Anul XII. Arad, Joi 4|17 Decemvrie Î908 Nr. 270. MOHAMEWTOS, п ЙЭ хл . M COT, П \ш, m , П « ?í » Івві . 3 « Ind ic DHBitessă Й • U . 5 Co«, I ?s«tra Ясшявіа j i s АкИса . . 10 w, Ягяі Sis id peatra Ш- ateia fi atralniiats pa as 40 fraasä, REDACŢIA fl ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-uttea 20. INSERŢIUNILE ae primesc Ia adminis» traţfe. Manuscripte nn ae in*. poiază. Telefon pentru ora? al comitat 502. P r i g o n i r i f ă r ă sfârşit... Perchiziţie la redacţie, administraţie şi tipografie. — Trei procese noui. — Unul pentru o foaie vo. lantă în limba germană. (*) Nu s'au împlinit bine două săptămâni it când toţi redactorii noştri au fost duşi pela poliţie, pentru a fi interogaţi în trei procese ce s'au pornit împotriva » Tribunei*, şi eri seara avurăm onoarea să salutam iar pe bravii reprezentanţi ai — ideii. Mai bine de două ore ni-s'au scotocit toate: poliţia căuta adică, în ruptul capului, ma- nuscrisul a trei articole, pentru a ni-se in- tenta alte trei procese nour. Patru sunt intentate din toamnă, trei din Noemvrie şi trei acum în Decemvrie. Zece, ca să fie număr rotund! Şi încă ministrul de justiţie Günther se mai plângea, răspunzând interpelării lui Dr. Maniu, că procurorii nu mai biruie să ur- mărească ziarele rcmâne... Bieţii de ei.... Animaţi de spiritul care transpiră din vor- birea şefului lor, procurorii se vede că s'au aşternut însă pe lucru, şi ru Ie mai scapă un singur articol din ziarul nostru. Cu astfel de porniri şi cu astfel de menta- litate, nu i-a fost greu procurorului să de- scopere » agitaţie* chiar într'un articol nu se poate mai rece şi mai obiectiv în care se arată ce ne sşteaptă pe urma reformei electorale a lui Andrássy. Se pare că juva- ierul acesta al guvernului maghiar este un fel de noii me tangfre. Cât îi scrie ceva împotriva lui, procurorul te şi înhaţă. De asta dată avem însă şi un moment nou: ni-se intentează proces pentru o foaie volantă scrisă în limba germană. Sub titlul » Libertăţile în Ungaria « s'a tipărit adică astăvară *CalvaruU, datele statistice pentru cari fostul redactor responsabil, Sever Bocu, a fost osândit deja la trei luni temniţă şi amendă, Nici în foaia volantă nu este altceva, dar fiindcă a fost în limba germană şi s'a răs- pândit în toată Germania, dar mai ales la conferinţa interparlamentară din Berlin, gu- vernul unguresc se vede că s'a supărat grozav... deci autorul trebuie pedepsit!... O să fie interesant : proces de presă pentrucă s'a scris şi nemţeşte ceea-ce româneşte se scrisese de mult, cu doi ani nainte de a- ceasta,„ Logic de altfel şi consecvent dl procu- ror; poate compta cu siguranţă că nici curtea cu juraţi nu se va desminţi, ci va condamna şi pe traducător, dacă pe auto- rul român l-a osândit. Să fim sinceri : ştim că astăvară, Ia con- ferenţa interparlamentară din Berlin, foaia volantă germană i-a ars rău pe patrioţi, deşi abia cuprinde câteva şire de text E înde- sată însă cu cifre, pe cari deputaţii unguri, reprezentanţi ai »celui mai cavaler şi mai tolerant popor* nu le puteau desminţi. Du- păcum am auzit, ei s'au şi întors pârliţi delà Berlin şi s'au plâns guvernului de ^unel- tirile de soboli valahe*... Iar guvernul nu putea să-i lase nerăsbunaţi şi nemângăiaţi, a trtbuit deci să ne intenteze proces pen- tru fericita ideie ce am avut a zugrăvi în cifre — anii de temniţă şi sumele amende - lor — tabloul libeitaţilor din Ungaria. Crede însă guvernul că intentând acest proces, a dovedit că «valahii calomniază?* Dar tocmai dimpotrivă, străinătatea cârd va afla pentruce ni-se fac procese va fi şi mai mult dispusă să creadă multele plângeri ale naţionalităţilor din Ungaria. Iar că străi- nătatea va află şi despre această nouă bra- vură a procurorului din Oradia, se vor lua măsuri. In tot cazul, lista care a fost pre- zentată Ia conferenţa interparlamentară din Berlin, nu va fi vina noastră că la v itoarea conferinţă interparlamentară va trebui s'o prezintăm mult mai — lungă... Dacă prigonirile nu mai încetează, ajun- gem ca fiecare ziar naţionalist să aibă un Calvar care cu adevărat să uimească Eu- ropa. Se poate că guvernelor să nu le pese mult de asta. Cel puţin deocamdată. Nu le-a pasat lor mult nici de popoarele din Balcani, ci le-au luat peste picior, dupăcum erau sigure că nici România nu le poate face alt neajuns decât să ne întărâte pe noi (par'că nu se îngrijeşte îndestul de asta oblăduirea ungurească !) prin moţiuni votate în meetinguri !... Şi totuşi vedem acum zilnic cum creşte îngrijorarea vitejilor şi ne- păsătorilor de până ieri. Şi facem prinsoare, că numai o lună să mai ţină boicotul în Balcani şi să se organizeze bine şi cel din România, ş'o să-i vedem pe năpraznicii şo- vinişti miei blânzi... Ori-şi-cât de puţin i-ar păsa adică magnatului Andrássy de falimen- tele fabricanţilor şi marilor comersanţi — ovrei, falimente cari e fatal să urmeze pe urma boicotului, — o săi pese ministrului de finanţe Wekerle, o să le pese acţionari- lor celor mai multe ziare mari din Budapesta (acţionari în mare parte — ovrei), aşa încât nu este esclus să asistăm la întoarcerea co- jocului : azi presa şovinistă laudă încă pe miniştrii neîndurători faţă de naţionalităţi, mâine poate să le bage de vină că prea au împins lucrurile Ia extrem. Intr'adevăr, noi românii am ajuns să nu mai avem nici cea mai minimă libertate de presă. Putem, ce-i drept, să scriem ce vrem, dar nu suntem siguri, că a doua zi nu nise face perchiziţie şl nu ajungem în temniţă până şi pentru tipărirea în româ- neşte a Tatălui Nostru,.. La noi nu mai poate Ji vorba să ne pă\im. Deja existenţa noastră nu place guvernului, când se pun deci toate în mişcare pentru a ne distruge, nu de căutarea dreptăţii e vorba, ci de risi- pirea unor adversari neplăcuţi. Guvernul nu se mulţămeşte cu aceea, că alcătuieşte proiect de lege cu menirea să facă din noi cetăţeni de a doua categorie, ci s'a pus cu totdinadinsul să suprime organul no- stru de respiraţie, presa, să nu îndrăznim să dăm alarmă şi să chiemăm poporul la luptă de apărare. Dacă este însă adevărat că avem fraţi peste Carpaţi şi dacă fraţii înţeleg şi-şi dau seama de forţa pe care o pot desvoltă — pasiv: nemai cumpărând marfă de pro- venienţă austro ungară, n'au fraţii noştri de- cât să întindă boicotul, ceeace ar fi cel mai demn răspuns la boicotarea nastră! Să vedem cine e mai tare: procurorul din Oradea şi Cluj, ori milioanele români- lor ? ! Andrássy şi Günther din Budapesta ori regatul României, care în nici un caz nu s'a înfiinţat, nu s'a întărit şi n'a crescut în ce priveşte vaza, pentru a sta pasiv în faţa spectacolelor ruşinoase ale unui regim maghiar de cea mai detestabilă specie... Nu numai cu arma se poate învinge acum, ci taina măririi popoarelor este solidaritatea de rasă şi buna cumpeneală în a da lovi- turi economice la timp şi loc! Facă-şi oligarhii noştri de cap, numai noi să cumpenim lucrurile aşa fe), ca preţul oalelor sparte ei să-1 plătească. Ungurii felicitând pe turci. Eră de prevă- zut că ungurii vor copia şi de data asta pe englezi. La Constantinopoi acum se Inaugurează acti- vitatea parlamentară şi prin ea era modernă In imperiul otoman. Parlamentul englez, călăuzit de scopuri bine înţelese, a grăbit să felicite pe cel mai tânăr vlăstar în marele areopag al lumii civilizate. Compatrioţii noştri candescenţi cum sunt, hai să scapere şi ei de însufleţire. E atât de ieftenă la ei însufleţirea şi-i atât de artifi- cială. Ei sunt felicilanţii de ocazie Ia toate evenimen- tele de ecou universal. Ei au felicitat pe turci in 1878/9, irimiţindu-le spade de paradi, pe cănd sângele a mii de inimi creştine rumenea zorile renaşterii unui popor pogorâtor din leagăn de mărire, care frângea atunci jugul păgânilor. Ei au trimis spadă de paradă şi japonezilor. Dar în făţărnicia lor n'au mers nicicând atât de de- parte, ca cu ocaziunea asasinării regenţilor por- tughezi, când toată lumea civilizată, punând Ia o parte consideraţiile de ordin prlnclplar şi infîc-
8
Embed
Ind ic Й • U . 5 Co«, I ?s«tra Ясшявіа j s i АкИса . . 10 …documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/...procese ce s'au pornit împotriva » Tribunei*, şi eri
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Anul XII. Arad, Joi 4|17 Decemvrie Î908 Nr. 270. MOHAMEWTOS,
п ЙЭ хл . M COT, П \ ш , m , П « ? í » Івві . 3 «
Ind i c D H B i t e s s ă Й • U . 5 Co«, I ?s«tra Ясшявіа j i s АкИса . . 10 w ,
Ягяі Sis id peatra Ш-ateia fi atralniiats pa
a s 40 fraasä,
REDACŢIA fl ADMINISTRAŢIA
Deák Ferenc-uttea 20.
INSERŢIUNILE ae primesc Ia adminis»
traţfe. Manuscripte nn ae in*.
poiază. Telefon pentru ora? al
comitat 502.
P r i g o n i r i f ă r ă s f â r ş i t . . . Perchiziţie la redacţie, administraţie şi tipografie. — Trei procese noui. — Unul pentru o foaie vo.
lantă în limba germană.
(*) Nu s'au împlinit bine două săptămâni it când toţi redactorii noştri au fost duşi pela poliţie, pentru a fi interogaţi în trei procese ce s'au pornit împotriva » Tribunei*, şi eri seara avurăm onoarea să salutam iar pe bravii reprezentanţi ai — ideii. Mai bine de două ore ni-s'au scotocit toate: poliţia căuta adică, în ruptul capului, manuscrisul a trei articole, pentru a ni-se intenta alte trei procese nour.
Patru sunt intentate din toamnă, trei din Noemvrie şi trei acum în Decemvrie. Zece, ca să fie număr rotund!
Şi încă ministrul de justiţie Günther se mai plângea, răspunzând interpelării lui Dr. Maniu, că procurorii nu mai biruie să urmărească ziarele rcmâne... Bieţii de ei.... Animaţi de spiritul care transpiră din vorbirea şefului lor, procurorii se vede că s'au aşternut însă pe lucru, şi ru Ie mai scapă un singur articol din ziarul nostru. Cu astfel de porniri şi cu astfel de mentalitate, nu i-a fost greu procurorului să descopere » agitaţie* chiar într'un articol nu se poate mai rece şi mai obiectiv în care se arată ce ne sşteaptă pe urma reformei electorale a lui Andrássy. Se pare că juva-ierul acesta al guvernului maghiar este un fel de noii me tangfre. Cât îi scrie ceva împotriva lui, procurorul te şi înhaţă.
