ÎMPREUNĂ CREĂM PODURI DE ÎNCREDERE PESTE NISTRU

ÎMPREUNĂ CREĂM PODURI DE ÎNCREDERE

PESTE NISTRU

schimbãrile care ne schimbãistorii nistrene:

Acest proiect este finanţat deUNIUNEA EUROPEANĂ

DEZVOLTAREA AFACERILOR

RENOVAREA INFRASTRUCTURII

SOCIALE

COLABORAREA SOCIETĂȚII CIVILE

C U P R I N S

LA CHIŞINĂU ŞI TIRASPOL AU FOST CREATE CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ ................................................................ 7

ASOCIAŢIILE DE AFACERI DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI ŞI-AU CONSOLIDAT CAPACITĂŢILE ................................. 10

CERCETĂRILE DE PIAŢĂ DIN STÂNGA NISTRULUI, DISPONIBILE ŞI LA CHIŞINĂU ............................................................... 12

MAI MULŢI EXPERŢI CERTIFICAŢI LA NIVEL INTERNAŢIONAL PE PIAŢA DE CONSULTANŢĂ ÎN DOMENIUL EXPORTULUI ........................................................................................................................................... 13

ÎN PREMIERĂ, EXPERŢII ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII AFACERILOR AU OBŢINUT CERTIFICARE INTERNAŢIONALĂ .................................................................................................................................... 14

O TÂNĂRĂ DIN ŞOLDĂNEŞTI AJUTĂ OAMENII SĂ AIBĂ UN ZÂMBET SĂNĂTOS ..................................................................... 15

UN TÂNĂR DIN TIRASPOL PRODUCE SFOARĂ BIODEGRADABILĂ PENTRU AGRICULTURĂ .................................................... 16

SOŢII BONDARI ÎNVAŢĂ ANGAJAŢII ŞI PATRONII SĂ LUCREZE ÎN ECHIPĂ ............................................................................ 16

O AFACERE CU GUST TRADIŢIONAL LA STANDARDE EUROPENE: PRODUCEREA BRÂNZEI DE OI ........................................... 20

FEMEIA CARE A RENUNŢAT LA PEDAGOGIE ŞI A DEVENIT APICULTOARE DE SUCCES .......................................................... 22

SALVATORII ŞI POMPIERII DIN COPANCA, MAI OPERATIVI ÎN SITUAŢII EXTREME ............................................................... 25

PODUL DINTRE HÎRBOVĂŢ ŞI PROTEAGAILOVCA UNEŞTE SATE ŞI FAMILII ........................................................................ 26

SPITALUL RAIONAL DIN REZINA ARE CEA MAI MODERNĂ SECŢIE DE TRATARE A BOLILOR CONTAGIOASE ............................ 27

CONDIŢII MAI BUNE PENTRU SPORTIVII DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI ............................................................... 28

UN PROIECT UNIC: ŞAHUL UNEŞTE MALURILE NISTRULUI ................................................................................................ 30

CASA DE CULTURĂ DIN SLOBOZIA-DUŞCA – ŞCOALA DE TALENTE, RENOVATĂ DE UE ......................................................... 33

CERCETĂTORII DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI AU STUDIAT ÎN COMUN MAI MULTE ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE .......................................................................................................... 36

SATELE HOLERCANI ŞI TÎRNAUCA AU AJUNS PE FILELE UNEI CĂRŢI DE POVEŞTI ŞI LEGENDE .............................................. 41

UN PAROM AL CULTURII A UNIT 15 SATE DE PE MALURILE NISTRULUI ............................................................................. 43

ACCES LA ÎNGRIJIREA PALIATIVĂ ÎN STÂNGA NISTRULUI ................................................................................................. 46

ŞCOLI PENTRU PĂRINŢI, DESCHISE LA CRIULENI ŞI TIRASPOL ........................................................................................ 47

URBAN GENERATION – FESTIVALUL CULTURILOR STRADALE DIN CHIŞINĂU ŞI TIRASPOL .................................................. 48

CETATEA TIGHINA A FOST CUCERITĂ DE ARTĂ ................................................................................................................. 50

7

25

41

2

În parteneriatul său de lungă durată cu Republica Moldova, Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul să sprijine o soluționare viabilă a problemei transnistrene și să susțină reabilitarea post-conflict. Acest angajament este reconfirmat în Acordul de Asociere, semnat de ambele părți. Începând cu anul 2009, Uniunea Europeană a contribuit la soluționarea pașnică a problemei transnistrene, încurajând contactele între ambele maluri ale râului Nistru la diferite niveluri și sprijinind dialogul la nivel tehnic prin programele de sprijin al măsurilor de consolidare a încrederii. Consolidarea încrederii este una din cele mai vechi inițiative europene în Republica Moldova. Însă, mai concret, ce înseamnă Măsurile de Promovare a Încrederii pentru cetățenii Republicii Moldova? Ele au scopul să asigure că angajamentul prevăzut în Acordul de Asociere, care stabilește că chestiunea transnistreană va constitui unul din subiectele centrale ale agendei de dialog politic și cooperare între părți, este tradus în mod concret în realitate prin sprijin direct oferit populației, cum ar fi finanțarea modernizării obiectivelor de infrastructură socială ca de exemplu casele de cultură, sălile sportive, echiparea și modernizarea centrelor medicale sau a centrelor de urgență. Acestea ar mai putea însemna și sprijin oferit mediului de afaceri, dezvoltarea comunității locale și a societății civile, etc. Toate aceste proiecte reprezintă și inițiativele comune interumane, impactul cărora se transformă în dezvoltare și încredere sporită între cetățenii care locuiesc pe ambele maluri ale râului Nistru.

Timp de 10 ani, Uniunea Europeană, prin intermediul programului său de Măsuri de Promovare a Încrederii, a implementat peste 170 de inițiative/proiecte comune, implicând comunitățile, autoritățile locale, societatea civilă, mediul de afaceri și cetățenii de pe ambele maluri în activități de colaborare, care au adus beneficii a peste o jumătate de milion de persoane. Aceste inițiative comune nu doar au contribuit la o creștere semnificativă a nivelului de trai al oamenilor, dar, mai mult, au creat premisele necesare pentru o soluționare viabilă a conflictului transnistrean. Uniunea Europeană este mândră să fie un vector solid de stabilitate și pace în Republica Moldova. Din acest motiv, Uniunea Europeană a decis să-și extindă activitatea și să creeze un nou Program „Măsuri de Promovare a Încrederii”, bazat pe realizările, experiența și cunoștințele acumulate pe parcursul ultimului deceniu. Programul va deschide și noi domenii de cooperare, cum ar fi conservarea și restaurarea patrimoniului istoric comun, precum și sprijinirea dezvoltării locale a conținuturilor media pentru mijloacele locale de informare audiovizuală. Suntem convinși că acest program nou va apropia comunitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru, asigurând, totodată, o dezvoltare sustenabilă prin parteneriat și cooperare pentru bunăstarea tuturor locuitorilor țării.

Peter MICHALKO, Ambasadorul Uniunii Europene

în Republica Moldova

PREFAȚĂ

3 I S TO R I I N I S T R E N E SCHIMBĂRILE CARE NE SCHIMBĂ

Zece ani în urmă ne-am asumat sarcina ambițioasă de a apropia malurile care s-au îndepărtat cu timpul, de a construi poduri de încredere și de a crea platforme pentru consolidarea relațiilor, a colaborării și cooperării între comunitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru.

De atunci, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, au fost implementate patru etape ale Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” (SCBM). În acea perioadă, programul a atins rezultate impresionante, însă totodată a evoluat semnificativ, valorificând lecțiile învățate și multiplicând succesele realizate în fiecare din etapele anterioare. Estimăm că numai pe parcursul celei de-a patra etape a Programului SCBM, au fost îmbunătățite condițiile de trai și accesul la servicii pentru peste 200 mii persoane, dintre care aproximativ 40% sunt locuitori ai malului stâng.

Însă, valoarea supremă a impactului pozitiv al implementării proiectelor la nivelul comunităților locale s-a datorat implicării oamenilor de pe ambele maluri și angajamentului lor față de obiectivele noastre comune.Rezultatele notorii realizate de Program până acum, în special pe malul stâng, se datorează rolului independent al PNUD în calitate de promotor al coeziunii sociale, imparțialității, responsabilității pentru rezultate, flexibilității și abilității de a face schimburi cu diverși actori interesați într-un mod creativ, însă și datorită cooperării excelente pe care am stabilit-o cu partenerul nostru, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova. Datorită muncii noastre comune, UE și PNUD

au ajuns chiar și la locuitorii celor mai îndepărtate colțuri, care sunt și cele mai uitate, aducându-le beneficiile dezvoltării.

Ne mai rămâne încă o cale lungă de parcurs și vom continua aceste reforme inovaționale în parteneriat cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

În final, aș vrea să exprim sincerele mele aprecieri tuturor celor care au muncit asiduu pentru a implementa o agendă atât de ambițioasă. În spatele fiecărui rezultat reușit stă o echipă de profesioniști talentați și dedicați, care lărgesc orizonturile posibilităților în domeniul dezvoltării. Suntem recunoscători tuturor partenerilor noștri care au contribuit cu resursele, timpul și expertiza lor pentru a ne ajuta să creăm încredere și să îmbunătățim viața oamenilor și a comunităților pe ambele maluri.

Dafina GERCHEVA, Reprezentantă permanentă PNUD

în Republica Moldova

INTRODUCERE

PREZENTARE GENERALĂ

Perioada de implementare a Programului:

2015–2018


PESTE NISTRU

Bugetul total al Programului este de:

10 MILIOANE DE EURO

OBIECTIVELE NOASTREProgramul „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” își propune să sporească încrederea între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru, pentru ca ei să colaboreze și împreună să-și amelioreze condițiile de viață. În acest sens, grație finanțării oferite de Uniunea Europeană au fost realizate inițiativele reprezentanților mediului de afaceri și societății civile de pe ambele maluri ale râului Nistru în domeniile:

Dezvoltarea afacerilor,

Îmbunătățirea infrastructurii.

Cea de-a IV-a etapă a Programului

„SUSŢINEREA MĂSURILOR

DE PROMOVARE A ÎNCREDERII”,

realizată în perioada 2015 – 2018, a fost finanțată

de Uniunea Europeană și implementată

de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Peste 200.000 femei și bărbați au beneficiat direct de activitățile Programului.

Peste 1.100 locuri de muncă au fost create.



ÎMPREUNĂ CREĂM PODURI DE ÎNCREDERE PESTE NISTRU

102

PARTENERIATE AU FOST STABILITE ÎNTRE REPREZENTANŢII MEDIULUI DE AFACERI DE PE AMBELE MALURI ALE RÂULUI NISTRU

CEL PUŢIN

1.342 ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII AU BENEFICIAT DE ASISTENŢĂ ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII AFACERILOR

9.240 DE LOCUITORI DIN DREAPTA ŞI STÂNGA NISTRULUI BENEFICIAZĂ DE REZULTATELE PROIECTELOR DE DEZVOLTARE A AFACERILOR

66 ÎNTREPRINDERI NOI CREATE PE AMBELE MALURI,

AU GENERAT 166 LOCURI DE MUNCĂ PERMANENTE,

ŞI 231 TEMPORARE

6


LA CHIŞINĂU ŞI TIRASPOL AU FOST

CREATE CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ

UN TÂNĂR DIN TIRASPOL PRODUCE SFOARĂ

BIODEGRADABILĂ PENTRU AGRICULTURĂ

ASOCIAŢIILE DE AFACERI DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI

ŞI-AU CONSOLIDAT CAPACITĂŢILE

FEMEIA CARE A RENUNŢAT LA PEDAGOGIE ŞI A

DEVENIT APICULTOARE DE SUCCES

CERCETĂRILE DE PIAŢĂ DIN STÂNGA NISTRULUI,

DISPONIBILE ŞI LA CHIŞINĂU

SOŢII BONDARI ÎNVAŢĂ ANGAJAŢII ŞI PATRONII SĂ

LUCREZE ÎN ECHIPĂ

MAI MULŢI EXPERŢI CERTIFICAŢI LA NIVEL

INTERNAŢIONAL PE PIAŢA DE CONSULTANŢĂ ÎN

DOMENIUL EXPORTULUI

O AFACERE CU GUST TRADIŢIONAL LA

STANDARDE EUROPENE: PRODUCEREA BRÂNZEI

DE OI

ÎN PREMIERĂ, EXPERŢII ÎN DOMENIUL

DEZVOLTĂRII AFACERILOR AU OBŢINUT CERTIFICARE

INTERNAŢIONALĂ

O TÂNĂRĂ DIN ŞOLDĂNEŞTI AJUTĂ

OAMENII SĂ AIBĂ UN ZÂMBET SĂNĂTOS

7

16

10

22

12

18 20

13 14 15


LA CHIȘINĂU ȘI TIRASPOL AU FOST CREATE CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ Turiștii din țară și de peste hotare care vor să își petreacă vacanța pe ambele maluri ale Nistrului își pot organiza sejurul până la cele mai mici detalii, după inaugurarea a două Centre de informare turistică (CIT), la Chișinău și Tiraspol. Centrele pun la dispoziția vizitatorilor informații despre evenimente, facilități de cazare, tururi și itinerare turistice. Mai mult, la centrul din Capitală, prin intermediul tehnologiei realității virtuale, vizitatorii se pot „plimba” prin unele locații înainte de a le vizita.

CIT din Chișinău este amplasat în inima Capitalei, la parterul Primăriei. Instituția oferă materiale informative, ghiduri turistice, vederi și cărți poștale și, totodată, găzduiește expoziții de fotografii și picturi sau degustări de vinuri. Costul proiectului se ridică la 1,5 milioane de lei, dintre care 235.000 de lei au fost oferiți de Uniunea Europeană și 1,3 milioane lei de Proiectul de Competitivitate din Moldova.

8

Natalia ȚURCANU, directoare executivă a Asociației Naționale pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM): „Centrul facilitează accesul turiștilor la informații despre destinațiile de pe ambele maluri ale Nistrului”.

Și CIT din Tiraspol este situat într-o zonă accesibilă pentru vizitatori - aproape de stațiile de cale ferată și de autobuz. Acesta funcționează zilnic de dimineață până seara și acordă consultații grupurilor de turiști, dar și călătorilor individuali. Consultațiile despre destinațiile turistice sunt oferite gratuit în limbile rusă și engleză.

CIT Tiraspol este situat la adresa: strada Sovietskaya, nr. 135, și funcționează zilnic între orele 9:00 și 18:00. Telefonul de contact este: 0000 373 (533) 50801.

Centrul de Informare Turistică din Chișinău a fost creat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, precum și al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), și Guvernului Suediei, prin Proiectul de Competitivitate din Moldova.


Vizitatorii pot găsi aici diverse broșuri, ghiduri și pot cumpăra suvenire autentice, confecționate de meșteri locali.

