Imbracaminti din beton de ciment rutier
I GENERALITATI
Imbracamintile rutiere din beton de ciment constau din dale de
beton cu rosturi intre ele, executate de obicei intr-un singur
strat. Betonul este proiectat astfel incat sa reziste uzurii
traficului. Cand se utilizeaza metoda de executie cu cofraje fixe,
imbracamintile pot fi executate in doua straturi, stratul superior
avand functia si caracteristicile stratului de uzura, in timp ce
stratul inferior are rolul de strat de fundatie.
Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate
folosind fie cofraje glisante, fie cofraje fixe. Ambele metode
conduc la rezultate satisfacatoare, astfel ca Antreprenorul trebuie
sa decida care dintre metode va fi folosita.
Principalul criteriu in clasificarea betoanelor destinate
imbracamintilor rutiere este rezistenta la incovoiere (Rinc.) a
betonului masurata la 28 zile.
Rezistenta caracteristica la incovoiere, Rkinc este definita ca
valoarea sub care se pot situa max. 5% din rezultatele testelor.
Rezistenta la incovoiere este determinata pe epruvete prismatice,
150x150x600 mm. Epruvetele sunt testate dupa o perioada de
maturizare a betonului, de 28 zile. In timpul testului, epruvetei i
se aplica doua forte simetrice, iar rezistenta la incovoiere este
masurata la punctul de cedare.
Clasificarea betoanelor pentru imbracaminti rutiere este data in
Tabelul 1.
Tabel 1 Clasificarea betoanelor
Clasa de betonRkinc MPa
Bc R3,53,5
Bc R4,04,0
Bc R4,54,5
Bc R5,05,0
In general, selectarea clasei de beton depinde de clasificarea
drumurilor, intensitatea traficului si caracteristicile geometrice
ale acestuia; acestea sunt enumerate in Tabelul 2.
Tabel 2 Selectarea clasificarii betoanelor
LucrariClasa de trafic
Trafic foarte greuTrafic greuTrafic mediuTrafic usor
Numarul straturilor structurii
Strat unicStrat de uzura sau unic Strat de fundatieStrat de
uzura sau unicStrat de fundatieStrat de uzura sau unicStrat de
fundatie
Clasa betonului
12345678
Autostrazi, drumuri nationale, judetene, drumuri comunale si
strazi cu doua sau mai multe benzi de circulatieBc R 5,0
(Bc R 4,5)Bc R 5,0
(Bc R 4,5)Bc R 4,5
(Bc R 4,0)Bc R 4,5
(Bc R 4,0)Bc R 4,0
(Bc R 3,5)Bc R 4,0Bc R 3,5
Ranforsarea structurilor rutiere existente ale drumurilor si
autostrazilorBc R 5,0
(Bc R 4,5)Bc R 5,0
(Bc R 4,5)Bc R 4,5
(Bc R 4,0)Bc R 4,5
(Bc R 4,0)Bc R 4,0
(Bc R 3,5)Bc R 4,0Bc R 3,5
Drumuri de santier:
- cu 2 benzi de circulatie
- cu o banda de circulatieBc R 5,0
(Bc R 4,5)Bc R 5,0
(Bc R 4,5)Bc R 4,5
(Bc R 4,0)Bc R 4,5
(Bc R 4,0)Bc R 4,0
Bc R 3,5Bc R 4,0Bc R 3,5
-----Bc R 3,5-
Drumuri si platforme industriale Bc R 4,5Bc R 4,5Bc R 4,0Bc R
4,0Bc R 3,5Bc R 3,5-
Strazi cu o singura banda si alei carosabile-----Bc R 3,5-
Zone de oprire, spatii de parcare si porturi -----Bc R 3,5-
Piste, platforme ptr. statii de taxi, piste de aeroport,
pentru:
- utilizare (exploatare) nationala si internationala
- alte lucrariBc R 5,0 (Bc R 4,5) un strat
Bc R 4,5 (Bc R 4,0) pentru stratul de uzura sau stratul unic
Bc R 4,0 (Bc R 3,5) pentru stratul de fundatie
Nota:
1) Din motive tehnico economice si cu aprobarea Beneficiarului,
pot fi folosite clasele de beton avand valorile din paranteza.
2) Clasele de beton Bc R 5,0 si Bc R 4,5 se vor prepara folosind
ciment tip CD 40, 42,5 sau ciment tip I, I 42,5 R.
3) Clasele de beton Bc R 4,0 si Bc R 3,5 vor fi realizate
folosind tipurile de ciment I 42,5 sau I 42,4 R.
4) Celelalte tipuri de ciment vor fi folosite numai cu aprobarea
unui institut specializat in lucrari de drumuri, a Beneficiarului,
Consultantului si Proiectantului.
II STANDARDE SI NORMATIVE
1) SR 183-1/1995 Imbracaminti rutiere din beton de ciment
executate folosind tehnologia cu cofraje fixe. Conditii tehnice de
calitate.
2) SR 183-2/1998 Imbracaminti rutiere din beton executate
folosind tehnologia cofrajelor glisante. Conditii tehnice de
calitate
3) C 22-92 Normativ pentru executarea imbracamintilor din beton
de ciment in sistem cofraje fixe.
4) STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de
fundatie. Conditii tehnice generale de calitate
5) C 16-1984 Normativ pentru realizarea pet imp friguros a
lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
6) C 56-1985 Normativ privind verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii, si instalatiior aferente.
7) Legea Nr. 10/1995. Legea privind calitatea in onstructii.
Aceasta lista nu trebuie considerata completa.III MATERIALE
III.1 STANDARDE DE REFERINTA
Materialele utilizate in executarea imbracamintilor rutiere din
beton vor fi conform cerintelor de calitate prevazute in urmatoarel
standarde:
Agregate naturale de balastiera STAS 662-2002
Agregate naturale de cariera SR 667-2001
Tipuri de ciment: I 42,5; I 42,5R si CD 40 SR 388-95 si STAS
10.092-78
Cenuse rezultate din centrale termoelectrice STAS 8819-88
Aditivi STAS 8625-90
Apa STAS 790-84
Pelicula de protectie P 45 STAS 12.093-83
Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida STAS 8877-72
Otel beton OB 37 STAS 438/1-89
Hartie rezistenta STAS 3789-86
Folie de polietilena STAS 8171-84
Bitum fara parafina, pentru drumuri SR 754-99
Filer STAS 539-79
Alte materiale, inclusiv materiale pentru etansarea rosturilor:
mastic bituminos; poliuretan, silicon sau rosturi de etansare
flexibile; sectiuni de neopren, sau cordoane din materiale
speciale. Toate aceste materiale vor fi aprobate de catre
Consultant.
III.2 CONDITII TEHNICE SI CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
Controlul calitatii materialelor se va realiza:
Preliminar, pentru aprobarea furnizorilor si a dozajelor
propuse;
Cand materialele sunt livrate pe santier si inainte de a fi
folosite, conform Tabelului 16.
III.3 APROVIZIONAREA, TRANSPORTUL, PRELUCRAREA SI DEPOZITAREA
MATERIALELOR
Antreprenorul raspunde de verificarea calitatii materialelor in
momentul livrarii si de mentinerea calitatii acestora pe
santier.
III.3.1 Ciment
Cerintele tehnice cu privire la receptia, livrarea, stocarea si
testarea cimentului vor corespunde Codului de Practica NE 012-99.
