Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene Goleanu Raluca Ştefania Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III Coordonatorul lucrării Prof.univ.dr Alexandru Felicia Rezumat. Acest studiu își propune să pună în evidență importanța impozitelor inirecte precum și impactul acestora asupra venitului populației pus în balanță cu impactul impozitelor indirecte încasate la bugetele de stat. Lucrarea prezintă evoluția acestor impozite pentru perioada 1995-2014, precum și strânsa legătură dintre taxa pe valoarea adăugată și produsul intern brut. Cuvinte cheie: impozite, TVA, accize, taxe vamale, impozit indirect. Clasificare JEL: H24. Clasificare REL: 13Z. Introducere Impozitul este cea mai veche resursă financiară, definit ca o contribuție bănească obligatorie cu titlu nerambursabil, prin care se constituie resursele financiare ale statului. Prin introducerea unui impozit, statul urmărește două direcții și anume producerea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice și folosirea impozitului ca instrument de impulsionare a unor ramuri economice, stimularea ori reducerea producției sau consumul unor mărfuri, extinderea sau dimpotrivă, restrângerea relațiilor comerciale cu străinătatea. Extinderea relațiilor comerciale cu străinătatea poate fi stimulată prin măsuri fiscale constând în restituirea parțială sau integrală a impozitelor indirecte aferente mărfurilor exportate: reducerea nivelului taxelor vamale percepute de către stat la importul anumitor mărfuri utilizate pentru fabricarea de produse destinate exportului. Limitarea accesului mărfurilor străine se poate realiza prin practicarea unor taxe vamale cu caracter protecționist la importul anumitor marfuri, iar restrangerea exportului anumitor marfuri străine se poat e realiza prin implementarea de taxe vamale la exportul acestora. Impozitele indirecte sunt mai volante, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor (tarifele prestărilor de servicii), iar nemulțumirea cumpărătorilor se îndreaptă împotriva agenților economici care practică prețurile majorate, iar nu a statului, care a ordonat sporirea impozitelor, ce a dus la scumpiea acestora: cumpărătorul nu știe cât din prețul plătit pentru produs (serviciu) revne agentului economic și cât ajunge în tezaurul public 1 . În elementele impozitului indirect găsim: taxa pe valoare adăugată, accizele, acestea fiind impozite pe consum, taxe vamale, precum și alte impozite indirecte. Taxa pe valoare adăugată numită simplist TVA este cel mai semnificativ impozit indirect, care are o contribuție destul de substanțială la bugetele de stat. Acest impozit cu 1 Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, p. 410.
24
Embed
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene - fin.ase.ro · Taxele vamale, au o influență mai redusă, însă substanțială, la bugetul de stat, ele aducând un plus de valoare
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene
Goleanu Raluca Ştefania
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III
Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr Alexandru Felicia
Rezumat. Acest studiu își propune să pună în evidență importanța impozitelor inirecte
precum și impactul acestora asupra venitului populației pus în balanță cu impactul
impozitelor indirecte încasate la bugetele de stat. Lucrarea prezintă evoluția acestor impozite
pentru perioada 1995-2014, precum și strânsa legătură dintre taxa pe valoarea adăugată și
Impozitul este cea mai veche resursă financiară, definit ca o contribuție bănească
obligatorie cu titlu nerambursabil, prin care se constituie resursele financiare ale statului. Prin
introducerea unui impozit, statul urmărește două direcții și anume producerea veniturilor
necesare acoperirii cheltuielilor publice și folosirea impozitului ca instrument de impulsionare
a unor ramuri economice, stimularea ori reducerea producției sau consumul unor mărfuri,
extinderea sau dimpotrivă, restrângerea relațiilor comerciale cu străinătatea.