„Timp de un an de la deschiderea Centrului de informare din Tiraspol am acordat servicii pentru peste o mie de turiști, și acesta e abia începutul”, afirmă Tatiana Iaskova, șefa Agenției pentru Dezvoltare Regională din Tiraspol.

Centrele promovează destinațiile turistice de pe ambele maluri. Majoritatea turiștilor, venind în vacanță la Chișinău, vor să viziteze și Tiraspolul, iar la CIT Tiraspol descoperă și mai multe locații. Complexul turistic „Dnestrovskii sad” din Dubăsari, stânga Nistrului, este una dintre locațiile care sunt promovate de acest centru. „E o șansă pentru noi să ne facem și mai vizibili, să ne promovăm ca destinație turistică”, afirmă Ludmila Țehovici, care gestionează complexul.

Opt trasee turistice care includ agropensiuni, ateliere meșteșugărești, sate cu istorie bogată, dar și degustări - de vinuri în pivnițele de la Brănești sau vermut, în stânga Nistrului, au fost create datorită cooperării între ANTRIM și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Tiraspol.

Un catalog ce cuprinde oferta hotelieră din dreapta și stânga Nistrului a fost editat în premieră, datorită colaborării stabilite de Asociația Națională a Hotelurilor și Restaurantelor din Republica Moldova și Agenția de Dezvoltare Regională din stânga Nistrului. Catalogul „Best Hotels of Moldova” e de folos mai ales la expozițiile internaționale, unde este la mare căutare informația consolidată despre piața hotelieră, în special pentru stabilirea parteneriatelor.

10

„În toată lumea mediul de afaceri se organizează în asociații, își face vocea auzită și atunci când apar dificultăți, vine cu soluții”, afirmă directoarea Centrului de consultanță „Yahont”, Inna Polișciuc.

ASOCIAȚIILE DE AFACERI DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI ȘI-AU CONSOLIDAT CAPACITĂȚILE Zece asociații de business de pe ambele maluri ale Nistrului și-au îmbunătățit oferta de servicii acordate companiilor membre. Unele dintre acestea reprezintă diferite ramuri ale economiei, cum ar fi agricultura și construcțiile, în timp ce altele sunt interramurale: confederația patronatelor, asociațiile femeilor antreprenoare și Camerele de Comerț și Industrie.

Participanții au fost instruiți și ghidați în elaborarea unor Planuri Organizaționale de Dezvoltare, în managementul proiectelor, managementul financiar, al resurselor umane, leadership, au avut vizite de studiu în Lituania și Polonia, unde au preluat experiență în stabilirea parteneriatelor, atragerea membrilor, depășirea provocărilor economice, ș.a. Un rol aparte i-a revenit promovării asocierii în mediul de afaceri.

În cadrul proiectului au fost constituite trei parteneriate durabile între asociațiile de business de pe ambele maluri ale Nistrului. Astfel, Asociația Moldova Fruct și Dnestrovskii Fruct au făcut schimb de informații despre tendințele pieței de consum în UE. Camera de Comerț și Industrie din Republica Moldova în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie din Tiraspol au elaborat

DEZVOLTAREA AFACERILORÎN CIFRE

10 noi asociații de business au fost create pe ambele maluri ale râului Nistru:

4 Asociații ale femeilor antreprenoare, la Nord, Centru, Sud și în stânga Nistrului;• Asociația apicultorilor din

stânga Nistrului; • Asociația producătorilor de

struguri și vinuri; • Asociația crescătorilor de

păsări; • Asociația de management al

deșeurilor;• Asociația producătorilor

organici din stânga Nistrului; • Asociația consultanților în

afaceri.

La 28 de expoziții naționale și internaționale, companiile de pe ambele maluri și-au promovat bunurile și serviciile la standuri comune.


un studiu privind potențialul implementării sistemului de educație duală în stânga Nistrului. Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și Asociația laboratoarelor creative, de artizanat și meșteșugărit din Bender au semnat un protocol de colaborare în cadrul primului forum al femeilor antreprenoare de pe ambele maluri ale Nistrului, care s-a desfășurat pe data de 30 octombrie 2017, la Tiraspol.

Datorită colaborării între Asociațiile „Cutezătorul” din Fălești, „Vitality” din Tiraspol și „Belyi Most” din Chițcani, în satul Sucleia, stânga Nistrului, a fost creat Centrul de consultanță în agricultura ecologică.

„Timp de un an, am atras în asociația noastră o sută de membri. De asemenea, am reușit să ne creăm un site, pe care sunt expuse spre vânzare lucrările meșterilor populari, am procurat materie primă și un stand pentru participări la expoziții”, afirmă Olga Neveliskaia, de la Asociația laboratoarelor creative, de artizanat și meșteșugărit din Bender. Proiectul a fost realizat de Asociația Obștească Alternative Internaționale de Dezvoltare (Chișinău) în parteneriat cu Centrul de Instruire și Consultanță „Yahont” (Bender) și RD Consulting (Polonia).Peste 5 mii de membri de asociații

de pe malul drept și peste 700 de pe malul stâng beneficiază de servicii mai calitative și noi oportunități oferite de asociațiile din care fac parte.

12

CERCETĂRILE DE PIAȚĂ DIN STÂNGA NISTRULUI SUNT DISPONIBILE ȘI LA CHIȘINĂU Mediul de afaceri are posibilitatea să acceseze date referitoare la piața din stânga Nistrului. Acest lucru a devenit posibil grație unui parteneriat pentru elaborarea în comun a cercetărilor de marketing stabilit între Camera de Comerț și Industrie din Tiraspol și Camera de Comerț și Industrie Moldo-Franceză.

Cercetările de marketing permit mediului de afaceri, precum și altor părți interesate, să afle care este potențialul de consum, gradul de satisfacție al consumatorului, ș.a. Informația este de folos în special antreprenorilor mici și mijlocii, care nu au suficiente resurse pentru a întreține departamente specializate. Potențialii solicitanți se pot adresa direct Camerei de Comerț și Industrie Moldo-Franceze ori Camerei de Comerț și Industrie din Tiraspol pentru a comanda cercetări de piață în stânga Nistrului.

Una din cercetările de marketing realizate în cadrul proiectului a fost făcută la comanda lui Andrei Petriman din satul Caragaș, care gestionează de aproape opt ani o afacere în domeniul cultivării ciupercilor. Producția o vinde la piețele și magazinele din stânga Nistrului, iar datorită cercetării a aflat cum își poate extinde afacerea în următorii 4-8 ani. „Cercetarea de marketing ne-a demonstrat în cifre că merită să investim în extinderea volumului de producție. Ne-am convins că trebuie să

dezvoltăm afacerea noastră. În perioada următoare planificăm să utilizam tot spațiul de care dispunem pentru creșterea ciupercilor. Am atins nivelul pe care ni-l doream în calitatea producției, iar următorul obiectiv va fi să ajungem în dreapta Nistrului și, totodată, să exportăm producția noastră”.


MAI MULȚI EXPERȚI CERTIFICAȚI LA NIVEL INTERNAȚIONAL PE PIAȚA DE CONSULTANȚĂ ÎN DOMENIUL EXPORTULUIPiața de consultanță în domeniul exportului s-a îmbogățit cu experți certificați de una dintre cele mai prestigioase instituții - Institutul de Export și Comerț Internațional din Marea Britanie.

Timp de cinci luni, 20 de specialiști în export din dreapta și stânga râului Nistru au studiat instrumentele necesare pentru desfășurarea tranzacțiilor de comerț internațional: proceduri vamale, regimuri de comerț internațional, instrumente de facilitare a comerțului, stabilite de Acordul de Asociere cu UE, ș.a. Dintre aceștia, 18 au susținut examenul și au fost certificați de către Institutului de Export și Comerț Internațional din Marea Britanie.

Stas Madan, participant la instruiri: „Într-o piață globală tot mai deschisă pentru exportatori, cunoașterea specificului piețelor implică o abordare calificată. Este extrem de important ca planurile de intrare pe piețe noi să fie studiate minuțios înaintea semnării contractelor,

Vladimir ISAEV, participant la instruiri: „Un specialist calificat în domeniul exportului te ajută să mărești profitul și să economisești din timp și resurse. Prezența pe piață a unor experți în export, în special în contextul posibilității oferite de Zona de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană, este mai mult decât necesară. Graficul instruirilor a fost foarte încărcat, dar cunoștințele obținute au meritat tot efortul”.

pentru a minimiza riscurile și a crește profiturile. Evident, pentru aceasta e nevoie de specialiști calificați, iar cursurile de instruire și ulterioara certificare au contribuit mult la sporirea calității serviciilor oferite de experții în export”.

Activitățile de instruire au fost asigurate de experții companiei de consultanță Public Administration International (PAi) din Marea Britanie, iar cele de certificare - de Institutul de Export și Comerț Internațional din Marea Britanie. La nivel local instruirile au fost organizate de AO Alternative Internaționale de Dezvoltare (Chișinău) și AO Sigma-expert (Bender).

14

Consultanții în afaceri și cei din domeniul exportului au creat o nouă asociație –

ACA – Asociația consultanților în afaceri, responsabilă de organizarea procesului de certificare a consultanților de pe ambele maluri.

ÎN PREMIERĂ, EXPERȚII ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII AFACERILOR AU OBȚINUT CERTIFICARE INTERNAȚIONALĂ Experții în domeniul de dezvoltare a afacerilor au obținut certificatul CMC – Certified Management Consultant, recunoscut pe plan internațional, conform standardelor europene EN 16114.

Certificarea internațională a consultanților în business reprezintă trecerea la un nivel nou, mai calitativ, pentru piața locală de consultanță. Beneficiari direcți ai serviciilor prestate de acești specialiști sunt companiile locale, care își cresc competitivitatea prin implementarea practicilor internaționale de management al întreprinderii.

Examenul pentru obținerea certificatului EN 16114 a fost susținut în fața unei comisii internaționale. „Pentru a obține statutul de consultant internațional am prezentat trei cazuri de afaceri și un plan de dezvoltare de patru ani pentru o companie. Cel mai dificil a fost să construiești traiectoria de dezvoltare a companiei, care să includă nu doar sporirea venitului, dar și a impactului asupra mediului economic”, a menționat Svetlana Turceac, una din participantele la instruiri.

Christian Putzer, expert CPM Consulting, a subliniat că grupul a avut un scor foarte bun de susținere a materialului – 87 la sută. „Certificarea CMC ne-a oferit

posibilitatea să ieșim pe piața externă de consultanță. Ulterior, am reușit să creăm o asociație a consultanților în afaceri din care fac parte și colegi din stânga Nistrului. Obiectivul asociației este să promovăm cât mai mult profesia de consultant și să o facem cât mai vizibilă, dar și să elaborăm și să implementăm proiecte comune pentru membrii acesteia”, a menționat Anatol Palade, director Proconsulting.

Proiectul a fost realizat de CPM Consulting din Austria în parteneriat cu Business Consulting Institute din Chișinău și Camera de Comerț și Industrie din stânga Nistrului.


165 consultanți de pe ambele maluri ale Nistrului și-au consolidat capacitățile în domeniile în care activează:• 20 Consultanți în export/8

femei,• 25 consultanți în afaceri/11

femei,• 92 experți EUREM/13 femei,• 16 experți în cercetări de

piață/10 femei,• 12 consultanți în agricultură

ecologică/7 femei.

87 consultanți de pe ambele maluri

au obținut certificare internațională:• 18 experți în export/8 femei, • 20 consultanți în dezvoltarea

afacerilor/9 femei,• 49 experți EUREM/ o femeie.

ÎN CIFRE


O TÂNĂRĂ DIN ȘOLDĂNEȘTI AJUTĂ OAMENII SĂ AIBĂ UN ZÂMBET SĂNĂTOS

Calea spre un zâmbet sănătos a devenit mult mai accesibilă pentru locuitorii din Șoldănești, după ce în oraș a fost deschis un centru modern de imagistică dentară. De serviciile sale beneficiază și sute de pacienți din stânga Nistrului. Proprietara este Ana Furdui, absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, una dintre cei 31 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, care au primit granturi de la UE pentru crearea sau dezvoltarea propriei afaceri.

Tânăra lucra la un spital de stat în momentul în care a aflat despre lansarea programului de granturi pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului. Pentru că visa să aibă o afacere proprie încă de pe când era studentă, a aplicat fără nicio ezitare la concurs. A trecut prin câteva etape ale competiției, a participat la multiple traininguri și consulta-ții, iar în final a câștigat grantul cu care urma să își pună în aplicare planul de afaceri la care a muncit săptămâni în șir.

Cu banii obținuți, peste 10 mii de euro, a cumpărat un ortopantomograf, utilaj pentru diagnostic, cu ajutorul

căruia specialiștii obțin o imagine panoramică a întregii danturi. Aparatul de ultima generație a fost adus tocmai din Franța. Ana a contribuit financiar la dezvoltarea afacerii investind și resurse proprii. La toate etapele de constituire a afacerii a fost ajutată de familie, dar și de un consultant angajat în cadrul proiectului.

Centrul Anei Furdui este amplasat în clinica unde activează stomatologii din Șoldănești. Ca să își promoveze afacerea, a bătut la ușa tuturor specialiștilor care lucrează în regiune și le-a vorbit în detalii despre avantajele pe care le oferă aparatajul de care dispune, astfel încât acum toți o cunosc și o recomandă cu încredere pacienților.

Clienții vin nu doar din Șoldănești și Rezina, dar și de la Camenca, Rîbnița și alte localități din stânga Nistrului. „Avantajele sunt evidente – oamenii nu mai irosesc timp și bani ca să meargă la Chișinău pentru o radiografie dentară și nici nu mai sunt nevoiți să facă examenul medical la vechile aparate Roentgen care au un grad sporit de iradiere”, spune tânăra.

De la deschiderea centrului, în iulie 2016, peste 2.000 de persoane i-au trecut pragul, unii venind aici pentru consul-tații repetate pe tot parcursul tratamentului pe care îl ur-mează. Pentru copii, costul serviciilor e de două ori mai mic.

„Am redus costurile pentru micii pacienți pentru că e inadmisibil ca ei să fie consultați la vechile aparate unde dozele de radiație sunt foarte mari. Copiii sunt foarte activi, ei nu stau locului și, de multe ori, e nevoie de 2-3 încercări ca să îi faci imaginea danturii. Dacă repeți examenul la aparatele vechi, doza de radiație, care și așa e mare, crește de câteva ori”, afirmă femeia.

Și pentru că afacerea merge ca pe roate, tânăra antreprenoare visează să o extindă. La prima etapă planifică să cumpere un ultrasonograf modern, iar centrul să presteze o gamă mai variată de servicii, cu atât mai mult că studiile pe care le are îi permit să lucreze la orice aparat medical de diagnostic. Peste

2.000 de pacienți de pe ambele maluri, deserviți timp de un an.