Un certificat de calitate emis de catre producator trebuie sa
certifice calitatea oricarei incarcaturi de ciment livrata pe
santier.
Pentru verificarea calitatii cimentului (in mod normal in 24 de
ore de la livrare) se vor preleva probe conform SREN 196/7-95 de
catre beneficiar si un reprezentant neutru si se vor efectua teste
intr-un laborator autorizat.
In cazul in care cimentul este obtinut de la un furnizor (nu de
la producator), livrarea de ciment va fi insotita de o declaratie
de conformitate pentru identificarea:
tipului de ciment si a producatorului;
datei sosirii cimentului in depozit;
numarului certificatului de calitate eliberat de producator cu
datele notate pe el;
garantiei de conformitate cu conditiile de stocare;
numarului buletinului de analiza pentru calitatea cimentului,
realizat de catre un laborator autorizat si data, indicandu-se
conditiile de utilizare in toate cazurile cand s-a depasit data
expirarii.
Obligatia furnizorului referitoare la garantia cimentului va fi
inclusa in contractul dintre furnizor si beneficiar.
Se recomanda ca materialul furnizat sa provina dintr-o singura
fabrica de ciment.
Daca Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de
ciment acesta va trebui sa obtina mai intai aprobarea
Consultantului. In acest caz fiecare tip utilizat va fi pentru
sectiuni separate si complete, dupa acum s-a aprobat anterior de
catre Consultant.
Cimentul se va livra vrac, cu trenul, utilizandu-se tancuri
speciale, sau cu tiruri prevazute cu dispozitiv pneumatic pentru
descarcare. Alternativ, cimentul poate fi livrat in saci de hartie
originali, cu asigurarea ca in timpul transportului acestia vor fi
protejati impotriva umezelii si deteriorarii.
In timpul transportului de la fabrica de ciment la statiile de
betoane (sau la un alt loc de depozitare), in timpul manipularii
sau stocarii, cimentul va fi protejat impotriva umiditatii si a
contaminarii cu corpuri straine. Se va evita amestecul mai multor
tipuri de ciment.
Cimentul va fi stocat:
in silozuri cu protectie adecvata impotriva conditiilor meteo
nefavorabile (ploaie, vant, etc.). Fiecare transport de ciment va
fi stocat separat pentru a se asigura identificarea si controlul
sau. Oricand tipul de ciment este schimbat, silozul va fi golit
complet, curatat pneumatic si marcat corespunzator noii categorii
de ciment;
In depozite; sacii se vor depozita maximum cate 10 pe inaltime,
cu un spatiu de cel putin 500 mm intre coloanele de saci si peretii
depozitului.
Silozurile si depozitele vor fi marcate corespunzator
indicandu-se clar tipul de ciment stocat. Antreprenorul va pastra
datele referitoare la livrarea cimentului si va dispune utilizarea
corespunzatoare a acestuia. Antreprenorul va asigura facilitati
pentru stocarea separata a cel putin doua tipuri diferite de
ciment. Capacitatea de stocare a cimentului trebuie sa corespunda
pentru cel putin 3 zile de productie in continuu a betonului.
Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatura de peste + 50C.
Cimentul trebuie utilizat inaintea datei de expirare.
Cimentul stocat pentru o perioada mai lunga decat data expirarii
nu va fi utilizat decat daca starea sa si rezistentele mecanice la
2 sau/si 7 zile au fost testate. Cimentul cu rezistenta mecanica
mai mica decat limitele specificate conform clasei respective, va
fi declasat si utilizat in conformitate cu noua sa clasa. Orice
ciment cu o rezistenta la compresiune mai mica decat valoarea
minima a celui mai slab tip va fi inlaturat si se interzice
folosirea sa la fabricarea betonului.
Daca cimentul este contaminat cu apa, acesta se va utiliza in
conformitate cu urmatoarele prevederi:
Tabel 3
Reziduuri (r%)Calitatea cimentului
0buna
Max. 10%Ciment deteriorat, a fi utilizat dupa verificarea
caracteristicilor fizico-mecanice la 2(7) zile conform prevederilor
Tabelului 5. Alternativ cimentul poate fi asimilat tipului III V
32,5 si utilizat numai cu aprobarea institutului specializat in
drumuri si a Consultantului.
Peste 10%Ciment deteriorat, a fi utilizat numai pentru
prepararea mortarului, cu aprobarea Consultantului
Testarea calitatii cimentului va fi realizata de catre
Antreprenor, in conformitate cu prevederile Tabelului 16.
Laboratorul de santier va pastra un dosar cu testele efectuate
pe ciment, dupa cum urmeaza:
Certificatele de calitate ale furnizorului se vor tine intr-un
dosar separat;
Rezultatele testelor de laborator vor fi pastrate intr-un
registru (registru de ciment).
III.3.2 Agregate
Agregatele naturale vor fi furnizate in avans si depozitate in
depozite provizorii. Inaintea utilizarii se vor realiza teste in
vederea asigurarii conformitatii cu Caietele de Sarcini.
Transportul, prelucrarea si depozitarea agregatelor naturale vor
fi realizate astfel incat sa se evite amestecarea sau contaminarea
acestora.
Agregatele vor fi depozitate pe platforme de beton avand pante
si rigole in scopul drenajului. Pentru evitarea amestecarii
agregatelor de diferite tipuri sau provenind de la furnizori
diferiti, fiecare unitate de depozitare va fi prevazuta cu spatii
adecvate. Depozitele vor fi identificate in permanenta prin panouri
indicand sursa si dimensiunea agregatului principal.
Agregatele nu vor fi plasate pe platforme de pamant sau
balastate.
Drumurile de acces catre depozitele de agregate vor fi amplasate
astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte
materiale. In cazul cand agregatele sunt transportate pe calea
ferata, se vor prevedea rampe de beton pentru descarcare. Zona in
care vagoanele vor fi descarcate va fi suficient de intinsa, pentru
evitarea riscului de amestecare a agregatelor. Antreprenorul va
prevedea de asemenea, o zona unde agregatele refuzate sa poata fi
depozitate provizoriu.
In zone unde nisipul natural nu poate fi obtinut cu usurinta, se
poate folosi nisipul concasat, daca acest lucru este aprobat
printr-un laborator autorizat care va specifica raportul dintre
nisipul natural si cel concasat.
Agregatele naturale trebuie sa provina din roci stabile,
nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet. Este interzisa
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase.
Agregatele vor fi neutre si nu vor avea efecte daunatoare
(inclusiv continut de sulfat si clorura) asupra cimentului. De
asemenea, nu vor contine particule de siliciu micro-cristaline sau
amorfe.
Datele testelor cu privire la calitatea agregatelor vor fi
pastrate in Laboratorul Antreprenorului, dupa cum urmeaza:
un dosar pentru certificatele de calitate emise de catre
furnizor;
un registru continand rezultatele testelor de laborator
III.3.3 Cenusa de termocentrala
Cenusa de termocentrala este produsa prin arderea carbunilor din
centralele electrice si este un material cu proprietati
puzzolanice, (ex. poseda proprietati de cementare putine sau
deloc), dar va reactiona chimic cu hidroxidul de calciu, in
conditii de umiditate, pentru formarea amestecurilor ce poseda
proprietati de cementare.
Cenusa va fi transportata, prelucrata si depozitata astfel incat
sa se evite orice posibila contaminare si orice schimbari in
caracteristicile fizico-chimice ale acesteia.
