CUPRINS
PAGE
LUCRARE DE DISERTAIE2013
CUPRINS
IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. STUDIUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A POLURII
FONICE
1.1. DEFINIREA ZGOMOTELOR
1.1.1. EXEMPLE DE ZGOMOTE:
1.1.2. CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SONOR
1.2. FACTORI DE RISC SI DE POLUARE FONIC
1.3. EFECTELE POLUARII SONORE
1.4. ACTIUNEA ZGOMOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.
CAPITOLUL 2. IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI
2.1. CARACTERISTICILE SUNETELOR
2.2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
2.3. LIMITE NORMALE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
2.3.1. NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE
OBISNUITE:
2.4. SURSE DE POLUARE FONIC
2.5. ZONE I LOCURI AFECTATE DE POLUAREA FONIC
2.5. EVALUAREA I GESTIONAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL
2.5.1. ACTE NORMATIVE EUROPENE
2.5.2. NORME DIN ROMNIA PENTRU POLUAREA FONIC
2.6. INDICATORII DE ZGOMOT I METODE DE EVALUARE AI ACESTORA
CAPITOLUL 3. MATERIAL SI METODE DE EVALUARE A POLURII FONICE
3.1. CARTOGRAFIEREA ACUSTIC STRATEGIC
3.2. PLANURILE DE ACIUNE
3.3. INFORMAREA PUBLICULUI
3.3.1. RAPOARTE PRIVIND DIRECTIVA
3.4. MASURI PENTRU REDUCEREA POLURII FONICE
3.5. SOPUL REALIZRII HRILOR DE ZGOMOT
3.5.1. PRINCIPALELE AVANTAJE PE CARE LE OFER REALIZAREA DE HRI
DE ZGOMOT
3.5.2. METODE DE DIMINUAREA POLURII FONICE:
3.5.3. METODE DE REALIZARE A HRII DE ZGOMOT
3.6. APARATE I PROGRAME [22],[23]
CONCLUZII I RECOMANDRI
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
n domeniul proteciei mediului administrarea zgomotului ambiental
joaca un rol din ce in ce mai important: de la evaluarea si
msurarea nivelurilor i rezolvarea plngerilor la cartografierea
acustica, de la zonarea acustica la limitarea valorilor de emisie.
Realizarea hrilor de zgomot este una din metodele moderne de
evaluare a polurii acustice urbane.
Cercetarea va trebui s acopere aspecte precum: modalitii de
msura, paii elaborrii unei hari de zgomot, evaluarea expunerii la
zgomot, impactul expunerii la zgomot, reducerea zgomotului, noi
abordri de tehnologii si sisteme de control al zgomotului.
In Uniunea European exist Directiva 49/2002 care stabilete o baz
comun pentru evaluarea i combaterea zgomotului ambiental n rile UE.
Directiva stabilete cadrul general pe baza cruia se creeaz hrile de
zgomot iar statele membre pot stabili individual limite admisibile
ale nivelurilor de zgomot. n urma evalurii rezultatelor
cartografierii acustice Directiva impune ca acolo unde se descoper
depiri ale nivelurilor limit, autoritile responsabile sa ia msuri
de reducere a emisiei.
Protecia mediului urmrete ferirea prin descoperirea cauzelor i
eliminarea acestora, atenuarea efectelor polurii si daca este
posibil, chiar eliminarea totala a acestora spre binele ntregii
umaniti. Scopul proteciei mediului este n ultim instan, ocrotirea
omului.
Protecia mediului este plasat astzi n fruntea listei drepturilor
i libertilor fundamental ale omului. Protecia mediului corespunde
dorinelor i intereselor vitale ale ntregii lumi.
ncepnd din 1970, au aprut semne clare de mbolnvire a planetei:
subierea stratului de ozon, nclzirea global, ploile acide, poluarea
apelor, a aerului i a solului. Oamenii au nceput s neleag
necesitatea adoptrii unui comportament responsabil fa de natur. ns
responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului nconjurtor este
att individual, dar mai ales colectiv: protecia naturii angajeaz
colaborare i sprijin reciproc pe plan local, judeean, naional i mai
ales internaional.
CAPITOLUL 1. STUDIUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A POLURII
FONICE
1.1. DEFINIREA ZGOMOTELOR
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se
defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la
aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.
Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db).
Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul
raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de
referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor
sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de
jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind seama de scara
logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db
reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al
intesitatii.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura
a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de
masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre
intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita
conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002
dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor
audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna
ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea
de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii. Omul
percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda
si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori
peste pragul minim.)
1.1.1. EXEMPLE DE ZGOMOTE:
Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30
si 60 db. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru
organismul uman, acesta este fonul sonic normal. Limita sunetului
este 80 decibeli.
Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150
decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de
moarte sub clopot) In natura sunetele puternice sunt o rarietate,
zgomotul este slab si de obicei de scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete
precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt
intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. 0x08
graphic Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de
zgomotul provocat de industrie si transport.
Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de
zgomote.
1.1.2. CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE SONOR
Sursele naturale :
- eruptile vilcanice,
- cutremurele,
- alunecari de teren,
- vueitrul unei cascade,etc.
Sursele artificiale de zgomot pot fi:
surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul
sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto
sau aerian. (Traficul aerian in special celsupersonic prezinta o
sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviatice se
aud de la 30 km.)
Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul
zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si
normele sanitare.
Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. In cabina unor
camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati
intre 90 si 11 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza
nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii.
n unele intreprinderi nivelul zgomotului industrial este foarte
ridicat, atingnd nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este
mai liniste.
1.2. FACTORI DE RISC SI DE POLUARE FONIC
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor
la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza
sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac
parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si
industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa
de poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si
copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor
mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze au
efect de sera, 84% dintre acestea provenind din transportul rutier.
Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit;
disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari
psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme
cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor
este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli
echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul
normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care
un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli si traficul
genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140
de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate
chiar afecta sistemul auditiv
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile,
trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din
fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate
casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de
zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand
este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea
interna
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de
disconfort. Dar zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort.
Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor.
Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi.