De asta dată avem însă şi un moment nou: ni-se intentează proces pentru o foaie volantă scrisă în limba germană. Sub titlul » Libertăţile în Ungaria « s'a tipărit adică astăvară *CalvaruU, datele statistice pentru cari fostul redactor responsabil, Sever Bocu, a fost osândit deja la trei luni temniţă şi amendă,
Nici în foaia volantă nu este altceva, dar fiindcă a fost în limba germană şi s'a răspândit în toată Germania, dar mai ales la conferinţa interparlamentară din Berlin, guvernul unguresc se vede că s'a supărat grozav... deci autorul trebuie pedepsit!... O să fie interesant : proces de presă pentrucă s'a scris şi nemţeşte ceea-ce româneşte se scrisese de mult, cu doi ani nainte de a-ceasta,„
Logic de altfel şi consecvent dl procuror; poate compta cu siguranţă că nici curtea cu juraţi nu se va desminţi, ci va condamna şi pe traducător, dacă pe autorul român l-a osândit.
Să fim sinceri : ştim că astăvară, Ia conferenţa interparlamentară din Berlin, foaia volantă germană i-a ars rău pe patrioţi, deşi abia cuprinde câteva şire de text E îndesată însă cu cifre, pe cari deputaţii unguri, reprezentanţi ai »celui mai cavaler şi mai
tolerant popor* nu le puteau desminţi. Dupăcum am auzit, ei s'au şi întors pârliţi delà Berlin şi s'au plâns guvernului de ^uneltirile de soboli valahe*. . . Iar guvernul nu putea să-i lase nerăsbunaţi şi nemângăiaţi, a trtbuit deci să ne intenteze proces pentru fericita ideie ce am avut a zugrăvi în cifre — anii de temniţă şi sumele amende -lor — tabloul libeitaţilor din Ungaria.
Crede însă guvernul că intentând acest proces, a dovedit că «valahii calomniază?* Dar tocmai dimpotrivă, străinătatea cârd va afla pentruce ni-se fac procese va fi şi mai mult dispusă să creadă multele plângeri ale naţionalităţilor din Ungaria. Iar că străinătatea va află şi despre această nouă bravură a procurorului din Oradia, se vor lua măsuri. In tot cazul, lista care a fost prezentată Ia conferenţa interparlamentară din Berlin, nu va fi vina noastră că la v itoarea conferinţă interparlamentară va trebui s'o prezintăm mult mai — lungă. . .
Dacă prigonirile nu mai încetează, ajungem ca fiecare ziar naţionalist să aibă un Calvar care cu adevărat să uimească Europa. Se poate că guvernelor să nu le pese mult de asta. Cel puţin deocamdată. Nu le-a pasat lor mult nici de popoarele din Balcani, ci le-au luat peste picior, dupăcum erau sigure că nici România nu le poate face alt neajuns decât să ne întărâte pe noi (par'că nu se îngrijeşte îndestul de asta oblăduirea ungurească !) prin moţiuni votate în meetinguri ! . . . Şi totuşi vedem acum zilnic cum creşte îngrijorarea vitejilor şi nepăsătorilor de până ieri. Şi facem prinsoare, că numai o lună să mai ţină boicotul în Balcani şi să se organizeze bine şi cel din România, ş'o să-i vedem pe năpraznicii şo-vinişti miei blânzi . . . Ori-şi-cât de puţin i-ar păsa adică magnatului Andrássy de falimentele fabricanţilor şi marilor comersanţi — ovrei, falimente cari e fatal să urmeze pe urma boicotului, — o s ă i pese ministrului de finanţe Wekerle, o să le pese acţionarilor celor mai multe ziare mari din Budapesta (acţionari în mare parte — ovrei), aşa încât nu este esclus să asistăm la întoarcerea cojocului : azi presa şovinistă laudă încă pe miniştrii neîndurători faţă de naţionalităţi, mâine poate să le bage de vină că prea au împins lucrurile Ia extrem.
Intr'adevăr, noi românii am ajuns să nu mai avem nici cea mai minimă libertate de presă. Putem, ce-i drept, să scriem ce vrem, dar nu suntem siguri, că a doua zi nu n i s e face perchiziţie şl nu ajungem în temniţă până şi pentru tipărirea în româneşte a Tatălui Nostru,.. La noi nu mai
poate Ji vorba să ne pă\im. Deja existenţa noastră nu place guvernului, când se pun deci toate în mişcare pentru a ne distruge, nu de căutarea dreptăţii e vorba, ci de risipirea unor adversari neplăcuţi. Guvernul nu se mulţămeşte cu aceea, că alcătuieşte proiect de lege cu menirea să facă din noi cetăţeni de a doua categorie, ci s'a pus cu totdinadinsul să suprime organul nostru de respiraţie, presa, să nu îndrăznim să dăm alarmă şi să chiemăm poporul la luptă de apărare.
Dacă este însă adevărat că avem fraţi peste Carpaţi şi dacă fraţii înţeleg şi-şi dau seama de forţa pe care o pot desvoltă — pasiv: nemai cumpărând marfă de provenienţă austro ungară, n'au fraţii noştri decât să întindă boicotul, ceeace ar fi cel mai demn răspuns la boicotarea nastră!
Să vedem cine e mai tare: procurorul din Oradea şi Cluj, ori milioanele românilor ? ! Andrássy şi Günther din Budapesta ori regatul României, care în nici un caz nu s'a înfiinţat, nu s'a întărit şi n'a crescut în ce priveşte vaza, pentru a sta pasiv în faţa spectacolelor ruşinoase ale unui regim maghiar de cea mai detestabilă specie... Nu numai cu arma se poate învinge acum, ci taina măririi popoarelor este solidaritatea de rasă şi buna cumpeneală în a da lovituri economice la timp şi loc!
Facă-şi oligarhii noştri de cap, numai noi să cumpenim lucrurile aşa fe), ca preţul oalelor sparte ei să-1 plătească.
Ungur i i fe l ic i tând p e turc i . Eră de prevăzut că ungurii vor copia şi de data asta pe englezi.
La Constantinopoi acum se Inaugurează activitatea parlamentară şi prin ea era modernă In imperiul otoman. Parlamentul englez, călăuzit de scopuri bine înţelese, a grăbit să felicite pe cel mai tânăr vlăstar în marele areopag al lumii civilizate. Compatrioţii noştri candescenţi cum sunt, hai să scapere şi ei de însufleţire. E atât de ieftenă la ei însufleţirea şi-i atât de artificială.
Ei sunt felicilanţii de ocazie Ia toate evenimentele de ecou universal. Ei au felicitat pe turci in 1878/9, irimiţindu-le spade de paradi, pe cănd sângele a mii de inimi creştine rumenea zorile renaşterii unui popor pogorâtor din leagăn de mărire, care frângea atunci jugul păgânilor. Ei au trimis spadă de paradă şi japonezilor. Dar în făţărnicia lor n'au mers nicicând atât de departe, ca cu ocaziunea asasinării regenţilor portughezi, când toată lumea civilizată, punând Ia o parte consideraţiile de ordin prlnclplar şi infîc-
Pag. 2 » T R I B Ü N A « 17 Dec & 1908
rată de mijloacele teroare! anarhice, a condoleat cortezuiui — şi numai parlamentul maghiar s'a reţinut de a condolea.
Cum s i cond lozc cu prilejul omorârii unui t i ran?! — ei, poporul care se numeşte cu emfază >spada libertăţile. Adevărat că spada se preschimbi peniru noi ln paloş de căliu, — dar ei speri să seducă lumea prin megalomania lor insolentă. Astfel şi acum, el grăbesc Intre cei dintâiu — d e odaia cu parlamentul englez — s i trimiţi uriri de bine parlamentului turc. ŞI l i e bine venit prilejul, când pentru mai mult lustru de sinceritate se pot provoca la oracare tradiţii de frăţietate. Propunerea de felicitare o va face preşedintele Justh, intenţionându-se astfel msi mare a p b m b . Mascarada Insă nu mai înşelă pe nime. Lumea cultă îşi întoarce faţa scârbită de atâta perversitate.
Veşti de criză. Ca din senin, atmosfera politică s'a în
cărcat deodată cu veşti de criză. Se vorbeşte de remaniare ministerială, da criză generală ba chiar de o disolvare a camerelor .
Germenele crizei neaş tepta te a pornit delà discursul rostit dâunăzi de fostul ministru de justiţie Polónyi, care a făcut mai mol ie destăinuiri supără toare pen t ru foştii săi colegi. In şedinţa u rmătoare i-a şl r ă spuns însuşi şeful guvernului , Wekerle, îa chip foarte înţepat şi muşcător . Dar acest r ăspuns , afară de u n succes personal asupra Iui Polónyi, ma i mult i-a stricat guvernului . Wekerle, forţat de Polónyi, a recunoscut că banca independentă , preţul pen t ru care kossuthiştii a u urcat quota, n u se va face nici de astă-dată , pen t ruca guvernul nici n u a făgăduit-o odată pent ru acum. Declaraţia aceasta a p rodus adânci nemulţămiri în şirele majorităţii kossuthiste . In fruntea acestor nemul-ţâmiţi stă preşedintele camerei , Jus th , şi ei declară că n u vor să votez з legea electorală alui Andrássy dacă n u se va face u n j u n c -tim Intre ea şi banca independentă , aşa că
FOIŢĂ ZIARULUI » TRIBUNAL
I o s i f * " V u l c a n .
Viaţa şl activitatea l u i . (Urmare).
A mai aoris : „Nuve!e" !n 3 vol., apoi „S-naval amorului" 3 tomuri, „Barbu Strâmba îa Europa" 3 tomuri, „Fata Popii" 2 tomuri, şi a tradus din franc«?să „Columbes" de Ales. Damas şi „Cavalerii Nopţii1', minunata povestire de Poaaon du Terrai!, ö tomuri mari.
Getiioru, pe lângă folosul moral, au aflat !n cetirea scestor scrieri şi o distragere nobilă, mai ales „în serile lungi de iarnă", cărora şi-іѳ-a dedieat autorul, respective traducătorul.
Scriitorii Însufleţiţi din anii 70 v&z&cd oât de rămaşi suntem noi pe toate terenela simţiaa trebuinţa de a-şi înarma nu numai dreapta ci şi stânga. Şi nime nu le poate nega meritul, câ ei Int'adev&r au lucrat, dar au lucrat îndeosebi pentru timpul şi pentru societatea lor. Au pus Iasă bază şi unei instituţiuni, pentra oare şi generaţiile viitoare le vor consacra zile de aducere aminte. Iastituţiunea aceasta e „Societatea pentru crearea unui fond de teatru român". Iniţiatoral
aceasta să se voteze înainte de legea electorală. Eri deputa tu l Gaăl Gas ton a interpelat din n o u în chestia băncii . I-a replicat apoi Polónyi în chestie personală , a tacând foarte violent guvernul şi mai ales pe W e kerle, pe care I-a făcut mincinos , căruia s ă nu-i crezi nici contrarul din ceeace spune , atât de puţin n u spune adevărul . încheind el a zis, că dreptul de a se face arbitru moral a supra cuiva, Wekerle nu eri l-a pierdut.
D e p e culoare .
P e culoare, sub întreaga dura tă a şedinţelor, a dura t discuţia despre banca independentă . Kossuthiştii s p u n e a u că Ia punc tul acesta n u încape nici un compromis . Necăjiţi păreau mai ales constituţionalii. Sa lansau veşti de disolvare a par lamentului , de criză a guvernului .
Un Incident semnificativ.