Cenusa poate fi livrata vrac sau in saci de plastic, in aceleasi
conditii specificate si pentru ciment. Durata de depozitare a
cenusei este de 6 luni.
Cenusa va fi depozitata in silozuri metalice sau in magazii.
Capacitatea de depozitare a acesteia trebuie sa corespunda pentru
cel putin trei zile de betonare continua.
Aceleasi prevederi privind cenusa vor fi de asemenea aplicate
agentilor de activare (var stins sub forma de pulbere, var stins
concasat, etc.).
III.3.4 Aditivi
Aditivii se folosesc pentru a modifica proprietatile betonului
proaspat sau intarit. Aditivii pot fi livrati sub forma de pulbere
sau de solutie si vor fi transportati si manipulati cu grija,
pentru a preveni deteriorarea ambalajelor, in vederea evitarii
contactului cu umezeala.
Conditiile specificate de catre producator si prevederile
principalelor reglementari si normative trebuie respectate cu
strictete.
Capacitatea de depozitare a aditivilor pentru beton trebuie sa
corespunda pentru cel putin trei zile de betonare continua.
III.3.5 Otel beton
Fiecare fascicul sau grup de bare va fi prevazut cu etichete
care sa contina cel putin urmatoarele informatii:
diametru;
tip;
numar de serie (lot);
furnizor;
certificat de calitate semnat de catre Inspectorul de
Calitate.
Otelul-beton va fi transportat, manipulat si depozitat in
vederea evitarii oricaror daune ce pot afecta barele de otel-beton
sau betonul (eroziune, supraincalzire, indoire).
III.3.6 Materiale auxiliare
Celelalte materiale folosite in executarea imbracamintilor
rutiere din beton, inclusiv materialele de intarire, pene, bare de
legatura si materiale de etansare a rosturilor de expansiune, sunt
specificate in prescriptii tehnice speciale.
III.3.7 Apa
Apa pentru prepararea betonului nu va contine materiale care
afecteaza hidratarea cimentului.
Apa utilizata pentru prepararea betonului poate fi luata din
sursa publica sau din alte surse. Apa din toate sursele va fi
verificata astfel incat sa corespunda cerintelor tehnice prevazute
in STAS 790-84.
Apa va fi testata la inceputul lucrarilor iar testele se vor
repeta ori de cate ori se observa schimbari in caracteristicile
acesteia.
Apa ce urmeaza a fi folosita pe santier va fi protejata
impotriva contaminarii cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argila, etc.
IV BETON UTILIZAT IN PROIECTAREA STRUCTURILOR RUTIERE
IV.1 CERINTE TEHNICE CU PRIVIRE LA MATERIALE
Materialele folosite in executarea imbracamintilor rutiere din
beton vor corespunde cerintelor Tabelelor 4, 5, 6 si 7.
Tabel 4 Cerinte tehnice pentru agregate
Nr.Caracteristicile agregatelor naturaleConditii acceptabile
nisippietrispietris concasatcribluranisip concasat
0123456
1.Continut de impuritati:
- corpuri straine (bucati de lemn, frunzis,
etc.)nepermisnepermisnepermisnepermisnepermis
- bucati de argila sau argila aderenta pe particule de
agregate;---nepermisnepermis
- mica libera, %, max.1----
- carbune, %, max.0,5----
- continut de materii organice (culoarea solutiei de oxid de
sodiu)incolor, pana la galben----
- sulfati (in SO3), %, max.1nepermis---
- continut de particule fine, %, max.-0,30,3--
2.Compozitia granulometricaconform tipului
Fractiunea sub 0,09 mm:
- in tipul 8-16, %, max.
- in tipul 16-25, %, max.
- in tipul 25-40, %, max.-
-
--
-
--
-
-1
0,5
--
-
0,3
3.Echivalentul in nisip, min.85----
4.Gradul de rupere, %, min.--65--
5.Rezistenta la strivire a agregatelor in conditii de saturatie,
%, min.-6060--
6.Abraziune cu dispozitivul tip Los Angeles (LA), %,
max.-35252525
7.Rezistenta la inghet-dezghet:
- indicele de inghet-fisurare, %, max.
- sensibilitatea la inghetare, %, max.
- pierdere de masa, %, max. -
-
--
-
10-
-
103
25
-3
25
-
8.Forma granulelor agregatelor cu dimensiunea minima de 7(8)
mm:
- coeficientul min b/a; c/a.
- continutul de particule plate si ascutite: %, max.
- indicele de forma, %, max.-
-0,66; 0,33
25
-0,66; 0,33
25
--
-
25-
-
25
Agregatele vor proveni din roci minerale omogene, fara semne de
schimbare din punct de vedere fizic, chimic sau mecanic. Agregatele
nu vor contine pirita, limonite si saruri solubile. Nu vor fi
folosite in prepararea cimentului agregatele brute cu silice
microcristalina sau amorfa care ar putea reactiona cu alcaliile din
ciment.
Tabel 5 Conditii tehnice pentru ciment
Caracteristicile cimentuluiTipul cimentului
CD 40
STAS 10092-78I 42.5
SR 388-95I 42.5 R
SR 388-95
Caracteristici fizico-mecanice:
priza incepe dupa min. ore
priza se incheie dupa max. ore
constanta de volum -
constanta de volum cu indicatorul Le Chatelier,max. mm
finetea de macinare exprimata
de suprafete specifice (ghidare,
resturi la cernere 0,09) cm2/g
rezistenta la intindere
prin incovoiere: min.N/mm2
- dupa 2 zile
- dupa 7 zile
- dupa 28 zile min.
rezistenta la compresiune: N/mm2
- dupa 2 zile
- dupa7 zile
- dupa 28 zile2
10
buna
10
(10)
3,5
5,0
6,5
15
26
401
8
-
10
-
-
-
-
10
-
42,5 la 62,51
8
-
10
-
-
-
-
20
-
42,5 la 62,5
Tabel 6 Conditii tehnice pentru Aditivul Disan A
Nr.Caracteristici fizico-chimice ale aditivului Disan ALimite
acceptabileTestare
1Aspectpraf maron inchisvizual
2Continut de substante uscate %, min.92STAS 8625-90
3Substante insolubile in apa, %, max.2STAS 8625-90
4Substante reducatoare, %, max.5,5STAS 8625-90
5Continut de cenusa, %, max.16STAS 8625-90
6PH-ul solutiei de concentratie 1%4,5 pana la 5,5STAS
6367-82
Valorile din tabel sunt legate de materialele uscate la 105C
5C.
Tabel 7 Cerinte tehnice cu privire la cenusa volanta
Nr.Caracteristicile cenusei provenite de la centralele
termiceConditii acceptabile
1Continut de apa, %, max.1
2Particule reziduale pe site cu ochiuri de sarma de 0,2 conform
STAS 1077-1976, %, max.10
3Substante inflamabile, %, max. 5
4Oxizi totali (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), %70
5Oxid de Magneziu (MgO), %, max.4
6Trioxid de Sulf (SO3), %, min.3
IV.2 STABILIREA RETETELOR
Inainte ca betonul sa fie pus in opera, probele necesare vor fi
pregatite utilizandu-se materiale provenite din sursele ce urmeaza
a fi folosite in prepararea betonului.
Amestecurile pentru stabilirea dozajelor vor fi realizate in
numar suficient pentru stabilirea proportiilor optime ale
agregatelor si pentru scoaterea in evidenta a continuturilor de
ciment si a raportului apa ciment, in cadrul cerintelor specificate
cu privire la continutul de aer si lucrabilitate.