16

UN TÂNĂR DIN TIRASPOL PRODUCE SFOARĂ BIODEGRADABILĂ PENTRU AGRICULTURĂ

Producerea sforii pentru legatul viței de vie și palisarea legumelor îi aduce câștiguri frumoase lui Andrei CLIMENCO, un tânăr antreprenor din Tiraspol. Datorită tehnologiei inovative utilizate de producător, sfoara este sută la sută ecologică, iar la sfârșitul sezonului agricol se risipește la o simplă atingere și se descompune în sol, scutind agricultorii de munci suplimentare.

Andrei Climenco este inginer de profesie, iar ideea de a se lansa în business i-a venit după o discuție cu un fost angajat al uzinei metalurgice din Tiraspol, unde pe timpuri se producea sfoară pentru palisare. Inspirat de această idee, tânărul a muncit aproape un an la elaborarea planului de afaceri, perioadă în care a studiat intens despre tehnologia de producere și despre posibilele piețe de desfacere. Ca să obțină finanțarea de care avea nevoie, a participat la concursul de granturi pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului. A obținut 9.350 de euro, bani cu care a procurat materia primă și utilajele de care avea nevoie, iar la scurt timp a pornit strungurile la care muncesc cinci angajați. La toate etapele, de la înregistrarea întreprinderii și până la lansarea procesului de producere, Andrei, la fel ca și alți beneficiari ai proiectului, a fost susținut de un consultant.

Sfoara pe care o produce este fabricată dintr-un fir prelucrat la o anumită temperatură și acoperit cu hârtie din celuloză. După o anumită perioadă acesta se descompune și se risipește în sol, iar fermierii nu mai sunt nevoiți să taie fiecare fir de legat. Toate materialele utilizate în producere sunt biodegradabile și contribuie la fertilizarea solului, afirmă producătorul. Clienții procură sfoara în set cu foarfece de legat care ușurează munca fermierilor.

Andrei Climenco susține că la moment este singurul producător de sfoară metalică biodegradabilă în Moldova și Ucraina, iar afaceri similare există doar în țări europene, cum ar fi Italia sau Franța. Din acest motiv el este convins


31 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru au obținut granturi de la UE în valoare de până la 13.500 de euro pentru a crea sau dezvolta propria afacere.

123 locuri noi de muncă au fost create pe ambele maluri de către beneficiarii de granturi pentru afaceri.

Tinerii au beneficiat inclusiv de instruiri și au avut câte un consultant personal, care,

timp de 14 luni, i-a ghidat în gestionarea afacerii.

ÎN CIFRE


că afacerea pe care o are e cu bătaie lungă. „Sfoara poate fi utilizată nu doar la legatul viței de vie, a legumelor și pomilor mici, dar și a plantelor de seră sau celor de cameră”, spune antreprenorul. Tot ce produce întreprinderea este vândut la piețele agricole din stânga Nistrului, dar și în baza unor contracte particulare cu mari producători de struguri. La distanța de aproape doi ani de la lansarea afacerii, tânărul antreprenor afirmă că și-a îndeplinit obiectivul, dar că nu se oprește aici. Își propune să ajungă și pe piețele internaționale. Pentru a-și promova marfa, participă la majoritatea expozițiilor care au loc la Chișinău.

În paralel, continuă să își dezvolte afacerea, astfel ca în viitorul apropiat întreprinderea pe care o conduce va începe să producă foarfece speciale pentru înnodarea sforilor de metal, care ar face procesul de legare mult mai ușor.

„Vrem să ajungem și pe piețele internaționale”.

18

SOȚII BONDARI ÎNVAȚĂ ANGAJAȚII ȘI PATRONII SĂ LUCREZE ÎN ECHIPĂ

Convins că lucrurile mari se fac în echipă, Petru Bondari, un tânăr din Pohrebea, Dubăsari, și-a deschis o afacere în domeniul team building-ului. Împreună cu soția sa și câțiva colegi, el ajută companiile să își consolideze echipele și, respectiv, să obțină profituri mai mari. Cei care vor să ajungă la această performanță petrec câteva zile în afara biroului, de regulă, în natură, unde interacționează, între ei, învață să soluționeze conflictele și să comunice eficient.

Un concept dezvoltat pe larg în Occident, până nu demult, team building-ul era aproape necunoscut în Republica Moldova. Însă, treptat, managerii companiilor alocă bugete tot mai mari pentru a-și consolida colectivele de angajați. Până să apară firma lui Petru Bondari, cei care căutau astfel de servicii le găseau doar peste hotare. Acum ei vin pe o insuliță de pe râul Nistru, în preajma satului Pohrebea, unde petrec câteva zile de training, departe de birou, într-o atmosferă relaxantă, parcă desprinsă din basm.

Printre clienții firmei se numără atât marile companii, dar și grupuri de copii și turiști străini, care îmbină excursiile în locurile pitorești cu diferite programe de instruire.

Într-un team building ierarhia de la locul de muncă nu mai este valabilă

„La început a fost doar o idee, pe care am purtat-o în gând de când am participat la o astfel de activitate peste hotare”, spune Petru Bondari. Ideea s-a transformat în afacere în momentul în care a câștigat concursul de granturi pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului. Cu banii obținuți, peste 8,7 mii de euro, a procurat echipamentul necesar: bărci, corturi, saci de dormit, mese, scaune pliante și a pornit activitățile.

Cei care le solicită serviciile își bucură ochiul cu priveliștea nemaipomenită de pe râu și învață să lucreze cot la cot, într-o atmosferă neformală, în care ierarhia de la locul de muncă nu mai este valabilă. Planifică să organizeze activități și în frumoasa livadă de piersici pe care o îngrijesc părinții antreprenorului. Iarna, instruirile se desfășoară în diferite locații, la cererea clienților.

Profitul a depășit așteptările

Programele de instruire sunt concepute diferit în funcție de participanți - grupuri de prieteni, colegi de companie, familii, turiști. „Fiecare program se împarte în mai multe secțiuni. De exemplu, pentru companii există subprograme


Cu banii obținuți, peste 8,7 mii de euro, a procurat echipamentul necesar: bărci, corturi, saci de dormit, mese, scaune pliante și a pornit activitățile.

de consolidare a echipei, leadership, formarea încrederii. Pentru copii sunt programe de divertisment, de odihnă, pescuit. Pentru turiști – programe de divertisment, consolidare a încrederii”, povestește omul de afaceri.

Echipa lui Petru Bondari numără în prezent cinci persoane și, ca să poată oferi și cunoștințe și abilități, aceștia participă în permanență la cursuri de formare în țară și peste hotare.

Rezultatele nu se lasă așteptate, astfel încât foștii clienți le spun că acum angajații sunt mai uniți, comunică mai eficient între ei, iar profiturile cresc. Majoritatea celor care au fost o dată la training, planifică să vină și în anii următori.

Afacerea deschisă pe bani europeni nu este singura pe care o gestionează familia Bondari. Cei doi soți mai au o livadă, un magazin și alte câteva afaceri. La Pohrebea, majoritatea sătenilor îi cunosc ca pe niște oameni harnici și cu inițiativă. Chiar dacă acum câțiva ani erau pe cale să emigreze în SUA, după ce au câștigat loteria vizelor, soții Bondari au revenit acasă la numai o lună de ședere peste ocean. Motivul: au înțeles că în Moldova se pot face afaceri, cu condiția că te implici.

20

O AFACERE CU GUST TRADIȚIONAL LA STANDARDE EUROPENE: PRODUCEREA BRÂNZEI DE OI

El – militar, ea - angajată într-un magazin de lux din capitală, ambii cu studii în România. Așa arăta tânăra familie Stefanco prin 2010, când a decis să își schimbe radical mersul vieții. Au renunțat la viața din oraș, cu toate facilitățile sale și s-au mutat în satul Ucrainca, o localitate mică din raionul Căușeni, unde au pus pe roate o afacere de familie în domeniul oieritului.

Au muncit mult, iar capul familiei a mers la muncă în Irak, pentru a câștiga banii de care aveau nevoie. „A fost tare greu în primii ani. Nu aveam nimic când am pornit, nici depozite, nici adăposturi, nici furaje. Din 2010 până în 2015 nu am făcut decât să investim în afacere banii pe care îi transmitea soțul de peste hotare”, povestește Zinaida.

La câțiva ani distanță, au ajuns să aibă una din cele mai mari ferme de prin părțile Căușenilor. Turma a crescut constant, iar brânza pe care o produc e la mare căutare, inclusiv în stânga Nistrului.

Ceea ce le lipsea erau utilajele performante de procesare a laptelui. Șansa de a-și moderniza afacerea a venit odată cu grantul de 13 mii de euro oferit de Uniunea Europeană.

Cu acești bani au reușit să cumpere un răcitor de lapte, un pasteurizator, și forme pentru brânză, toate importate din Bulgaria.

Fabrică improvizată în pivnița casei părinteștiUtilajul nou este fabricat din inox și poate fi ușor dezin-fectat, spre deosebire de cel de lemn, pe care îl folosesc majoritatea producătorilor casnici de brânză de oi. Laudele clienților nu au întârziat să apară. „După ce am luat utilajul pe banii Uniunii Europene, mai mulți cumpărători ne-au spus că acum producția noastră le inspiră și mai multă

Șansa de a-și moderniza afacerea a venit odată cu

grantul de 13 mii de euro oferit de Uniunea Europeană.


Laptele este procesat într-o mică fabrică improvizată în pivnița casei părintești. Ferma, depozitele de furaje și linia de producere sunt amplasate pe aceeași uliță, la fel ca și țarcul unde sunt ținuți berbecii de rasă. Ziua de muncă începe la cinci dimineața și se termină aproape de miezul nopții. În afară de cei trei ciobani angajați permanent, la fermă lucrează părinții lui Sergiu și fratele Zinaidei.

Grantul european i-a ajutat să își consolideze afacerea Soții Stefanco susțin că proiectul le-a oferit nu doar grantul, dar și cunoștințe despre gestionarea afacerii. Un mentor i-a ajutat să aleagă utilajul de care aveau nevoie, să elaboreze un plan de afaceri și să își promoveze marfa în așa fel încât să ajungă la un număr mai mare de cumpărători. Și pentru că unul din scopurile proiectului este interacțiunea cu tinerii de pe malul stâng al Nistrului, au avut multe activități în comun, în cadrul cărora au reușit să lege mai multe parteneriate. „Ne consultăm de fiecare dată când avem probleme, mai ales din cele de ordin birocratic”, spune Zinaida Stefanco.

Ori de câte ori merg peste hotare, cei doi soți vizitează afaceri similare. Astfel, treptat, au ajuns să fie experți locali în domeniul oieritului și producerii de brânză. „Ne contac-tează foarte mulți tineri care vor să lanseze o afacere în acest domeniu. Nu oferim consultații la telefon, le spunem de fiecare dată să vină aici, la fața locului, și să vadă cu ochii lor ce înseamnă munca la o fermă de oi”, spun ei.

încredere. Nu se strecoară nimic în plus, doar laptele”, spu-ne bărbatul. Soții vor să mai cumpere utilaje și să extindă spațiile de producere, iar primul pe lista viitoarelor achiziții este un aparat de ambalat brânza, care le-ar deschide calea spre marile magazine din țară.

Spre deosebire de majoritatea fermelor de ovine, la ferma soților Stefanco mulsul se face în mod mecanizat. „Utilajul pentru muls e adus din Italia. L-am cumpărat de la niște tineri care au renunțat la oierit atunci când au văzut câtă muncă presupune această activitate. Dacă nu am avea aceste utilaje ar fi nevoie de cel puțin cinci persoane care să se ocupe de muls”, spune bărbatul.

22

Cu banii obținuți – 7.200 de euro, a procurat echipament de descăpăcit fagurii și de stoarcere automatizată a mierii, dar și o camionetă. Extractorul este încorporat în mașină, astfel încât femeia poate ajunge oriunde e nevoie de stors mierea rapid și calitativ.

FEMEIA CARE A RENUNȚAT LA PEDAGOGIE ȘI A DEVENIT APICULTOARE DE SUCCES

Numele Nataliei Porhun din satul Speia, raionul Grigoriopol, a ajuns să fie cunoscut nu doar de amatorii de miere, dar și de proprietarii de stupine, pe care femeia îi ajută să proceseze „aurul” dulce. Datorită unui grant oferit de Uniunea Europeană, antreprenoarea a procurat echipament pentru stoarcerea mierii și acum prestează servicii pentru colegii apicultori de pe ambele maluri ale râului Nistru.

În familia Nataliei Porhun albinăritul e o meserie transmisă din generație în generație. „Am crescut printre albine. Când eram elevă, abia așteptam să vină vara ca să îl pot ajuta pe tata la prisacă. Mai târziu, când eram studentă la pedagogie, primul lucru pe care îl făceam când veneam acasă era să văd ce mai fac albinele”, povestește femeia. Așa a ajuns să își schimbe profesia și să își dedice tot timpul albinelor.

Ajută apicultorii să proceseze mierea S-a gândit să își extindă afacerea și să presteze un serviciu nou pentru apicultori - stoarcerea automatizată a mierii. Cu această idee a aplicat la concursul de granturi. Ca să obțină finanțarea de care avea nevoie, a participat la mai multe etape ale competiției, alături de sute de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, iar la final a aflat că se numără printre câștigători.

„Asta îmi permite să prestez servicii și altor apicultori, inclusiv de pe malul drept al Nistrului”, spune antreprenoarea.

Datorită utilajelor de care dispune, mierea este stoarsă de pe faguri chiar acolo unde este produsă, adică la prisacă. Aparatul este dotat cu un robinet, astfel că mierea curge direct în borcan sau în alte vase în care este depozitată. Noile tehnologii le ușurează muncă și apicultorilor care practică pastoralul, adică transportă stupii de albine dintr-un loc în altul pe măsură ce anumite tipuri de plante dau în floare.

Mierea produsă la prisaca Nataliei Porhun a trecut oceanul

La afacere muncesc trei persoane, iar solicitările se țin lanț, Natalia fiind unica în stânga Nistrului, care prestează astfel de servicii. De exemplu, în anul 2016, angajații firmei pe care o conduce au procesat mierea de la o mie de familii de albine. Pe zi, cu ajutorul acestui utilaj, poate fi stoarsă până la o tonă de miere. „Ușurăm munca apicultorilor, deoarece e foarte greu să storci mierea manual. Astfel, ei au posibilitatea să se ocupe mai mult timp de albine”, spune femeia.

Banii pe care îi câștigă îi reinvestește în prisacă. Astfel, datorită grantului european, Natalia și-a mărit considerabil gospodăria de albine. Prisaca produce numeroase feluri de miere - de hrișcă, salcâm, coriandru etc., dar și polen, lăptișor de matcă și alte produse apicole care sunt la mare căutare. Prin intermediari, anumite produse de la stupina ei ajung și în magazinele din SUA, Italia și Germania.

Adriana BUCIUȘCANU din Orhei a deschis Centrul „Cheița fermecată”, care prestează servicii educaționale pentru copii.

La centrul pentru reparația camioanelor din Rezina, deschis de Ion DURNEA, sunt deservite lunar zeci de vehicule.