La 120 decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului
incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 decibeli. Durata
expunerii este de asemenea importanta. Exista dovezi ca in randul
tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din
cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata
excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate
provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer,
hipertensiune, si posibil chiar boli de inima. O singura izbugnire
de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca poate dauna
functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi
indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot
tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul
provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si
contribuie la producerea bolilor psihice
Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii
noastre, precum perturbari ale somnului, vorbirii si o stare
generala proasta. Expunerea indelungata la zgomot poate duce chiar
la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut de 100 de
milioane de europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza
traficului rutier de peste 65 de decibeli, un nivel considerat
inacceptabil de catre medici si oameni de stiinta
Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani,
o limita a poluarii fonice de 55 de decibeli pe locuintaCu toate
acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10 decibeli mai mare
decat limita necesara pentru a proteja mediul de efectele nocive
ale zgomotelor. Un obstacol in reducerea zgomotului este sursele nu
pot fi controlate, ele provenind de la mai multi factori:
producatorul de masini, producatorul de anvelope si proprietarul
masinii.
Un grup de cercetatori suedezi au studiat posibilitatile tehnice
prin care ar putea fi reduc zgomotul produs de trafic. Ei ai
identificat mai multe surse de poluare fonica: zgomotele de
propulsie (motor, sistemul de esapament, echipamentul auxiliar si
sistemul de transmisie) si zgomotele de deplasare (interactiunea
dintre anvelope si drum).
Cercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi
reduca cu 5 decibeli , folosind tehnologia actuala. Pentru a ajunge
la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe cercetari si
imbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de deplasare.
Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru
reducerea poluarii fonice, printre care cererea de garantii pentru
proprietatile acustice ale suprafetelor de drum sau implementarea
la nivel international si in functie de caracteristicile climatice
a unui sistem de clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si
suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii studiului au mai
propus limitarea vitezelor si instrumente economice pentru a
promova cererea de produse silentioase.
Cercetatorii mai precizeaza ca in tarile nordice, precum Suedia,
un obstacol major in reducerea poluarii fonice este folosirea
pneurilor cu nituri din cauza carora nu se poate profita de
suprafetele silentioase care au fost construite pana acum.
Concluzia studiului este ca exista tehnologie pentru a reduce
poluarea fonica, dar ca este nevoie de carcetari mai detaliate si
de actiuni politice pentru un progres considerabil.
Zgomotul avioanelor duce la hipertensiune. Personele care
traiesc langa aeroport au o tensiune mai ridicata din cauza
poluarii fonice, sugereaza un studiu suedez. Cercetatorii au
urmarit evolutia a doua mii de barbati care locuiau pe langa un
aeroport timp de zece ani.
S-a constatat ca acesti barbati au cu 19% mai multe sanse sa
faca hipertensiune decat un barbat normal. Cercetatorii banuiesc ca
acest lucru este cauzat de zgomotul constant care duce la o stare
de stres cronica. Aceasta stare de stres duce la cresterea
tensiunii arteriale.
Oamenii de stiinta au tinut cont si de alti factori ca varsta
barbatilor, greutatea, salariul si cat de des fac miscare. S-a
observat ca acesti factori nu au schimbat in nici un fel datele si
nu au dus la distrugerea legaturii dintre zgomotul avioanelor si a
hipertensiunii. (S.C.)"Unul dintre factorii negativi ai dezvoltarii
urbane este un tip de poluare tot mai des intalnit si in orasul
nostru: poluarea fonica.
Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabil
sa produca o senzatie auditiva. Sunetul se propaga sub forma unor
unde elastice numai in substante (aer, lichide si solide), dar nu
se propaga in vid. In aer, viteza de propagare este de 340 m/s.
Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Este
produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje,
mijloace d transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora
produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii
auditive, instabilitate psihica, randament scazut si chiar
fisurarea cladirilor sau spargerea geamurilor.
1.3. EFECTELE POLUARII SONORE
Efectele poluarii sonore sunt:
- infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza mare,
elicoptere, la apropierea furtunii si in timpul zborului avioanelor
supersonice;
- ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de
aparatura electrocasnica. La om ultrasunetele distrug globulele
rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea
echilibrului;
- zgomotul ce actioneaza asupra intregului organism, deoarece
senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin
intermediul caruia influenteaza alte organe.
Efectele resimtite de om (reducerea atentiei, a capacitatii de
munca) cresc riscul producerii de accidente, traumatisme ca:
ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea
timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari
ale somnului, surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca
deteriorarea cladirilor, aparatelor si instrumentelor.
1.4. ACTIUNEA ZGOMOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.
Cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ,
dar si linistea apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o
anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor
calcule.
Percepia sunetlor depinde de:
- fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit.
- virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi.
Sunetele de o intensitate mare afecteaza: aparatul auditiv,
centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar
socul.
Efecte asupra organismului uman
Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie
intreaga de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la
stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.
Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit
cele cu o frecventa joasa.
- Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea
functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale
presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii.
- Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate,
diminueaza atentia si siguranta.
Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea
timpanului, lezarea organului Corti, etc
Durata zgomotului.
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi
activ doar 2 minute. Cel mai comun efect al zgomotului este
afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la
intensitati de circa 60 db.
Experientele efectuate de catre cercetatori pe maimute au aratat
ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe.
Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni in activitatea
lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a
tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe.
Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos
central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al
organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot
provoca diferite forme de imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu
doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli,
cefalee, oboseala. Muzica puternica poate crea stari de
depresie.
Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul,
pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre
maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.
Urechea este un mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei
putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea inconjuratoare. In
mod sigur,merita sa fie ocrotita.
CAPITOLUL 2. IMPACTUL POLURII FONICE ASUPRA MEDIULUI
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul
auzului.Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat
rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera
momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul
pasarilor.
Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin
intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui
automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate
cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.
Zgomotul, un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe
frecvente diferite intr-un anumit interval; este astfel comparabil
cu lumina alba,care consta intr-un amestec de lumini de culori
diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente
distribuitii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.
2.1. CARACTERISTICILE SUNETELOR
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA
unei surse sonore. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice
numai in substante (gaze,lichide si solide) ,dar nu se propaga in
vid.
Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.Caracteristicile lui
sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa
in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Calitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici
fizice:
1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente
frecvente,sau note care nu sunt legate armonic.Sunetul de propaga
din aproape in aproape sub forma de unde sonorre.
Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat
de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori:
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in
care urechea este expusa la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe
secunda sau hertzi.Gama de frecvente pentru un auz sanatos si
normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .
2.2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
Directive europene referitoare la sursele de zgomot
Pentru zgomotul traficului rutier
- autovehicule - 70/157/EEC
- motociclete - 97/24/EC
- anvelope pentru autovehicule - 2001/43/EC
Pentru zgomotul avioanelor
- avioane subsonice - 80/51/EEC
- avioane cu reacie subsonice - 89/629/EEC
- limitarea operrii avioanelor - 92/14/EEC
- restricii de operare la aeroporturile comunitare -
2002/30/EC.
Pentru zgomotul feroviar
- interoperatibilitatea sistemului feroviar de mare viteza
trans-european -96/48/EC
- interoperatibilitatea sistemului feroviar convenional
trans-european -
2001/16/EC
n UE cca. 40% din populaie este expusa zgomotului traficului
rutier la un nivel de presiune sonora depind 55 dBA n timpul zilei
si 20% la niveluri depind 65 dBA (Lambert si Vallet/1994). n Romnia
acest procentaj este mai redus datorita unei intensiti mai mici n
timpul nopii si faptului ca un mare procentaj din populaie (45%)
locuiete n zone rurale unde traficul rutier este foarte redus.
2.3. LIMITE NORMALE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
Pentru ascultarea unor mesaje mai complicate (la coal, la locul
de munc, nvarea unei limbi strine, conversaii telefonice) trebuie
ca rata semnalului s fie de cel puin 15dB peste un nivel vocal de
50dB.
Acest nivel al sunetului corespunde mediei nivelului vocal al
unei conversaii normale, att la brbai ct i la femei, situai la 1 m
distana unul de cellalt. Pentru o percepie clar sunetul de fundal
nu trebuie s depeasc 35dB(A).
n slile de clas sau sli de conferine, unde percepia este foarte
important, sunetul de fundal trebuie sa fie ct se poate de redus.
Pentru o buna inteligibilitate n camere mici este nevoie de
reverberaii sub 1 s. Medii specifice.
Msurtorile efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot
ambiental exprimate printr-un singur indicator - Leq - nu sunt
ntotdeauna suficiente pentru caracterizarea corect a nivelului de
expunere. Este la fel de important s se msoare valorile maxime i
fluctuaiile zgomotelor, preferabil combinate cu msurarea numrului
evenimentelor sonore.
Dac zgomotul include o proporie mare n frecvene joase,
msurtorile n ponderare A nu sunt suficiente, fiind indicate
msurtorile n ponderare C. Dac diferenele ntre cele dou tipuri de
ponderare sunt mai mari de 10dB este indicat analiza de
frecven.
Trebuie reinut c n cazul zgomotelor n care proporia de frecvene
joase este mare, efectele negative asupra sntii sunt considerabil
crescute.
n interiorul locuinei. Efectele zgomotelor n interiorul
locuinelor sunt: deranjarea somnului, enervare i interferen verbal.
Pentru dormitoare efectul critic este deranjarea somnului, iar
valorile normale sunt 30dB LAeq pentru zgomot continuu i 45 LAmax
pentru evenimente singulare. n timpul nopii, zgomotele msurate la 1
metru de suprafaa locuit nu trebuie s depeasc 45 dB LAeq, astfel
nct oamenii s poat dormi cu ferestrele deschise.
Pentru a proteja majoritatea oamenilor mpotriva deranjului, n
timpul zilei, sunetul continuu din exterior nu trebuie s depeasc 55
dB LAeq pe balcon, teras etc.
coli i n instituii de nvmnt precolar. Pentru coli, efectele
critice sunt interferena vocal, deranjarea n extragerea
informaiilor, comunicarea mesajelor etc. Pentru a fi capabil de a
nelege mesajele transmise in timpul unei ore de curs, sunetul de
fundal nu trebuie s depeasc 35 dB LAeq.
Reverberaia n clas ar trebui s se situeze in jurul valorii de
0,6 s, i preferabil mai sczut n cazul copiilor cu deficiene
auditorii. Pentru precolari sunt aceleai.
Dac zgomotul include o proporie mare n frecvene joase,
msurtorile n ponderare A nu sunt suficiente, fiind indicate
msurtorile n ponderare C. Dac diferenele ntre cele dou tipuri de
ponderare sunt mai mari de 10dB este indicat analiza de frecven.
Trebuie reinut c n cazul zgomotelor n care proporia de frecvene
joase este mare, efectele negative asupra sntii sunt considerabil
crescute.
n interiorul locuinei. Efectele zgomotelor n interiorul
locuinelor sunt: deranjarea somnului, enervare i interferen verbal.
Pentru dormitoare efectul critic este deranjarea somnului, iar
valorile normale sunt 30dB LAeq pentru zgomot continuu i 45 LAmax
pentru evenimente singulare. n timpul nopii, zgomotele msurate la 1
metru de suprafaa locuit nu trebuie s depeasc 45 dB LAeq, astfel
nct oamenii s poat dormi cu ferestrele deschise.
Pentru a proteja majoritatea oamenilor mpotriva deranjului, n
timpul zilei, sunetul continuu din exterior nu trebuie s depeasc 55
dB LAeq pe balcon, teras etc.
coli i n instituii de nvmnt precolar. Pentru coli, efectele
critice sunt interferena vocal, deranjarea n extragerea
informaiilor, comunicarea mesajelor etc. Pentru a fi capabil de a
nelege mesajele transmise in timpul unei ore de curs, sunetul de
fundal nu trebuie s depeasc 35 dB LAeq.
Reverberaia n clas ar trebui s se situeze in jurul valorii de
0,6 s, i preferabil mai sczut n cazul copiilor cu deficiene
auditorii. Pentru precolari sunt aceleai valori ca n cazul colilor,
iar in dormitoare trebuie aceleai condiii ca n zonele locuite, n
case, respectiv dormitoare.
Spitalele sunt locuri pretenioase aa c valorile trebuie s fie
adaptate condiiilor particulare ale bolnavilor. Valorile LAmax n
timpul nopii nu trebuie s depeasc 40dB(A). Pentru camere de gard n
spitale valorile limit se situeaz sub 30 dB LAeq. Din moment ce
muli pacieni sunt stresai i nu au abilitatea de a-i reveni uor, n
saloanele unde bolnavii sunt inui sub observaie nivelul LAeq nu
trebuie s depeasc 35 dB.
