8/17/2019 Impact Riscuri Extraterestre http://slidepdf.com/reader/full/impact-riscuri-extraterestre 1/61 Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului Departamentul de Stiinta Mediului Lector dr. Nicoleta BRIŞANImpactul riscurilor naturale si antropice
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Geomorfologic Alunecări de teren Prăbuşiri de roci Curgeri de noroiAvalanşeEroziunea solului
Hidrologic Inundaţii
Climatic Cicloni tropicaliTornadeFurtuni extratropicaleFenomenul El NiñoSeceta şi deşertificarea Altele: Ploile şi ninsorile abundente,Viscolul, Grindina, Îngheţul şi bruma,Depunerile de gheaţă, Descărcările electrice
Urme ale impactului din trecutul geologic al Terrei :
Majoritatea craterelor formate în trecutul geologic în urmacoliziunii cu meteoriţii au fost distruse prin acţiunea proceselorgeomorfologice
Au fost recunoscute până în prezent 140 de cratere de impact
În trecutul geologic se presupune că au existat chiar cratere cuun diametru de peste 1 000 km, coliziunile respective avândurmări catastrofale pentru întregul Sistem Terestru.
• primul asteroid a fost descoperit în 1801, de către Piazzi
director la Observatorul din Palermo (Sicilia, Italia)
• astăzi gestiunea descoperirii şi a denumirilor asteroizilor revin la Minor Planet Center , care cu ajutorul unor programe informatice verifică datele comunicate; numele propus trebuie
Meteoriţi metalici (sideritici), în care predomină Ni şi Fe şi care, înlumină reflectată, se caracterizează prin nişte benzi sau „figuri alelui Widmann Stätten”. (Această textură particulară este explicatăprin stadiul răcirii sistemului Fe-Ni).
Cei mai mari meteoriţi cunoscuţi aparţin acestei clase. Celmai important este cel căzut în 1947 în M-ţii Sihote-Alin (dinExtremul Orient rus) şi care câtăreşte 23 t.
Peste 32% din meteoriţii identificaţi aparţin acestei clase.
începe cu ajungerea unui meteorit (asteroid sau cometă) la suprafaţaTerrei sau a unui alt corp planetar
afundarea în sol a bolidului, cu propagarea în faţa lui a unei unde de şoc
puternică, care va comprima şi topi rocile cu care vine în contact, formând o
cavitate circulară.
crusta se decomprimă ejectând material din aria de izbitură unda de şoc măreşte craterul, ejectând în direcţii radiale, mari cantităţi dematerie (1000-2000 de ori masa impactorului)
resturile proiectate la mare altitudine vor cădea în aria carterului şi în împrejurimi; puzderia de fragmente ejectate se subţiază pe măsură ce ne
îndepărtăm de punctul de impact
în momentul impactului, o parte din meteorit şi roca impactată sevaporizează
vaporii mineralelor rezultaţi se vor răspândi în jurul craterului şi la diferitedistanţe, în funcţie de curenţii formaţi – vor recădea ca o ploaie fină pe sol
formarea craterului se suprapune peste o etapă de compresiune a rocilorimpactate, care pot fi brecifiate, topite parţial sau total şi, eventual, vaporizate
are loc şi un proces de fracturare a rocilor vecine craterului, care determină o
lărgire ulterioară a excavaţiei, cu apariţia mai multor fracturi inelare, circulare crusta se decomprimă ejectând material din aria de izbitură
către sfârşitul procesului de impact care finalizează formarea craterului, areloc o mişcare de ridicare a suprafeţelor adânci ale craterului, ca efect al unordetensionări mai bruşte, rezultând un dom central – care rămâne specificcraterelor complexe
interiorul unui crater în curs de definitivare are înfăţişarea unei cavităţi roscate
la care pereţii sunt tapisaţi cu roci topite care se rostogolesc spre adânculcraterului.
pereţii craterului suferă un proces de stabilizare în timp şi panta se va îndulciiprin prăbuşiri şi alunecări de teren.
Craterele de impact METEORITUL MANICOUAGAN se consideră a fi fost cel mai mare meteoritcăzut pe Scutul Canadian, care a dat naştere unui crater uriaş, de peste 100
km diametru. Actualul lac Manicouagan este amplasat în locul de impact alacestui meteorit.
METEORITUL HOBA (sud-vestul Africii) este considerat a fi cel mai maremeteorit cunoscut ce a căzut pe Terra: 60 t! Este o masă de fero-nichel şi seaflă şi în prezent pe locul de impact.
ASTROBLEMA DE LA ROCHECHOUART (Franţa) este consecinţaimpactului unui asteriod căzut pe Pământ cu 214 MA în urmă (deci, la sfârsitulTriasicului).