Extinderea relațiilor comerciale cu străinătatea poate fi stimulată prin măsuri fiscale
constând în restituirea parțială sau integrală a impozitelor indirecte aferente mărfurilor
exportate: reducerea nivelului taxelor vamale percepute de către stat la importul anumitor
mărfuri utilizate pentru fabricarea de produse destinate exportului. Limitarea accesului
mărfurilor străine se poate realiza prin practicarea unor taxe vamale cu caracter protecționist
la importul anumitor marfuri, iar restrangerea exportului anumitor marfuri străine se poate
realiza prin implementarea de taxe vamale la exportul acestora.
Impozitele indirecte sunt mai volante, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor
(tarifele prestărilor de servicii), iar nemulțumirea cumpărătorilor se îndreaptă împotriva
agenților economici care practică prețurile majorate, iar nu a statului, care a ordonat sporirea
impozitelor, ce a dus la scumpiea acestora: cumpărătorul nu știe cât din prețul plătit pentru
produs (serviciu) revne agentului economic și cât ajunge în tezaurul public1.
În elementele impozitului indirect găsim: taxa pe valoare adăugată, accizele, acestea fiind
impozite pe consum, taxe vamale, precum și alte impozite indirecte.
Taxa pe valoare adăugată numită simplist TVA este cel mai semnificativ impozit
indirect, care are o contribuție destul de substanțială la bugetele de stat. Acest impozit cu
1 Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, p.
410.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene
nume de taxă, a îmbrăcat diferite forme și cote de-a lungul timpului, iar în prezent aceasta
are în principal trei cote de taxare, diferite de la stat la stat, cota standad și două cote reduse.
Cotele reduse pot încuraja dezvoltarea sectoarelor de activitate pe care activează, apărând
venitul indivizilor precum și puterea de cumpărare a acestora.2 TVA-ul are o legătură direct
proporțională cu produsul intern brut, fapt care va fi demonstrat in studiul de caz.
Accizele sunt o formă specială a taxelor pe consumație, destul de răspândite în țările cu o
economie de piață, incluse în prețul de vânzare al produselor. Acestea au în general o cerere
inelastică, fiind numite și impozite stabile, când vine vorba de încasarea lor la buget.
Taxele vamale, au o influență mai redusă, însă substanțială, la bugetul de stat, ele
aducând un plus de valoare încasărilor publice.
1.Impozitele indirecte
Fiscalitatea reprezintă sistemul prin intermediul căruia se constinuie resursele financiare
ale statului, necesare realizării obiectivelor economice și sociale3. Fiscalitatea este privită pe
de-o parte ca un element nevativ, însă poate fi considerată și unul pozitiv. Aspectul negativ
are în vedere perceperea de către contribuabili a obligațiile acestora de a plăti impozitele către
stat. Însă trebuie sa avem în vedere și faptul că prin intermediul instrumentelor fiscalității se
formează resursele financiare necesare finanțării cheltuielilor publice. Instrumentele
fiscalității sunt: impozitele, taxele și contribuțiile.
Impozitul reprezintă plata bănească, obligatorie, cu titlu nerambursabil, efectuată de
persoanele fizice și juridice, la termenele precis stabilite de lege, pentru veniturile realizate
sau averea deținută, către bugetul de stat.
Taxa este definită ca fiind o sumă plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă,
pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic sau de o instituție publică ori
financiară. 4 Sub acest aspect, taxa nu poate fi considerată un venit fiscal, o datorie obligatorie
către stat, ci suma plătită de către indivizi pentru a beneficia de un serviciu.
Impozitele, taxele și orice alte venituri bugetare de stat și ale bugetului asigurărilor
sociale de stat se stabilesc numai prin lege. 5
Rolul impozitului indirect se manifestă pe plan financiar, economic și social, diferit în
funcție de etapa de dezvoltare economico-socială. Dintre acestea, cel mai important este rolul
financiar, deoarece prin intermediul impozitelor sunt procurate resursele financiare necesare
pentru acoperirea cheltuielilor publice. Impozitele indirecte se percep la vânzarea mărfurilor
și serviciilor, prin adăugarea unor cote de impunere la prețurile și tarifele acestora, se
încasează de la fiecare individ care cumpără produse sau beneficiază de servicii impozabile,
pot afecta nivelul de trai și puterea de cumpărare a populației, perceperea lor este comodă și
reclamă un cost redus.