Pe când vorbea Apponyi, marele, slăvitul, pe când urechile patrioţilor erau fascinate de modulaţiile celebrului bariton, pe când tiradele naţionale se revărsau potop subt boltiturile semeţe sie incintei, pe când >genlul unguresc şi a destins proteguitor aripile de asupra uriaşei cupole a parlamentului*, pê când clipa revelaţiilor politice din viitor eră să bată, risipind bănuielile şi nedumeririle stârnite în vremea din urmă de politiei echivocă & guvernului Ia chestia băncii independente, pe când în sfârşit vraciul lozinceio: şo violate credea să vrăjească spiritele iariş, aiung&sd duhul rău ce săpa în a s eues la temelia vieţii actualului guvern — minune se întâmplă. Glasul sonor al oratorului se peticai aproape de culmele avântului siu, sfărmându-se de-odată într'o pusderie de sunete nearticulate, difuse, Iar och!i oratorului seaţântlră ficşi, cu o nuanţa de spiim3, asupra vnal punct din tavălmăşala kassuthlştilor. Faţa nainte radiată de inspiraţie, acum reoglindeâ teama unul dezastru iminent... Iar cei spre cere se Indreapiari ochii ministrului eră preşedintele camerei, Justh. Acesta pirăslse dinainte tribuna prez!der>T.>a>ă amestecând a se printre kossuîhişta, cărora aparţine şi când oratoriii accentua tocmai menirea sublimi a partidului kossuthht, ei se aplecă spre vecinul süu, şoptindu-l ceva. Atâta a fost de-ajuns ca sfioasa primadonă a Barnu-mului maghiar, să încurce tortul mliestru si frazelor ssle. Şl uimit întrebă Apponyi ori de sre di Justn ceva de observat?
şi cel mai hwniri membri al soeatea ciae ar S putut îi altoi decât Iosif Volcan ? Díja pria anal 1868 tinerimea din Ctoj a form&t o societate de diietarţ ; şi făcea vara turneuri prin centrale române, iar tn România artiş'.ii Mii io şi Paacaiy erau, atunci la culmea sărbătoririi lor.
A fost nemaipomenit efectul, ce 1 au sjans aceşti doi artişti In turneele lor prin Ardeau; însufleţirea publicului român erà ia culme. însuşi Vulcan licwe, ca ce dor o'a dus în Ardeal, sâ asculte pe Равеаіу : „Deosebit mă interesa mult leahul nsţional, de care n'am văzut nici când. Dóriam ah aud iimba noastră dulae şi sonoră ră-auaând ds pe scenă şi acest dor îmi şoptea necontenit, să mă dac"... Mai ii-tâin а vorbit ea Раяса ;у în Arad despre „fondarea nani teatru naţional tn imperiul austriac". Aceasta a fost în 1868 iar 1869 a publicat în „Familia" doi arti-aoli ca titlul acssta: „Sâ fondam teatru naţional". Duii ia laceput n'au aprobat idea aceasta, ci «a salsvat o altă chestia, anume înfiinţarea unei Academii da drepturi şi dupăce aceasta s'a adeverit de nerealizabilă, fondai adan&t s'a ia t peutra întemeierea şcoalei de fete din Sibiia. Dar dupăce Ioan L&p&dat şi câţiva preoţi însufleţiţi dimpreună ea teatral Emineicu aa !,-< ;a?at •** se o.-it po de non ca idea aceasta publicând ar-ticoii do îmbărbătare In „Fsmilia", Iosif Vulcan
— Ziceam cătră vecinul rrsleu — lămuri Justh -că banca naţională trebuie s i o înfiinţăm cu oria preţ.
Apponyi pili şl mal mult. S'a plâns că guvernul nu e sprijinit sincer. Vorbirea Iul însă n'a mal provocat entuziasmul sgomotos de altădată, n'a mai fost acoperit de aplauze generale.
Ma turn omen ! Pe culoare incidentul a dat ans i la fel de fel
de tălmăciri şl prorociri. Criza latenţi pare i-proape s i isbucnească şl mulţi afirmi, ci situaţii guvernului e zdruncinată. Semnele descompunerii fn sinul urgisitei alianţe sunt evidente. Ce va urmă: fuziunea, căderea guvernului? — von vedea. Evenimentele zilelor de mâine ne vor di prilej s i revenim pe larg.
Pe valurile popularităţii azi fericitul vâslaş e dnul Justh, căruia i apar în depărtare conturek ademenitoare ale unui fotoliu ministerial.
Marele meeting naţional din Bucureşti.
Confederaţ ia state lor mici din Balcani. -Bo icotarea mărfurilor d e provenienţă au
striacă.
Duminecă я'а ţinut în a»ia Dacia marele met-tmg naţionalist.
Iatrnnif«a s'a deschis la orele 2 subt prezidenţia dlui Petre Grădişteanu.
Aa last parie delegaţii dia R.-Sărat, Româniţi, Moses!, Craiova şi Gâeşti.
Dl Take Policrat anunţ i publicului că preşedinţia adunării a fost lacradiaţată dini Petri Grădişteanu, omul eu inima plina de caie mii curate seutimnte naţionale. Pentra acest oarftsi i-se încredinţează steagul iaptei naţionale.
Cuvântarea diul Petra Grădiştea ш.
Dl Petre Grădişteanu, wnlţamind pentru cin-st< « Cfl i-*e face, apune » ă aativitafea d sale naţionalista încep® delà vâruta de 18 ani, iar la anal 1859 a tont numărat printre iniţiatorii ideii de nnire a principatelor.
Acum, oontinaa dl Grădişteanu, Implioeu aproape vârsta da 70 ani. Vă declar, Iasă, că d i mă simt slăbit şi că voia şti să lapt înainte pentra csúza ntţiouală. N'am rtvait la domaitiţi nia odsfä, pentru câ d u mim placat să port zgardl Aeeaetă martori lire am făcut-o şi regelui Carol,
a recurs la ajutorai si la conlucrare* familia Mocsoiiyi şi astfel îa 19 Februarie 1870 depatafii români dia dieta ungară da ataaci aflători Ia Р-гвіа dimpreună ca redactorii „Familiei" an ţinut o şedinţă şi aa primit aaaaim şi ca malti ;.-:íofl- tire ides înfiinţării teatrului. Preşedinte i fost Gheorghe Mooaonyi iar notar Iosif Vulcan S'a scris ua apel ci tra colonia româna din Pesta chiemând-o la Icttrunire pe 22 Febraarie, oabp rom&uii din Pasta să fio iniţiatorii acestei insli-luţiuci. La timpul anumit întrunirea <s'a ţinut sait prezidiul Iui Gs vrii Mihá'yi, iar de secretar i fost aclamat Iosif Vulcan şi la саіііаіеа aceasta a rămas până tu 1882.
S'a alei o comisie da cinci, Intre aceştia fl Iosif Vctlcan, cari să compună programai societăţii. Aceştia ta scart tixtp şi-aa şl împlinit datorinţă arătând pa ca căi ara să străbată societatea,, pentra a pateà »junge la азораі dorit. S'au primit propunerile şi însă (a aceiaşi ziuă entuziasmaţi aa subscris o listă cu suma de 2120 rloreni. A armat acam manca comitetalui da cinci: compunerea statutelor societăţii. S'au ţinut me,i multa şedinţa sab prezidiul lai Iosif Hodoş şi s'a publicat îa „Familia" şi pria ziare Apel cătră oablioal român peatru sprijinirea ideei propose». Că societatea aceasta şi-a ocupatul teren din ce Ia ce mai larg, fára îadoială e mi-
Dacă a-ţi î nce rca t toa te ! şi tot nu v'au trecut durerile reomatice cereţi o sticlă de
LT D E G H I A T A
care face sa înce- Aurat-a Ал л п л Aa /ţinti provenite din răceală, ca d. e. teze imediat orice UU1G1G UG Gdjl, UG Ulllţl, junghiuri în coaste şi în spate, se foloseşte cu rezultat bun. In contra G U T U R A I U L U I singurul remediu.
Preţul unei sticle 60 fiteri, o sticlă mare 1 cor. 20 fii., 3 sticle mari з = sau 6 sticle mici se trimit porto franco. —
O a - x a t i t â ţ i m a i m i c i x x t x s e t r i m i t p r i n p o s r t â .
Se găseşte fi se poate comand» U
Szémann Ágoston, f a r m a c i s t ,
Hatvan, Főtér nr. 126, | Se expedeaz i zilnic în toate părţile im
17 Dec и. 1908 »T R 2 B U N A« Pag. 3
Mom tn urmă, oftnd mi-a врпя c i regretă faptul A nn m'a putut атеа mai aproape de tron. Mi-a plient, mai bine, să stau aproape de ţară, de dalcea юеа Românie, pe care o iubesc şi îi dome toată fericirea.
im tize teu toţii nesinceritatea Austriei. In împrejurările actuale, en na mă adresez nici la rege, liei la miniştri. Ea m i adresez poporului, d-v. ore aţi Întronat această dinastie.
Prin ci-y, şi ca voinţa d-v. s i cerem ruperea oricărei legături cu Austria. In interesul existenta noastre naţionale, să înfiinţăm boicotul pe toată linia. Să ne legăm, pe cuvant de onoare, că nv vom mai călca în prăvăliile comercianţilor mariad.
Si se ştie, de toată lumea ca intre noi şi Intre fraţii pe peste munţi există o legături de sânge, pe care nici cei mal aprigi duşmani ai noştri nu и vi Încumeta s o rupă. Să impunem prin urmare, ruperea relaţiunilor comerciale cu Austro-1]цагіа şi să înfiinţăm boicotul. Să mai luptam pentru constituirea unei confederaţiuni balunké, în care pe lângă noi, să între Serbia, Bulgaria, Muntenegru şi juna Ture.
Pcntiu isbâcda acestor Idei, apelez la patriótámul d-voastră şi vă îndemn să luptaţi pentru înfiinţarea de comitete nationale de luptă In toată ţara.
(Cuvântarea dlui Petre Oredişteanu a fost deseori Intrtiuptă de »plauze sgomotoase şi prelun-m
C u v â n t a r e » d lu i T a k e Po l i c r a t . Dnul Teke Policrat spune că mişcarea naţio
nalişti, la începutul ei, a fost primită de unii cu neîncredere şi îndoia!! Acum insă, ţara întreagă
[ I'I ridicat în picioare, dovadă delegaţii sosiţi azi din prrvinele.
, Oratcrul, prin cuvinte frumoase şl bine simţite apelează la simţămintele de patriotism ale cetăţenilor, Indemnându-i la luptă.
C u v â n t a r e a d lu i B ă d u l e s c o . Dnul Băaulescu, advocat din Călăraşi, spune
ci regelui 1-s'au ascuns Întotdeauna adevăratele sentimente ale nsţiunei. Mişcarea naţionalistă de azi va ajunge la urechile suveranului, care -ă sper/m o va înţelege şl va da ţării o satisfacţie legitim».
Piri când n i s e va da însă această satisfacţie siînfllrţim imedist bckotul pentrn toate mărfurile eşite din fabricile Austro Ungariei.
C u v â n t a r e a d lu i O l n r c u i e s c o . Drul Giurculescu, advocat în C.-Lung, pro
testează Împotriva politicei >vu furuli.i cu două cipete«, traugursiă pe multă vreme de Imperiul vecin. Austro-Ungarla e ttmniţa tuturor üb» nâ
ritul lui Vulcan. Ei a fost acela, care cri unde и ţinea adunarea acestei societăţi, lăsiedu-şi toate ocopaţiunile alerga acolo însufleţind, elec-triiând pe cei adunaţi. El a strigat publicalai românesc: „Să înălţăm un templu al Thsliei, cire sà fie caţl o fi'omelă, a cărei cântare râ nni In toată pădurea şi Incintă pe toţi, — caş) •oarele, a circi raze binefăcătoare lumineazß (lobul întreg — caşî aierul rifio&tor, care pătrund* la toate locurile".
El a apt s publicului „de ce voim s i avem un teatru naţional". „Pentrucă teatrul e un templu al frumosului şi adevărului etern. Aici avem ocaziune să cunoaştem pe deplin omul aceasta nigmă neînţeleasă a lui Dumnezeu. Figuri moarte reînvie Înaintea noastră, ca la lumina lampelor ti'şi ia răsplata după merit". Arată publicului penoanele, cari an rol în dramele, comediile şi tragediile cele mari din literatura аравиісі: ci tă frtmsfţe este în viaţa omului, cftte nebunii înot lntr'Inaa, căţi ridiculi şi ce dureri zguduitoare înrt în lumea asta. Ricbsrd, Romeo şi Iulie, teribilul Moor, regele Lear, Hamlet, Faust, Sbyiock, Harpagon toţi-toţi trec prin Închipuirea ascultătorilor. Viaţa aceasta e viaţa omului de pe pământ, care trebuie s i fie înţeleasi odată. Ga
ţllor omeneşti, clei In ea zic atâtea naţionalităţi încătuşate.