Betonul (rezultat in urma amestecului) pentru imbracamintile
rutiere va fi verificat si reproiectat folosindu-se aceeasi
procedura oricand exista schimbari majore la sursa de material, si
cand se descopera devieri majore de la proiectul initial, in timpul
controlului de calitate al productiei.
Tipurile de agregate ce urmeaza a fi folosite in prepararea
betonului rutier sunt enumerate in Tabelul 8.
Tabel 8 Tipuri de Agregate
Structura rutiera executataDescrierea agregatuluiTipul
agregatuluiClasificarea agregatului total
12345
ADintr-un singur stratnisip natural0-3 si 3-7, sau 0-70-25
cribluri8-16 si 16-250-25
nisip natural0-3 si 3-7, sau 0-70-40
cribluri8-16 si 16-25
pietris25-40 sau 16-40
BDin doua straturi:
- strat de uzura;nisip natural0-3 si 3-7, sau 0-70,25
cribluri9-16 si 16-25
- strat de fundatienisip natural0-3 si 3-7, sau 0-70-40
cribluri8-16 si 16-25
pietris25-40 sau 16-40
nisip natural0-3 si 3-7, sau 0-70-40
pietris7-16 si 16-40
nisip natural0-3 si 3-7, sau 0-70-31
pietris concasat7-16 si 16-31
Granulometria agregatelor betonului pentru imbracaminti rutiere
este prezentata in Tabelul 9.
Tabel 9 Clasificarea agregatelor
Scara de clasificare a agregatelorLimite% din masa care trece
prin sita
0,213,157,1162531,540
12345678910
Agregate: granulometrie continua:
0 pana la 25 mm pentru sistemul de cofraj fix
0 pana la 25 mm pentru sistemul de cofraj glisant
0 pana la 40 mm pentru sistemul de cofraj fix
0 pana la 40 mm pentru sistemul de cofraj glisant
0 pana la 31 mm pentru sistemul de cofraj fix
0 pana la 31 mm pentru sistemul de cofraj glisantmin.
max.
min.
max.
min.
max.
min.
max.
min.
max.
min.
max.2
8
2
8
2
7
2
7
2
7
2
78
27
15
27
7
25
15
25
7
25
15
2520
42
30
42
17
40
25
40
17
40
25
4035
60
45
60
31
55
40
55
31
55
40
5563
83
70
83
55
76
65
76
55
76
65
7695
100
95
100
68
86
75
86
-
-
-
--
-
-
-
-
-
-
95
100
95
100-
-
-
-
95
100
95
100
-
-
-
-
Granulometrie discontinua a agregatelor cu cofraj fix:
0 pana la 25 mm fara sortul 3-7
0 pana la 25 mm fara sorturile 8-16 sau 7-16
0 pana la 31,5 (40) mm fara sortul 3-7
0 pana la 31,5 (40) mm fara sorturile 7-16 sau 8-16min.
max.
min.
max.
min.
max.
min.
max.2
8
2
8
2
7
2
720
30
8
27
14
28
7
2530
45
20
42
25
40
17
4030
45
35
55
25
40
30
5045
60
35
55
40
52
30
5095
100
95
100
-
-
-
--
-
-
-
95
100
95
100-
-
-
-
(95)
(100)
(95)
(100)
Dozajele de referinta ale cimentului si aditivului, precum si
raportul apa/ciment, sunt indicate in Tabelul 10.
Tabel 10 Dozarea betonului
MaterialeClasa betonuluiObservatii
BcR 3,5BcR 4,0BcR 4,5BcR 5,0
123456
1. ciment CD 40, kg/m3-
310-330-
330-350330-350
min. 310350-370
min. 310cofraj fix
cofraje glisante
2. ciment I 42,5; I 42,5R
3. raportul apa/ciment, max.
4. % aditiv DISAN A din masa de
ciment310-330330-350350-370350-370cofraj fix
min. 310cofraje glisante
0,45 pentru beton cu granulometrie continuacofraj fix
0,47 pentru beton cu granulometrie discontinuacofraj fix
0,52 pentru beton cu cenusa adaugatacofraj fix
0,43 pentru beton cu granulometrie continuacofraje glisante
0,25 pana la 0,30 pentru beton cu granulometrie continuacofraj
fix
0,30 pana la 0,35 pentru beton cu granulometrie si agregate
naturale concasatecofraj fix
0,35 pana la 0,40 pentru beton cu granulometrie discontinua si
agregate naturale de balastieracofraj fix
0,15 pentru beton fluidizatcofraj fix
conform Caietelor de Sarcini ce urmeaza a fi analizatecofraje
glisante
Caracteristicile fizice ale betonului proaspat sunt indicate in
Tabelul 11.
Tabel 11 Caracteristicile betonului
Nr.Caracteristicile betonului proaspat
NumeValoare
Cofraj fixCofraje glisante
1Lucrabilitate:
- prin metoda tasarii, cm., max.3-
- prin metoda gradului de compactare1,15 pana la 1,351,15 pana
la 1,35
- prin metoda de remodelare Webe, sec. -10 15
2Densitatea aparenta, kg/m32400 402400 50
3Continutul de aer %3,5 0,54 - 6
Cerintele cu privire la caracteristicile fizice si mecanice ale
betonului intarit sunt prezentate in Tabelul 12. Caracteristicile
betonului in timpul testelor preliminare ale proiectului ar trebui
sa fie cu 10% mai mari decat cerintele prevazute in Tabelul 12.
Acele valori ce urmeaza a fi folosite ca referinta in studiul
preliminar sunt prezentate in Tabelul 13.
Tabel 12 Rezistenta betonului la executie
Nr.Conditii ce trebuie indeplinite
de betonul intaritClasa betonului
BcR 3,5BcR 4,0BcR 4,5BcR 5,0
1Rezistenta la incovoiere (Rkinc) determinata la 28 zile pe
epruvete prismatice de 150x150x600 mm MPa, min.3,54,04,55,0
2Rezistenta medie la compresiune (Rc) determinata la 28 zile pe
cuburi cu latura de 141 mm, bucati prismatice cu latura de 150 mm,
conform STAS 1275 sau pe carote conform Instructiunilor. MPa,
min.30354045
3Gradul de gelivitate a betonului, conform STAS 3518-89G 100G
100G 100G 100
Tabel 13 Rezistenta betonului / teste preliminare
Nr.Conditii ce trebuie indeplinite de betonul intarit
TESTE PRELIMINAREClasa betonului
BcR 3,5BcR 4,0BcR 4,5BcR 5,0
012345
1Rezistenta la incovoiere (Rkinc) determinata la 28 zile pe
epruvete prismatice de 150x150x600 mm MPa, min.3,84,44,95,5
2Rezistenta medie la compresiune determinata pe cuburi sau pe
bucati prismatice cu latura de 150 mm (Rc med.) MPa3339,04450
3Gradul de gelivitate conform STAS 3518-89G 100G 100G 100G
100
Nota: Rezistentele la compresiune pe epruvete prismatice trebuie
folosite doar informativ.
V EXECUTIA LUCRARILOR
V.1 APROBAREA ECHIPAMENTULUI SI UTILAJELOR
Utilajele si echipamentul vor fi selectate luandu-se in
considerare cerintele Contractului, Proiectului si Caietelor de
Sarcini si va fi inaintat Consultantului pentru aprobare.