Pe plan economic impozitele indirecte reprezintă un mijloc de intervenție a statului în
economie pentru a regla procesele economice. Ele pot fi pentru a stimula sau a descuraja
anumite activități, pentru a crește sau a reduce producția sau consumul unui anumit produs,
pentru a stimula sau frâna comerțul exterior, etc. 6
2 Journal of Public Economics 131 (2015) 87–100 , Contents lists available at ScienceDirect. 3 Vintilă, G. (2006), Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonică, București, p. 12. 4 Legea Finanțelor Publice nr 500/2002 publicată în M.Of nr 597 dib 13 august 2002, art 2 pct. 40. 5 Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003,
republicată cu reactualizarea denumirilor și o altă numerare în M.Of nr. 767/31,10,2003, titlul 4, Economia și
finanțele publice art. 139. 6 Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
Pe plan social, impozitele indirecte se concretizează în faptul că, prin intermediul lor se
asigură soluționarea unor probleme pentru diferite categorii sociale.
Principiile impozitelor:
principiul justei impuneri (echității fiscale) potrivit căreia cetățenii fiecărui stat
trebuie să contribuie cu impozite la acoperirea cheltuielilor publice
principiul certitudinii impunerii, vizează legașitatea impunerii și presupune că
mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană sa fie certă și nu arbitrară, iar
termene, modalitățile de percepere a impozitelor și sumele de plată trebuie sa fie
clare și cunoscute de fiecare plătitor
principiul comodității perceperii impozitelor presupune încasarea impozitelor cu
un minim de cheltuieli și, totodată acestea să fie cât mai puțin apăsătoare pentru
plătitori
Cotele utilizate pentru stabilrea impozitelor indirecte nu sunt diferențiate în funcție de
venit, avere sau situație personală, drept urmarel, se lasă falsa impresie că ele ar afecta în
aceeași măsură, veniturile tuturor consumatorilor de produse, servicii și lucrări. În realitate,
ele îi afectează pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep, de regulă la
vânzarea bunurilor de larg consum, a căror valoare are o pondere mult mai mare în bugetele
celor săraci (de exemplu valoarea alimentelor atinge 60% din venitul acestora).
Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat, de regulă, de către comercianți, dar
sunt suportate de consumatori. Drept urmare, ele afectează veniturile reale ale populației, ceea
ce înseamnă că ele duc la micșorarea puterii de cumpărare7
Principalele elemente ale impozitului se numără: subiectul (plătitorul), suportatorul,
termenele de plată și alte elemente semnificative8. -
Principalele grupe de impozite indirecte sunt:
taxa pe consum: TVA și accize
taxe vamale:
alte taxe generale: de timbru, de înregistrare, de judecătorie, de notariat,
deconsultanță, etc.
2.Taxa pe valoare adăugată
Taxa pe valoare adăugată este un impozit relativ recent, dar având în vedere extinderea sa
rapidă – fiind utilizat în peste 120 de țări – poate fi considerat impozitul cu cea mai mare
dezvoltare din secolul XXI9.
Prima Directivă privind TVA, în art. 2 prevede că „principiul sistemului comun al taxei
pe valoare adăugată constă în aplicarea unei taxe generale pe consum asupra bunurilor și
serviciilor, proporțional cu prețul acestora, pentru fiecare fază din procesul de producție și
distribuție10.”
TVA-ul este definit ca fiind „acel impozit indirect datorat bugetului de stat, care se aplică
pe fiecare stadiu al circuitului economic ( de fabricație, de distribuție) al unui produs finit,
7,8 Florescu, D.A.P, Bălașa, G., Dogaru, M., Derscanu, A., Martinescu, A. (2010), Impozite indirecte și taxe.