Intre noi şi unguri e o distanţă nemărginită: ne desparte înainte de toate, câmpia Turdei, unde i murit ucis mişeleşte cel mal mare erou al a-spiraţlunllor noastre naţionale. (Aplauze prelungite entuziasm indescriptibil).
Oratorul vorbeşte despre lupta de des: aţions-lizare dusă de unguri faţă de fraţii noştri din Transilvania. Dar ungurii uită c i noi suntem de rasă latini şi că, In aceste împrejurări, ne vom ridică privirile cătră ţările latine.
Oricare ar fi convenţia comerciali cu Ausfro-Ungaria, nu ne vom putea niciodată solidariza cu aceasla, pentrucă ar însemnă să ne facem complici la deenaţionalizarea fraţilor noştri de peste munţi. Noi am trăit cu eroism, nu cu diplomatie. (Aplauze).
Noi Iubim dinastia. Nu vom înţelege Insă a-ceasta dinastie, dacă ea nu se va identifica cu idealul românesc de pretutindeni.
Şi după cuœ, la 1877, ara trecut Dunărea la semnalul luptei pentru independenţă, tot astfel vom şti să trecem Carpaţil, pentru desrobirea
fraţilor noştri. (Cuvântarea dlui Giurculescu a fost acoperită
cu aplauze şi ovaţluni). Dl Pompilian (Cralova), reaminteşte suferinţele
românilor din Ungaria şi îndeamnă pe cetăţeni la luptă pentiu izbândlrea idealului nostru naţional.
Partidele politice, la noi, nu sunt expresiunea voinţei naţionale. Poporul să lupte singur, cerând guvernului să se rostească în mod categoric a-supra situaţiei.
C u v â n t a r e a d lu i R c s s u A b r u d e a n n .
D! Russu Abrudeanu: Mi-a fost dat să vid Budapesta cea mai sălbatici lipsă de respect faţă de un cm şl în aceiaşi timp faţă de toste drepturile şi aspratitnile legitime ale unul neam.
Aşa ştie să mulţămească bătrânul împărat urmaşilor hii Horia şi Cloşca, frânţi pe roată la Aiba-Iulia !
Aşa ştie să mulţumească d'nastia de Habsburg urmaşilor celor 40.000 de români cari in anul deşteptării delà 1848 s'au jertfit pentru bonul împărătesc !
Aşa înţelege Francise I c if să mulţămească a-celor frsţi at noştri cari, îşi cheltuiesc azi inteligent», averea şi energia 1er ca să păstreze mai departe dragostea poporului r< mâne sc pentru cmaslia habsbugiră , pentru a f apel răsplătiţi In celulele închisorilor din Vaţ şi Seghedin.
Aşa ştie să mu:ţime».scă împăratul urmaşilor acelor buni şi leali români, cari şi-au vărgat tău
dreptul a putut dar sfîrmà, c i teatrul e cea mai practici şcoali.
Şi atunci caşi cum ar fi fest un profet al vremii. In sufletul lui s'a deschis taina viitorului şi stăpânit de cea mai curată Însufleţire a zis :
„Să ne înarmăm până ce nu e târziu, căci lupta are să fie tei ibxlă. Va fl lupta spirituală a luminii în contra întunerecului, a civiliţaţiunii în contra barbarismului, a viitorului în contra trecutului — pentru limbă şi naţionalitate. Să fie teatrul drapelul reformei regeneratoare, a cărui deviză e : cultura. Voim să reînălţăm naţiunea noastră la locul, ce-i compete în concertul naţiunilor. Voim să-i încingem fruntea cu nimbul gloriei antice". Şi aduce exemple din istoria străbunilor noştri romani şi remâni, arată mărirea 1er, delà care au eă înveţe tineri şi bătrâni, Învăţaţi şi cei ee nu ştiu carte, aăracii şi avnţii deopotrivă Care ar fi fost atunci românul, care ar fi rimas rece subt impresionea cuvintelor lui, înflăcărate? N'a fost ni me. atunci toţi au fost buni, tcţi l-au Înţeles şi astfel aducarea primă a societăţii a avut un efect moral nespus de strălucit. Aceasta a fost în Deva In 4 şi 6 Octomvrie 1870. Mulţi, cari n 'aa patut participa la aduna-
gele la Konigrătz, pe cind ungarii, favoriţii M. Sale, se ofereau prusacilor I
Aşa ştie Francise Iosif i i răsplătească pe urmaşii acelor fraţi ai neştri, cari Înroşeau ou sângele lor apele şi ogoarele Italiei, pe când ungarii întindeau mâna giribsldienilor !
Faţă de purtarea veeinilor noştri, s i ne mobilizăm sufletele, să ne ridicăm Ia Înălţimea împrejurărilor şi să spunem conducătorilor de azi ai României şi ai românismului : — Voiţi să mai fiţi vrednici a guverna In pace şi linişte acest paşnie popor ? atonei faceţi ca un ceas mai cărând să Înceteze furia şi sălbăticia ungurească !
Dacă nu : înlături cu voi ! Dl general Stoica vorbind de compensaţiunile
luate de celelalte state, apune că românii aunt In dreptul lor eă ceară Înapoi Bucovina.
Dl Taşcu Pucerea vorbeşte din partea românilor macedoneni.
Domniasa spâne c i bandele cari aa ucis? staţi români în Macedonia aa foit organizate de Austria.
Să ne anim ca popoarele cari aa interese comune cn noi. Confederaţia balcanici ar ridica două milioane de baionete şi ne ar reda eu siguranţă Transilvania şi Bucovina.
Oratorul arată publicului steguleţele naţionale alo celor cinci ţâri cari ar Intra In confedera-ţiune, ceeace produce un viu entuziasm In sală.
Dl maior lanculescu spune că noi nu facem iredentism, ci românism. Voinţa noastră este s i fim ou toţii laolaltă, cai suntem otrăviţi de atâţia străini. D-sa ceteşte un passj scris de prinţul Urosoff, într'an r sport adresat ministerului de interne rus, prin care pricţ 1 îşi exprimi dorinţa de a ni-se reda Barabia.
Dupăce îndeamnă pe cetăţeni la luptă, dl maior lanculescu exclamă:
— Trăiască majestatea sa poporul! 4)1 lake Policrat, într'o însufleţită cuvântare,
spune că dinastia noastră, care stă pe tron încă de acum 40 ani, trebuie să nu stea în nemişcare, faţă de evenimentele ce se desfăşoară.
Regele Românie! să asculte voinţa ţării întregi, să se mişte, acum în tronul Iul de aur şl să scoată sabia strămoşilor noştri viteji, pentru apărarea celor mal sfinte interese naţionale.
Peste câteva zile vom avs à alegeri. In calitate de cetăţeni conştienţi, sunteţi datori să nu trimiteţi pe nime în parlamentul ţării, dacă nu se va legă cu jurământ să rostească acolo primul cuvânt pentru marea cauză naţionali.
Să afirmăm şi să dovedim solidaritatea naţională a celor 14 milioane de români. Să ştie dinastia câ temelia de granit a edificiului său, constă în respectarea voinţei şi aspiraţiumior noastre naţionale.
rea «ceasta au trimis felicitări şi îmbărbătări bărbaţilor couducâtori. „Aprinde-te lumina culturii.' Cu toţii vom urma!" — răsnaau Îmbărbătările din provincie. A fost o adevărată sărbătoare ro-mâueaîcă. Pentru aceea s'au scris lu „Familia" cuvintele sărbătorii „învierii":
„Aceasta e ziua, care ni-a dat-o Domnul, ca aă ne bucurăm şi să ne veselim lutr'ânsa.
„Aceasta e zina, în care dorinţa noastră cea mai ferbinte s'a realizat, canvincţiunea noastră s'a Încununat şi ideea proposa de noi a triumfat...
„Azi naţiunea noastri a scos la lamina an noa drapel da cultură, care na va conduce la mărire, căci în jurul lui ne-am adunat şi ne vom aduna toţi din toate părţile...
„Familia" are sărbătoare. Şi sărbătoarea ei este sărbătoarea naţiunii."
Iosif Vulcan s'a buunrat ca sufletal — şi a meritat el bucuria aceasta.
A lipsit delà o linguri adunare. La toate celelalte a fost de faţi şi a Întrebuinţat fiecare ocaziune, ca aă distrag!, să instrueze şi să însufleţirea publicai adunat. Adunările au caracter ambulant şi In cursul vremilor s'au ţinut prin toate
Toate damele se facideal de frumoase prin efectnl bun al
L A P T E DE I D E A L art adevereşte nenumăratele crisori de mulţumită. P a c e н Л d i s p a r ă r o ş a ţ a feţei,
piitrulle, petele de ficat şi toate necurăţeniile pielei.
Prin folosirea cremei Ideal ajungem să avem o i a ţ a c u r a t ă , f r a g e d a , c a t i f e l a t ă ф і fina ! De aceea vă rugăm ca la comandă să ne scrieţi precis dacă faţa e grasă sau uscată.
Se capătă numai la însuşi fabricantul i
KUDAR LAJOS s™±L&\Xll™«*
= 1 b o r c a n d o c r e m a I d e a l 1 c o r . шшт
P u d r a I d e a l 1 c o r . S S p u n I d e a l 7 0 flb
Comandele prin pos t i s e satisfac repede ş i ponctuai, Priparatili miditali şl ihtmiia an foit premiat* la ixpaziţia M-
gitniii intiriaţieuli lia 1879 II madalia de au, n croata da metil fraaeazi şi i i diplema di dittiaiţia.
Pag. 4 » T R I B U N A « 17 Dec и. 1908
După cuvântarea dlui Take Policrat, dl loan Polihroniade, care se află in mulţime a cerut cuvântul la repetate rânduri, ceeace a făcut să se producă tumult in sală. După multe inzistenţe dl Polihroniade s'a suit la tribună şl a rostit câteva cuvinte, vorbind împotriva străinilor din România.
S'a cetit apoi următoarea:
M O Ţ I U N E .
Cetăţenii Capitalei şi delegaţii din jnde ţe întruniţi ÎQ sala Dacia, în ziua de 30 N o e m vrie 1 9 0 8 ;
Ascultând cuvântări le ora tor i lor ; Protes tează din n o u contra atitudinei n e -
leale şi duşmănoase a monarhie i aus t ro -ungare faţă cu neamul românesc .
Trimit salutul lor frăţesc de încurajare fraţilor impilaţi de peste Carpaţi , şi îi asigură că u rmăresc cu dragoste şi cu durere luptele grele ce duc pen t ru conservarea limbei şi naţionalităţei române .
Invită pe toţi românii să ia măsur i de represalii contra exploatărei economice la care Austro-Ungaria încearcă să cont inue a s u p u n e ţara românească .
lovită comitetul naţional să organizeze lupta economică pen t ru înlăturarea comerţului aus t ro-uagar din România .
Invită pe guvern să denunţe convenţ iunea comercială cu Austro-Ungaria.
Reclamă solidaritatea indisolubilă a neamului românesc de pretutindeni.
în t runirea a luat sfârşit la ora 5 sea ra .
P e s t r a d ă .
Dnpă sflrşitol meeííngdui, participanţii Ifctr'o masà eeorms, s'en îndreptat cântând „Deşteaptă-te Române" spre ssatsia lui M hai Viteaza, străbătând str. Carol, calea Victoriei şi Balevardnl.
Poliţia Imse streşmee жівнгі de pista, postând sergenţi da stradă şi armată în cartea poliţiei.
Deaaenumea şi legaţmnea austriacă & foat înconjurată ca trape.