Antreprenorul va prevedea echipamentul si utilajele dupa cum
urmeaza:
centrala de preparare a betonului;
echipament de turnare cu cofraj glisant cu palpatori electronici
si vibratoare, sau
echipament de turnare cu cofraj fix cu palpatori electronici si
vibratoare.
Dispozitivul de pavare va avea urmatoarele caracteristici:
frecventa de vibrare: 50 75 Hz;
amplitudine: aprox. 1,0 mm;
viteza de avansare: min. 0,6 m/min;
latimea grinzii vibratoare, cel putin egala cu grosimea
dalei.
Dispozitivele pre-vibratoare vor fi folosite in cazul in care
stratul de beton masoara mai mult de 200 mm grosime;
Placile sau grinzile vibratoare cu frecvente vibratoare de 50
pana la 75 Hz si minimum 3000 vibratii/min, amplitudine de 1 mm.
Latimea grinzii vibratoare va fi cel putin egala cu grosimea
dalei.
grinda de finisare;
cilindru metalic: 250 mm, lungime 3 4 m, greutate de 150 200
kg;
maiuri metalice;
punti pentru muncitori;
mijloace de striere a suprafetei de beton (perii, etc.);
masina de taiat rosturi;
invelitori mobile pentru protejarea betonului proaspat;
dispozitive pentru pulverizarea peliculei de protectie;
echipament si materiale pentru inchiderea rosturilor, de ex.
malaxor mecanic, compresor de aer (minimum 6 atmosfere), perii de
sarma, cancioace, pensule, etc., dispozitiv pentru instalarea
snurului de etansare.
V.2 DOZARE SI MIXARE
Producerea betonului va fi in conformitate cu Sistemul de
calitate al Antreprenorului, inclusiv manualul de calitate,
sistemul de calitate, procedurile de calitate, Tehnologiile de
Executie, planul de calitate, manualul de calitate al
laboratorului, etc. Activitatile centralei de dozare trebuie sa fie
in conformitate cu documentatia.
Centrala de dozare va fi complet automata, iar in cazul
tehnologiei de cofrare glisanta, productivitatea trebuie sa fie
adecvata pentru a mentine o avansare uniforma a repartizatorului de
nu mai putin de 0,75 m/min. Cu toate acestea conditiile de punere
in opera specificate pentru imbracamintile rutiere executate in
timpul sezonului calduros vor fi de asemenea luate in considerare,
la determinarea cerintelor de capacitate ale centralei.
Dozarea agregatelor, cimentului si adaosurilor pentru beton se
va face pe criteriu de greutate, pe cand dozarea apei se poate face
fie dupa greutate, fie dupa volum. Dozarea dispozitivelor trebuie
verificata si calibrata saptamanal. Cantitatile agregatelor si
cimentului din centrala de dozare vor fi verificate folosind
greutatile standard.
Tolerantele de dozare acceptabile ale centralei de dozare sunt
urmatoarele:
3% pentru fiecare sort de agregat si 2% pentru cantitatea totala
a agregatelor;
2% pentru ciment, apa si aditivi;
3% pentru cenusa volanta.
Tolerantele sunt exprimate dupa criteriul de greutate teoretica
a fiecarui material si conform cu reglajul centralei de dozare.
Stabilirea proportiilor amestecului va fi realizata de catre
Antreprenor in timpul productiei, pentru stabilirea celor mai bune
proportii de amestec corespunzatoare conditiilor si materialelor
folosite. Inainte de a face orice schimbare la aceste proportii
aprobate, Antreprenorul va notifica Consultantul si va indica
schimbarile ce urmeaza a fi facute.
Durata de mixare va fi de minimum 60 secunde (90 sec. in cazul
folosirii cenusei de termocentrala) pentru imbracaminti rutiere din
beton realizate cu cofraj fix si intre 90 si 120 secunde pentru
imbracamintile rutiere din beton realizate cu cofraj glisant.
Statiile de mixare vor fi prevazute cu buncare intermediare
avand capacitatea de sustinere a trei doze. Pentru evitarea
segregarii, betonul va fi descarcat in buncar folosind o conducta
si o palnie, de la o inaltime de 0,5 m peste mijlocul acestuia.
Betonul nu va fi pastrat in buncar mai mult de 15 minute de la
descarcarea primului transport, iar durata totala de incarcare in
mijloacele de transport nu va depasi 20 de minute. Buncarul va fi
curatat cel putin la doua schimburi, sau in perioadele de repaus ce
dureaza mai mult de 1 ora.
Dupa ce betonul paraseste statia, el va avea o temperatura
cuprinsa intre + 5 si + 30C; cand este pus in opera, temperatura nu
va depasi 30C.
Folosirea diferitelor amestecuri in acelasi timp este permisa
doar cu conditia folosirii acelorasi caracteristici pentru beton:
componente, dozare, lucrabilitatea betonului, etc.
Inaintea inceperii turnarii, operarea corecta a statiei de
dozare va fi verificata cu ajutorul unui test de functionare. In
timpul acestei incercari Antreprenorul va analiza si verifica
succesiunea descarcarii componentelor in malaxorul de beton.
Dozarea materialelor, durata de mixare, etc. vor fi realizate in
concordanta cu prescriptiile tehnice si cu principalele normative
si reglementari in vigoare. In timpul productiei, statia de beton
va fi periodic testata, cel putin o data la fiecare trei luni,
conform normativelor si reglementarilor curente.
Rezultatele testelor vor fi inregistrate in Registrul statiei de
betoane.
Dispozitivele de punere in opera a betonului vor fi verificate
cu regularitate. Parametrii de lucru (viteze, durata de vibratie,
etc.) vor fi analizati in timpul incercarilor preliminare. In
timpul executiei lucrarilor eficienta statiei trebuie in mod
constant verificata.
V.3 FUNDATIA PLATFORMEI
Inainte de executia imbracamintii rutiere din beton vor fi
verificate calitatea fundatiei platformei, compactarea, cotele,
etc.
Stratul de fundatie va avea aceleasi pante longitudinale si
transversale ca si imbracamintea din beton.
Uniformitatea suprafetei masurata cu ajutorul unei grinzi (lata)
de 3 m lungime se va incadra in urmatoarele limite:
20 mm in panta transversala pentru straturile de balast, piatra
concasata sau materiale stabilizate mecanic;
15 mm in panta transversala pentru materialele granulare
stabilizate cu ciment sau lianti puzzolanici;
7 mm in panta longitudinala.
V.4 STRATUL SUPORT
Pentru fundatii din materiale stabilizate cu ciment, se poate
renunta la foliile de plastic/hartie si stratul de nisip.
Stratul suport va fi verificat si aprobat inainte de punerea in
opera a betonului. Pregatirea stratului suport va fi de o zi
intreaga inaintea utilizarii utilajului de turnare a betonului,
pentru a asigura timp de verificare si rectificare.
V.5 TRANSPORT
Betonul realizat in statie poate fi transportat intr-o
autobetoniera sau intr-o autobasculanta. Aceasta va fi neteda,
etansa, si va avea jgheaburi care sa permita controlul descarcarii
betonului; se vor prevedea prelate in vederea protejarii betonului
in timpul transportului. Betonul transportat cu autobasculanta va
fi descarcat in cofrajele fixe sau glisante in max. 45 de minute de
la introducerea apei si cimentului pentru amestec in malaxor. La
transportarea betonului vartos, pot fi necesare vibratoare pentru
descarcarea betonului si vor fi folosite doar in cazul in care se
dovedeste ca betonul poate fi descarcat fara intarziere.