Ceremonii, festivaluri, evenimente de divertisment. n multe ri
exist ceremonii regulate, festivaluri i evenimente de divertisment
pentru a celebra anumite perioade din via. Aceste evenimente produc
sunete puternice, incluznd muzic i sunete impulsive. La astfel de
ocazii nivelul sunetului ajunge la 100 dB LAeq sau chiar mai mult.
Astfel de zgomote pot duce la diminuarea auzului, i daca au un
caracter permanent pot induce chiar surzirea. ntr-o comunitate
numrul de evenimente care produc zgomote peste 100 dB trebuie
limitat sever, la cteva evenimente anuale.
Cti audio. Pentru a evita diminuarea auzului de la muzica
ascultat n cti, att la adulii ct i la copii, nivelul sonor nu
trebuie s depeasc 70 dB (A).
Jucrii, focuri de artificii, arme de foc. Pentru a evita leziuni
mecanice ale urechii interne din cauza unor sunete puternice
provenind de la jucrii, arme de foc, artificii, adulii nu trebuie s
fie expui la mai mult de 140 dB. Pentru a ine seama de
vulnerabilitatea copiilor ei nu au voie sa depeasc 120 dB, msurat
lng ureche (100mm).
Parcuri, zone protejate. Astfel de zone au un specific aparte i
trebuiesc conservate iar semnalele audio (efect antropic) trebuiesc
meninute la valori foarte mici.
2.3.1. NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE
OBISNUITE:
Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB
2.4. SURSE DE POLUARE FONIC
Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase i diferite
astfel:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80
dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele fiind de peste
100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui
caine inregistreaza intentitati sonore de 7080 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de
prin ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea
zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere
constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce
zgomotul cu circa 10 dB.
2.5. ZONE I LOCURI AFECTATE DE POLUAREA FONIC
Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt:
1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.
Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza
centrul civil. De exemplu n Arad cea mai poluat fonic zon este zona
Podgoria.
Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute
ocolitoare in orasele afectate pentru autovehiculele de peste 3,5
tone.
In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul
surselor de zgomot si a cartierelor de locuit.
Bucataria este spatiul cel mai zgomotos din casa pentru peste
jumatate din respondenti. Asta este o problema, deoarece din ce in
ce mai multi oameni "traiesc" in bucatarie, folosind-o si pentru
alte activitati decat gatitul sau mancatul. Unul din zece
participanti la un sondaj de opinie spun ca aparatele
electrocasnice zgomotoase au reprezentat o problema in propria
casa.
Activitatile din bucatarie sunt variate, de exemplu: o mare
parte din populaie asculta muzica in bucatarie, privesc la
televizor in bucatarie, unii chiar lucreaza in propria
bucatarie.
Astfel s-a constatat ca zgomotul modifica felul in care oamenii
folosesc bucataria. De exemplu, o parte din cei care au hote si
masini de spalat rufe aleg sa nu le foloseasca aceste aparate in
anumite momente, iar alii ar alege o varianta mai scumpa, dar mai
silentioasa, indiferent daca este vorba despre aspiratoare, masini
de spalat rufe sau masini de spalat vase.
2.5. EVALUAREA I GESTIONAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL
n cadrul luptei mpotriva polurii fonice, Uniunea European
definete o abordare comun menit s evite, s previn i s reduc, cu
prioritate, efectele duntoare ale expunerii la zgomotul ambiental.
Aceast abordare se bazeaz pe metode comune de cartografiere a
expunerii la zgomot, pe informarea populaiei i pe punerea n
aplicare a unor planuri de aciune la nivel local. De asemenea,
directiva trebuie s serveasc drept fundament pentru elaborarea unor
msuri comunitare privind sursele de zgomot.
2.5.1. ACTE NORMATIVE EUROPENE
Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European i a Consiliului
din 25iunie2002 privind evaluarea i gestiunea zgomotului
ambiental.
Aceast directiv vizeaz s controleze zgomotul la care sunt expui
oamenii n zonele cu construcii, n parcurile publice sau n alte zone
de linite din aglomeraii, n zonele linitite din spaiile deschise, n
apropierea colilor, a spitalelor i a altor cldiri sau zone
sensibile la zgomot. Aceasta nu se aplic zgomotului provocat de nsi
persoana expus, zgomotului din activitile casnice, zgomotului
provocat de vecini, zgomotului de la locul de munc sau zgomotului
din interiorul mijloacelor de transport i nici zgomotului provocat
de activitile militare desfurate n zone militare.
REFERINE
Act
Intrarea n vigoare
Termen de transpunere n legislaia statelor membre
Jurnalul Oficial
Directiva 2002/49/CE
18.7.2002
18.7.2002
JO L 189din 18.7.2002
Act(e) de modificare
Intrarea n vigoare
Termen de transpunere n legislaia statelor membre
Jurnalul Oficial
Regulamentul (CE) nr. 1137/2008
11.12.2008
-
JO L 311din 21.11.2008
Acte conexe
Raport al Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu din 1
iunie 2011 referitor la punerea n aplicare a Directivei privind
zgomotul ambiental n conformitate cu articolul 11din Directiva
2002/49/CE [COM (2011) 321 final Nepublicat n Jurnalul
Oficial].
Raport al Comisiei ctre Parlamentul European i Consiliu din
10martie2004 referitor la msurile comunitare existente cu privire
la sursele de zgomot ambiental, n temeiul articolului 10alineatul
(1) din Directiva 2002/49/CE privind evaluarea i gestiunea
zgomotului ambiental [COM(2004) 160 final Nepublicat n Jurnalul
Oficial]).
2.5.2. NORME DIN ROMNIA PENTRU POLUAREA FONIC
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strzi,
msurate la bordura trotuarului ce mrginete partea carosabil,
stabilite n funcie de categoria tehnic a strzilor (respectiv de
intensitatea traficului).
STAS 10009-88 este actul normativ care reglementeaz limitele
admisibile ale nivelului de zgomot n mediul urban, difereniate pe
zone i dotri funcionale, pe categorii tehnice de strzi, stabilite
conform reglementrilor tehnice specifice n vigoare privind
sistematizarea i protecia mediului nconjurtor.