Manifestanţii ajungând Ia îneracişarea caiei Victoriei CD Balevardal an grup da 30Э de sta-derţi s'a îndreptat spre universitate, iar câţiva, o „delegaţie" s'a tadreptat spre ziarul „Adevărul."
In dreptul statuiei lui Mihai Viteaza, U'A manifestat din nr-u, pentra saaza naţionala, dapă care publicul s'a împrăştiat îa linişte.
părţile locuite de români, ende namai s'a patut : dela Logos până Ia B»i*-Mare şi dela Lipova până la Braşov.
Malţi aa cetit multe Іясгагі ca acasie osazicni, dar ca deosebire Iosif Vulcan. „Schiţe din istoria tealruîui", „Limba şi scena", „Despre literatura noastră dramatică", „Pregătiri ia înfiinţarea unui teatru naţional", „Teatra ambulant", „Da-вргѳ umorul poporal român", „Despre satira poporală română", — sunt tot atâtea conferinţe, cari aa ridicat nivelul şedinţelor, dându-Ie oarecum aa timbra literar. Astăzi şedinţele aceste au devenit festivităţi naţionale, la cari debutează coruri româneşti, se araajază petreceri în favorul societăţii, diletanţi şi fii de ţărani rolează pe bh>ă astfel, meat cu drept cavâat s'a putut zice, că aocietatea aceasta pria ach nările sale ambulante împrăştie sămânţe de spirit naţional ta toate părţile.
Dela 1882 până la 1895 Iosif Vulcan a fost vice preşedintele societăţii, iar de atunci până ia moarte i a fost preşedinte, dar şi ca al doilea conducător tot el a condus adunările. Astfel, cu multă trudi, cu multă abnegaţiune, alergând de atâtsaori prin ţinuturile româneşti şi punându-şi tot sufletul pentru societatea aceasta, a ajuns a-colo, că la sfârşitul vieţii sale societatea a avut un fond de peste 400.000 de coroane. Societatea a deschis »Biblloteca teatrală*, a pus premii ряп-tru lucrări dramatice, a devenit ramul cel mai
Situaţia parlamentară în Austria. — Dela corespondentul nostru. —
Situaţia parlamentară din Austria ta timpal din nrmă este una din cele mi i nefericite. Pe lângă diferenţele sociale, cari s'ao ivit la arma proiectelor de lege privitoare la Іпспѳіагза tratatelor comerciale, s'aa asociat tarbnrările naţionale latre nemţi şi яіаѵі, еагі aa avat aa răsunet puternic şi In parlament.
Agrarienii aa anunţat cea mai îndărătnică opoziţie atât tratatului comercial deja perfecţionat, între Austro Ungaria şi Serbia cât ţi legii ds iu-demnizsre pentru încheierea tratatelor ea ţările vecine. Pe când reprezentanţii agrarilor dia grupările parlamentare » cehilor şi a ereştinilor sociali vor face opoziţie estimă soatra proiectelor menţionate, agrarii, cari aparţin clubului german, creat de curând, se vor opune vehement tataror tratatelor comerciala eu ţările agrare. Astfel cel puţi», stma buletinul parlamentar, foarte schim-bäcios de altfel. Momentan »i%m însă în preajma votării provizorolai badgetar, şi agrarii se folosesc de situaţia critică a g aversului spre a stoarce prin voturile lor favoruîi pentra mai târzia.
!ntâie:*iarile sefaste dia Praga şi dispoziţianile guvernai ci aa produs o nemalţamire atât în rîa-durile cehilor cât şi îa aie nemţilor. Prin proclamarea stării de asediu cehii s'aa simţit nedreptăţiţi şi nemulţumirea lor s'a manifestat îa raport cu diferitele nuanţări din „Naroinî Klub" (clubul parlamentar al cehilor) Pe câad radicalii deiecian anzal deputaţilor Ia deschiderea şedinţelor eu o muzică infernală şî pretindsaa <:ethe* din cuvânt tn cuvânt a iacoraelor, ceilalţi, cehii agrarieni, an declarat că vor vota contra budgetului, ost timp na ae va da satisfacţie depună popornlni esh din Boemia, fie chiar îa pa-gaba nemţilor. Pe lângâ ridicarea atstsrulai cereau sâ li- se oprească studenţilor germani din Prags preambiăriie lor tradiţionale de pe Graben şi înfiinţarea şcolilor de minorităţi eeha în părţile germane ale Boemiei. Cu \iua de a\\ guvernul a ridicat statariul din Praga totodată îasâ Iba tneariinţat gtadenţiior germani partarea iasigaii-lor oprüá deodată ca proclamarea siataruíui, satisfăcând namai în parte atât dorinţile cehilor câi şi аія nemţilor. Până acum guvernul nu i-a putet t ac i îndapieca pe cehii agrari sâ voteze pentru budget şi conferinţa, anunţată pe azi a lui „Narodni Kinb e , va hotărî definitiv ţinuta cehUer. Cehii tineri aa daei&rat din espa» iocaîui prin gara reprezeatantulni lor Dr. Kramarz, să vor vota pentra badget, îndat&eo ststariai va fi ridicat.
Ţinota nemţilor îocă na e destul de dealaşită. Fraoţinnea nemţilor naţionali va vota necondi
ţionat budgetul, nemţii agrari şi radicali înota şi-aa stabilit definitiv marşrata.
Pentru budget vor vota şi Italienii şl ruteni, chiar şi slavii de sud, cad anunţaseră nu à mult cea mai vehementă opoziţie In contra guvernului.
Ţinuta creştinilor sociali eră din capul locului sigură; o schimbare neaşteptată s'a produs li ţinuta socialiştilor. Aceştia declaraseră ci voi vota in întâia cetire budgetul, dar numii subi condiţia ca guvernul să ia angajamentul de-i ridică stanţe pede statariul din Praga. Văzând însă In urmi, c i unele partide bugheze voiest să trăgăneze perfecţionarea budgetului, împiede când prin aceasta perfecţionarea reformelor so-claie anunţate de guvern, au decis să voteze pentru urgenţa budgetului în tustrele cetiri.
Astfel ratificareaprovizorului budgetar, careu va vota azi sau mâine, e ca asigurată.
Legea de anexiune se va desbate numai li prima ei formă şi se vs încredinţa apoi unei co misiuni speciale.
Sâmbătă, probsbil, se va ajurnă camera pini după Crăciunul nemţesc.
C o n f e r i n ţ a c o m u n ă a primi Iul m i n i s t r a cu şefii partidelor.
Ieri premierul Blenerth a avut o conferinţă a şefii tuturor partidelor, a cărei rezultat a foit,cd românii, rutenii şi slavii de sui au declaraţii votea\ă pentru budget.
Ţ i n u t a cehilor. Azi, la orele 12, clubul parlamentar al cehilor,
»Narodiii K'ubt, a decis să voteze centra bűi gatului. Probabil că ceh!! tineri se vor abţin dela votare, deoarece au declarat la început, d vor vota pantru budgát.
Inirunire siadenfească. Cercai, stadenţesc naţioualist „Avântai" i
ehieaiat Întreaga stadenţime din Bacareşti, lai întrunire la sala „Amiciţia" Joi, 20 Nueamk oarele 8 şi jom. seara, spre a protesta contn atitudinii Austriei şi Ungariei faţă de fraţii aoţl din imperial veein.
întrunirea a fost prezidată de dl Al. Peria» preşsdintele „Avântului", care arată scopul a» atei chtemări a stadenţimîi şi roiul însemnata eare trebuie aă-l aibă tinerimea universitara 1 deşteptarea sentimentala! şi conştiinţei naţionilt
Dl Rada Portocală vorbeşte despre barbaril proiect de lege electorală al contelui Andréa, care e o nouă îo vit ara şi ana din cele mai m zave pentra românii de peste munţi.
In ei teudioţa de maghiarizare a pe deplin rt dit», cici se înăbuşe orice luptă pe tarea »
vânjos al „Asociaţiunii pentru cultura şi I te-ratura poporului român" ; se logdjeşte să alba actori artişti, cu un cuvânt, se apropie de adevăratul sâu scop. Dar şi astăzi mal putem zice încă, ce Vulcan de mult a zis cătră o venerabilă matroană, că până la realizarea ideii de a Înfiinţa un teatru naţional mai are să treacă un interval oarecare — dar în urmă ideea va triumfă.
In » Pregătiri Ia înfiinţarea unul teatru naţional*, conferinţă cetiţi Ia adunarea din Lugoj, Vulcan a susţinut, că fondul pentru teatru e de două feluri: material şi spiritual. Pe acest din urmă II formează actorii şi repertoriul. Dar pe atunci nu aveam nici repertoriu, voinţa tare însă I-a câştigat. Voinţa Iul Iosif Vulcan.
In călătoriile sale dese şi lungi a avut prilej, să cunoască societatea românească, să vadă durerea şi bucuria, păcatele şi virtuţile poporului său şi a voit să i-le arate toate aceste pe scenă, ca poporul s i se cunoască Însuşi pe sine, ca s i se lapede de ce e rău şi s i propişasci in cele bune. Astfel au ieşit de subt peana iui neobosiţi comediile: Ciorobor pentru un topor, Nu vătămaţi fetele burâne, Lăudăroşli, Soare cu ploaie, Ruga dela Chlseteu, Sărăcie lucie, Alb sau Roşu, Chiriaşul fugit, Mireasă pentru mireasă, Mâţa cu clopot, Oirgiunii dragostei, Nunta lui Pârjol, mal multe canţonete, dialoguri pline -Ie haz şi mono-log uri ca : Plileşul satului, Păcurarul din Ardeal (politică subt haină ciobinească) şi Prima rochie lungă.
Aceste sunt actuale şl astïzl şl se predau tt multă vervă şi cu efect mare de toţi ţăranii № mâni. Abia este vre-o petrecere poporali, fra an să nu se debuteze cu câte o comedie de a Ï Vulcan.
Sunt aceste momente rupte din viaţa noasU sociali culturală, din viaţa dela sate cu toate slb gâdile el şi sunt In ele figuri tipice din toiti clasele, car] au s i trăiască î n : i multa vreme pt sc ni. Că ce efect salutar au scrierile acestea, i putut observa oricine, care s'a interesat de petrecerile poporale, mai ales In părţile bănăţeni A arătat româncei delà sale, ce e credinţa In» persiiţiuni şl cum are s i se feriascădeeaşlcui au s i respecteze toţi dreptatea şi meritul. îndeosebi satirizează pe acela, cari nu se ştiu ridici, ca s i priceapă îndestul cărările vieţii. Şl într'un timp de tranziţie şl de frământare multe caractere dubii ies in relief, cari nu trebuie să scape dinaintea satirizării. Cu comediile aceste tot acea s făcut Ia noi Vulcan, ce a făcut Alexandriei ale sale In România; chiar pentru aceea opera Iui dramatice nu sunt de a se aprecia dupi vi loarea lor estetici, nu sunt deci de o duraţi cu adevărat lungi. Nu aievdrul etern, ci aiai-rul de acum e reprezentat In ele.
(Va arma.)
D&cä târguiţi din articolele anunţate în ziarul nostru, vă rugăm ea la comandă = să amintiţi unde aţi cetit aceste anunţuri. =
17 Dec. п. 1908. » T R I B U N A c Pag. I
ic din partea naţionalităţilor din Ungaria. Inei-aaapra necesitaţii imperioase de a se întro-
Totnl aniversai, singarul sistem de vot ca adevărat drept şi folositor tatr 'an stat poliglot. II trebuie să fie egal, adecă pentra toate naţio-ulitiţile, apoi direct, adecă fără delegaţi, şi, In Ц secret, iar na votai pe faţă, cam вѳ prevede I proiectai lai Andrásey.