Dispozitivele de basculare vor fi curatate folosindu-se un jet de
apa la fiecare 3-4 transporturi si oricand este necesar.
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta
Consultantului spre aprobare, Tehnologiile de Executie privind
executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment.
Procedura va cuprinde o descriere a tehnologiei de executie
adoptate, ce urmeaza a fi verificata la inceputul lucrarilor de
betonare pe un sector experimental (min. 50 m lungime) si va
include urmatoarele informatii:
Descrierea detaliata a echipamentului;
Descrierea detaliata a intregului proces de executie a
lucrarilor, inclusiv pregatirea terenului de fundare al drumului,
productia betonului, transportul, punerea in opera si maturizarea
acestuia.
Documentul va include date cum ar fi viteza repartizatorului,
intensitatea vibratiei betonului, grosimea stratului de beton
inainte de vibratie, finisarea stratului de beton, protejarea
betonului finisat, taierea si finisarea rosturilor.
V.6 SECTORUL EXPERIMENTAL
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va realiza
sectorul experimental. Acesta trebuie sa cuprinda cate un rost de
constructie longitudinal si transversal. Scopul incercarii este
demonstrarea conformitatii materialelor propuse, proportiilor
amestecului, mixarii, asternerii, utilajului de compactare si
procedurilor de executie.
Numarul testarilor pentru sectorul experimental nu va fi mai
mica decat cea necesara pentru verificare, conform cerintelor
Consultantului. Sectorul experimental va fi acceptat doar pentru
constructia efectiva in cadrul Lucrarilor Permanente daca
corespunde Caietelor de Sarcini. Constructia in cadrul Lucrarilor
Permanente nu va incepe pana cand testul nu va demonstra
conformitatea cu Caietele de Sarcini. Materialele, proportiile
amestecului, mixarea, asternerea, utilajul de compactare si
procedurile de constructie nu vor fi modificate decat in cazul in
care Antreprenorul realizeaza un alt sector pentru a demonstra
conformitatea modificarilor propuse sau convine asupra acestor
modificari impreuna cu Consultantul.
V.7 PUNEREA IN OPERA
Betonul poate fi pus in opera intre cofraje fixe sau folosind
echipament de turnare cu cofraj glisant aprobat. Antreprenorul va
alege metoda ce trebuie folosita.
Echipamentul de turnare cu cofraj glisant va fi prevazut cu un
senzor de directie, un senzor de nivel si doua unitati de vibrare,
transportoare cu banda si cofraj.
Punerea in opera a betonului va fi realizata fara intreruperi.
In caz de urgenta, cand in asternerea betonului intervine o
intrerupere neprevazuta, vor fi executate dale cu o lungime de
minimum 3,0 m (in cazul cofrajului glisant) sau de minimum 1,5 m
(in cazul cofrajului fix), terminandu-se cu un rost de constructie
transversal.
In functie de panta profilului longitudinal al drumului, punerea
in opera a betonului va fi efectuata dupa cum urmeaza:
Daca declivitatea este mai mica sau egala cu 3% lucrarile se vor
executa in amonte;
Daca declivitatea este mai mare de 3%, lucrarile se vor
desfasura in aval, asigurand ca atat lucrabilitatea betonului, cat
si desfasurarea sunt corespunzatoare.
Daca se adopta tehnologia ce prevede cofraje fixe, acestea vor
fi metalice pentru toate lucrarile de imbracaminte rutiera.
Antreprenorul va prevedea cofraje metalice egale cu grosimea
majoritatii dalelor structurii rutiere pentru fiecare zona dalata.
Pot fi folosite alt tip de cofraje numai acolo unde grosimea
marginilor depaseste grosimea standard.
Vor fi montate cofraje si se vor realiza linii de trasare
inaintea operatiunilor de asternere a betonului astfel incat
verificarile cerute si oricare corectii necesare sa poata fi facute
fara oprire sau impiedicand punerea in opera a betonului.
In general, cofrajele pentru imbracaminti rutiere pot fi
indepartate la 12 ore dupa ce betonul a fost pus in opera. Va fi
necesara o perioada mai lunga atunci cand cresterea rezistentei
betonului este impiedicata din cauza protectiei inadecvate sau
intarziate in timpul sezonului rece.
Grinzile longitudinale vor fi curatate si tratate astfel incat
sa se previna aderenta la beton prin aplicarea materialelor
corespunzatoare. Detaliile vor fi inaintate Consultantului pentru
aprobare. Grinzile longitudinale deformate nu vor fi folosite.
Cofrajele laterale glisante aferente echipamentului de turnare
vor avea inaltimea corespunzatoare imbracamintii rutiere. Cofrajele
metalice trebuie sa fie usor utilizabile pentru sustine betonul
plastic in caz de urgenta.
Firele de ghidare vor fi din cablu sau sarma de inalta
rezistenta.
Betonul va fi pus in opera inainte sa atinga priza initiala si
in curs de 45 minute de la adaugarea cimentului la dozare.
Adaugarea apei in amestec, in exces fata de proportia necesara
stabilita, nu este permisa.
Imprastierea manuala a betonului va fi admisa numai pentru
latimi suplimentare, sau alte forme de dale, sau in cazuri de
urgenta cum ar fi defectiuni ale echipamentului. De asemenea
imprastierea si finisarea manuala vor fi permise, doar daca
beneficiile rezultate din folosirea echipamentului de turnare nu
compenseaza costurile acestuia.
Masuri pentru conditii atmosferice nefavorabile
Imbracamintile rutiere din beton de ciment vor fi realizate
atunci cand temperatura aerului este cuprinsa intre 5C si 35C. In
mod exceptional turnarea in cofraj a betonului poate fi realizata
la temperaturi intre 0 si 5C, dar numai cu aprobarea
Consultantului. Temperatura betonului trebuie mentinuta la peste
+5C pentru o perioada de cel putin 3 zile. Protectia va fi
asigurata cu ajutorul copertinelor (prelatelor) sau al altor
mijloace care asigura un strat de aer de 3 pana la 5 cm deasupra
suprafetei betonului in vederea prevenirii daunelor provocate de
inghet. Temperatura aerului va fi verificata si inregistrata in
timpul acestei perioade.
Executia imbracamintilor din beton la temperaturi sub cea de
inghet nu este permisa.
Realizarea si asternerea betonului pentru imbracaminti rutiere
va fi suspendata pe timp de ploaie.
In timpul sezonului foarte cald sunt necesare masuri de
precautie pentru prevenirea formarii fisurilor de contractie care
rezulta din pierderea excesiva de umiditate din beton, inainte de
intarire. In nici un caz temperatura betonului nu va depasi
30C.
Daca apar intarzieri la turnarea betonului, pentru impiedicarea
uscarii suprafetei de beton, aceasta va fi pastrata umeda prin
pulverizare, iar punerea in opera in continuare a betonului se va
suspenda pana se vor lua masuri corective. In zone cu vant frecvent
vor fi necesare pelicule de protectie a betonului impotriva
evaporarii rapide cauzata de vant.
Compactarea
Cerintele de vibrare sunt influentate de mai multi factori cum
ar fi tipul si dimensiunea agregatului, proportiile de mixare,
convectia aerului, tasarea, lucrabilitatea mixturii, grosimea
imbracamintii, etc. Distanta maxima dintre unitatile vibratorului
cat si procedurile de vibrare vor fi bazate in consecinta, pe
cerintele santierului si vor fi descrise in intregime in
Metodologia lucrarii ce urmeaza sa fie inaintata Consultantului, de
catre Antreprenor, pentru aprobare, inaintea inceperii lucrarilor.