Reglementări legale. Jurisprudență, Editura Universul Juridic, Bucureşti p.8, p.10.
9 Keen, M., Ebrill, L., Bodin, J.P., Summers, V., The Modern VAT, International Monetary Fund, p. 11. 10 First Council Directive 62/227/EEC of 11 April 1967.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene
asupra valorii adăugate realizate în fiecare etapă de către toti cei care contribuie la producerea
și desfacerea acelui produs, până când el ajunge la consumatorul final. 11
Unul dintre avantajele TVA-ului este că prin aplicarea sa, statul poate încasa o parte a
impozitului mai repede, putând beneficia de această sumă a bugetului pentru acoperirea
cheltuielilor economice și sociale.
Figura 1
7.50% 8.60% 8.40% 9.30% 7.80% 8.10%0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Ponderea încasărilor din TVA în PIB
Sursa datelor: Eurostat
Principalele caracteristici ale taxei pe valoare adăugată sunt:
- este un impozit indirect inclus in prețul bunurilor și serviciilor
- este un impozit unic, cu plată fracțională deoarece el se calculează și se datorează
în fiecare stadiu din procesul de producție
- are un caracter universal – se aplică tuturor operațiilor impozabile
- este un impozit neutru – constă în aplicarea aceleiași cote tuturor operațiunilor
economice, excepție fac cotele reduse
- transparența – fiecare persoană și agent economic cunoaște mărimea impozitului.
În sfera de cuprindere a TVA se cuprind operațiunile care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții12:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuată cu plată
b) livrarea bunurilor/serviciilor sunt efectuate de persoane impozabile
c) livrarea de bunuri/prestarea serviciilor rezultă dintr-o activitate economică.
Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată – denumite
operațiuni impozabile – pot fi:
11 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015. Ediție
adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016. 12 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015. Ediție
adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016 - Art. 268.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
operațiunile taxabile
operațiunile scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA, dar
este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru
bunurile sau serviciile achiziționate
operațiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA si nu
este permisă deducerea acesteia penru bunurile sau serviciile achiziționate
operațiuni de import scutite de taxa pe valoare adăugată.
Persoane impozabile
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră
independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestei activități. Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor
liberale sau asimilate acestora. 13
Baza de impozitare, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul
țării, cuprinde următoarele:
a) impozitele și taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac
obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de
servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii.
TVA la nivelul României
Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993 prin Ordonanța
nr.3/1992 a Guvernului României. Cota standard era stabilită la 18%. Cota zero era prevăzută
pentru operațiunile de export efectuate de agenții economici cu sediul în România. Cota
redusă de 9% pentru anumite produse alimentare și farmaceutice de strictă necesitate a fost
introdusă la 1 ianuarie 1995. De la 1 februarie 1998 cota standard a fost majorată la 22% iar
cea redusă la 11%. În anul 2000 cota standard devine 19% iar cota redusă este eleminată.
Eliminarea cotei reduse afectează veniturile persoanelor sărace, pentru care bunurile de
consum de primă necesitate și medicamentele au o pondere ridicată în totalul consumului.
Dupa o serie de modificări, în prezent se regăsesc următoarele cote de taxă:
Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse,
iar nivelul acesteia este:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice
conform legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292
alin. (1) lit. b);
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
13 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015. Ediție
adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016 - Art. 269.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor
alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice,
semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a
completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC
corespunzătoare acestor bunuri;
f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât
berea
g) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
livrări de bunuri și prestări de servicii:
a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în
principal publicității;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice,
târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe,
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite.
Figura 2
18% 18%22%
19% 19%24%
20% 19%
0%
10%
20%
30%
1993 1995 1998 2000 2004 2010 2016 2017
Evoluţia cotelor de TVA standard în
România
Sursa datelor: INSSE.