Ataci nepăsarea ce domneşte In România faţă de lovitura de moarte ce se da fraţilor noştri şi apatia intelectualilor noştri, oari aa sfânt» datorit de a fi deşteptătorii conştiinţei naţionale. Dl Di mi trie V. Ânghel arată căt de Însemnat
nie rolul presei Intr'nn stat : ea, ca şi şcoala, toatribnie intr'nn grad Înalt la cultura unni po-tor ţi la ridicarea lui sufletească. Ungarii, vă-lind admirabila patere de mane i a ziariştilor romăai de peste manţi şi influenţi determinatei» ce o aa In poporul roman, caută prin cele ui nelegiuite mijloace să ie dea lovitura de loarie ore a merge msi uşor вргѳ maghiarizare. Se îmi ;ѳас toate întemniţările şi amenzile na aàrosùi; ce aa aplicat apostolilor coadßiaiui, Ss-M Boen, Silvestra Moldovan, Mitru, Pompeia, Jjginaro, Ovid Gritta, dr. Lapas, Păr. I. Nico-lasca, Oetaviau Gog* şi aiţii, al căror număr e luemaai; ţi ale cfcror jartfo şi străduinţe sant JiŒQà de imitat. Presa noastră din Regat e at&t de copleşită de
jidani, în. ât nici na ne gândim a o Îndemna să іѳч iiidt. Singură preaa naţionalisti-demoeratfe apără so toata căldura şi desinteresarea eauíeíe drepte lie fraţilor noştri răzleţiţi de soartă prin teri cotropite de neamari străine.
D. Valeria Ţino arată atitudinea popoarelor de ţinti latină In treent şi nepăsarea condamnabilă ie aităzi fijă de gravele evenimente prin care trece neamul nostru de pretutindeni, aerând ca cam si se intereseze de noi mai malt decăt iric&od şi să ni iea apărarea. D Nicolas Dícescu faci o scurtă privire aanpra
fraţilor noştri dia Ardeal, Baaovina, Basarabia şi Macedonia, arătând care este starea lor dia ponctal da vedere ві sentimefttaiai şi conştiinţei ie neam. Vorbeşte despre măreţul ideal al nea-тоіаі romă S.Î, îndemnând оя toţi banii roraâai ite ursd./i&scÄ pentra eivârşirea lui, doocam-iiii pe oale culturală şi In urmă pe cale polii"! Faţa d« Împrejurările critice în care ве gi-
ЩІІ neamut noetra, cei din regat ar trebui s i • o atitudine hotàrîlà şi să «jate toate mişcările şi stridenţele ce le fac In vederea păetrirei wţionaiituţ i lor. latrnnirea a'a terminat la ora 11, fără obiş
nuia moţiune, care, precum bine a spus d. Pe-riann, e tetipăritu în iaimile ascultătorilor. Mişnrea aeeaata cinstită şi framoasă a atu-enţimii celei curate delà „Avântai" ѳ an fapt
tolmcurător şi datator de nâdrjd< Îndreptăţite. Et do cădeşte e i şi-au înţeles îniiţ i toaraa lor
menire de a desvolta sentimental naţioaal şi de I Întări şi întinde conştiinţa şi spiritul de solidaritate naţională.
Criza orientală. încurcătura din (Ment s'a limpezit şi foile tur
ceşti, atât cele guverniaie cât şi я partidalui po tare observă o ţintă mai prietenoasă faţă de An-.tria. Boicotul însă continuu a loa proporţii Întinse — dar ae speră că va conteni In momentul când negocierile dintre Austro- Ungaria şi Tarea vor dace la sfârşit ban. Postulatele Turciei sunt, preenm vedem din
Jle turceaţi, cam următoarele: 1) Aastro-Uaga-fii ia asupra sa o parte din datoriile de atat a luciei 2) renunţă ia jurisiicţiunea aa ?n Turcia (la aşa numita „jurisdicţiune consulară"). 3) re-aanţă la oficiile sale postale din Turcia 4) sprijinele planai anei conferinţi а marilor pateri 5) icoirdă Turciei un tarif vamal.
Turcia nu pretinde delà Anstria autonomia Bosniei subt suveranitatea Aastro-Uagariei, deoarece vede bine oă n'ar c&şliga pria aceasta ni
mic, ci mai vârtos ar sprijini numai aspir&ţiunile Serbiei, cari se Întind la aceia? măsură asupra teritoriului aastriao şi turcesc ţi nesocotesc prin aceasta bine Înţeles sfaturile „prieteneşti" ale Angliei şi mai ales pe celea ale Rusiei. Totodată se pane tn contrazicere ca marile pateri, oari na doresc să Intre In negocieri directe ca Austro-Ungaria.
Conferinţa o doreşte probabil, ca să reguleze chestiunea Bulgariei şi a Cretei ta favoral sfca. Ca aa negastor adevărat ea crede oă Austria na та fi aşa de „sgârcitl" ca Bulgaria şi яѳ va „învoi" mai uşor.
Deschiderea p a r l a m e n t u l u i tu rcesc .
Parlamentai tarcesc se va deschide Joi cn mesaj al de tron al sultanului. Deputaţii au decis, să abandoneze reproşurile la a-dresa sultanului pentra vechiul său regim. Na e sigur, dacă elementele liberale vor avea majoritatea. Deputaţii greci şi armeni şi unii dintre deputaţii turci vor cere delà sultan, ca să reînoiască pentru constituţie înaintea parlamentului, ceeace ar sta în contra zicere ca părerea ulemilor, cari ţin jurământul da o chestie religioasă, de care s'ar fi achitat deja sultanul, depunâuda-1 înaintea şefului religios al musulmanilor, lui Şeich-ul — Islam.
Adresa deputaţ i lor englez i .
350 de deputaţi din camera engleză a înaintat o adresă de felicitare, subscrisă şi de premierul Asquith, tânărului parlament turc.
Guvernul turc tn contra boicotului .
Caverna! s iniţist formarea anei comisii păstra combaterea boicotului, în a cărei franţa sa afli doi miniştri, Hikki bey şi Hiioai paşa şi direktorai general al oficiilor vamale.
Bulgaria împăciuitoare. Ia arma intervenţiei energice a Germaniei în
chestia societăţii pentra exploatarea căilor ferate orientale, Bdgaria s'a sapas cererilor Germaniei şi a Inştiieţat-o pria ambasadorul aău din Berlin dsepre % C 6 B t paş.
Cronică — fanfesisfă. Polit ică externă. — O întâmplare în tren.
Noroc că tn şcoli copii na t a ra ţ i politica externă: ar ieşi malt mai răa cresoaţi de săi acum când na o învaţă. Voiţi o probă? Iată ceea cn se petrece aoam ta Orient: Tarcia sărbătorea — Ia familie — Constituţia. Cam ae întâmplă de obicei ta asemenea ocazii, toţi băuaeră cam mait şi nidâjdaiau că a doua zi, o să doarmă tuha-vasa până la prânz, ciad, tocmai la toial petrecerei şi а riratarilor, iată latră pe aşa na domn, care zise capalai familiei: „Va rog să mă iertaţi că via tocmai acum să vă aapăr : de mai multă vreme vreaa s l via, d&r n'am arat timp. Iată de ce este vorba : d-ta mi-ai Impramatat o samă de bani, la schimbai anei poliţi iscălită de Pateri; te ananţ «cam, oă poliţa am proclamat-o regat independent ei că banii na o s ă i mai vezi nici odată. Poţi să te basuri că am alea «cast moment ca să ţi враі această noutate I" Domnal acesta, întoarse spatele şi ieşi pe nşâ. Capul familiei na ava vreme niei вѣ zică „aferim" căci intră la sala de mâncare an alt domn, care zise capalai familiei: „Na cred oă a'ar fi pătat găsi o ocazie mai nemerită ca a-ceasta, ca să-ţi spui ceia ce aveam de spus. De malta vreme d ta mi-ai dat tn arendă o moşie a d tale. Moşia eate framoaaă şi se hotărăşte ea o moşie л mea. Am venit s i te ananţ că de azi
Înainte, mi-am anexat moşia d tale, ca o scrisoare autografi."
Na ştia ce o fi гіврапв capal familiei, dar ered c i şi-o 6 pas mftaile In pir , zicând: o alt i s i r -bitoare ea aceasta, şi mi ian fi cămaşa din spinare.
Iutr'adevăr : daci n a i iau fi cămaşa, a i na credeţi c i i-o lasă pentra o i aa mili de el, sau pentra c i na doresc s i i-o ia I Na 1 Politica externi este au câmp de actione, In care jandarmii na există : fiesare face ea vrea, f i r i altă teamă, decât de a se luă de p i r ea adversarul. Şi iată care este utilitatea diplomaţiei : s i glaeasoi momentul tn care adeverea ţ i na вѳ aşteaptă la p i rula iă saa când a bint mai malt, ваа c iad doarme. Este acelaş lacra, ea ca t iranai care a adormit într'o seari pe o banei dintr'o grădini pabiică şi a dona zi dimineaţa se dace s i re alame la poliţie c i i-s'a furat portofoliul dia buzunar. „Prostale, Ii zise comisar ai drept oree mângâiere, de ee na ai băgat de seamă"? Cam aşa ceva o ei r i spaudi poterile Iu aonferiaţi (de se va fa.se) ia piiageri'a Taraiéi.
• Unui negastor neamţ, i-s'a Întâmplat zilele tre-
<:.ule, o avea tară tragico-comioi, In tren. Era singur, Intr'nn vagon de clasa II a, şi începuse să i sa orasci. La o staţie, ta vagonul «iu se orei o domnişoară framoasă şi singară. O domnişoară framoasă e.<te «a noroc ; o domnişoară frumoasa şi giegară este de douăori во?эз ; o domnişoară framoasă şi aingari ta t r i a , este un soroc dorit de toţi măritorii. Negastoral neamţ, pricepu numaidecât c i n'o a i i se mai orasci ta tren.
Incepari s i vorbească. Domnişoara eră vorbăreaţă şj veseli, răspândea drăguţ la Întrebări, şi cegastcralai i se păru — saa poate se toşelă — e i ta oehii fetei strălucea on falger de interes. Du )i cinci mlcate, negustorul îuespa si-şi dreagă cravata: primai semn c i bărbatul înoepe s i se aprinzi. Dapi zece minate începu si-şi răsucească mustaţa. Când un bărbat, îşi răsuceşte nervos masiaţa In faţa unei femei, Însemnează a i s'a a-prins d'abineie. Ciopoţelal de alarmă începuse ei se scandalizeze, iar perdelele deia ferestre, s i
! se roşească. Afacerea mergea răa — saa bine, depinde din care partal de vedere o privim. Domnişoara Insă, ea singuri îşi pástra liniştea. Sari-dea mereu şi pe când vorbea, ae pleoà ca d r i -gălişie spre tovarăş al său de călătorie. Negustorul, care citise o carte de astronomie In tinereţe, vedea pe domnişoară ca pe an astra, ca pe o cometă, ca an soare, de care se tot apropia, tn eiizinda-se. Alto doai giri, şi cometa o ai se cioensasci cn p&mântai, sau oi o s i ajaagi ta cer.
In prada acestor gândari, neamţul deeahise ochii . . .-dapi vr'o doa i ceaiuri. Domnişoara? Pieri?e. Portofoiial ? Pierise. Ceasornicul de sa r ? Pierise. Puţin cloroform, pe care domnişoara II pusese subt nas, pe eâad ei вѳ lăsă a fi das de nas, fa3ese de ajuns ca s i produci scamatoria aceasta. Şi ea ualme, cometa, la loc s i atingi pământul — cam credea el — era departe, împreună ca banii lai, dar aşa de departe, c i poliţia, ca toate telescaapele sab , na i-a mai gleit nici pâoi Ia si as de azi.
Se zice c i neg ait oral nimmt a r ima i foarte îndnrerat de această Întâmplare. Se eaito&şte o i na este filozaf. Daci ar fi fost filozof, ar fi văzut la toată daravera aaeasta аа lacra foarte natural, foarte omenesc: ornai vede aa chip frumoa, se amorezeazi şi adoarme cu gânduri frumoaae şi dalai, ca e i se deştepte fără iluzii ai fără parale. Este drept, c i la cazai de faţă, mai era şi puţin cloroform, dar fata a uitat c i na este nevoie de niei o doftorie, când vrei s i adormi pe an b&rbat, legăaâada-l pe aripele visătoare ale ranităţei sale.