Piesele vechi de calculator capătă viață nouă în atelierul Carolinei PORTĂRESCU din Orhei. Tânăra confecționează bijuterii care sunt la mare căutare chiar și peste hotarele țării, iar instrumentele procurate din grant îi sunt de mare folos.

Datorită unei tehnologii inovative, la prisaca lui Serghei POPOVICI din satul Susleni, raionul Orhei, mierea este colectată direct în borcane.

Cu banii oferiți de UE, Xenia ȘERBACOVA din Slobozia a deschis o afacere de producere a furajelor pentru fermele de vite cornute mari.

Vitalii KOVALI din satul Pohrebea Nouă, raionul Dubăsari, este deținătorul unei ferme de vaci. Laptele îl vinde la o întreprindere din stânga Nistrului.

Svetlana Mațcova din orașul Tiraspol gestionează o fermă de prepelițe. Carnea și ouăle pe care le produce sunt la mare căutare.

Denis GUMENIUC din orașul Bender și-a deschis un atelier de producere a photobook-urilor – cărți, care au înlocuit tradiționalele albume cu fotografii.

Legumele și verdețurile crescute în sera Alinei FORTUNA, construită din banii UE, ajung în magazinele și piețele din Rîbnița, orașul său de baștină.

Ivan HODAKOVSCHI din Tiraspol produce suvenire şi dispozitive inedite pentru încărcarea telefoanelor mobile. Fiecare aparat are un design unic.

Maria SOCOLOVA din Grigoriopol cultivă căpșuni care rodesc de primăvara devreme până toamna târziu.

Maria REDECOP a construit sere la Tîrnauca și crește roșii și verdețuri pe care le vinde în piețele și magazinele din stânga Nistrului.

Elena SAȘCOVA și-a deschis o brutărie în orașul Tiraspol și face peste 20 de feluri de pâine și copturi.

Andrei CLIMENCO produce la Tiraspol fire biodegradabile pentru legarea viței de vie și palisarea legumelor – o afacere unică pe ambele maluri, dar și în regiune.

Evghenii PARFENTIEV din Rîbnița și-a dotat service-ul de inspecție tehnică a camioanelor și a autoturismelor cu utilaj performant.

Dmitri DELI și-a creat la Tiraspol o afacere de nișă – cu echipamentul procurat din banii UE execută lucrări de foraj orizontal pentru branșamente, ex: curent, fibră optică, gaz, canalizare etc.

Cu banii oferiți de UE, Serghei BACALIUC, un tânăr din Tiraspol și-a modernizat service-ul auto.

Natalia PORHUN din Grigoriopol prestează servicii de stoarcere a mierii pentru apicultorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Din grantul oferit de UE, și-a procurat o camionetă și un storcător automatizat de miere.

Vitalii ROTARI din Tiraspol produce suveniruri de diferite tipuri: de la magneți pe frigider, până la cești sau tricouri cu imprimeuri.

Marcela MOSCOVCIUC a deschis un atelier în orașul Orhei și confecționează haine cu ornamente etnice, precum și rochii de mireasă care luminează în întuneric. Comenzile vin chiar și de peste hotare.

Adrian GRIȚCAN din satul Baimaclia, raionul Căușeni, și-a modernizat prisaca după modelul celor din SUA sau Canada.

Petronela și Victor VEREJAN din Căușeni au pornit o afacere de confecționare a pernelor și plăpumilor din puf de gâscă.

Brutăria Doinei ROSCOT din satul Taraclia, raionul Căușeni, deservește câteva sate din împrejurimi. Pâinea și chiflele proaspete ajung și pe mesele copiilor din școli și grădinițe.

Brânza de oi produsă la ferma Zinaidei Stefanco din satul Ucrainca, raionul Căușeni, are o calitate înaltă, datorită utilajului antrenat în procesul de producție, procurat cu bani europeni.

Cu grantul obținut de la UE, Lilia VERLAN a deschis o fermă de șinșile în satul Pârâta, raionul Dubăsari.

Ana FURDUI a creat un centru de imagistică dentară în raionul Șoldănești. De serviciile acestuia beneficiază și sute de pacienți din stânga Nistrului.

Cu banii obținuți din grant, Petru BONDARI a procurat echipamentul necesar pentru o afacere în domeniul team building-ului și a pornit activitățile în satul său de baștină Pohrebea, raionul Dubăsari.

Cristina BOICU din satul Beriozchi, raionul Anenii Noi, și-a creat o afacere sută la sută ecologică, ea crește legume în sol protejat.

După ce a obținut un grant ca să-și pună la cale o prisacă, Ion RĂU, din satul Talmaza, raionul Ștefan Vodă, a renunțat la munca peste hotare și a decis să rămână acasă, alături de soție și copii.

Dorin ȚAPU din satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, și-a procurat un tractor modern, cu care prestează servicii agricole pentru oamenii din localitate.

Programul „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

DEZVOLTAREA AFACERILORMALUL DREPT / MALUL STÂNG

Vitalii RADULOV a pus bazele unei ferme de creștere a porcinelor în satul Speia, din stânga Nistrului. Carnea și produsele din carne le vinde la piața din Tiraspol.



RENOVAREA INFRASTRUCTURII

SOCIALE

30 DE OBIECTE DE INFRASTRUCTURA SOCIALĂ AU FOST MODERNIZATE

AU FOST CREATE PESTE

594 LOCURI DE MUNCĂ, 550 TEMPORARE ŞI

44 PERMANENTE

PESTE 99 mii DE OAMENI BENEFICIAZĂ DE CONDIŢII MAI BUNE DE TRAI


24

RENOVAREA INFRASTRUCTURII SOCIALE

SALVATORII ŞI POMPIERII DIN COPANCA, MAI OPERATIVI

ÎN SITUAŢII EXTREME

PODUL DINTRE HÎRBOVĂŢ ŞI PROTEAGAILOVCA

UNEŞTE SATE ŞI FAMILII

CERCETĂTORII DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI AU STUDIAT ÎN COMUN

MAI MULTE ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE

SPITALUL RAIONAL DIN REZINA ARE CEA MAI MODERNĂ SECŢIE DE

TRATARE A BOLILOR CONTAGIOASE

CONDIŢII MAI BUNE PENTRU SPORTIVII DE

PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI

UN PROIECT UNIC: ŞAHUL UNEŞTE

MALURILE NISTRULUI

CASA DE CULTURĂ DIN SLOBOZIA-DUŞCA – ŞCOALA DE TALENTE,

RENOVATĂ DE UE

25 26

36

27 28

30 33


SALVATORII ȘI POMPIERII DIN COPANCA, MAI OPERATIVI ÎN SITUAȚII EXTREME

Salvatorii și pompierii din satul Copanca, raionul Căușeni, sunt mai rapizi și eficienți în caz de incendii și alte situații ex-treme, după ce postul în care activează a fost renovat și dotat cu echipament performant. În acest scop, Uniunea Europea-nă a alocat peste 80 mii de euro. Mai mult, sediul primăriei care găzduiește postul a fost dotat cu un sistem de încălzire pe biomasă, în cadrul Proiectului Energie și Biomasă.

Postul de salvatori și pompieri din Copanca deservește nouă sate, cu o populație de peste 15 mii de locuitori. Patru din aceste localități: Chițcani, Cremenciug, Zahorna și Merenești sunt administrate de facto de Tiraspol. Salvatorii intervin în caz de incendiu, blocare în locuință, înec, accidente rutiere și multe alte situații excepționale. Echipa de intervenție trebuie să fie de gardă 24 de ore din 24, iar pentru a ajunge la locul unde s-a produs o tragedie i se acordă nu mai mult de 15 minute.

Până în 2016, cei zece angajați ai postului din Copanca erau nevoiți să se înghesuie într-o cameră de la subsolul unei clădiri administrative, care era folosită ca sală de ședințe,

cameră de zi, dar și cantină. După ce stingeau un incendiu, salvatorii nu aveau unde face un duș; nu aveau sală de sport, chiar dacă e nevoie să aibă o condiție fizică bună.

Acum postul de salvatori și pompieri are toate facilitățile, inclusiv o cameră în care se pot adăposti sinistrații, sufragerie, dar și o sală de sport. Postul a beneficiat și de echipament performant. „E cerul și pământul ce a fost și ce avem acum. Dispunem de scafandre speciale, cu ajutorul cărora vom putea face căutări sub apă, echipamente care pot fi utilizate pentru intervenții la înălțime și la adâncime, dar și de o dronă pentru localizarea incendiilor. Am devenit mai eficienți în timpul misiunilor”, afirmă Alexandru Dutca, șeful postului.

Localitatea a venit și ea cu o contribuție - primăria satului a dotat postul cu o autospecială de tip „outlander pickup”, cu care salvatorii pot ajunge mai rapid la destinații greu accesibile. „Experiența ne demonstrează că în situații extreme trebuie să ne ținem împreună. Așa s-a întâmplat în anul 2008, când au fost inundații pe Nistru. Atunci, serviciul de pompieri și salvatori în comun cu locuitorii din Copanca și Cremenciug au înlăturat pericolul. Căușeni a fost singurul raion care nu a avut de suferit de pe urma acelor inundații. Această experiență demonstrează că în comun putem rezolva orice problemă. În situații extreme, oamenii nu se împart în ai noștri și ai voștri”, susține primarul satului Copanca, Afanasii Cuțari. Contribuția comunității a constituit 12.650 euro.


Postul de salvatori și pompieri din Copanca deservește nouă sate. Patru dinte acestea sunt administrate de facto de Tiraspol: Chițcani, Cremenciug, Zahorna și Merenești.

Contribuția comunității Copanca a constituit 12.650 euro

ÎN CIFRE

26

Datorită finanțării oferite de UE, în valoare de peste 135.700 de euro, podul a fost reconstruit din temelie.

PODUL DINTRE HÎRBOVĂȚ ȘI PROTEAGAILOVCA UNEȘTE SATE ȘI FAMILII Un pod modern, construit din fonduri europene, a pus capăt problemelor cu care se confruntau de ani buni locuitorii satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, și Proteagailovca, o suburbie a orașului Bender. Podul care lega cele două localități risca să se prăbușească de la o zi la alta, iar oamenii își puneau viața în pericol ori de câte ori îl traversau. Datorită finanțării oferite de UE, în valoare de peste 135.700 de euro, podul a fost reconstruit din temelie, iar o porțiune de drum adiacent, cu lungimea totală de 500 de metri, reparată capital. A fost prima reconstrucție a podului, la peste 40 de ani de la darea în exploatare. Provocările începeau odată cu ploile de toamnă pentru cei peste cinci mii de locuitori ai satului Hîrbovăț. Apa inunda drumul când venea o ploaie mai mare, iar burlanele din care era construit ajunse să fie înfundate în pământ, formând o groapă imensă. Cel mai greu le venea copiilor care mergeau zilnic pe aici în drum spre școală.

Așa vechi și avariat cum era, podul era un punct de legătură directă dintre cele două sate, dar și singura cale de acces pentru mașinile de mare tonaj care transportă, la Chișinău, producția de la fabrica avicolă din Hîrbovăț, unde muncesc oameni de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Nu ne mai despărțeam de cizmele de cauciuc”

Vladimir Calmâc locuiește chiar în preajma podului și povestește că până la reconstrucția acestuia fiecare ploaie era o adevărată problemă pentru oamenii care au casele în zonă. „Chiar vizavi de poarta mea era o groapă enormă în asfalt. Când treceau mașinile de mare tonaj, cădea tencuiala de pe pereți. Cum începeau ploile, oamenii treceau la cizmele de cauciuc. În fiecare dimineață găseam după poartă câteva perechi de cizme străine, pline de noroi. Dimineața, sătenii care plecau la oraș le lăsau la noi în curte, iar seara le luau ca să poată ajunge acasă”, spune bărbatul.

Maria Calmâc, spune că de când a fost renovat podul își vizitează mult mai des rudele. „Mașinile, porțile și gardurile erau pline de noroi. După ploi, era tare greu de ajuns în cealaltă parte a satului. Acum, de când avem pod nou, e mult mai ușor”, spune femeia.

Le venea greu să se deplaseze și oamenilor din Proteagailovca, care veneau mai ales sâmbăta și duminica la târgul de la Hîrbovăț, ori la rudele care locuiesc aici.Lucrările de reconstrucție au început în anul 2016 și s-au finalizat în decurs de câteva luni. Acum locuitorii din Hîrbovăț nu mai sunt nevoiți să înfrunte noroiul, în zonă nu mai există risc permanent de accidente rutiere, iar cele două sate au un punct de legătură sigur.


Uniunea Europeană a acordat peste 170 mii de euro, iar comunitatea a contribuit cu

18 mii de euro pentru repararea capitală a clădirii.

După renovarea din 2016, în secție se tratează anual circa 500 de pacienți din dreapta și stânga Nistrului.

ÎN CIFRE


Maria Vrabie: „Până la renovare, secția, la fel ca și pacienții săi, avea nevoie de ajutor”.

SPITALUL RAIONAL DIN REZINA ARE CEA MAI MODERNĂ SECȚIE DE TRATARE A BOLILOR CONTAGIOASE

Orașul Rezina dispune de una dintre cele mai moderne instituții medicale din țară, specializate în tratarea bolilor contagioase. După renovarea din 2016, în secție se tratează anual circa 500 de pacienți din dreapta și stânga Nistrului.

Până la reconstrucția secției, situația era cu totul diferită. Edificiul, construit în 1967, funcționa la jumătate din capacitate. Medicilor le era dificil să asigure servicii conform standardelor medicale în condiții de mucegai și umiditate sporită. Pentru redresarea situației, Uniunea Europeană a acordat peste 170 mii de euro, iar comunitatea a contribuit cu 18 mii de euro. Clădirea a fost reparată capital, geamurile, ușile, acoperișul și sistemele inginerești vechi au fost schimbate. Fiecare salon a fost dotat cu mobilier, sistem de purificare a aerului care nu permite răspândirea infecțiilor și sistem de comunicare pacient – asistentă medicală.

„Acum, pacienții noștri luptă exclusiv cu boala, nu și cu sărăcia din saloane, cum era anterior. Noile condiții sunt sigure, iar riscul de transmitere a maladiilor infecțioase este infim”, ne asigură șefa secției, Maria Vrabie.

Spitalul raional din Rezina deservește pacienți din mai multe raioane: Șoldănești, Telenești, Orhei, dar și din

localități din stânga Nistrului, în mare parte din Rîbnița, de unde vin și o treime din angajații Spitalului.

„Când trebuie să tratezi un pacient, nu te uiți de pe ce mal al Nistrului este, îl ajuți! Și colaborarea între specialiștii medicali din Rîbnița și Rezina este intensă. Ne cunoaștem personal, iar când avem nevoie de sfaturi ne ajutăm”, spune Nina Postu, directoarea Spitalului.

Spitalul raional din Rezina este una din cele 16 instituții medicale de pe ambele maluri ale râului Nistru, care au beneficiat de fonduri europene, acordate prin intermediul programului de consolidare a încrederii între cele două maluri.