În următorul tabel se regăsesc încasările trimestriale pe o perioadă de 5 ani, începând cu
anul 2010. Sursa date: Eurostat, exprimate în milioane euro.
Tabelul 1 Încasări din TVA, perioadă analiză 2010-2015
Nivelul impozitelor indirecte la nivelul UE (exprimate in mrd euro) anul 2015
Atasat în anexă se află tabelul nr 3. care reprezintă nivelul incasărilor din taxa pe
valoarea adăugată la nivel UE, date exprimate în milioane euro, perioadă de analiză 2010-
2015, sursă Eurostat.
3.Accizele
Accizele reprezintă o formă specială a taxelor de consumație, care sunt stabilite asupra
unor produse cu pondere mare și constantă în consum și care, de obicei, au cerere inelastică.
Astfel, creștera prețurilor bunurilor impozitate prin accize nu determină reduceri semnificative
ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare provenite din accize sunt relativ
stabile.
Accizele armonizate, denumite în continuare accize , sunt taxe speciale percepute direct
sau indirect asupra consumului anumitor produse și anume: bere, vinuri, băuturi fermentate,
alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, carburanți, energie electrică, cafeaua ,
blănuri naturale, excepție cele de iepure, oaie, capră, parfumuri, bijuterii, armament, iahturi și
bărci cu motor.
În România accizele au fost introduse încă din anul 1991 prin Hotărârea Guvernului
nr.799. Datorită faptului că, prin calcularea accizelor cu ajutorul sistemului ad valorem s-a
constat o creștere a evaziunii fiscale, s-a hotărât calcularea acestora în baza unei sume fixe
stabilite pe unitatea de măsură. Asupra măsurilor vizând restrângerea fenomenului de
evaziune fiscală și fraudă fiscală își pun amprenta atât modul de corelare a prevederilor în
materie, dar și acțiunea instituțiilor abilitate să efectueze control financiar-fiscal și să combată
evaziunea și frauda fiscală.14
14 Alexandru, F. (2002), Incidența impozitelor indirecte asupra prețurilor, Teză de doctorat.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
Figura 3
0.0
5,000.0
10,000.0
15,000.0
20,000.0
Bel
giu
m
Cze
ch…
Ger
man
y…
Irel
and
Sp
ain
Cro
atia
Cyp
rus
Lit
hu
ania
Hu
ngar
y
Net
her
lan
ds
Po
lan
d
Rom
ania
Slo
vak
ia
Sw
eden
Icel
and
Sw
itze
rlan
d
Încasări la buget - ACCIZE - Nivelul UE
Sursa datelor: Eurostat.
La nivel european, primul loc la încasări de accize îl definește Germania cu aproximativ
o valoare dublă decât Țările de jos care este următoarea in clasament, urmată de Elveția,
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor când produsele respective sunt
destinate pentru:
livrarea în contextul relațiilor consulare și diplomatice
organizațiile internaționale recunoscute ca atare de către autoritățile publice ale
României
forțele armate aparținând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord
rezerva de stat și rezerva de mobilizare pe perioada în care au acest rergim.
În continuare voi relata top 10 a tărilor europene băutoare de alcool. Aceasta este o listă
de țări clasificată in funție de consumul de alcool măsurat în litri echivalent de alcool etilic pe
cap de locuitor pe an, potrivit celor mai recente date de la Organizația Mondială a Sănătății.