Roma, 12 Decemvrie 1908. Pompiliu Bobescu.
SzimonideszşiRaduch pantofar
Kolozsvár, Yesselényi Miklós utcza'4.
îşi recomandă on. public din loc şi provincie, marfa lor de prima calitate, care se bu- $ | f A # A pentru picioare cură. de bună reputaţie. Fac 5"®*'* bolnave, mai departe ghete moderne de copii, bărbaţi şi dame din cei
mai bun material şi cu preţuri moderate . .*. Penirj шзт dia provincia rugăm %l ni-se trimită ai model o ebiati mii .*,
Din străinătate. B o i c o t a r e a e o p e r a t i n e r i l o r tu rc i . „Fr.
Zeitung" afla din Conatantinopol, că comitetul boicotului îşi continuă opera.
La toate expedierile de mărfori tn provincie, hamalii cer a i li-se arete o dovadă c i comerciantul care trimite e membra !n asociaţia tinerilor tnrci, contrar ei refuză aă descarce mărfurile.
M u n t e n e g r u t r ă d e a z ă a l i a n ţ a c a Se rb ia . „Vossisehe Zeitung" află din Belgrad:
Sârbii snnt indignaţi din eanza publicării con-ţinotoloi alianţei serbo-montée cgrene.
Toţi acuză pe mantenegrenL In cercurile guvernamentale sârbe, se spâne
e i nn Înalt funcţionar sârb e vinovatul.
NOUTĂŢI. A R A D , 16 Decemvrie n. ШШ.
— Din .Caransebeş ni-se anunţa că reprezentaţia doamnei Agatha Bârsescu se va da cu prilejul serbărilor instalării noului episcop. Ziua nu sa fixat încă.
Celebra artistă soseşte mâine la Abrud. »
— V i c e c o l o n e l b ă t ă u ş . Din Kaposvár se scrie : Vicecoloneluî de «Ici Alfred Teutsch este un cm foarte antipatic atât in o;aş cât şi in ar-rr.ttt. Ar tir. felia aceasta şi-a câştigat-o prin aceea c i este foaite brutal, şi pentru o greşală cât de mici aplică prdeapsa cea mai grea. Mai dăunizî a pălim-H pe un sergent din regiment cu numele Vanlcsck, aşa, incât acesta r ăp i dit de sânge a căzut. Bietul sergent a fost dus h spital, ur-de s'a constatat că va asutzl de ut echea stângă. Oraşul întreg, iritat de brutalitttea repeţltă a viceco-lonelulu! va cere strămutarea lui.
— Ţ a n d u r a în och i i al tuia. . . Societatea pentru promovarea cuiturei slsve din Moscva a ţinut o adunare, In rare s'a discutat despre pét iedül pangermanismulul, solidaritatea tuturor slavilor şi m siurea politică a Rusiei ca cel mai nuire slat slav. Dupăce au voi bit doi oratori In termeni vehemenţi contra Germaniei şi Austfiel, ia cuvântul deputatul d>n Dumă, Robicew, biciuind tristele ştiri din lăuntrul >protectoarei slavism -Iul*, mai ales completa nesiguranţă pe terenul
dreptului. Delegatul poliţiei a epiit numaidecât adunarea.
Văd, panşlaviştii, ţandura îrs ochii altuia, iar bârna m ochii mamei Rusia nu. Mai ales Rusia are un tovarăş foarte bun, demn de ia care tot işi zice >stat cu cultură europeană*.
— A g a t h a B â r s e s c u - R a d e viei în B r a d . Din. Bred primim următorul anunţ redactat In româneşte, ungureşte şi nemţeşte: Celebra tragediana, care peste 8 ani s fost mărgăritarul şi gloria teatrului delà curtea împărătească din Viena, va sosi in 20/7 Decemvrie 1908 la Brad şi va juca in » Hotel Central« din 20—22 1. c. rolele de căpetenie din tragediile Medea de Legouvè, Sappho de Griliparzer, Phedr» de Racine, Debo-rah de Rosenthal, Faust de Gölhe şi va declama poezii alese din Alexandri, Eminescu, Coşbuc,
Meine etc. Cu bucurie vestim publicului hotărârea artistei
distinse de a ne efeti şi nouă celor din provincie plăcerea de a gustă din humuseţile şl bucuriile sublimităţii artei clasice. încredinţaţi, că vă cauzăm plăcere: Vă invităm să paiiidpaţiia aceste producţluni ! Brad in 20 Decemvrie 1908 Dr. Pavel Oprisa, Emanuil Comşa, Brâdy Albert, Dr. Buchrucker. Bilete dt? intrare se pot procura pe 1 ori 3 prodacţiuni până Ia 2 Decemvrie la 12 oare la firma J. Cutean Iu ßrad şi R. Cotoin In Baia de-Criş. Local I 3 cor. Local II 2 cor. 20 fii., Local III 1 cor. 20 fiiteri. Studenţii gratis. Placate se ver afişa ia prăvălii etc.
— M o a r t e a Iui M n r a v l e w . Ambasadorul Rusiei In Roma, Muraview, a murit subit.
— P r i n ţ u l L i e c h t e n s t e i n . Mareşalul curţii ptlncipele Rudolf Lichtenstein, care a fost timp mai îndelungat bolnav, a murii azi pe moşia sa, In Mărise h-Krumau,
— Cenzura japoneză. — Intr'annl din nu-merile noastre trecute am arătat cam cenzora japonezi opreşte reprezentarea pieselor loi Molière şi ale lai Sh»кояреаге, preenm şi cauza pentra care piesele acestora sont Interzise.
Zilele trecute a apărat în Tokio an decret prin oare se interzice vinderea oitimei broşuri a celebrului soriitor ros contele Tolstoi, privitoare la revoluţia roşească, după ce ca cfttâ-va vreme mai Înainte aa fost oprite operile lai Zola.
— C u r s d e l i m b ă r o m â n ă la Pa r i s . — Ziarnl „Le Temps," spone că Lnnia trecută s'a inaugurat Ia „Societatea pentra propagarea Jim-belcr străine" din Paris, en sediol In m e Serpente Nr. 28 cnriol de limba română.
A asistat on poblic foar'e nomeros. Tot la această societate se mai predau limbile
japoneză, daneză şi norvegiană. — R e f o r m a c a l e n d a r u l u i î n Rus ia . Pe
tersburg — Partidele Damei, sobt preşedinţia ba-ronoloi Tiesenhansen, au loat In mână chestia reformei calendare'oi, aşa că eont speranţe că reforma va fi adosi cărând la Îndeplinire. Toţi sont convinşi de Însemnătatea cheationei. Cslen-dainl gregorian Împiedici desvoltarea relaţionilor intereaţionale, îngreuna comerţul roşesc ţi constitue o roşine penti-o demnitatea Roşiei şi pentra ştiinţa rasă.
Nool calendar e ccmbitnt de reprezentanţii cle-rnloi ortodox.
In orma diBCcţionilor ce aa avat loe, partidele din Damă aa hotărît să aducă on proect de lege din iniţiativă parlamentară, pentra Introducerea urgentă a calendarului stil nou.
— O p r o m o ţ i e c a r e n e face c ins te , a fost — ne scrie corespondenta! — cea de Sâmbătă a d-şO£rei Eleonóra de Leményi, la universitatea din Cluj. D-şoara Nora Leuényi este ce* dintâi româncă, care obţine titlul de doctor în litere, şi mi-se pare a dota cea doctor în genere. Acest fapt, şi namele de cel mai ban student al facultăţii de litere, co ce se putea mândri d-şoara în tot timpol stadiilor universitare, (anal trecut ob ţinuse nn premia considerabil, ca o lucrare literară) a atras o mulţime de public, cetăţeni a-i universităţii şi сеЩепі a i crsşului, la actul solemn al promovării. In adevăr, a şl făant-o prea f n m o e s i i — Іпэргевіе, cârd decanul facullăţii v e t h à : „îi confer thksl de doctor summa cum laude*. Zimbeà cu plăcere ţi faţa ів< шпЫ, care fosese tctodctfc şl profesor d-şoarei LeoényJ, iar colegii, pe cari i-a Invitat a'o ştie respecta, i-ao ados felicitări sincere.
Seara, familia ncaloi doctor, а oferit oa banchet elegant, In cinstea prietenilor şi i a • uţ lo -bani. A luat parte o frumoasă cononă a oo'oniei române din Clcj, ótme şi domni, stând împreună până târzia în noapte Ia hotel New-Yoik. Prea-covioşia Sa Dr. Eusebiu Roçea, venit anume pentra «cresta ocazie eolemnà ca nn vechia prieten al familiei în arma onei fagädaeli de demalt, а închinat cel dintâi pentru şerbi torita. Acestor tovinte câldoroase a mulţămit dl advocat N. L. Leményi, dând expresie recunoştinţei sale tuturor celor ce aa primit ca prietenie pe fiica sa în Cluj. Auimtţia generală apoi a mai adns şl alte toastori.
Presa locală din Clv-j. de asemenea aminteşte în termini măgulitori soccesal rar al d-şoarel Leményi, care la adevăr, co toată activitatea sa numai cel mai frumos îndemn 11 poate da ori cărei mame, de aşi lâfà fetele să pornească pe acei» fi raie lèià terma, dar co molle nădejdi.
Coresp.
— î n m o r m â n t a r e . Luni la 1/14 Decemvrie a. c. am petrecut la groapă rămăşiţele pământeşti ale părintelui Iosif Rădnear.ţ din Szent András. Actul Înmormântării s'a început la 10 ore a. m. După rădicarea pausului In casa mortuară, coşciugul fu luat de patru preoţi şi pus pe nosilii. De aici cortegiu! a plecat spre sita biserică gr. or., unde s'a oficiat cu deosebită solemnitate ceremonialul prescris pentru înmormântare. Biserica tixită de popor între cari eiau foarte mulţi străini (romano-catollci). Actul ceremonial I a început pontificantul Prea On. domn Dr. Traian Putlcl protoprtzbiter asistat de dnii preoţi: G. Seleglanu delà Eiisabetln, G. Rusu (Şag), Cornel PopovicI (Hodonl), Nicolae Vulpe (Jadani), Ign. Spân (Cerneteaz), loan Plavoşin (Mth*la), Cornel Gheorga (Bucoviţ), loan Russu (Pai ţa) şi Gheorghe Tocltu (Calacea).
Răspunsurile le au dat dnii învăţători : Antoniu
Nevrinceanu (Şag), Paul Ludae şi Şt. Crtţu (Cer- ' neteaz), Mih. Iancu şl Vine. Vlncău (Hodonl) ţ) subscrisul acompaniaţi de daui Iulian Firtu tel og absolut şi un însamnat număr de corist d'alci.
Cântările duioase au stors lacrimi din ochii multora, şi cred a fi zis tot când afirm, di pătruns in Inimile tuturor, punlnd în uimire Щ şi pe străini (rom.-cat.), Panegiricul rostit prin Prea On. domn protoprezbiter a impresiona s' a stors lacrimi din ochii auditorului.
După rugăciunea deslegăiii, cortegiul a plecat spre cimitir, unde s'a aşezat coşciugul spre щ nici odihnă. In veci amintirea lui. Iulian I> c u ţ a .
— A s a s i n a r e a lui Panltza. Panitz», сшкв-cotol şef de revoluţionari şi ucigaşul Ini Strafe fl", a fost ucis Intr'an sat din Sandjinl Seres.
Panitza lmpreonă co soţia sa, an foit alicit de ţărani, cari i-ao linşat şi tăiat In bucăţi.
Se crede că crima e opera nnor partizani ti ideilor Ini SarafcfT, deoarece Pbnitza a fost icii în zina aniversarei omorârei lai Sarsfoil,
Lai !S?n : n \tky îi s'a spns că Panitza a plecat în străini täte spre a pândi şi omorî pe p Ferdinand.