28

CONDIȚII MAI BUNE PENTRU SPORTIVII DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI

Locuitorii din două sate de pe ambele maluri ale Nistrului – Șerpeni și Blijnii Hutor, pot practica sportul în săli modernizate cu sprijin european. În cele două localități au fost date în exploatare complexuri sportive, dotate cu echipament performant. Ambele clădiri dispun de spații de antrenamente pentru copii și adulți și pot găzdui competiții de rang local și regional, cu participarea sportivilor de pe ambele maluri.

Complexul din Șerpeni este amplasat într-o construcție care a fost abandonată o perioadă îndelungată - în jur de 20 de ani. Decizia de a atrage investiții pentru complexul sportiv a fost luată după o consultare publică la care au fost invitați toți locuitorii satului. Drept urmare, după ce au susținut inițiativa, oamenii din sat s-au implicat în lucrările de demolare și evacuare a deșeurilor. Valoarea investiției Uniunii Europene în acest proiect este de 180.164 euro, iar contribuția primăriei satului se ridică la circa 43.957 euro.

În satul Șerpeni sportul este practicat de majoritatea locuitorilor. În localitate există patru echipe de fotbal

- seniori, juniori și veterani, dar și o echipă de fete. Tradițional, aici sunt organizate turnee de volei și baschet, dar și de lupte libere. Grație noului complex sportiv, antrenamentele și competițiile sportive vor putea fi organizate pe parcursul întregului an și nu doar în sezonul cald.

Primara satului Șerpeni, Elena Nicolaev, este convinsă că noul complex sportiv și secțiile care vor activa aici vor fi atractive și pentru oamenii care locuiesc în stânga Nistrului. „Avem legături cu locuitorii din satul Speia, de pe celălalt mal. Ei vin la noi mai ales la competițiile de fotbal. Sperăm că și alte secții vor fi atractive pentru ei”.

Valoarea investiției Uniunii Europene în Complexul din Șerpeni este de

180.164 euro.

Complexul sportiv din Blijnii Hutor a fost renovat și modernizat. În acest scop, Uniunea Europeană a alocat

185.880 euro.

ÎN CIFRE



Complexul din Blijnii Hutor, renovat capital după 30 de ani

Complexul sportiv din Blijnii Hutor, o suburbie a orașului Tiraspol, a fost renovat din temelie și modernizat pentru prima dată după 30 de ani de activitate. În acest scop, Uniunea Europeană a alocat 185.880 de euro. Cu ajutorul grantului european, au fost schimbate acoperișul, geamurile și ușile, s-au construit grupuri sanitare, au fost dotate și modernizate vestiarele pentru elevi și antrenori, cabinetul medical. Acum antrenamentele se desfășoară în săli luminoase,

bine amenajate și dotate cu echipamentul necesar pentru practicarea diferitelor tipuri de sport. Complexul dispune acum de spațiu pentru practicarea voleiului, baschetului, fotbalului, gimnasticii artistice etc.

După renovări, numărul persoanelor care frecventează o secție de sport a crescut de aproape două ori, ajungând la cifra de 200, iar beneficiarii vin și din localitățile vecine - Tiraspol, Slobozia, Sucleia și Tîrnauca. Numărul va crește constant, afirmă directoarea complexului, Svetlana CURALIOVA.

În premieră pentru această localitate, complexul sportiv prestează servicii de integrare pentru persoanele cu dizabilități – copii și maturi, pentru care sunt organizate diferite activități de fortificare a sănătății. „Persoanele cu nevoi speciale au toate facilitățile pentru a face sport, dar și posibilitatea să mai schimbe o vorbă cu alți oameni din sat”, spune Andrei NICOLAEV, activist civic.

30

UN PROIECT UNIC: ȘAHUL UNEȘTE MALURILE NISTRULUI

Peste o mie de copii care locuiesc la Rîbnița și Rezina își vor putea dezvolta gândirea analitică la școlile de șah din localitățile lor de baștină. Clubul de șah pentru copii „Salyut” din orașul Rîbnița și Centrul de șah din incinta Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Rezina au fost reparate grație unui proiect unic - „Șahul fără frontiere”, implementat de Federația de șah a Moldovei și Federația de șah și dame din Rîbnița. Investiția Uniunii Europene în acest proiect se ridică la 110 mii euro.

Școala de șah din Rîbnița crește campioni europeni

Ilia Martinovici este unul dintre discipolii Clubului de șah din Rîbnița. Tânărul a făcut primii pași în lumea sportului minții când avea șase ani. Acum, la 16 ani împliniți, el are mai multe victorii la activ. „La început a fost mai mult o încercare de a-mi tempera emoțiile”, povestește tânărul. La scurt timp însă, a început să-și impresioneze profesorul prin logica de care dădea dovadă. „Mereu rezolv exercițiile înaintea elevilor mei.

Datorită proiectului, un centru modern de șah activează în incinta Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Rezina, instituție în care învață peste 900 de copii din diferite localități ale raionului.

Investiția Uniunii Europene în proiect se ridică la

110 mii euro.

ÎN CIFRE


Într-o zi, stăteam în fața tablei de șah, când Ilia a trecut pe alături și, așa, ca printre altele, mi-a sugerat cea mai optimă mișcare. Mare mi-a fost mirarea când mi-am dat seama că avea dreptate! Se întâmpla ca la o lecție băiatul să rezolve și câte 300 de pași. Abilitățile sale nu puteau să treacă pe neobservate”, povestește Iurii Galotin, profesor de șah.


Ilia Martinovici este maestru FIDE la șah, campionul European la șah între elevi până la 13 ani, ediția 2016, și campionul Republicii Moldova la șah între juniori până 16 ani, edițiile 2017 și 2018.

Așa, pas cu pas, la 13 ani, Ilia Martinovici a devenit Campion European la Șah. S-a întâmplat la o competiție care s-a desfășurat în Halikidiki, Grecia, unde titlul de învingător era râvnit de tineri din 21 de țări. Ilia a câștigat turneul în 8 etape din 9, una fiind jucată cu paritate. Acum tânărul face naveta Rîbnița – Chișinău pentru a lua lecții de șah, asta deoarece în orașul

său natal nu mai are concurenți nici măcar în rândul antrenorilor. În timpul care îi rămâne după activități, face lecții de șah pentru copiii din Rîbnița și Rezina. Tânărul își amintește fără tragere de inimă de condițiile care erau la școala de șah din Rîbnița atunci când se antrena acolo. „Era frig, umiditate, întuneric. Ca să joci șah e nevoie de concentrare. Iar când ești deranjat de frig sau zăpușeală, e greu să faci față”, spune el.

32

Situația s-a schimbat radical după ce clubul a fost renovat din temelie cu sprijin european. Au fost reparate și moder-nizate toate cele trei săli unde au loc lecțiile și competițiile de șah și dame, blocurile sanitare și celelalte încăperi. „Așa e mult mai ușor să devii campion”, spune, zâmbind, Ilia.

Datorită proiectului, un centru modern de șah există acum și pe celălalt mal al Nistrului, în incinta Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Rezina, instituție în care învață peste 900 de copii din diferite localități ale raionului. Ambele centre – cel din Rezina și cel din Rîbnița - au fost dotate cu mobilier modern și literatură didactică, fiind adaptate pentru accesul persoanelor cu dizabilități. Aici sunt organizate nu doar lecții de șah, dar și competiții de nivel regional și național.

Potrivit lui Serghei Bargan, manager relații externe la Federația de șah a Republicii Moldova, scopul proiectului este să dezvolte două centre-model în domeniul șahului, câte unul pe ambele maluri ale Nistrului. „Este un pro-iect unic și ne bucurăm că am putut beneficia de sprijin european pentru realizarea lui. Sunt sigur că activitățile comune pe care le vom organiza vor contribui substanțial la sporirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului, la nivel de autorități publice locale, dar și la nivel interperso-nal”, a spus Serghei Bargan.

Lecțiile de șah sunt predate de profesori care au beneficiat de instruiri specializate.


CASA DE CULTURĂ DIN SLOBOZIA-DUȘCA – ȘCOALA DE TALENTE, RENOVATĂ DE UE

Casa de cultură din Slobozia-Dușca, raionul Criuleni, a devenit o adevărată școală de talente după ce a fost re-novată cu banii Uniunii Europene. Fiecare al doilea copil care învață în gimnaziul din localitate frecventează în pa-ralel și lecțiile de muzică sau dans de la Casa de cultură.

Marinela Ceban are zece ani și nu își imaginează nicio zi din viață fără muzică. Ea cântă la saxofon și este singura fată într-o orchestră de băieți. Cu un instrument care cântărește mai mult de 7 kilograme, fata vine la repetiții în fiecare zi. În paralel, de trei ori pe săptămână, ea frecventează și lecțiile de la școala de muzică ce activează în casa de cultură.

Pasiunea pentru artă vine de la fratele ei mai mare, Maxim, absolvent al clasei IX, care, la fel, cântă în orchestră. „Eu trebuia să o iau pe Marinela de la grădiniță și pentru că nu reușeam să o aduc acasă o rugam să mă aștepte până termin repetițiile. Ea stătea pe scăunel și asculta, iar în una din zile mi-a spus că vrea să cânte cu noi”, povestește adolescentul.

Marinela era în clasa I când a venit în orchestră și, la început, cânta la fluier. Peste un an, fata le-a declarat părinților că vrea să schimbe instrumentul pe un saxofon. „Nu am luat-o în serios, ne gândeam că va renunța de îndată ce va da de greu. Instrumentul cântărea aproape

Pe lângă repetițiile orchestrei și lecțiile de la școala de muzică, ea reușește să frecventeze cercul de dansuri, să joace fotbal, dar și să fie premianta clasei. Deși încă nu este decisă în privința profesiei pe care o va avea pe viitor, Marinela e sigură că va absolvi școala de muzică.

cât jumătate din greutatea ei de atunci, de asta trebuia să o însoțim mereu la repetiții”, spune Angela Ceban, mama Marinelei.

Chiar dacă la primele concerte trebuia să sprijine instru-mentul de un picior pentru că altfel nu îl putea ține în brațe, fetița nu a renunțat nici pentru o clipă la pasiunea sa. Nu a cedat nici atunci când medicii i-au interzis să frecventeze orele de muzică, deoarece avea probleme de sănătate. „Am făcut tratament și am continuat. Eu nu am de gând să renunț la muzică”, spune Marinela.

34

După renovare, mai mulți copii vin la orele de artă

Marinela și ceilalți copii din satul Slobozia-Dușca face orele de muzică în săli spațioase și bine amenajate după ce sediul Casei de cultură din sat a fost reparat din temelie cu sprijin european. Copiii care vor să studieze muzica au diferite opțiuni: secțiile de acordeon, chitară, pian sau instrumente aerofone.

Repetițiile au loc în săli luminoase, calde iarna și răcoroase vara. Însă nu întotdeauna a fost așa. Edificiul a fost construit în anul 1970. Prima reparație capitală, care a inclus lucrări de renovare a acoperișului, schimbarea rețelelor inginerești și termoizolare, a fost făcută la 46 ani de la darea în exploatare, în 2016. A fost posibil datorită finanțării UE, în valoare de 178.561 euro, echivalentul a 4 milioane de lei sau al unui buget anual al satului.

„Iarna, până la renovarea Casei de cultură, colectivele artistice făceau repetițiile pe rând, deoarece doar câteva încăperi erau încălzite în sezonul rece. Acum această clă-dire este cartea de vizită a localității, iar noi ne bucurăm că am avut tot sprijinul UE ca să vedem acest proiect rea-lizat”, spune Sergiu ISTRATI, primarul localității.

Potrivit directorului Casei de cultură, Andrei Istrati, numărul copiilor care vor să studieze un instrument


Costul reparației Casei de cultură este de 178.561 euro

Sergiu ISTRATI, primarul satului Slobozia-Dușca.

muzical sau să învețe a dansa este cu fiecare an tot mai mare. Mulți elevi își continuă studiile la colegii de muzică și la Academia de Muzică, iar de acolo ajung în colective artistice de profesioniști.

În afară de orele de muzică și dans pentru copii, Casa de cultură din Slobozia-Dușca găzduiește majoritatea concursurilor culturale zonale, la activități fiind prezente și colective artistice din stânga Nistrului.

Prin intermediul Programului finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, alte șase Case de cultură au fost modernizate, în localitățile: Coșnița, Doroțcaia, Molovata, precum și Dubăsari, Rașcov și Carmanovo.

36

CERCETĂTORII DE PE AMBELE MALURI ALE NISTRULUI AU STUDIAT ÎN COMUN MAI MULTE ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII DURABILE

În premieră, mai mulți cercetători de pe ambele maluri ale Nistrului și-au unit eforturile și au analizat câteva domenii ale dezvoltării durabile. Sub lupa lor au ajuns probleme ce țin de potențialul de dezvoltare a orașelor mici, accesibilitatea infrastructurii instituțiilor educaționale, inegalitățile de pe piața forței de muncă, dar și de eroziune a solului. Studiile s-au bazat, în exclusivitate, pe date statistice disponibile în regim liber pe malul stâng și pe malul drept, și s-au materializat în patru rapoarte analitice destinate instituțiilor publice, factorilor de decizie, elaboratorilor de politici, societății civile, comunității academice, mass-media și publicului larg.

Accesibilitatea infrastructurii școlare, o problemă comună pentru ambele maluri

Primul studiu - „Accesibilitatea infrastructurii instituțiilor educaționale amplasate pe ambele maluri ale râului Nistru” a fost elaborat de Arcadie Barbaroșie, director executiv al Institutului de Politici Publice (IPP), Aliona Cristei, cercetătoare la IPP, în colaborare cu Vladimir Fomenco de la Universitatea Pedagogică „T. Șevcenco” din Tiraspol. Autorii studiului au făcut o evaluare comparativă

a gradului de accesibilitate a grădinițelor și școlilor, pornind de la indicatori statistici ce țin de infrastructură, educație, incluziune, discriminare etc. Grupul țintă al cercetării au fost copiii cu vârste de până la 15 ani, de pe ambele maluri ale Nistrului, datele fiind dezagregate în funcție de gen, vârstă, mediu de reședință, venitul familiei, starea sănătății, etnie etc. Printre concluziile studiului se numără faptul că infrastructura școlilor și grădinițelor de pe ambele maluri ale Nistrului încă nu este pe deplin adaptată la necesitățile copiilor cu dizabilități. Totodată, cercetătorii au relevat că instituțiile de învățământ de pe ambele maluri nu stimulează integrarea școlară a elevilor de etnie romă și a celor din familii sărace.