Pervibratoarele vor fi asezate la o distanta de maximum 500 mm. La
marginea riglei vibratoare va fi instalat un pervibrator aditional,
la maximum 200 mm de cofrajul glisant. In termeni generali
frecventa de vibrare va fi cuprinsa intre 6.000 si 12.000
rotatii/minut, iar durata de vibrare va fi intre 30 si 60 secunde.
O atentie deosebita trebuie acordata vibratoarelor de-a lungul
marginii benzii, in vederea asigurarii ca aceasta este compactata
corespunzator.
V.8 FINISAREA
In urma operatiunilor de finisare trebuie sa se obtina o
suprafata neteda, etansa, la nivelul cerut. Finisarea trebuie
realizata pentru obtinerea unei inalte calitati a suprafetei
betonului.
Finisarea se va realiza mecanic. Finisarea manuala cu ajutorul
unor finisoare mici se va realiza numai acolo unde este necesara
corectarea locala a neregularitatilor suprafetei. Zonele finisate
manual vor avea aceleasi caracteristici ca si cele finisate
mecanic. Se va folosi un dreptar la lungimea ceruta pentru a netezi
si verifica suprafata. Suprafata va fi temeinic verificata in
timpul netezirii mecanice si se vor face rectificari oricand este
necesar.
Textura finala a suprafetei se va obtine cu ajutorul maturii.
Metoda adoptata va prevedea o rezistenta adecvata la derapaj pe
suprafata de beton si va fi aprobata de catre Consultant.
Dalele vor fi numerotate prin perforarea numarului dalei (la
fiecare 5 dale) pe suprafata de beton in coltul dalei, la 300 mm de
la margine (numerele fiind de 100 mm inaltime si 10 mm
adancime).
V.9 INTARIREA BETONULUI
Tot echipamentul, materialele si stocurile pentru o protejare
adecvata a stratului de beton trebuie sa fie disponibile inainte de
a se incepe turnarea betonului. In general protectia se face cu
materiale impermeabile. Orice alte materiale si solutii alese pot
fi specificate si folosite dupa ce s-a obtinut acordul
Consultantului.
Protejarea betonului se va face cu ajutorul unei masini
pozitionata exact pe banda nou pavata si care se deplaseaza si
acopera suprafata turnata complet si uniform cu o pelicula de
protectie. Rata de avans si suprafata pe care o protejeaza va fi
controlata astfel ca protectia sa fie realizata prin doua treceri.
Cand cofrajele sunt scoase si in cazul unor distrugeri ale
membranei, betonul va fi tratat din nou cu pelicula
protectoare.
Protejarea suprafetei se poate asigura folosind pelicula fluida
de protectie P 45, Polisol sau alte amestecuri similare netoxice.
Vor fi verificate in primul rand uniformitatea, continuitatea si
cantitatea materialului de protectie pe m2.
Materiale cum ar fi Whitespirt, STAS 44-84 vor fi folosite
pentru diluarea amestecurilor chimice si pentru spalarea
utilajului.
Cantitatea de fluid P 45 ce urmeaza a fi folosita pentru
protejarea betonului proaspat la temperaturi de peste 10C va fi de
0,25 0,05 kg/m2. Pentru temperaturi sub +10C, fluidul P 45 va fi
diluat cu Whitespirt, in proportie de 1 parte P 45 la 0,3/0,5 parti
de Whitespirt.
V.10 PROTECTIE
Este interzisa circulatia de orice fel (de persoane, animale,
vehicule) pe betonul proaspat turnat.
In primele 24 de ore dupa ce suprafata imbracamintii rutiere s-a
protejat cu aceasta pelicula, lucratorii se pot deplasa numai pe
pasarela mobila. Circulatia auto poate fi admisa numai dupa ce s-au
indeplinit conditiile prevazute in Tabelul 14.
Tabel 14 Restrictii de circulatie
Tipul de betonTemperatura medie la locul de lucru, C
+5+10+15+20+25
Durata inaintea supunerii traficului de vehicule (zile)
a. beton rutier cu ciment CD 40 sau beton cu adaosuri de cenusa
de centrala termo-electrica, sau zgura
b. beton rutier cu ciment de tip I 42,5 R sau I
42,52519161412
1815131110
V.11 ROSTURI
V.11.1 Generalitati
Rosturile sunt formate in imbracamintile rutiere din beton
pentru a permite contractia si dilatarea acestora fara fisurari
neregulate si ca un mijloc auxiliar de constructie pentru separarea
zonei pavate pe fasii necesare prelucrarii si punerii in opera a
betonului.
Exista trei tipuri generale de rosturi: de constructie, dilatare
si contractie. Rosturile pot fi longitudinale si transversale.
V.11.2 Rosturile de constructie longitudinale
Aceste rosturi sunt realizate la distanta indicata pe
planse.
Rosturile longitudinale armate se folosesc acolo unde grosimea
dalei depaseste 250 mm. Dimensiunile rostului armat sunt
importante; este esential ca atat dimensiunile cat si amplasarea in
rost sa corespunda detaliilor din proiect.
Ancorele la rosturile de constructie longitudinale sunt folosite
pentru a evita deplasarea dintre dalele adiacente. Ancorele vor fi
introduse in betonul plastic necompactat, automat, cand sunt
folosite repartizatoarele glisante, sau manual, in cazul utilajului
de cofraj fix.
Detalii despre rosturile de constructie longitudinale sunt
prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98.
V.11.3 Rosturi de constructie transversale
Cand punerea in opera a betonului este oprita sau intrerupta
pentru 30 de minute sau mai mult, aceste rosturi sunt instalate pe
intreaga latime a benzii de turnare. Pe cat posibil aceste rosturi
vor fi instalate la pozitia rostului stabilit.
Detalii despre rosturile de constructie transversale sunt
prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98.
V.11.4 Rosturi de dilatatie
Cand sunt necesare rosturi de dilatatie in cadrul unei structuri
rutiere, acestea vor sustine atat umplutura, cat si gujoanele,
inaintea turnarii betonului. Amplasarea corecta si alinierea
acestor elemente sunt necesare functionarii corespunzatoare a
rosturilor. Ansamblul partilor incastrate trebuie sa fie rigid si
capabil sa reziste miscarilor si deformatiilor din timpul turnarii
betonului. Antreprenorul va prevedea un sablon de verificare a
pozitiei acestor elemente.
Detalii despre rosturile de dilatare transversale sunt prevazute
in SR 183-1/95 si SR 183-2/98.
V.11.5 Rosturi de contractie
Rosturile de contractie folosesc un sant pentru reducerea
tensiunilor din beton. Cand betonul este supus contractiei, o
fisura trece prin beton pe sub sant. Transferul de sarcina este
asigurat de inclestarea agregatului in suprafata rupturii, sub
taietura rostului.
Rosturile de contractie longitudinale vor fi prevazute din 6,0
in 6,0 m.
Rosturile de contractie pot fi executate prin taierea unui sant
in betonul intarit. Cand taierea nu poate fi realizata decat dupa o
fisurare necontrolata din cauza conditiilor neobisnuite, se vor
prevedea taieri in fisurile formate. Taierea se va realiza imediat
ce betonul este intarit, de obicei intre 6 si 24 de ore dupa
punerea in opera, conform prevederilor Tabelului 15. Avand in
vedere ca betonul este pus in opera in principal in timpul zilei,
va fi necesara efectuarea unei intregi serii de taieri pe timpul
noptii, iar in acest scop va fi prevazut un sistem adecvat de
iluminare.