Asteroidul care stă la baza astroblemei de la Rochechouart (departamentulCharente, S-V Franţei) a avut un diametru de 1500 m şi a percutat atmosfera
terestră cu 17-21 km/s, sub un unghi de 450. Craterul de impact astfel format aavut cel puţin 21 km în diametru şi o adâncime de 700 m. S-a apreciat căfragmentele de roci ejectate au fost aruncate la peste 450 km distanţă depunctul de impact, distrugând totul pe o arie având diametrul de 100 km.
* Astroblemă = ansamblul consecinţelor unui impact;
IMPACTUL METEORITIC DIN MAREA NORDULUI. Impactul care s-aprodus la limita Cretacic/Tertiar (sau la începutul Terţiarului) a afectat zonamarină caldă a acelor timpuri, provocând un tsunami devastator.
CRATERUL DE IMPACT METEORITIC DE LA CHICXULUB (Mexic)
În urmă cu 65 MA (deci la limita Cretacic/Tertiar), pe coasta mexicană apeninsulei Yucatan, lăngă satul Chicxulub, a avut loc un impact extraordinar,cu rol decisiv în evoluţia veţii pe Pământ (Lipkin, 1997). Diametrul corpului de impact a fost evaluat la 6 mile (adică 9,7 km!)
Efectele regionale care s-au desfăsurat imediat se referă la:cutremure de pământ, pulverizarea şi vaporizarea unei mari cantităţi deroci, vaporizarea apei marine în aria de impact, formarea de tsunamicare a nimicit vieţuitoarele din zona de coastă, crearea de valuri etc
Efectele globale pe termen scurt (zile sau săptămâni) privesc:
incendii devastatoare pe suprafeţe terestre vaste, distribuţia globală acenuşii şi a prafului rezultat din impact. Efectele globale pe termen scurt(zile sau săptămâni) privesc: incendii devastatoare pe suprafeţeterestre vaste, distribuţia globală a cenuşii şi a prafului rezultat dinimpact.
Efectele globale pe termen lung (luni sau ani de zile) se referă la:obscuritate globală, ploi acide şi efect de seră cu urmări nimicitoareasupra biosferei. 9% Africa şi
O explozie nucleară care ar urmări spargerea asteroidului în bucăţi
inofensive Un impact clasic ar putea avea în vedere ciocnirea cu mare vitezădintre un mare vehicul spaţial şi asteroidul ţintă. Dificultatea este de aghida cu precizie vehiculul – proiectil spre asteroid şi în acest felenergia lui cinetică să poată să servească integral la devierea corpuluicelest
Ablaţiunea este o versiune blândă a unei explozii nucleare înproximitatea asteroidului. Un laser sau o oglindă spaţială uriaşă caresă concentreze lumina solară ar supraîncălzii suprafaţa corpului celest.Materia vaporizată ar propulsa asteroidul în direcţia dorită.
Remorcarea asteroizilor ar ţinti sa-i devieze traectoria, imprimându-io împingere slabă, dar continuă, mai mulţi ani înainte de impactulprevăzut.
“ O cale lungă rămâne de parcurs, pentru a pune la punct o tehnică
sigură, capabilă să devieze un bolid celest, care goneşte spre Pământ ” (Benz et Nyffeler, 2004, p. 17).
campuri magnetice ce se ridicadeasupra coroanei solare sau sunteliberate in spatiu
ject e co o a a de asa
(CME)
Cand aceste ejectii coronale de masa sunt directionate spre Pamant ajung
ca si ejectii coronale de masa interplanetare (ICME),unda de soc a masei departicule energetice solare aflate in deplasare cauzeaza o furtunageomagnetica care poate intrerupe magnetosfera Pamantului.
Pe langa fenomenul de aurora boreala asociat acestei interferente, ejectiilecoronale de masa pot afecta satelitii, transmisiile radio si liniile de transmisie
electrica, rezultand o posibila intrerupere de curent de lunga durata si lascara mare.
Cele mai multe ejectii isi au originea in regiuni active de pe suprafataSoarelui,precum grupari de pete solare asociate cu explozii solarefrecvente.In timpul activitatii maxime pe care Soarele il atinge se produc
aproximativ trei ejectii coronale in fiecare zi,in timp ce, atunci cand Soareleare activitate minima are loc o sin ura e ectie coronala la fiecare cinci zile
sistemelor de navigaţii, defecţiuni ale softurilorsateliţilor,
Afecţiuni ale sănătăţii umane (şi a mamiferelor îngeneral) prin expunerea la radiaţii – protonii emişide soare, cu o energie > de 30 MeV suntdeosebit de periculoşi
Radiaţiile solare pot produce afecta avioanelecare zboară la mari altitudini