A fost analizat și potențialul orașelor mici din valea Nistrului

Cel de-al doilea studiu – „Evaluarea potențialului de dezvoltare durabilă a orașelor mici din valea fluviului Nistru”, a fost elaborat de o echipă de experți din cadrul Institutului Independent pentru Drept și Societate Civilă din Tiraspol. Cercetarea se bazează pe date ale Biroului Național de Statistică de la Chișinău și Serviciului de statistică din stânga Nistrului. În studiu au fost incluse localități cu o populație de până la 50 de mii de locuitori, nouă orașe de pe malul drept al Nistrului - Soroca, Florești, Șoldănești, Rezina, Orhei, Criuleni, Anenii Noi, Ștefan-Vodă, Căușeni, și șase de pe malul stâng

- Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia și Dnestrovsc. Potențialul acestora a fost analizat în baza mai multor indicatori statistici corelați cu Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030.

Rezultatele studiului și recomandările pot fi utilizate de liderii locali care vor putea să determine cele mai eficiente forme și metode de planificare a cheltuielilor publice, atra-gere a investițiilor și reducere a dezechilibrelor de dezvol-tare social-economică. Reprezentanții societății civile vor putea utiliza atât datele din studiu, cât și analiza complexă a factorilor dezvoltării durabile, pentru elaborarea propu-nerilor de proiecte de dezvoltare teritorială.


Datele raportului arată că în toate orașele analizate din stânga Nistrului și în trei orașe de pe malul drept (Criuleni, Orhei și Ștefan-Vodă) se atestă un declin demografic determinat de scăderea drastică a natalității, creșterea ratei de mortalitate și a indicelui de îmbătrânire. Potențialul de dezvoltare economică a orașelor mici a fost analizat prin producția fabricată și sursele principale de venit ale locuitorilor. Alți indicatori analizați de cercetători țin de situația ecologică din aceste localități, starea de sănătate a locuitorilor din orașele mici, condițiile de trai și oportunitățile egale de care pot beneficia în luarea deciziilor, dar și alte aspecte importante.

O altă preocupare comună - inegalitățile de pe piața forței de muncă

Un alt grup de cercetători a analizat inegalitățile de pe piața forței de muncă, bazându-se pe datele statistice disponibile la acest subiect pentru perioada 2010-2016. Echipa de la Chișinău a fost reprezentată de IDIS „Viitorul”, iar cea de la Tiraspol - de Agenția Europeană pentru Cercetare Economică, Reconstrucție și Dezvoltare (ERRD).

Potrivit rezultatelor studiului, unul dintre grupurile cele mai dezavantajate pe piața forței de muncă sunt persoanele cu dizabilități. Numărul de locuri de muncă pentru această categorie este destul de mic, iar accesul este limitat din cauza infrastructurii neadaptate.O altă categorie analizată în studiu sunt pensionarii. Ponderea acestora a crescut considerabil pe piața muncii odată cu accentuarea declinului demografic și al migrației. Astfel, pe malul drept, una din cinci persoane trecute de 55 de ani continuă să activeze. Pe malul stâng, unul din patru pensionari este angajat.

Autorii studiului mai arată că și tinerii se confruntă cu probleme mari la angajare, acest lucru fiind valabil mai ales pentru persoanele care nu dispun de experiență de muncă. Situația este problematică și în cazul persoanelor de etnie romă, principala cauză fiind lipsa studiilor și rata înaltă de analfabetism.

Pe malul drept, cele mai multe persoane neangajate în câmpul muncii se înregistrează în municipiul Chișinău, majoritatea șomerilor fiind bărbați. Pe malul stâng, rata șomajului e mai mare în rândul femeilor, majoritatea șomerilor fiind înregistrați la Slobozia și Grigoriopol.

Cercetătorii au analizat și posibilitatea de a îmbunătăți fertilitatea solului erodate

Raportul „Îmbunătățirea fertilității solului erodat din valea râului Nistru pentru dezvoltarea agriculturii ecologice” a fost elaborat de către un grup de experți din cadrul AO „Ecostrategii” și AO „Родолюбец”.

Autorii au analizat detaliat cauzele degradării solului, factorii care generează acest fenomen, calitatea solului

38

(bonitatea) atât pe malul drept, cât și pe malul stâng al râului Nistru. Potrivit cercetătorilor, la 01.01.2015, fondul funciar de pe ambele maluri constituia 3384,6 mii ha, dintre care 74,9 % erau ocupate de terenuri agricole.

Terenurile arabile și plantațiile multianuale ocupă 63,6% din aceste terenuri, în timp ce pădurilor le revin doar 12,6%, adică de 2-3 ori mai puțin decât ar trebui, ceea ce duce la secetă și degradarea solului. În raport se mai arată că timp de 50 de ani (în perioada 1965-2015), suprafața solului erodat a crescut cu 227,7 mii ha.

Pe lângă analiza situației în domeniu, cercetătorii au făcut și un șir de recomandări concrete pentru autorități, cât și pentru proprietarii de terenuri agricole, privind stoparea eroziunii solurilor și măsuri de protecție împotriva acestui fenomen.

Raportul e de folos pentru fermieri, ecologiști, agronomi, reprezentanți ai autorităților locale, specialiștii care au tangență cu activitatea de producere agricolă dar și pentru publicul larg.

Ca bază pentru elaborarea raportului au servit studiile pe termen lung ale învelișului de sol, efectuate de către instituții de cercetare de pe ambele maluri ale râului Nistru - Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo” și Institutul de Cercetări Științifice în Agricultură de pe malul stâng al Nistrului.


Peste 400 de copii din Cîrnățeni, dar și din loca-litățile vecine, inclusiv din stânga Nistrului, învață în condiții mai bune. Datorită sprijinului european, școala a fost termoizolată, fiindu-i schimbate gea-murile, iar stadionul a fost renovat și amenajat, astfel ca elevii să poată practica sportul în aer liber.

Finanțare UE: 140.473 euroContribuție locală: 18.028 euro

Casa de cultură din satul Doroțcaia, raionul Du-băsari, este locul care unește persoanele talentate din dreapta și stânga Nistrului. Doroțcaia este satul în care cresc și se educă tineri de pe ambele ma-luri ale râului Nistru. La Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” învață tineri din Grigoriopol, tot ei frecven-tează, alături de copiii de pe loc, Școala de Arte și cercurile de dansuri și muzică, care activează la Casa de cultură. Edificiul Casei de Cultură a fost renovat cu fonduri europene.


Centru de Sănătate din Varnița a fost construit în 2013 și urma să deservească anual circa 7 mii de persoane. La scurt timp, numărul pacienților a crescut la circa 13 mii, în special datorită fluxului de oameni din stânga Nistrului. În 2012, printr-o hotărâre de Guvern, deținătorii polițelor de asigu-rare medicală din Bender, Tiraspol sau Slobozia au obținut posibilitatea să se înregistreze la Centrul de sănătate din Varnița. Uniunea Europeană a sprijinit inițiativa comunității de a extinde Centrul.

Finanțare UE: 51.907

Oficiul Medicilor de Familie din satul Hagimus, raio-nul Căușeni, a intrat în casă nouă, datorită finanțării europene. Edificiul vechi era într-o stare avariată, clădirea era plină de fisuri, și risca să se prăbușeas-că. Construcția nu putea fi recondiționată deoarece este amplasată pe un teren afectat de alunecări de pământ, iar apele subterane i-au inundat temelia. Acum, de ajutor au nevoie doar pacienții care vin la consultații la medicii din noul OMF, nu și edificiul, cum era anterior.


La grădinița „Garofița” din satul Cocieri, raionul Dubăsari, vin nu doar copiii din sat, dar și cei din orașul Dubăsari sau localitățile Roghi, Molovata Nouă și Vasilievca. Este o instituție unde încrede-rea între cele două maluri este cultivată odată cu educația. Grădinița a beneficiat de sprijin european. Blocul administrativ, în care copiii fac sport, sărbă-toresc și unde se pregătesc bucatele a fost moder-nizat din temelie.


Sprijinul contribuabililor europeni a ajuns și în sa-tul Corjova, unde din fonduri UE a fost renovată Casa de cultură. Edificiul găzduiește evenimentele culturale de amploare, iar localnicilor li se alătură oaspeți din satele învecinate, inclusiv din stânga Nistrului.

Finanțare UE: 175.206 euro

Datorită sprijinului UE, Spitalul raional Rezina deți-ne cea mai modernă secție de tratare a bolilor infec-țioase. Edificiul a fost complet renovat. Geamurile, ușile, acoperișul și sistemele inginerești vechi au fost schimbate pe altele noi. Fiecare salon a fost dotat cu mobilier, sistem de purificare a aerului care nu per-mite răspândirea infecțiilor și sistem de comunicare pacient – soră medicală. Până la renovare edificiul funcționa la jumătate de capacitate, iar medicilor le era dificil să asigure pacienții cu servicii adecvate standardelor medicale.


Salvatorii și pompierii din satul Copanca, raionul Căușeni, deservesc nouă sate, cu o populație de peste 15 mii de locuitori. Patru dintre aceste loca-lități: Chițcani, Cremenciug, Zahorna și Merenești sunt administrate de facto de Tiraspol. După ce postul a fost renovat și dotat cu echipament per-formant, pompierii și salvatorii intervin mai rapid și eficient în caz de incendii și alte situații extreme.

Finanțare UE: 83.055 euro Contribuție locală: 12.650 euro

Policlinica din orașul Dnestrovsc a fost salvată de la închidere, iar cei 22 de mii de oameni care beneficiază de serviciile sale – de la drumuri lungi. Edificiul, construit în anii ”60 ai secolului trecut a fost reconstruit cu peste 160 de mii de euro, oferiți de UE. Reconstrucția a fost una complexă, fiind schimbat acoperișul, sistemului de încălzire, cel de aprovizionare cu apă și canalizare. Fațada și interi-orul edificiului au fost, la fel, renovate.


Frigul în timpul iernii nu le mai afectează sănătatea copiilor și învățătorilor din satul Nezavertailovca, stânga Nistrului. Uniunea Europeană a finanțat renovarea sistemului de încălzire a instituției. Tot-odată, a fost reconstruită și o anexă în care sunt amplasate sala de festivități și clasele de muncă.


Victimele violenței domestice și a traficului de ființe umane din stânga Nistrului au un adăpost. Uniunea Europeană a finanțat reconstrucția unui adăpost permanent în care cei care au avut de suferit în urma acestor fenomene, vor beneficia in-clusiv de servicii medicale, juridice și de încadrare în câmpul muncii.

Finanțare UE: 197.640 euroGuvernul Suediei: 20.085 euro

Cu bani europeni, la Clubul de șah „SALYUT” din Rîbnița au fost renovate și dotate cu echipament și mobilier toate cele trei săli unde au loc lecțiile și competițiile, blocurile sanitare și celelalte încăperi.

Finanțare UE: 85.570 euroContribuție locală: 732 euro

Casa de cultură din satul Carmanova, stânga Nistrului, colectivele căreia sunt adesea prezente la evenimente culturale de pe malul drept, a bene-ficiat de sprijin european. Instituția a fost reparată și dotată cu sistem de încălzire modern. Acum, cei care frecventează cercurile de dans, canto, dar și meșterii populari își pot valorifica talentele în cele mai bune condiții.


Sala de sport a școlii din Hlinaia, stânga Nistrului, este cea mai mare din sat. Însă doar după ce cu sprijinul UE aceasta a fost reconstruită, elevii s-au putut bucura de ea. Din cauza acoperișului avari-at, sala avea podeaua putredă. În aceeași anexă erau amplasate sala de festivități și cantina. Astfel, sărbătorile erau organizate în antreul școlii. Acum copiii practică sportul, organizează festivități și iau masa într-un edificiu renovat ca la carte.


Tinerii dezinstituționalizați și cei din familii vul-nerabile au o casă - un centru social, construit cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Ei vor putea locui aici de la trei luni la trei ani, timp în care vor putea învăța o meserie și beneficia de servicii me-dicale și juridice.


Sărbătorile au căpătat o cu totul altă amploare pentru locuitorii satului Rașcov din stânga Nis-trului, după ce casa de cultură din localitate a fost renovată. Acum toți rașcovenii: de pe loc, din Vadul Rașcov, raionul Șoldănești, și cei din Slobozia-Raș-cov, dar și locuitorii altor comunități au o casă a săr-bătorii încăpătoare.

Finanțare UE: 223.360 euroGuvernul Poloniei: 30.000 euroContribuție locală: 2.745 euro

Curtea liceului „Evrika”, singura instituție cu preda-re în limba română din Rîbnița, este de nerecunos-cut după ce a fost amenajată cu ajutorul unui grant european. Anterior, teritoriul era plin de gropi, iar elevii nu aveau unde ieși la recreații. Acum acesta arată complet diferit. Elevii au la dispoziție un teren de sport dotat cu toate echipamentele necesare. De condiții mai bune se bucură și copiii din grupele preșcolare care funcționează pe lângă liceu - spe-cial pentru ei au fost construite două terenuri de joc și un spațiu pentru activități artistice.


Peste 750 de copiii își petrec timpul liber cu folos și în condiții sigure la Casa de creație din orașul Dubăsari. Edificiul a fost renovat cu sprijinul finan-ciar al Uniunii Europene. La atelierele de croitorie, canto sau coregrafie vin nu doar copiii din localitate, dar și din satele Lunga, Corjova și Cocieri.


Școala nr.2 din satul Chițcani a beneficiat de spri-jin european. Sistemul de încălzire și toate geamu-rile instituției au fost schimbate. Mai mult, cantina în care se alimentează copiii a fost reparată din temelie.


Sportul a devenit mai atractiv pentru copiii din satul Proteagailovca, stânga Nistrului. Datorită fonduri-lor europene, sala de sport a școlii din localitate a fost reparată pentru prima dată în aproape 60 de ani de la darea în exploatare. Au fost schimbate geamurile vechi pe unele noi, înlocuită pardosea-la și toate rețelele inginerești. Au fost amenajate vestiarele și blocul sanitar. Sala corespunde tuturor cerințelor moderne.


Un edificiu părăsit a fost transformat într-un com-plex sportiv în toată splendoarea, la Blijnii Hutor, un sat cu peste opt mii de locuitori, care se înveci-nează cu orașul Tiraspol. Acum aici își desfășoară activitatea echipe de volei, baschet și gimnastică.

Finanțare UE: 175.880 euroContribuție locală: 915 euro

Cultura e la ea acasă în satul Slobozia-Dușca, unde Centrul regional de cultură a fost renovat ca la carte. Acum satul găzduiește cu mândrie Festivalul Internațional de Folclor „Meșterul Manole“, la care vin colective artistice din România, Italia, sau alte țări. Colectivele din stânga Nistrului sunt binevenite anul împrejur.

Finanțare UE: 178.561 euro Contribuție locală: 22.930 euro

Un pod modern, construit din fonduri europene, a pus capăt problemelor cu care se confruntau de ani buni locuitorii satelor Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, și Proteagailovca, o suburbie a orașului Bender. După ce podul a fost reconstruit, lumea din Hîrbo-văț nu mai e nevoită să înfrunte noroiul, în zonă nu mai există risc de accidente rutiere, iar cele două sate au un punct de legătură sigur.