Metodologia folosită de OMS a fost calcularea consumului de alcool a persoanelor cu vârsta
de 15 ani sau mai în vârstă.15
Tabelul 4 Clasament consum de băuturi alcoolice Top 10 UE
Țara Total Consum Consum2 Bere Vin Spirtoase Altele
înregistrat neînregistrat (%) (%) (%) (%)
Belarus 17.5 14.4 3.2 17.3 5.2 46.6 30.9
Republica Moldova 16.8 6.3 10.5 30.4 5.1 64.5 0
Lituania 15.4 12.9 2.5 46.5 7.8 34.1 11.6
Rusia 15.8 11.5 3.6 37.6 11.4 51 0
România 14.4 10.4 4 50 28.9 21.1 0
Ucraina 13.9 8.9 5 40.5 9 48 2.6
Andorra 13.8 12.4 1.4 34.6 45.3 20.1 0
15 World Health Organization.com.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene
Ungaria 13.3 11.3 2 36.3 29.4 34.3 0
Cehia 13 11.8 1.2 53.5 20.5 26 0
Slovacia 13 11.4 1.7 30.1 18.3 46.2 5.5 Sursa: World Health Organization.
Figura 4
0
5
10
15
20
Consumul de alcool în rândul adulților (15 ani +)
Al doilea tabel găsit la anexă, expune nivelul prețurilor carburanților la nivelul Uniunii
Europene. Putem observa că prețul pentru un În următorul tabel se regăsește nivelul prețului
carburanților la nivelul Uniunii Europene. Făcând comparare cu nivelul prețului din România,
pentru studiu considerăm ca acesta este nivelul optim, nivelurile de prețuri diferă semnificativ
de la o țară la alta, în Norvegia fiind cel mai scump carburant, de 3 ori mai scump decât în
Rusia, unde prețurile sunt cele mai reduse.
Figura 5 Nivelul prețului carburanților la nivel UE
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
4.Taxele vamale
Taxele vamale sunt sumele care se încasează de organele vamale pentru importul,
exportul și tranzitul de mărfuri. Prin taxele vamale, statul poate să potejeze economia
națională.16
Plătitorii taxelor vamale sunt persoane juridice și persoane fizice care au ca activitate
importul, exportul sau tranzitul de mărfuri.
Taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat, dar și mijloc de stimulare a exportului,
de lărgire a cooperării economice cu alte țări.
Taxele vamale pot fi clasificate după criteriile de mai jos:17
Figura 6 Clasificarea taxelor vamale
Tarifele vamale se pot clasifica după cum urmează:18
16 Moșteanu, T., Dinu, S., Reforma sistemului fiscal în România, Editura Didactică și Pedagogică, p. 169. 17 Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală, p. 256. 18 Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală, p. 260.
Taxe vamale
În funcție de
obiectul
impunerii
După modul
de percepere
După scopul
lor
În funcție de
modul de
stabilire
Taxe vamale de import
Taxe vamale de export
Taxe vamale de tranzit
Taxe vamale fiscale
Taxe vamale protecționiste
Taxe vamale preferențiale
Taxe vamale de retrosiune
Taxe vamale specifice
Taxe vamale ad-valorem
Taxe vamale alternative
Taxe vamale sezoniere
Taxe vamale compuse (mixte)
Taxe vamale autovorne
Taxe vamale convenționale
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene
Figura Clasificarea tarifelor vamale
Tarife
vamale
După felul
operațiunii
Ținând seama
de politica
vamală a
statului
În funcție de
acordurile
încheiate între
state
După modul
de calcul
de import
de export
de tranzit
convenționale
autonome
cu o singură coloană
cu mai multe coloane
ad-valorem convenționale
autonome specifice comune
După originea
mărfurilor
vegetale
animale
industriale
mixte, etc.
După gradul
de prelucrare
a mărfurilor
materii prime
materiale
producția neterminată
produse finite
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
Figura 8
0.0
5,000.0
10,000.0
15,000.0
20,000.0
25,000.0
Încasări la buget - TAXE VAMALE -
Nivelul UE 2014
Sursa datelor: Eurostat.
5.Studiu de caz
Produsul intern brut este un indicator macroeconomic ce reflectă suma valorii de piață a
tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile
economiei în interiorul unei țări pe parcursul unui an calendaristic. Acest indicator are mai
multe formule de calcul, deci implicit este influențat de mulți indicatori.