Prevederile prezentului standard se aplic la:
sistematizarea zonelor funcionale din mediul urban (locuine,
dotri social-culturale, zone de recreere, odihn i sport, zone de
producie, zone pentru transporturi etc.);
amplasarea de surse de zgomot n cadrul sau n vecintatea zonelor
urbane protejate; restructurri n zone urbane existente.
n ansamblurile urbane se stabilesc limite admisibile pentru:
nivelul de zgomot pe strzi i n pasajele rutiere subterane;
nivelul de zgomot la limita zonelor funcionale din mediul
urban
nivelul de zgomot n interiorul zonelor funcionale din mediul
urban;
indicii de izolare de zgomot aerian pentru ferestre i ui
prevzute n elementele de faad care delimiteaz diferite uniti
funcionale (situate n cldiri amplasate pe artere de circulaie cu
trafic).
Nivelele de zgomot interior sunt reglementate prin STAS-ul
6156-86 care stabilete limitele admisibile ale nivelului de zgomot
n cldirile de locuit, tehnico-administrative i socialculturale,
precum i parametri de izolare acustic pentru elementele de
construcie, n vederea asigurrii proteciei i confortului
acustic.
Unitile funcionale din cldirile civile i social-culturale se
consider cu ferestrele i uile nchise.
2.6. INDICATORII DE ZGOMOT I METODE DE EVALUARE AI ACESTORA
Lden este indicatorul nivelului general de zgomot din timpul
zilei, serii i nopii utilizat pentru a cuantifica disconfortul
cauzat de expunerea la zgomot. Lnight este indicatorul nivelului
sonor din timpul nopii care cuantific perturbrile somnului.
Indicatorii de zgomot Lden i Lnight sunt utilizai la elaborarea
hrilor acustice strategice.
Se pot folosi i ali indicatori pentru planificarea i zonarea
acustic, precum i pentru cazurile speciale semnalate n anexa I la
directiv.
Valorile Lden i Lnight se determin cu ajutorul metodelor de
evaluare definite n anexa II la directiv. Comisia stabilete metode
comune de evaluare pentru determinarea Lden i Lnight. Pn la
adoptarea lor, statele membre pot utiliza propriile metode pentru
determinarea indicatorilor comuni, cu condiia ca acestea s fie
conforme cu anexa II.
Relaiile doz-efect vor fi introduse n anexa III cu ocazia
revizuirilor ulterioare, pentru a evalua efectele zgomotului asupra
populaiei.
Pn cel trziu la 18iulie 2005, statele membre trebuiau s comunice
Comisiei informaii cu privire la orice valori-limit relevante n
vigoare sau prevzute, exprimate ca Lden i Lnight, sau, dup caz, ca
Lday i Levening, pentru zgomotul produs de traficul rutier, aerian,
feroviar, precum i pentru zgomotul industrial.
FORMULE DE CALCUL PENTRU Lden i Lnight
CAPITOLUL 3. MATERIAL SI METODE DE EVALUARE A POLURII FONICE
3.1. CARTOGRAFIEREA ACUSTIC STRATEGIC
Hrile acustice strategice permit evaluarea global a expunerii la
zgomot ntr-o zon supus diferitelor surse de zgomot, precum i
stabilirea unor previziuni generale pentru zona respectiv. Hrile
acustice strategice trebuie s ndeplineasc condiiile minime descrise
n anexa IV la directiv.
Pn cel trziu la 18 iulie 2005, statele membre trebuiau s pun la
dispoziia publicului informaiile privind autoritile i organismele
responsabile cu realizarea i, dup caz, cu aprobarea hrilor acustice
strategice.
Pn cel trziu la 30 iunie 2005 i, dup aceast dat, din cinci n
cinci ani, statele membre trebuie s informeze Comisia cu privire la
drumurile principale cu un trafic mai mare de ase milioane de
treceri ale vehiculelor anual, la cile ferate principale cu un
trafic mai mare de 60000de treceri ale trenurilor anual, la
aeroporturile principale i la aglomerrile cu peste 250000de
locuitori de pe teritoriile lor respective. Pn cel trziu la 30iunie
2007, trebuiau s se elaboreze i, dup caz, s se aprobe hri acustice
strategice care s indice situaia din anul precedent n vecintatea
infrastructurilor i n cadrul aglomerrilor menionate.
Pn cel trziu la 31 decembrie 2008, statele membre trebuiau s
informeze Comisia cu privire la toate aglomerrile cu peste 100 000
de locuitori i cu privire la toate drumurile i cile ferate
principale de pe teritoriile lor respective. Pn cel trziu la 30
iunie 2012 i, dup aceast dat, din cinci n cinci ani, trebuie s se
elaboreze i, dup caz, s se aprobe hri acustice strategice care s
indice situaia din anul precedent pentru aglomerrile i
drumurile/cile principale menionate.
Hrile acustice strategice trebuie s fie evaluate i, dup caz,
revizuite la fiecare cinci ani.
3.2. PLANURILE DE ACIUNE
Planurile de aciune sunt menite s gestioneze problema zgomotului
i a efectelor acestuia, inclusiv reducerea zgomotului, dup caz.
Acestea trebuie s ndeplineasc cerinele minime din anexa V la
directiv.
Autoritile competente au libertatea de a stabili msurile din
cadrul planurilor de aciune, dar trebuie, n principal, s abordeze
prioritile identificate prin depirea oricrei valori limit relevante
sau prin alte criterii alese de statele membre, iar aceste msuri se
aplic, n special, celor mai importante zone stabilite prin
cartografierea acustic strategic.
Pn cel trziu la 18 iulie 2005, statele membre trebuiau s pun la
dispoziia publicului informaiile privind autoritile i organismele
responsabile cu realizarea i, dup caz, cu aprobarea acestor planuri
de aciune.
Pn cel trziu la 18 iulie 2008, trebuiau s se elaboreze planuri
de aciune pentru drumurile principale cu un trafic mai mare de ase
milioane de treceri ale vehiculelor anual, pentru cile ferate
principale cu un trafic mai mare de 60 000de treceri ale trenurilor
anual, pentru aeroporturile principale i pentru aglomerrile cu
peste 250000de locuitori. Pn cel trziu la 18iulie 2013, trebuie s
se elaboreze planuri de aciune pentru toate marile aglomerri,
aeroporturi, drumuri i ci ferate.