Proiectul de reorganizare a Centrului de Șah din Rezina a fost așteptat de copii și părinți. Din cauza lipsei unui spațiu special amenajat, dar și a cadre-lor, doar un număr mic de elevi avea posibilitatea să frecventeze lecții de șah, în timp ce numărul de solicitări era mult mai mare. Acum, Centrul de șah din Rezina activează în două încăperi spațioase din incinta Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun”, insti-tuție în care învață peste 900 de copii din diferite localități ale raionului.

Finanțare UE: 49.881 euroCei peste trei mii de locuitori ai satului Speia se bucură de condiții ca la oraș, după ce UE a sprijinit financiar proiectul de dotare a comunității cu sistem de canalizare. Mai mult decât atât, proiectul a con-tribuit și la scăderea nivelului de poluare a râului Nistru.


Cu o populație de peste 5 mii de locuitori, satul Varnița, raionul Anenii Noi, se învecinează cu trei cartiere ale orașului Bender. Accesul între localități este neîngrădit, iar interacțiunea între oameni – in-tensă. O treime din angajații și beneficiarii Liceului Teoretic din Varnița sunt locuitori ai orașului Ben-der. Aceeași situație este la grădiniță, la Centrul comunitar ASCLEPIO, precum și la majoritatea instituțiilor din localitate. Datorită potențialului sporit de consolidare a încrederii, Uniunea Europeană a sprijinit modernizarea complexului educațio-nal-sportiv din comunitate și renovarea Centrului social „ASCLEPIO”.


Elevii din satul Tănătari, raionul Căușeni, au în-ceput să facă sport de performanță după ce sala de sport din gimnaziu a fost renovată din temelie și modernizată cu sprijin european. Timp de șapte ani, clădirea nu a fost folosită și a început să degra-deze. După reparație, aici s-au deschis trei secții de sport: baschet, minifotbal și handbal.


În satul Șerpeni, raionul Anenii Noi, în locul unui vechi început de clădire, în care creșteau copacii, cu ajutorul financiar al Uniunii Europene a fost edifi-cat un Complex Sportiv de toată frumusețea. Acum satul găzduiește turnee sportive, iar echipele de volei, baschet și lupte libere nu se mai înghesuie în sala de sport a școlii din localitate. Pe timp de iarnă, echipele de fotbal - seniori, juniori, veterani, și cea de fete, se antrenează în sala încăpătoare a complexului.


Oficiul Medicilor de Familie din satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, are grijă de sănătatea a 3.600 de localnici, dar și a celor peste 800 de locuitori ai satului Bicioc, din stânga Nistrului. Cu peste 170 mii de euro oferiți de UE, echivalentul bugetului anual al satului, la 30 de ani de la darea în exploatare și la prima reparație capitală, OMF-ul și-a recăpătat imaginea unei instituții în care vii să te tratezi.


Nu mai plouă peste cărțile din Biblioteca satului Molovata, din raionul Dubăsari. Casa de cultură, în care este amplasată și biblioteca, a fost recon-struită în 2017, și acum poate găzdui evenimente culturale de anvergură.


MALUL DREPT / MALUL STÂNG





4 PLATFORME

TEMATICE DE COOPERARE ÎN

DOMENIILE: CULTURĂ, SĂNĂTATE, ECOLOGIE,

EDUCAŢIE ŞI SPORT

AU FOST CREATE REPREZENTANŢII SOCIETĂŢII CIVILE DE PE AMBELE MALURI ALE RÂULUI NISTRU

AU REALIZAT ÎMPREUNĂ

30 DE PROIECTE

15 mii DE LOCUITORI

AI AMBELOR MALURI ALE RÂULUI NISTRU BENEFICIAZĂ DE SERVICII

SOCIALE ÎMBUNĂTĂŢITE


PESTE

40


UN PAROM AL CULTURII A UNIT 15 SATE DE

PE MALURILE NISTRULUI

SATELE HOLERCANI ŞI TÎRNAUCA

AU AJUNS PE FILELE UNEI CĂRŢI DE POVEŞTI

ŞI LEGENDE

ACCES LA ÎNGRIJIREA

PALIATIVĂ ÎN STÂNGA NISTRULUI

ŞCOLI PENTRU PĂRINŢI,

DESCHISE LA CRIULENI ŞI TIRASPOL

URBAN GENERATION – FESTIVALUL CULTURILOR STRADALE DIN CHIŞINĂU

ŞI TIRASPOL

CETATEA TIGHINA A FOST CUCERITĂ

DE ARTĂ

4341 46 47

48 50


Tamara BERZOI, prezentatoare radio

și TV, a citit legenda „Fetele ascunse” la prezentarea cărții,

organizată la Chișinău.

SATELE HOLERCANI ȘI TÎRNAUCA AU AJUNS PE FILELE UNEI CĂRȚI DE POVEȘTI ȘI LEGENDE

Știma Nistrului, povestea de dragoste a lui Laur și Teia sau legenda întemeierii satului Tîrnauca – sunt povești transmise din generație în generație de locuitorii satelor Holercani, amplasat pe malul drept și Tîrnauca, de pe malul stâng. Acestea au fost adunate în cartea „Povești și legen-de de pe Nistru”, editată la inițiativa asociației Klumea.

Istoriile au fost „culese” de jurnalistele Elena Briciuc de la Chișinău și Inna Kireeva, din Tiraspol, de la învățătorii și bibliotecarii din cele două sate, și în special, de la locuitorii vârstnici. Cartea a fost ilustrată de pictorița Ana Grigorovscaia.

„Am făcut zeci de kilometri de drum și am cunoscut o mulțime de oameni deosebiți. Cred că am adunat istorii pentru cel puțin încă două cărți. Din 30 de istorii adunate de la Holercani am selectat cu greu doar zece, așa cum era planificat”, povestește Elena Briciuc, jurnalista care a colectat poveștile în Holercani.

„Fără îndoială, lucrul asupra cărții este unul dintre cele mai minunate proiecte la care am participat, în special, datorită oamenilor pe care i-am cunoscut”, a adăugat Inna Kireeva, jurnalista care a adunat istoriile în Tîrnauca.

42

Cartea a fost distribuită gratuit în satele Holercani și Tîrnauca, la Biblioteca Națională, precum și în 20 de localități în care, cu sprijinul Uniunii Europene, în cadrul programului de consolidare a încrederii, au fost renovate grădinițe, școli, centre sociale sau Case de cultură.

Și prezentarea cărții a avut loc într-un mod inedit. La Chișinău și Tîrnauca, poveștile au fost citite de persoane publice, în limbile română și rusă. Toate „roadele” proiectului: cartea, obiectele artizanale, confecționate de locuitorii celor două sate, au fost prezentate la cea de-a șasea ediție a festivalului etnic IA MANIA.

„Proiectul a durat șase luni și, cu cât mai mult ne-am cunoscut, cu atât mai mult conștientizam că tot ce ne desparte este râul Nistru, restul e în capul nostru”, a menționat Nata Albot, co-fondatoarea „Klumea”.


Pentru reparația Casei de cultură din Raşcov, Uniunea Europeană a oferit peste

244 mii de euro, iar Ambasada Poloniei –

30 de mii de euro.

UN PAROM AL CULTURII A UNIT 15 SATE DE PE MALURILE NISTRULUI

Colective artistice și meșteșugari din 15 sate de pe ambele maluri, situate la poalele stâncilor nistrene, începând cu Șoldănești și Camenca, până la Dubăsari, au participat pe parcursul lunii iunie 2018 la două ediții ale festivalului „Paromul cultural Rașcov – Vadul-

Rașcov”, organizat în premieră de AO „Casa de acasă”, în parteneriat cu un grup de inițiativă din satul Rașcov, stânga Nistrului.

La Rașcov, festivalul a fost găzduit de Casa de cultură, renovată din temelie după o perioadă de 50 de ani de activitate. Pentru reparația edificiului, Uniunea Europeană a oferit peste 244 mii de euro, iar Ambasada Poloniei – 30 de mii de euro. Acum, când ușile sălii de festivități au fost redeschise după o pauză de aproape 20 de ani, în Casa de cultură au loc evenimente culturale

44

de însemnătate regională. „Renovarea Casei de cultură a adus un nou suflu în viața satului nostru. A fost decizia întregii comunități să cerem finanțare anume pentru acest obiect și cred că a fost o decizie înțeleaptă”, afirmă primarul localității, Oleg Berșadschii.

La festival au fost organizate expoziții de fotografii și lucrări manuale confecționate de meșteșugari, dar și excursii la obiectivele turistice din Rașcov: izvorul „Paniska Krinița”, stânca roșie și un cimitir evreiesc care are peste trei sute de ani. În localitate funcționează o biserică ortodoxă și una catolică, construite în secolul al XVIII-lea. Tot aici s-au păstrat ruinele bisericii ortodoxe „Pocrovskaia”, care datează cu anul 1740, și ruinele unei sinagogi, construită în mijlocul secolului al XVIII-lea. La Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, festivalul a avut loc în aer liber, într-un anturaj peisagistic de pe malul Nistrului. Ansambluri folclorice, dansatori, tarafuri din zona Nistrului de mijloc cu un amalgam de cântece, dansuri și secvențe din spectacole teatralizate au făcut atmosferă. Ghizii din localitate au organizat excursii la Casa-muzeu „Dumitru Matcovschi”, cimitirul evreiesc, Grotele în stânci, Clopotnița din sec. XV etc.


Costumul tradițional al vadrașcovenilor.

mireasă. S-a încercat realizarea unei replici cât mai fidele originalului.

Cămașa pentru bărbați din Vadul-Rașcov este o cămașă de tip tunică. Cea mai valoroasă compoziție ornamentală, cusută după tradiție, este amplasată la umăr și reprezintă pământul înconjurat de ape. Culorile ațelor fac trimitere la semnificația pământului și a apelor.

O hartă turistică pentru satele situate la poalele stâncilor nistrene

Rașcovenii și vadrașcovenii au elaborat împreună o hartă turistică a 15 sate situate la poalele stâncilor nistrene și un documentar despre amintirile locuitorilor vârstnici despre interacțiunea cele două maluri.

„Proiectul „Paromul cultural Rașcov – Vadul-Rașcov” a fost organizat pentru a consolida relațiile culturale, turistice și de prietenie între satele de pe ambele maluri, situate la poalele stâncilor nistrene”, conchide Alina Ciobanu, coordonatoarea AO „Casa de acasă”.

A fost reconstituit constumul tradițional al vadrașcovenilor

Cu trei stele ale norocului și un arbore al vieții – simbol al veșnicii tinereți și al vieții fără de moarte. Așa arata ia tradițională, cusută și purtată de gospodinele din satul Vadul-Rașcov (raionul Șoldănești) încă de la începutul secolului XIX-lea. Găsite în cufărul familiei renumitului poet Dumitru Matcovschi și expuse în casa-muzeu a poetului de către sora acestuia, Valentina Rotaru,

costumele tradiționale au fost reconstituite în cadrul proiectului „Comorile stâncilor Nistrene”.

Cămașa pentru femei are altiță, iar mai sus de aceasta este cusut arborele vieții – simbolul veșnicii tinereți și al vieții fără de moarte, urmat de ornamentul jemnei – pâinea mirilor, simbolul belșugului. Încrețul, ornamentația mânecii între altiță și râuri, este cusut în forma brazdelor de aur, iar pe piept și pe spate sunt reprezentate râuri cu flori stilizate. Este o cămașă de

46

ACCES LA ÎNGRIJIREA PALIATIVĂ ÎN STÂNGA NISTRULUI

Instituțiile medicale din stânga Nistrului au preluat experiența Chișinăului în crearea și menținerea serviciilor de îngrijire paliativă pentru pacienții oncologici. Inițiativa aparține Fundației Filantropice Medico-Sociale „Angelus Moldova” și a fost realizată în parteneriat cu un grup de inițiativă din care fac parte angajații sistemului medical din stânga Nistrului.

Îngrijirea paliativă a devenit parte componentă a sistemului de sănătate în Republica Moldova încă din anul 2008. În stânga Nistrului, însă, această practică este o noutate atât pentru personalul medical, cât și pentru pacienți. Conform statisticilor, la sfârșitul anului 2016, peste zece mii de persoane se aflau la evidența Dispensarului oncologic de la Tiraspol. Cota persoanelor care au decedat pe parcursul primului an de la stabilirea diagnosticului a constituit 27,6%.

„Specialiștii de la Tiraspol au fost de acord că este strict necesar să fie create aceste servicii și în stânga Nistrului. Este spre beneficiul persoanelor diagnosticate și al familiilor lor”, afirmă Valerian Isac, expert național. Bazele îngrijirii paliative în stânga Nistrului au început cu

instruirea specialiștilor, traducerea protocoalelor clinice, a Ghidului de îngrijiri paliative și altor informații de specialitate relevante. La prima etapă au fost instruiți 16 medici, terapeuți și oncologi, din fiecare raion din stânga Nistrului. La rândul lor, aceștia au organizat instruiri pentru colegii din instituțiile în care activează. Specialiștii din stânga Nistrului au efectuat vizite la domiciliul pacienților împreună cu personalul de la „Angelus Moldova”, au urmărit cum sunt acordate serviciile de îngrijiri paliative pediatrice în staționar, dar și la Centrul de Îngrijiri Paliative Pediatrice „Casa Angelus” din s. Isacova, raionul Orhei.

„Instruirile sunt foarte importante pentru ca noi să pregătim terenul pentru deschiderea unui centru de îngrijiri paliative care ar acorda nu doar servicii medicale, dar și suport psihologic și social. Unii pacienți au nevoie de

comunicare la fel de mult ca de îngrijiri medicale propriu-zise. La fel, este important să știm cum să ajutăm rudele pacienților. Și ei au nevoie de sprijin psihologic”, susține Alina Andreeva, medic oncolog-șef la Tiraspol. Potrivit ei, unii medici care activează în stânga Nistrului deja au început a implementa practicile preluate de la colegii de la Chișinău. În conformitate cu prevederile unui regulament aflat la stadiul de aprobare, pacienții vor fi monitorizați în permanență atât de medicii oncologi, cât și de terapeuții care activează în localitățile din stânga Nistrului.

Potrivit Alinei ANDREEVA, deschiderea unui centru de îngrijiri paliative în stânga Nistrului ar putea fi perspectiva următorilor doi ani. „Acest serviciu este o prioritate pentru noi și o necesitate pentru medici, pacienți și pentru rudele acestora”, spune specialista.


ȘCOLI PENTRU PĂRINȚI, DESCHISE LA CRIULENI ȘI TIRASPOL

Sarcina, nașterea dar și îngrijirea nou-născuților au devenit subiect de studiu în cadrul școlilor viitorilor părinți, care au fost deschise la Spitalul raional Criuleni și Centrul Mamei și Copilului din Tiraspol. Instruirile sunt realizate de psihologi, pediatri, medici de familie, neonatologi și ginecologi care oferă tot sprijinul informațional de care au nevoie cuplurile care se pregătesc să devină părinți.