În continuare, doresc să evidențiez impactul impozitelor indirecte asupra PIB-ului în
România. Pentru aceasta voi folosi anumite ramuri ale impozitelor indirecte, și anume TVA,
fiind si cea mai semnificativă componentă a impozitelor indirecte precum și a taxelor vamale.
Pentru a arăta o potențială legătură, voi folosi programul Eviews7. Perioada de analiză va fi
de 20 de ani, începând din anul 1995 până în anul 2014. Sursa este Eurostat, iar datele sunt
absolute, exprimate în milioane euro.
Variabila independentă va fi reprezentată de PIB iar cele doua variabile dependente de
nivelul TVA-ului și al taxelor vamale.
În urma introducerii datelor în program rezultă următorul out-put:
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene
Figura 9 Rezultatele estimării parametrilor modelului de regresie
Pentru a demonstra că modelul este valid și corect specificat trebuie să urmărim
probabilitatea lui F-statistic, care este 0, deci modelul este corect cu o probabilitate de 100%.
Dupa cum se poate observa și nivelul probabilităților celor trei coeficienți este mai mic
decât 0.10 această valoare fiind pragul de semnificație până la care poate coborî, astfel încât
sa se respingă ipoteza nulă.
R-squared arată proporția varianței variabilei dependente care este explicată de varianța
variabilei independente, așadar 98,84% din variația PIB-ului este explicate de variația TVA-
ului și de variația taxelor vamale.
Ecuația regresiei multiple va deveni:
Între nivelul PIB-ului și nivelul TVA-ului se poate observa o relație directă, atunci când
taxa pe valoare adăugată crește cu o unitate monetară, produsul intern brut al României va
crește în medie cu 11.47 unități monetare.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
Pentru fiecare variabilă în parte se pot calcula o serie de indicatori descriptivi, precum:
nivelul mediu, valorile extreme (nivelul minim și respectiv maxim), varianța, etc. În egală
măsură odată cu aceste valori poate fi elaborat și graficul histogramei19.
Figura 10 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila PIB
Figura 11 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila TVA
19 Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tușa, E., Introducere în econometrie utilizând EViews, Editura Economică,
p.24.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene
Figura 12 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila taxe vamale
Analizând nivelul indicatorul Jarque-Bera putem afirma că mărimea acestuia, în cazul
fiecărei variabile este mai mic decât valoarea critică de 5.99, deci acceptăm ipoteza nulă de
normalitate a erorilor. Probabilitatea(JB) > 0,05, în concluzie putem afirma că rezidurile
provin dintr-o distributie normală.
Valoarea maximă atinsă de PIB a fost de 150230.1 milioane euro în anul 2014, iar
valoarea minimă se înregistrează în anul 1995 cu o valoare de 28763 milioane euro. Maximul
atins de TVA a fost in anul 2013, 11913.1 milioane euro și cea mai mică încasare a TVA-ului
a fost în anul 1996. În cazul taxelor vamale valoarea maximă atinsă a fost în anul 2006 iar
valoarea minimă în anul 2009.
Pe baza celor trei serii de date introduse, se realizează o serie de grafice care vor
evidenția mai amănunțit interdependența dintre acestea.
Figura 13 Evoluţia PIB, TVA, taxe vamale
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016
Din acest prim grafic se observă că odată cu creșterea impozitelor indirecte, va crește
implicit si nivelul PIB-ului, deci între nivelul impozitelor indirecte și nivelul produsului intern
brut există o interdependență directă.
Figura 14 Nivelul PIB, TVA
Se obține graficul din figura 3 ce reprezintă „norul de puncte” care include atât punctele
de coordonate PIB, TVA cât și dreapta de regresie folosită pentru a cuantifica efectul TVA-
ului asupra PIB-ului. Din acest grafic rezultă o dependență liniară pozitivă între cele două
variabile: cu cât nivelul TVA-ului este mai mare, cu atât nivelul PIB-ului va crește. -