Planurile de aciune trebuie s fie revizuite atunci cnd survine
un eveniment important care afecteaz situaia existent n materie de
zgomot i, n orice caz, cel puin din cinci n cinci ani.
3.3. INFORMAREA PUBLICULUI
nainte de a aproba planurile de aciune, statele membre se asigur
c se organizeaz o consultare public, iar rezultatele acesteia
trebuie s fie luate n calcul.
Statele membre se asigur c hrile acustice strategice i planurile
de aciune sunt puse la dispoziia publicului, n conformitate cu
anexele IV i V la directiv i cu dispoziiile Directivei privind
liberul acces la informaii privind mediul.
3.3.1. RAPOARTE PRIVIND DIRECTIVA
La 10 martie 2004, Comisia a transmis Parlamentului European i
Consiliului un raport privind msurile comunitare existente cu
privire la sursele de zgomot ambiental (a se vedea Actele conexe de
mai jos).
Statele membre colecteaz hrile acustice strategice i planurile
de aciune. Acestea transmit Comisiei informaiile coninute de hrile
acustice i o sintez a planurilor de aciune. Din cinci n cinci ani,
Comisia public un raport de sintez a datelor coninute de hrile
acustice strategice i de planurile de aciune. Primul raport urma s
fie prezentat pn la 18iulie 2009.
Pn cel trziu la 18 iulie 2009, Comisia trebuia s prezinte
Parlamentului European i Consiliului un raport privind punerea n
aplicare a directivei. Raportul urma s evalueze nevoia unor aciuni
comunitare viitoare n ceea ce privete zgomotul ambiental i, dup
caz, s propun strategii pentru punerea n aplicare a acestora.
Raportul urma s cuprind o analiz a calitii mediului acustic din
Comunitate. Acesta trebuie revizuit la fiecare cinci ani.
3.4. MASURI PENTRU REDUCEREA POLURII FONICE
Masurile pentru reducerea poluarii fonice necesita:
- Investitii noi
- mmateriale noi
- tehnici performante in constructiile civile, industriale, in
constructia de masini,
- regandirea unor procedee, instalatii, mijloace si sisteme de
trafic si nu in ultimul rand,
- un comportament civilizat al oamenilor intre ei.
Un mare rol in combaterea poluarii sonore ca si al altor forme
de poluare, o are comunitatea locala. Membrii ei pot determina
autoritatile sa elaboreze o legislatie care sa influenteze pozitiv
factorii poluanti de orice fel, carora le spunem: "Nu poluati
orasul!."
Este nevoie de aproximativ un euro pe cap de locuitor pentru ca
fiecare autoritate locala in parte sa intocmeasca aceste harti.
Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa
monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si
de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile
nationale.
Printre masurile de protejare a mediului se numara:
reducerea expunerii la zgomot,
- planificarea traficului,
- bariere si un design special al cladirilor.
Realizarea hrilor de zgomot.
Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, vorbim practic
despre un soft de computer care arata, in timp real, nivelul
zgomotului din zonele monitorizate.
Cu ajutorul hartilor, autoritatile pot stabili ce masuri se
impun pentru a reduce nivelul de zgomot.
Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli.
Conform datelor publicate in harta acustica, in Bucuresti sunt
peste 10 zone in care poluarea fonica depaseste 70 de decibeli.
Traficul este principala sursa de poluare. Analistii imobiliari
avertizeaza, insa, ca din cauza acestor harti, pretul imobilelor
din zonele cele mai linistite ar putea creste.
Hartile de poluare fonica vor influenta preturile terenurilor si
locuintelor.
Primariile din marile orase mai au doar doua saptamani pana la
data la care trebuie sa realizeze hartile de poluare fonica.
Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa
monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si
de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile
nationale.
In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru noua
orase mari: Bucuresti, Iasi, Cluj - Napoca, Timisoara, Constanta,
Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Nivelul maxim admis de poluare
fonica este de 50 de decibeli.
Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arad, in
zonele cu trafic intens, cum ar fi : zona Grii, zona Podgoria, zona
Intim, Calea Victoriei unde valorile de zgomot depasesc insa chiar
si 70 de decibeli.
Hartile acustice vor fi realizate pentru drumurile si caile
ferate de pe teritoriul Romniei.
3.5. SOPUL REALIZRII HRILOR DE ZGOMOT
Directiva 49/2002 - Acustica ambientala in Romnia
ntruct zgomotul este o problema de care nu se mai poate face
abstracie, s-a transpus in
legislaia romneasca, prin Legea proteciei mediului195/2005 si
H.G.321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului
ambiental.
Aceasta are ca scop definirea unei abordri unitare la nivel
naional, pentru evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor
duntoare, inclusiv a disconfortului, provocate de zgomotul
ambiental si implementarea urmtoarelor masuri:
Determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin ntocmirea
harilor de zgomot;
Punerea la dispoziia publicului a informaiilor privind zgomotul
ambiental si efectele sale;
Adoptarea, pe baza datelor din hrile de zgomot, a planurilor de
aciune, avnd ca scop prevenirea si reducerea zgomotului
ambiental.
Planurile de aciune se elaboreaz pentru prevenirea creterii sau
reducerea nivelurilor zgomotului ambiental.
Parlamentul si Consiliul European au adoptat Directiva
2002/49/EC in 25 iunie 2002 si a fost transpusa in legislaia
romneasca prin H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea si
administrarea zgomotului ambiental.
Conform Directivei, toate aglomerrile urbane cu mai mult de
250.000 locuitori, drumurile naionale importante, precum si
magistralele de cale ferata si aeroporturile mari vor trebui s aib
ntocmite, hri de zgomot, care s oglindeasc situaia zgomotului
urban.
De asemenea, se vor realiza hari de zgomot si pentru aglomerrile
cu peste 100.000 locuitori pana in iunie 2012.
Pe baza acestora urmeaz s se ntocmeasc planuri de aciune pentru
controlul i reducerea zgomotului urban, pentru minimizarea
efectelor lui asupra populaiei.
Principala sarcina a Directivei este aceea de a crea o baza
comuna pentru administrarea urbana a zgomotului ambiental,
prin:
Monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autoritilor
competente ale statelor membre, sa realizeze hari strategice de
zgomot pentru drumurile principale, cile ferate principale,
aeroporturile mari si aglomerrile urbane, zonele industriale
utiliznd indicatori de zgomot armonizai precum: Lden si Lnight.
