industry: www.koda.ee

Ministry of Economic Affairs and Communications: www.mkm.ee - Co-ordination of state information systems

The Department of State Information Systems: www.riso.ee

Estonian Association of Information: www.itl.ee

Centrul de târguri şi expozitii din Estonia : http://www.fair.ee

Registrul Naţional al Comerţului : http://www,eer.ee :

Autoritatea Estoniană pentru Impozite şi Vamă : http://www.emta.ee

Consiliul Estonian pentru Comerţ : http://www.etc.ee

Societatea Estoniană a Tehnologiei Informaţiei şi Telecomunicaţiilor:

http://www.itl.ee

9. Evenimente economice importante organizate în Estonia

Conferința internațională privind managementul afacerilor și știința informației

ICABMIS este un eveniment de prestigiu organizat cu motivația de a oferi o platformă

internațională excelentă pentru academicieni, cercetători, ingineri, participanți din

industrie și studenți din întreaga lume pentru a prezenta rezultatele cercetării lor.

ICABMIS 2019 va avea loc la Tallinn, Estonia, în perioada 14-15 noiembrie 2019.

Conferința internațională privind educația electronică, comerțul electronic, managementul electronic IC4E are ca obiectiv prezentarea cercetărilor curente care se desfășoară în acea zonă și programată să se desfășoare în perioada 14 - 15 martie

26

2020 la Tallinn, Estonia. Ideea conferinței este ca oamenii de știință, savanții, inginerii și studenții din universitățile din întreaga lume și din industrie să prezinte activități de cercetare în desfășurare și, prin urmare, să încurajeze relațiile de cercetare între universități și industrie. Această conferință oferă oportunității delegaților să facă schimb de idei și experiențe de aplicație față în față, să stabilească relații de afaceri sau de cercetare și să găsească parteneri globali pentru colaborarea viitoare.

10. Alte informaţii utile

• Ministry of Economic Affairs and Communications: www.mkm.ee - Co-

ordination of state information systems

• The Department of State Information Systems: www.riso.ee

• Estonian Association of Information: www.itl.ee

• Tiger Leap Foundation: http://www.tiigrihype.ee/en - Tiger Leap is a national

target program with the overall objective to promote the educational system in

Estonia by applying ICT.

• State information system in Estonia: www.ria.ee

• Institute of Cybernetics at Tallinn Technical University: www.ioc.ee

• Estonian Educational and Research Network: www.eenet.ee

• Estonian Technical Surveillance Authority: www.tja.ee

Organizaţii IT

• Estonian Information Technology Society: www.eits.ee

• ICT Demo Center: http://e-estonia.com/

Proiecte Organizatii Neguvernamentale

• Open Estonia Foundation: www.oef.org.ee

• http://www.wifi.ee - Everything about wireless internet access in Estonia

Turism

• VISITESTONIA.COM: http://visitestonia.com - Tourism information on all regions

of Estonia

• Tallinn Airport: www.tallinn-airport.ee - Flight schedules, arrival & departure

information and other travel services

• Port of Tallinn: www.portoftallinn.com

• Estonian Rural Tourism Site: www.maaturism.ee - Information on different

possibilities of spending a vacation in rural areas

• Estonian SPA Association: www.estonianspas.com/eng

27

• Small guide of the islands: www.saared.ee

• Tallinn Tourist Information: http://www.tourism.tallinn.ee/eng

• Homepage of Tartu: www.tartu.ee

• Homepage of Pärnu: www.parnu.ee

• Tallinn in Your Pocket: http://www.tourism.tallinn.ee/eng - Hotel,

restaurant and bar reviews, communication information

Ştiinţă si cercetare

• Ministry of Education and Research: www.hm.ee

• Estonian Research and Development Council:

http://valitsus.ee/et/riigikantselei?id=3710 - An advisory body to the

Government on issues regarding research and development

• Estonian Science Foundation: www.etf.ee

• Estonian Academy of Sciences: www.akadeemia.ee - Here you can find

interesting surveys about Estonian society

• The E-Governance Academy: www.ega.ee

• University of Tartu: www.ut.ee

• Tallinn Technical University: www.ttu.ee

• Tallinn University: www.tlu.ee

• Estonian Academy of Arts: www.artun.ee

• Estonian Academy of Music: www.ema.edu.ee

• Estonian Business School: www.ebs.ee

• Estonian Genome Foundation: www.genomics.ee

• Tartu Observatory: www.aai.ee

• IT College: www.itcollege.ee

• Jaan Tõnisson Institute: www.jti.ee - Non-governmental research and training

centre

• Estonian Foreign Policy Institute: www.evi.ee

• Institute of Baltic Studies: www.ibs.ee

• National Library: www.nlib.ee - The centre of Estonian literature and national

bibliography

• Open Estonia Foundation: www.oef.org.ee - This is the site for the non-

governmental charitable organisation

• Network of Estonian Nonprofit Organizations: www.ngo.ee

• Estonia for researchers – EURAXESS: http://euraxess.ee

• Estonia for students - Study in Estonia: www.studyinestonia.ee

MINISTERE

28

• Ministry of Agriculture: www.agri.ee

• Ministry of Culture: www.kul.ee

• Ministry of Defence: www.mod.gov.ee

• Ministry of Economic Affairs and Communication: www.mkm.ee

• Ministry of Education and Research: www.hm.ee

• Ministry of Environment: www.envir.ee

• Ministry of Finance: www.fin.ee

• Ministry of Foreign Affairs: www.mfa.ee

• Ministry of Internal Affairs: http://www.siseministeerium.ee/

• Ministry of Justice: www.just.ee

• Ministry of Social Affairs: www.sm.ee

• Ministry of without Portfolio: www.sisemin.gov.ee - Regional Affairs

OFICII ale GUVERNULUI si STATULUI

• Police and Border Guard Board: www.politsei.ee

• Tax and Customs Board: www.emta.ee - Customs procedures, laws and other

information. Useful for travellers prior to travelling to Estonia.

• Statistical Office of Estonia: www.stat.ee - Main social and economic indicators and

statistical data on the main fields of life in Estonia.

• Estonian Defence Forces: www.mil.ee

• Estonian Defence League: www.kaitseliit.ee

Cele mai utile link-uri

▪ Presedinţia Estoniei: http://www.president.ee ;

▪ Guvernul Estoniei : http//:www.valitsus.ee ;

▪ Parlamentul Estoniei : http://www.riigikogu.ee ;

▪ Ministerul Relaţiilor Economice şi Comunicaţiilor : http://www.mkm.ee ;

▪ Ministerul Afacerilor Externe : http://www.vm.ee ,

▪ Ministerul de Finante : http://www.fin.ee ;

▪ Banca Naţională a Estoniei: http://www.eestipank.info ;

▪ Oficiul Naţional de Statistică : http://www.stat.ee ;

▪ Camera de Comerţ şi Industrie a Estoniei: http://www.koda.ee ;

▪ Portal de afaceri Estonia : http://www.estoniantrade.ee ;

▪ Breviar firme estoniene exportatoare : http://www.estoniaexport.ee ;

▪ Promovare investiţii şi comerţ “ Enterprise Estonia “ : http://www.eas.ee;

www.investinestonia.com ;

▪ Centrul de târguri şi expozitii din Estonia : http://www.fair.ee ;

▪ Registrul Naţional al Comerţului : http://www,eer.ee :

▪ Biroul Estonian de Traduceri şi Consultanţă Juridică : http://www.legaltext.ee ;

▪ Lista cabinetelor de consultanţă juridică (recomandate):

http://www.investinestonia.com ;

▪ Autoritatea Estoniană pentru Impozite şi Vamă : http://www.emta.ee ;

▪ Consiliul Estonian pentru Comerţ : http://www.etc.ee ;

29

▪ Societatea Estoniană a Tehnologiei Informaţiei şi Telecomunicaţiilor :

http://www.itl.ee ;

▪ Oficiul de Stat pentru Cetăţenie şi Migraţie : http://www.mig.ee ;

▪ Biroul Naţional de Turism al Estoniei : http://www.visitestonia.com ;

▪ Informaţii vamale pentru turişti : http://www.emta.ee ;

▪ Administraţia drumurilor : http://www.mnt.ee ;

▪ Calea Ferată a Estoniei : http://www.evr.ee ;

▪ Portul Tallinn : http://www.portoftallinn.com ;

▪ Aeroportul Tallinn : http://www.tallinn-airport.ee ;

Informaţii generale despre Estonia : http://www.estonica.org ; http://www.ee

11. Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în

Estonia – date de contact

Ambasada României în Estonia

Adresă: Ravala pst.5 et.5, 10143, Tallinn

Telefon: 003727151610

Fax:003727151613

Web: http://tallinn.mae.ro/

E-mail: [email protected]

Activitatea pe linie comercial - economică este asigurată de Biroul de Promovare

Comercial - Economică Helsinki

Cristea Adrian, ministru consilier

Tel. : +358 401 48 7020

E-mail : [email protected]