— Vin d e d e a l de Ohloroc calitate esceletiit este de vânzare la dna Cristlna Secuia, Oyorck (Aud m.) cantitate delà 50 litre In sus. Butoaiele sunt a se trimite tot la aceeaş adresi.
U l t i m e I n F o F m a t i u n L Ungurii şi furcii. — Raport telefonic din Cameră. —
Budapesta, 16 Decemvrie,
La începutul şedioţei se ridică J u s t h şi amintind veihiîe tr? dilit de simpatic dintre nngori şi tnrci, doreşte popornluii Iure pro-operare şi înflorire co prilejul inaugnrării parii-montului sin. Propune ca urările de bine ii i tălmăeestsei tmciior telegrafic
T h a l y K, istoriograful vremilor Ini Rákos povesteşte momente din istorie, arătând cornii inrhiegat In cnrsul veacurilor trainica prietenii Intre onguri şi tarei : Amândouă a ces e popoare so dat dov< zi mişcătoare dt-ьрге simpatia I« motcală. Aminteşte cu recunoştinţă conenrat gnvcrmrini ture; cu orsziunea relmpatrierii o» mintelor Iui Rákő чу.
St. i min te a iàtuà la propunerea iui Justa e numele, deputaţilor croaţi.
Se trece la discuţia pe paragraf! a proiect* de apropriaţlune.
Anunţat la cuvânt: PHisy. Renunţă la cuvin nefiind pregătit.
Su r tn ln voibeşte împotriva paragrafului 1 Prezintă un proiect de tesoluţle, care nefiindat concordanţă cu psntgraful, — i se la orvba
W e k e r l e roagă camera să respingi propune rea iul Surmln.
Ufwt-Kz'. interpelaţiile. B c z ó k y : Ii cere socoteală ministrului a litert
Zichy, că pentra cari motive face parte din pulidul poporal şi că n'are de gând să piraieuet acel partid ?
Poporalii reprobă pgomotos pe interpelant N a g y Gy. : interpelează în chestia şcoalelor
din Croaţii!, nnde cică etementuiui uognreie к i-s'ar da cinstea cuvenită.
Şedinţa cu acestea se termină.
Budapesta, 16 Decemnie,
Bnrsa de mărfuri şi efeete din Budapesta, 14 Decenwie Ш
ÎNCHEIEREA la 1 OEÀ fl |ша:
• r i n pe Aprilie 1008 (100 klg.) 35 70-2512 Sficară pe Aprilie 2128- 2130 Cncorax pe Mala 1502 -1504 Ovis pe Aprilie 1766-1768
Redactor responsabil Constantin Sava. Edltor proprietar George NIcbln,
I , 270 — 1908. »Г R 1 B O N Al Pag f
Anunţ de concurs. Poporul nostru pe lângă toa te c ă a trăit întunecimea neştiinţei de car te , a simţit
iterea învăţăturei e x p r i m â n d adevă ru l n e -Éimbàtor, »ai carte, ai p a r t e « . Pentru răspândirea luminii In p o p o r , ceice
I folosi talentul pr imi t de là Domnu l , pentru sporirea lui, p r imi -vor răspla tă . >Bihoreana«, inst, de credi t şi eecnomi i
i Oradea-mare pune la concu r s i o premii §t câte 50 cor. pen t ru instruirea în scr iere icetire a analfabeţilor adul ţ i : Domnii preoţi şi învăţători de p e ter i to-
! comitatului Bihor, car i do re sc a re-urge pentru acestea p remi i au să trimită
!a 25 Dec. a. c. la adresa Direcţiunei Btitutului »Bihoreana«, lista nume lo r şi 4rsta acelora, cari au să fie instruiţi cu iiicarea datului începer i i prelegeri lor .
2. Instruirea se va începe cât ma i cu-lâod, şi are să dureze p â n ă la sfârşitul mei Aprilie 1909 . 3. Rezultatul instruării îl v a cons ta ta c o -
tisiunea examinatoare delà examene le finale scolastice ale anului 1908/9 ori delegaţii iirecţiunei exmişi pen t ru acest scop . 4. Pe baza constatăr i lor ce se v o r face , se
• decerne premii le în p ropor ţ iunea n u m ă -nlui şi raportului numer i c al celor instruiţi.
5. Intre învăţăcei cari v o r doved i la exa-ffl că s'au depr ins cu cetitulşi scrisul se
vor împărţi ca premii cărţi folositoare scrise pentru popor.
înainte cu Dumnezeu şi lumina să lumineze: Oradea-mare, 2 5 Noemvrie 1 9 0 8 .
Direcţiunea inst, de credit şi econ. »BIHOREANA«.
Telefon 168.
Laborator medical în Arad. Dr. Auszterweil László şi Kallós József
chemişti, la laboratorul policlinicei medicale chemice din Budapesta, au deschis
un laborator medical în Arad.
Examinează urina, scuipatul, laptele doi-celor, conţinutul stomacului, sângele ş. a.
află aplicare pe lângă condiţiuni favorabile în cancelaria subscrisului.
S e i n i , 5 Noemvrie 1908.
Dr. Aurel Nyilván, adv. Seini — Szinérváralja.
U L X L 1
: : TUNCZKY G Y U L A : = Prima fabrică de mobile de fer şi aramă, de somiere de sîrmă şi trăsuri de copiii din Ungaria de Sud.
TEMESVÁR - Józsefváros, Hunyadi utca 48 . îşi recomandă
mobilele de ier şi de aramă, soniere de oţel pentru paturi după măsură, fabricaţie proprie.
Primeşte aranjamentul hotelelor, internatelor şi spitalelor, face pavi-loane de fer după măsură.
Catalog de preţuri gra- ^ i p P I tult şi franco •
atelier pentru repararea Instr. technice .
Széped, Takaréktár-u. 8., Bitó-ház, Reparaţiuni de biciclete,
maşini de cusut maşini d e scris, măsurătoare de spirt, instrumente pentru ingineri, instrumente pentru dentişti, sonerii electrice, telefoane, gramofoane şi puşti. Părţi de maşini de cusut şi de biciclete, lămpi cari desvoaltă gax
şi boicete de luminat. :
Maşini de cusut mănuşi şi blănării.
Stărpitor de troscoţel, economisator de cărbuni. Repararea instrumentelor de desemn.
ттшттшштттштт
HEICZER FERENCZ croitor de haine civile preoţeşti şi uniforme.
Nagyvárad, strada Körös nr. 22 . Am onoare a aduce la cunoştinţa onor.
preoţi că mi-au sosit pentru sezonul de toarnă şi iarnă postavurile negre, cari îşi păstrează culoarea şi le ţin în magazinul
meu bine asortat, pentru comandele din provincie ajunge o reverendă de model, sau o haină, la dorinţă mă duc ori unde cu piâcere pe cheltuiala mea proprie.
Tot asemenea ţin In magazin postavurile cele mai noui şi moderne din patrie, franceze şi engleze pentru tot felul de parde si uri şi paltoane de iarnă foarte bane.
-4
Prima fabrică din Ardeal pentru instrumente chirurgice, pansamente, instrumente optice, cuţite, briciuri şi maşini pentru ortopedie (pentru lndrep-;: :: tarea trupului). :: Maro rlnnmit ( 1 " instrumente medicale ÎYlalC UrjpUi.ll bandajii pentru hernie şi pentru pântece, ocblane veritabile franceze, cele mal fine cuţite englezeşti svedeze şl de Solingen şl briolur, maşini ortopedice marca (iillette, picioare arti-flolale, cordonul numit Uiana şi specia
lităţi franţuzeşti.
D e u t s c h M i k s a K O L O Z S V Á R , Mátyás király-tér7szám
Atelierele fabrlcel !n strada Petőfi numărul 2 .
8 Preţ curent gratis, s
SÜSZMAWR R, ciasornicar şi bijutier
Nagyszeben Strada Urezului 27
(Reispergasse.)
Repară multilateral pe lângă garanţie tot felul de ciasornice de buzunar, pendule şi de a-larmă. Ţine în deposit cu preţuri moderate ciasornice de părete, de buzunar şi de alarmă, precum şi tot felul de bijuterii.
căci s u b influlnţa lor stau o r g a n e l e mistuire?, cari natural aa Inriurlre asupra sănătăţii . Fi indcă sănătatea e mal s c u m p tesaur din lume , d e a c e e a vă r e c o m a n d n o u a m e a invenţie , care nu e frază g o a l ă cl vă dă o p r o b ă s igură
u r ,
atelier de ghete.
l i a ş — M e d g y e s .
a lu i N á d l e r c a r e şi cei m a i negligeaţi dinţi îi cu ră ţă depă r t ându- l e
negreala sau gălbineala î i f a c e a l b i c a ş i z ă p a d a
O singură experimentare adevereşte, că >Hófchér«_e mai bun ca praful, crema şi pasta de dinţi, că nu e în el praf care să frece, care se pune pe gingei şi în t re dinţi şi ducând smalţul de pe dinţi produce dureri de dinţi şi de gingei. Nu conţine săpun, ca altele.
» Hófehér* e u n lichid p r o d u s din sucur i de p lan te p e cale chemică , şi a re un gust plăcut .
Preţul unei sticle I cor. 50 fii., care ajunge 1 - 2 ani.
N á d l e r L a j o s ARAD, în depozi tu l din Andrássy fér 20,
Local fabricei: V a r j a s s y J ó z s e f u t c a . 3 : 2 , (casa proprie).
S u b s c u t u l l e g i i ş i p a t e n t a t !
KÂTZKY A N I atelier me ha nie de maşini de ек:
şi biciclete T e m e s v á r , Iîelvdroe L O N O V I C S - U . 6 ÎSZ.(llt№
rea prin partea str. Jenő íühemejl Se angajază să repare şi să procure maşini de cusut, im/ni
U de împletit ciorapi, biciclete motoare, automobile, ffî W mofoane şi maşini de scris, precum sonerii electrice şirep» ^§8 rărea telegrafelor de casă şi introducerea lor.
Ţ ine în deposit maşini de cusut vechi şi jr§£ biciclete, tot aşa gramafoane şi părţi separi rate de maşini de cusut şi biciclete. Щі Mare asortiment în plăci româneşti pentru gra-
mofoane cudiametru de 25 cm., 4 cor. 5o fii. m Preţ-cnrent gratuit şl p o r t o franco.
Nr. telef. pentru oraş şi comitat 509
pe moşii şi case de închiriat din Arad cu amortizaţie de 10—70 ani
după mărimea sumei împrumutate cu 4, 4 7 4 , i%Á şi 6 % , pe lângă dividende de mijlocire şi amortizaţiei interese eoraspunz&tosre până la valoarea cea mal mau,
Spese anticipative nu eunt, la dorinţă anticipez Î . fiele de întabulare, convertea datoriile de interese msii
= Eesolvare grabnică, serviciu prompt =
S Z Ű C S F . V I L M O S Représentent» pentru mijlocirea de împrumuturi a
t w Lucru de mână garanta: Ghete de şevro pentru domni . . K i r —
» » box > » . K i r •—• » > şevro pt dame cu bumbi K 10-50 » > > » > cu şirete K 9*50
Jumătăţi de şevro pentru dame . K 8*— Ghete tari de muncitori delà 1 . K 6*8o Ghete de copii delà . . . . . K 3-—
Primesc pe lângă onorar acuisitorl de afaceri i şi demni de încredere.
Numai pe damele Ie poale interesa aceea, ca înainte de a-şi procura hainele necesare, să se ostenească până-n strada Forray Nr. 2 (casa Lukácsy), unde se află
prăvălia mea de mode pentru doamne şi domni şi sa se uite la magazinul meu bine asoitat cu cele mai fine şi mai frumoase stofe de haine. O cumpărare de probă va putea convinge pe ori şi cine, că
Ш" mimai la mine se poale cumpără ieftin. ~ ш Recomand în deosebită atenţiune resturile de pânză englezească joual, pe care am
procurat-o ieftin.
И Ё І І
Solicit părtinirea on. public G e o r g e I a n c o v i c i . TIPOGRAFIA GEORGE NICHÍN, — ARAD 1908.