Aceste hari vor fi utilizate att pentru evaluarea numrului de
persoane afectate de zgomot in ntreaga UE, cat si pentru realizarea
planurilor de aciune pentru gestionarea zgomotului si a efectelor
acestuia.
Informarea si consultarea publicului despre expunerea populaiei
la zgomot, efectele sale asupra populaiei, si masurile ce se pot
lua pentru limitarea nivelului de zgomot. Lansarea de teme locale
prin solicitarea autoritilor publice locale si a unitilor prevzute
la art.4 alin.(3) din HG 321/2005 de a realiza planuri de aciune
pentru gestionarea zgomotului ambiental si a efectelor acestuia,
inndu-se cont de hrile strategice de zgomot.
3.5.1. PRINCIPALELE AVANTAJE PE CARE LE OFER REALIZAREA DE HRI
DE ZGOMOT
Principalele avantaje:
- dezvoltarea de noi zone rezideniale
- stabilirea amplasamentelor va ine cont i de nivelul de zgomot
al vecintilor.
- se poate simula anterior demersurilor de construire, efectul
apariiei acestei zone (cu traficul rutier asociat estimat) din
punct de vedere al acusticii zonale;
- pentru zonele urbane deja existente, realizarea hrii acustice
permite informarea populaiei (a tuturor celor interesai) asupra
nivelurilor de zgomot n zonele de interes (prin intermediul
Internet, panouri electronice locale, publicaii periodice, e.t.c.).
Aceasta reprezint o alt cerin a legislaiei europene. Cunoaterea
acestor parametri are implicaii n stabilirea ct mai corect a
preului terenului sau construciilor ;
- zonele de recreere - amplasarea acestora poate fi fcut
inndu-se cont de datele oferite de harta acustic, astfel nct s
ndeplineasc o dubl menire: s fie ntradevr zone de linite, dar n
acelai timp s contribuie la diminuarea nivelului global de zgomot
(perdele de copaci, zone verzi, e.t.c);
- trafic - cunoaterea hrii acustice, bazat de altfel pe studiul
de trafic, permite stabilirea de concluzii privind zonele cel mai
intens poluate, precum i simularea efectelor diferitelor metode de
diminuare ce pot fi implementate, alegndu-se metoda optim.
3.5.2. METODE DE DIMINUAREA POLURII FONICE:
redirecionarea traficului pentru obinerea unei distribuii
uniforme din punct de vedere al emisiei de zgomot, stabilirea de
sensuri unice, sincronizarea ntre semafoare pentru stabilirea undei
verzi, restricii de vitez, etc;
interzicerea total a circulaiei unor categorii de vehicule n
intervale orare puternic poluate acustic;
interzicerea circulaiei anumitor categorii de vehicule pe
anumite artere;
preluarea traficului din/n anumite zone prin pasaje supraterane
i subterane;
amplasarea local de panouri fonoabsorbante i/sau zone verzi.
Dup cum se tie, traficul rutier reprezint o puternic surs de
poluare n general: poluarea chimic a aerului, poluare acustic, etc.
Utiliznd metodele de mai sus, se pot constata efecte benefice, prin
reducerea ambelor tipuri de poluare.
3.5.3. METODE DE REALIZARE A HRII DE ZGOMOT
Romnia nu are metode de calcul naionale pentru calculul
indicatorilor de zgomot, ca urmare, prin utilizarea metodelor
interimare de calcul recomandate de Comisia European i n
conformitate cu prevederile H.G. 321/2005, ncepnd cu anul 2006 se
realizeaz hrile strategice de zgomot pentru drumurile principale,
cile ferate principale, aeroporturile civile mari i aglomerrile
urbane.
In conformitate cu prevederile H.G. 321/2005 indicatorii de
zgomot folosii pentru
realizarea hrilor strategice de zgomot sunt Lzsn (Lden n limba
englez), Lnoapte i dup caz Lzi i Lsear.
3.6. APARATE I PROGRAME [22],[23]
Sonometrele sunt aparate pentru msurarea presiunii sonore sau
acustice, msurarea nivelului de zgomot.
Sonometrul este destinat msurrii nivelului sonor in sectorul
civil si in cel industrial, igiena muncii, protecia muncii, pentru
analiza statistica, pentru verificarea respectrii legislaiei
privitoare la poluarea sonora, etc.
De regula sonometrul are disponibile doua curbe de presiune
acustica, notate "A" sau "C". Curba "A" este utilizata in
determinrile standard de presiune acustica, care corespunde
presiunii acustice raportata la urechea umana, altfel spus nivel
sonor compensat. Pentru msurtori ale sunetelor cu frecventa joasa
trebuie utilizata curba de tip "C". Sonometrul are de regula doua
moduri de msura: Fast si Slow. Un sonometru poate avea funcii de
MAX sau NIN prin care afieaz valorile maxime sau minime intr-un
interval de timp. Pentru monitorizare continua se utilizeaz
Sonometru cu memorie de date ce au posibilitatea de transfer a
datelor pe calculator.
Pentru a reproduce funcia urechii umane (care este mai puin
sensibila la frecvente foarte joase sau foarte nalte, spre
deosebire de frecventele situate intre 1000 si 4000 Hz) s-au
construit 3 sisteme electroacustice (A, B si C). In momentul
activrii acestor sisteme asupra frecventelor joase si foarte nalte
se exercita o presiune difereniata. Indicatorii presiunii acustice
astfel obinute sunt desemnai cu dB(A), dB(B) si respectiv dB(C).
Daca aceti indicatori sunt folosii pentru caracterizarea aceleiai
unde sonore, avem urmtoarea relaie: dB(A) dB(B) dB(C).
Sonometrul 2250 (figura 3.1)
Analizorul - sonometru tip 2250 face parte din generaia a IV-a
inovatoare de analizoare portabile Brel & Kjr.
Utiliti Evaluare si monitorizare a zgomotului ambiental
Evaluarea zgomotului la locul de munca
Selecia proteciei auditive
Reducerea zgomotului
Controlul calitii produciei
Analiza de frecventa in benzi de octava si 1/3-octava
Analiza semnalului in timp si a parametrilor de band
Figura 3.1.