Beneficiarii pot opta pentru două forme de instruire – un curs de zece ședințe, prevăzut pentru gravidele care au înregistrat sarcina până la a 12-ea săptămână și un curs de patru ședințe pentru femeile în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină. Instruirile se desfășoară în limbile română și rusă și au durata de 1,5-2 ore.

Cursurile includ atât module teoretice, cât și practice. Printre temele care sunt predate la școala părinților se numără: schimbările corpului gravidei în timpul sarcinii și nașterii; prevenirea depresiei pre sau postnatale; alimentația sănătoasă în timpul sarcinii; nașterea pas cu pas; igiena sânului și pozițiile de alăptare etc. Sunt organizate instruiri și pentru bărbații care vor să asiste la naștere.

Pe durata proiectului, două echipe multidisciplinare de specialiști din cadrul Spitalului raional Criuleni și Cen-trului Mamei și Copilului din Tiraspol au beneficiat de un training de formare a abilităților și competențelor în pre-gătirea perinatală a femeilor și adolescentelor gravide.

Instruirile de acest fel sunt o noutate pentru cele două instituții medicale. La spitalul din Criuleni, nasc în fiecare an circa 400 de femei din raion, dar și din localitățile din Dubăsari, inclusiv din cele situate în stânga Nistrului. Administrația spitalului crede că numărul de nașteri va crește datorită școlii. „Calitățile profesionale ale echipei perinatale îi vor motiva pe viitorii părinți din raioanele pe care le deservim să nască mai aproape de casă, alegând maternitatea din Criuleni”, susține directorul Spitalului raional, Nicolae Croitor.

Natalia Slepuha, directoarea Centrului Mamei și Copilului din Tiraspol, îndeamnă femeile gravide, dar și partenerii acestora să vină cu încredere la Școala Pre și Postnatală. „La această școală viitorii părinți vor obține răspuns la toate întrebările, iar medicii le vor fi alături ca să le explice toate aspectele care îi interesează”.

Proiectul „Implementarea modelului de activitate în bază de voluntariat a școlilor perinatale pentru femeile și adolescentele gravide” a fost realizat de Centrul pentru Informare și Comunicare în Sănătate, în parteneriat cu Centrul Mamei și Copilului din Tiraspol și Spitalul raional Criuleni.

La spitalul din Criuleni,

nasc în fiecare an circa 400 de femei din raion, dar și din localitățile din Dubăsari, inclusiv din cele situate în stânga Nistrului.

Anual, circa 1.600 femei nasc la Centrul Mamei și Copilului din Tiraspol.

48

URBAN GENERATION – FESTIVALUL CULTURILOR STRADALE DIN CHIȘINĂU ȘI TIRASPOL

Sute de oameni care practică parkour, break dance, hip-hop, riders, street ball, DJ-ing sau graffitti au cucerit pentru o zi parcurile centrale din Chișinău și Tiraspol, și pentru totdeauna inimile locuitorilor lor. Diversitatea artei stradale a excelat la „Urban Generation” - festival organizat în premieră la Chișinău și Tiraspol în vara anului 2018.

„Cultură stradală este considerată practic orice mișcare de tineret care iese din tiparele artei academice, sportului oficial și altor direcții de activități tradiționale. Fără restricții de vârstă sau statut social, aceasta atrage în rândurile sale tot mai mulți oameni”, este de părere Veaceslav Bejenari, directorul ONG-ului „Vitality”, unul dintre autorii ideii.

Egor Cucerenco, locuitor al orașului Tiraspol, în vârstă de șaisprezece ani, este captivat de BMX (Bicycle Moto eXtreme), cu alte cuvinte – ciclism extrem. „Când aveam 10 ani, tata mi-a cumpărat o bicicletă. Peste un timp am refăcut-o astfel încât să arate ca o BMX mare, o bicicletă concepută pentru ciclismul extrem, și, încetul cu încetul, am început să deprind salturile de pe scări. E o

metodă de a uita o vreme de comunicarea virtuală și de a comunica pe viu”, spune Egor.

La cele două festivaluri, publicul a fost fascinat de diversitatea stilurilor și perfecțiunea tehnicii. „Omul poate învinge legile fizicii”, a spus Olga Moisei, una dintre sutele de persoane prezente la festivalul din scuarul „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

O altă semnificație a evenimentului a fost depășirea prejudecăților. „Aveam anumite idei preconcepute în privința acestor tineri. Acum văd că sunt minunați și își petrec timpul liber util și cu sens", a menționat Aliona Solovei, locuitoare a orașului Tiraspol.


Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a fost prezent la ambele ediții ale festivalului: „Am fost uimit de numărul mare de tineri talentați, de dinamismul și energia lor pozitivă. Sinergia ambelor maluri vine de la locuitori săi. Mă bucur să văd iubitorii artelor stradale la evenimente de acest fel, sprijinite de UE”. Festivalul a fost lansat de organizația neguvernamentală „Dezvoltare inovativă și suport pentru direcțiile sociale de bază”, în parteneriat cu organizația „Vitality”, „Fondul de dezvoltare a colectivelor de creație” și organizația „Urban Spirit”.

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica

Moldova, Peter MICHALKO, a fost

prezent la ambele ediții ale festivalului.

50

CETATEA TIGHINA A FOST CUCERITĂ DE ARTĂ

Fortăreața cucerită de artă – e un statut pe care l-a câștigat Cetatea Tighina datorită evenimentelor culturale pe care le găzduiește. Totul a început în 2017, când Orchestra Națională de Tineret a Moldovei (MNYO), a inclus-o în turneul „La La Play”.

„Ne propusesem să aducem muzica clasică acolo, unde aceasta nu a mai răsunat anterior. Cetatea Tighina urma să fie culminația turneului”, spune Andriano Marian, fondatorul orchestrei.

„Prima încercare a fost o adevărată provocare. Era ceva nou pentru administrația orașului și a cetății, însă după succesul de care s-a bucurat concertul, un an mai târziu, am fost din nou invitați la cetate, deja de gazde, iar numărul spectatorilor a depășit cifra de două mii”, își amintește Andriano Marian.

Primul concert MNYO la Cetatea Tighina,anul 2017.

Peste 2 mii de oameni au

venit la concertul susținut de

MNYO la cetate în 2018.


După concertul de muzică clasică a urmat și „Nistru Jazz Fest”, un eveniment care a promovat muzica jazz și a demonstrat ce pot realiza împreună artiștii de pe ambele maluri ale Nistrului. Lume din diferite orașe de pe ambele maluri a savurat într-o ambianță unică, creată de turnurile seculare ale fortăreței, talentul interpreților Geta Burlacu și Cristofor Aldea – Teodorovici, și al orchestrelor „Jazz Steps” din Chișinău și „Dixiland Liberty” din Tiraspol.

De fiecare dată, publicul a primit artiștii cu o căldură deosebită. „Am venit cu prietenii de la Chișinău ca să savurez muzica jazz”, și-a împărtășit impresiile Anna Gogu, vizitatoare din Chișinău.

„Locuiesc la Tiraspol, dar la Cetatea Tighina am venit pentru prima oară. Am fost atras demult de cetate, iar concertul a fost un imbold”, a afirmat Veaceslav Bortnikov, unul dintre spectatori.

Potrivit administrației cetății Tighina, organizarea eveni-mentelor culturale a devenit una dintre componentele de bază a strategiei de dezvoltare a citadelei.

Nistru Jazz Fest, organizat la 9 septembrie 2018.

52

Interpreta Geta Burlacu, alături de orchestrele „Jazz Steps” din Chișinău și „Dixiland Liberty” din Tiraspol.

COLABORAREA SOCIETĂȚII CIVILEMALUL DREPT / MALUL STÂNG

Peste 120 de logopezi, pedagogi, psihologi și alți lucrători sociali de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și părinți au studiat tehnici de lucru cu copiii cu autism: ABA terapia, stimularea vorbirii, și altele.

Medicii de pe ambele maluri au pus bazele pre-luării protocolului de prevenire a cancerului de col uterin de către sistemul medical din stânga Nistrului. Totodată, la centrele medicale din satele Copanca, Gura Bîcului și Cioburciu (stânga Nistru-lui) au fost dotate Centre maternale, iar femeile din aceste localități au beneficiat de consultații medica-le gratuite la medicii ginecologi și stomatologi.

Peste o sută de copii din opt comunități de pe am-bele maluri ale râului Nistru au participat la Festi-valul fotbalistic „Împreună suntem o echipă!”. Pe lângă competiția sportivă, copiii au avut parte și de un program de divertisment: concursuri și rug de tabără, iar școlile sportive – de echipament în valoare de 13 mii de lei.

Cele două ediții ale Forumului „Culture Beyond Borders and Time” au adunat peste 150 de partici-panți de pe ambele maluri ale râului Nistru.

14 tineri cineaști de pe malul drept și stâng al Nistrului au realizat, după instruiri, șapte docu-mentare unice. Ulterior, acestea au fost proiectate în șapte localități de pe ambele maluri ale Nistrului: la Chișinău, Tiraspol, Molovata Nouă, Holercani, Doroțcaia, Rîbnița și Mălăiești.

La Varnița și Bender au fost create Centre de instruire în acordarea primului ajutor medical. Voluntarii centrului predau tehnici de prim ajutor în caz de urgențe medicale: înec, leziuni termice, su-focare cu corpi străini, accidente rutiere, fracturi și alte cazuri de risc pentru viață și sănătate.

174 copii din satul Pîrîta au beneficiat de control specializat al văzului, serviciu prestat de medi-cul-oftalmolog de la Școala-grădiniță corecțională Nr.44 pentru copii cu deficiențe de văz din or. Ti-raspol. Grădinița „Viorica” din satul Pîrîta și școa-la-grădiniță pentru copii cu deficiențe de văz Nr.44 din Tiraspol au fost dotate cu echipament pentru desfășurarea activităților educaționale pentru copiii cu nevoi speciale.

130 de copii din dreapta și stânga râului Nistru, dar și din România, au participat la festivalul inter-național de caiac canoe.

Școala de vară „YOUTH FOR TRUST”, orga-nizată de AO „Piligrim-Demo”, malul drept, și Centrul „APRIORI”, malul stâng, a adunat tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru, dornici să afle cât mai mult despre liderism, activism civic și democrație.

Cea de-a 3-a ediție a Zilelor Spațiului Pu-blic-2018 a fost organizată pe ambele maluri ale râului Nistru și a întrunit un șir de evenimente culturale și activități precum: ateliere de lucru, re-zidențe artistice, conferința internațională „Cultura e Bun Comun”, expoziția „Cultura/Viitorul Cartiere-lor”, tururi ghidate în Chișinău și Bender, proiecții de filme, concerte cu participarea artiștilor de pe ambele maluri.

Datorită unui parteneriat între ambele maluri, în stânga Nistrului au fost puse bazele echipelor mo-bile. Astfel, un grup format din: psiholog, pedagog social, logoped, kinetoterapeut, și un coordonator, acordă asistență familiilor în care sunt copiii cu ne-voi speciale.

Centrul de Informare Turistica (CIT) din Tiraspol cu sprijinul colegilor din CIT Chișinău a organi-zat tururi informative pentru a promova două regiuni turistice de pe malul stâng: Tiraspol - Bender și Du-băsari. Peste 30 de operatori turistici, ghizi și repre-zentanți ai agențiilor de turism au vizitat locațiile și le-au inclus în oferta turistică.

120 elevi din raionul Ștefan Vodă și Dubăsari, stânga Nistrului, au devenit formatori în domeniul ecologic.

180 de persoane în etate din Rîbnița și Bălți au vizitat muzee, expoziții, galerii de artă și locuri istorice de pe ambele maluri ale râului Nistru, datorită proiectului „Împreună împotriva singurătății.

25 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului au imortalizat peisajele rezervațiilor naturale Codru și Iagorlîc prin poze și filmulețe, și au sensibilizat locu-itorii ambelor maluri ale Nistrului față de problemele ecologice.

Adolescentele din familii vulnerabile au învățat să coase articole de îmbrăcăminte, croindu-și ast-fel, un drum către un viitor mai sigur.

128 de educatori și părinți au însușit conceptul de „educație prin artă” și „art-terapie”.

Peste 30 de tineri din familii vulnerabile din ora-șul Bender și satul Varnița au învățat să prepare bucate tradiționale, să coase, să fotografieze, au mers în excursii și și-au expus lucrările la o expo-ziție de fotografii. Ei și-au creat o perspectivă mai clară asupra viitorului propriu, dar și comun.

Peste 120 de persoane – angajați ai instituțiilor culturale și reprezentanți ai administrațiilor locale din Molovata, Slobozia-Dușca, Doroțcaia, Car-manova, Speia și Grigoriopol au fost instruite în managementul proiectelor culturale.

Circa 50 de specialiști responsabili de siguranța alimentelor, medici veterinari, reprezentanți ai sa-telor Talmaza și Nezavertailovca, experți în medici-na preventivă, inspectori piscicoli, lectori și studenți de pe ambele maluri au fost instruiți în domeniul conservării resurselor piscicole ale Nistrului Inferior.

20 de locuitori ai celor două sate cu denumirea Cioburciu din dreapta și stânga Nistrului au învățat să instaleze și să deservească colectoare solare și au trecut direct la lucru: au instalat câte un colector solar la două instituții de educație din ambele localități.

Angajații Caselor de cultură din localitățile Ti-raspol, Bender, Varnița, Vorniceni, Doroțcaia, Chițcani, Gîsca, Stejăreni, Dolna și Micleușeni au învățat să atragă finanțări pentru organizarea evenimentelor culturale, la atelierele comune, or-ganizate de Centrul de Asistență și Intervenții Co-munitare.

În baza experienței incubatorului de afaceri ASEM Chișinău ș a celui din Soroca, peste 50 de tineri din stânga Nistrului au fost instruiți în do-meniul dezvoltării antreprenoriatului. În urma unui concurs, trei dintre aceștia au obținut mini-granturi pentru inițierea afacerii.

Medicii infecționiști din Rezina, Rîbnița, Camen-ca și Dubăsari și-au perfecționat abilitățile profesi-onale la instruirile referitoare la protocoalele inter-naționale actualizate de prevenire, diagnosticare și tratare a hepatitelor virale.





PESTE NISTRU

NE GĂSIȚI ONLINE:www.md.undp.org

http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/index_en.htm

URMĂRIȚI-NE PE:facebook: Poduri de încredere peste Nistru

ОК: Мосты Доверия через Днестр

2018

istorii nistrene

Această publicație este produsă în cadrul Programului finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Opiniile exprimate aici nu reflectă în mod obligatoriu politicile oficiale UE sau PNUD. Copyright PNUD Moldova 2018

CONCEPT: Natalia PORUBIN

AUTOARE TEXTE: Natalia PORUBIN, Marina KIREEVA

FOTO: Victor PICTOR

COORDONARE: Irina PERCIUN

DESIGN AND LAYOUT: IMPRINT Plus srl


ÎMPREUNĂ CREĂM PODURI DE ÎNCREDERE PESTE NISTRU

Documents