Sonometrul
2250(http://www.envi.ro/?view=page&categoryid=9&subcatid=67&tabid=161,)
accesat n data de 18.06.2013)
CONCLUZII I RECOMANDRI
Astzi se caut soluii pentru a evita producerea i transmiterea
zgomotelor. Mainile sau motoarele ce vor fi construite este de
dorit s produc un zgomot minim. Blocurile care se vor construi
trebuie s posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi
introducerea unor perdele izolante de arbori n jurul surselor
industriale de zgomot i n jurul cartierelor de locuit.
Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei i florei regiunilor
pe care le survoleaz, datorit undelor de oc, fenomenului de
reflexie i de difracie produs de denivelrile terenului. Avioanele
supersonice produc detuntura balistic i bangul sonic care lovete
solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaie.
Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de duntoare pentru
cldiri i pentru persoanele din zona mturat de bang ce atinge lrgimi
de 80-100 km2. Manifestrile fiziologice negative ale organismului
uman sunt cele menionate anterior.
Se constat c nivele de zgomot sunt continuu depite pentru
valorile de vrf i n proporie de 80% pentru nivelele de zgomot
echivalent. Acest fapt se justific prin urmtoarele
considerente:
-cunotine insuficiente privitoare la poluarea sonor i ignorarea
efectelor;
-norme pentru limitele de zgomot prea largi i ignorarea
legislaiei conexe;
-disfunciunii n traficul rutier, inexistena pasajelor, starea
carosabilului i a parcului
de autovehicule inadecvat;
-acceptarea n zona urban de activiti industriale productoare de
zgomote intense;
-inexistena spaiilor tampon i preocupri foarte modeste privind
dotarea cu structuri
fonoizolante;
Recomandri privind metodele de reducere a zgomotului:
-reglementarea circulaiei rutiere cu stabilirea unor trasee
difereniate pe categorii de
vehicule, care s evite zonele compacte de locuine - planificarea
traficului;
-limite de viteza;
-folosirea materialelor speciale pentru turnarea suprafeei de
rulare a strzilor.
Exemple de materiale: Asfalt poros PA 11 proiectat in Austria in
conformitate cu
RVS 8.06.28; asfalt piatra-mastic SMA 11;
-promovarea pneurilor a cror profiluri ajuta la reducerea
zgomotului de rulare;
-restricii de trafic pentru anumite zone si in anumite
intervale;
-construcia de culoare pentru biciclete
-interzicerea claxonrii n centrele populate;
-folosirea unor paravane fonoabsorbante;
-remedierea defeciunilor suferite de mijloacele de transport n
comun: tramvaie,
autobuze i al celor de mrfuri, camioane grele, ale utilajelor
agricole, tractoare;
-proiectarea i cercetarea unor utilaje i maini ct mai silenioase
;
-ntreinerea reelei stradale;
-interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra
centrelor populate;
-insonorizarea cldirilor i n special a locuinelor prin
utilizarea de materiale
fonoabsorbante, cu caliti de izolare fonic superioare.
BIBLIOGRAFIE
1. Roca, D. Introducere n ingineria mediului, Editura
Universitaria, Craiova, 2002.
2. VISAN, S., ANGELESCU, A., CIOBOTARU, V. Ecotehnologii,
http://www.dreptonline.ro/introduceri/introducere_ecotehnologii.php,
3. Mateescu, Oana-Marina, Nita, Andreea, Miruna, Iamandoiu, D.,
Seicaru, P. Omul si mediul, http://www.e-referate.ro/
4. Prof. univ. dr. Bran F., Lect. Univ. dr. Ioan, I. Ecologie
general, http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap2.
5. Prof. univ. dr. Negrei, C., Economia i politica mediului,
capitolul I Economia mediului n sistemul tiinelor economice i
ambientale,
http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap1.
6. Prof. univ. dr. Negrei, C., Economia i politica mediului,
capitolul 3 Relaia mediu -economie,
http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap1.
7. Teodorescu, I., Gavril, L,. i colab Biologie, manual clasa a
VIII-a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.
8. prof. univ. dr. Rojanschi, V., prof. univ. dr. Bran, F., dr.
ec. Diaconu, S. Abordri economice n protecia mediului, capitolul 2
Componenta economic n politica global de mediu,
http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap2.
9. Nicoar, M., Universitatea Al.I Cuza , Formele de agresiune
asupra mediului, http://www.e-scoala.ro/ecologie/agresiune.html
10. www.referat.ro - Deteriorarea_mediului;
11. Ionescu C, Politici de management de mediu, curs, 2003
12. Ghid pentru Politici i probleme de mediu
13. Sunetele, Infrasunetele, Ultrasunetele, Zgomotul si efectele
sale nocive, Intensitatea, Durata, Frecventa, Oboseala auditiva,
Traumatismul sonor, Surditatea profesionala
referat.htm
14. Pumnea, C., Grigoriu, G. Protecia mediului ambiant, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994.
15. Manu, P. Medicina muncii, Editura Medical, Bucureti,
1983.
16. Carsium,M.A., Postelnicu M.- Indreptar de cultura
generala,Editura Porto-Franco,1993.
17. Dorobont, A., Costin, A. Poluarea sonor i civilizaia
contemporan, Editura Tehnic, Bucuresti, 1982
18. Ursoniu, C., Dumitrescu, C. Poluarea sonora si consecinele
ei, Editura Faclia, 1976.
19. Cristea, Gh., Ardelean, I. Elemente fundamentale de fizic,
vol. I, Editura Dacia, Cluj,1980
20. Viteanu, D. Circulaia i poluarea sonor a mediului urban,
Editura Tehnic, Bucureti, 1983
21. Manual de utilizare pentru sonometrul Solo-Slm-Metravib
22. ***
http://www.sonometru.ro/sunetul/Despre-Sonometre.html
23. *** http://www.recentonline.3x.ro/024/Deliu_R24.pdf
24. ***
http://www.xs4all.nl/~rigolett/ENGELS/vlgcalc.htm#explain - calcul
on line zgomot
25. ***
http://hs.environmental-expert.com/STSE_resulteach_product.aspx?cid=33189&id
Product 65548&lr=1 - despre CADNA
26. Manual CadnaA_3_7_Manual_EN`
27. *** http://www.noiserus.com/augsburg/index.php4?lang=en -
Hari on line Germania
28. *** http://www.eea.europa.eu/ro/themes/noise/about-noise -
date statistice.