Tabel 15 Restrictii de taiere
Tipul cimentuluiTemperatura aerului
5 - 13C13 - 22C22 - 30C
Timp necesar pana la taiere
I 42,5; I 42,5 R12 24 ore8 12 ore6 8 ore
CD 4018 24 ore10 18 ore8 10 ore
Detalii despre rosturile de contractie transversale s sunt
prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98.
V.11.6 Etansarea rosturilor
Etansarea tuturor tipurilor de rost va fi realizata folosind
materialele necesare, iar detalii in legatura cu acestea se vor
Consultantului pentru aprobare.
VI CONTROLUL CALITATII
VI.1 CONTROLUL PRELIMINAR DE CALITATE
Preliminar se va acorda aprobare de catre Consultant, cu privire
la:
sursele si furnizorii de materiale;
utilaje si echipament;
retetele si sectoarele experimentale;
tehnologiile de executie a lucrarilor.
VI.2 CONTROLUL CALITATII IN TIMPUL EXECUTIEI
In timpul executiei, calitatea materialelor va fi verificata cu
regularitate.
Cerintele acestor Caiete de Sarcini si a principalelor normative
si reglementari valabile vor fi verificate in mod constant, in mod
special tinand seama de:
inregistrarile documentelor de transport al betonului;
respectarea proiectului;
conditiile de punere in opera a betonului, modul de operare a
utilajelor de punere in opera, pregatirea platformei pentru punerea
in opera a betonului;
mentinerea longrinelor la cotele prevazute;
pozitionarea ancorelor si gujoanelor din otel;
executarea rosturilor: pozitie, materiale, dimensiuni,
finisare;
intarirea si protejarea suprafetei de beton;
finisarea suprafetei de beton.
Caracteristicile materialelor vor fi verificate cu regularitate,
pentru a se conforma prevederilor acestui document si principalelor
normative si reglementari in vigoare.
Caracteristicile materialelor vor fi verificate inaintea
folosirii, conform Tabelului 16. Caracteristicile betonului atat
proaspat cat si intarit vor fi verificate impotriva prevederilor
Tabelelor 11 si 12.
Acestea vor fi verificate in vederea conformitatii si a
frecventelor indicate in tabelul 16, pe epruvete preluate de la
statia de betoane sau de la locul de punere in opera.
Tabel 16 Teste de calitate
Nr.Materialul sau etapa de executieActiunea, metoda de testare,
caracteristici ce urmeaza a fi testateScopul actiunii sau
testariiFrecventa minimaTipul laboratorului
IIIII
0123456
A. LA MATERIALELE FURNIZATE DEPOZITELOR SAU STATIILOR DE
BETON
A.1Cimenta. Calitatea sau examinarea certificatului de
garantieFurnizorul va garanta calitateala fiecare lot
furnizatDADA
b. Consistenta sau stabilitatea, conform SR EN196-3/1995Evitarea
vreunei erori neobservate in controlul de fabricatieUn test pentru
fiecare transport, dar nu mai putin de un testDADA
c. Inceputul timpului de priza conform SR EN196-3/1995Indicarea
contaminarii in timpul livrariiLa 100 t pe o epruveta medie
d. Rezistente mecanice prin metoda rapida, conform STAS
5296-77Determinarea gradului cimentuluiOptionalDA-
e.1 Rezistente mecanice la 2 (7) zile conform SR EN196-3/1995
(daca exista teste ale metodei rapide sau rezultatele acestei
metode nu sunt corespunzatoare)Confirmarea clasei cimentuluiUn test
la 100 t pentru loturi de mai putin de 200 t. sau un test la 500 t
pentru loturi mai mari de 100 tDA-
e.2 Rezistente mecanice la 28 zile, conform SR EN196-3/1995 (ca
in rubrica de mai sus)Pentru inregistrarea calitatii cimentului
DA-
f. Examinarea duratei de depozitareConformitate cu termenele de
garantiela fiecare lot furnizat, testele se vor efectua in prezenta
ConsultantuluiDADA
g. Starea cimentului in cazul cand termenul de depozitare a fost
depasit, sau alti factori ce ar fi putut afecta calitatea
cimentuluiEvitarea folosirii cimentului deterioratUn test pentru
fiecare transport sau la max. 100 t pe epruvete mediiDADA
A.2Agregatea. Examinarea certificatului de calitateControl de
calitate efectuat de furnizorla fiecare lot furnizatDADA
b. Continutul de impuritati:
Nisip
- humus conform STAS 4606-80
- continutul de parti fine conform STAS 4606-80
- echivalentul de nisip (EN) conform STAS 730-89
- corpuri straine (bucati de lemn, frunzis, etc.), bucati de
argila, argila aderenta, continut de carbune si mica libera conform
STAS 4606-80.
Pietris
- continutul de particule fine conform STAS 4606-80
- corpuri straine (bucati de lemn, frunzis, etc.) conform STAS
4606-80
Criblura
- corpuri straine (bucati de lemn, frunzis, etc.), bucati de
argila, argila aderenta pe granule de criblura, conform STAS
4606-80
- trecerea prin sita 0.09 mm, conform STAS 730-89.
- la schimbarea sursei
- un test la max. 500 m3 pentru fiecare sursa
- un test la max. 500 m3 pentru fiecare sursa
- in cazul sesizarii prezentei impuritatilor.
- un test la max. 500 m3 pentru fiecare sursa
- in cazul observarii prezentei impuritatilor
- in cazul observarii prezentei impuritatilor
- un test la max. 500 m3 pentru fiecare sursa
c. granulozitatea tipurilor diferite, conform STAS 4606-80
pentru nisip si pietris, si conform STAS 730-89 pentru
cribluraConfirmarea calitatii lotului furnizatUn test la max. 500
m3 pentru fiecare tip, iar in cazul aceleiasi surse de furnizare,
max. un test pe saptamana) pentru fiecare tip si sursaDADA
d. caracteristici geometrice (indicele de forma a granulei)
conform STAS 4606-80 si STAS 730-89Pentru inregistrarea calitatii
agregatelorOricand se observa modificari in timpul furnizarii de la
aceeasi sursa sau oricand se schimba sursaDADA
e. echivalenta nisipului, conform STAS 730-89
Un test pentru fiecare lot furnizat
f. rezistenta la uzura masurata cu ajutorul testului de
abraziune Los Angeles Furnizorul va garanta calitateaFiecare lot
furnizat si si oricand se observa modificari in timpul
furnizariiDADA
A.3Cenusa rezultata de la centralele termo-electrice, conform
STAS 8819-88a. examinarea certificatului de calitate Furnizorul va
garanta calitatea Fiecare lot furnizatDADA
b. Finetea, conform STAS 227-2/1994Confirmarea caracteristicilor
standardFiecare lot furnizatDA-
c. Consistenta de volum, conform STAS 3832-7/1997Evitarea
folosirii oricarui lot necorespunzatorFiecare lot furnizatDA-
A.4AditiviExaminarea certificatului de calitateGarantarea
calitatii de catre producator Fiecare lot furnizatDADA
A.5Produse prefabricate din cauciucExaminarea certificatului de
calitate Garantarea calitatii de catre producator Fiecare lot
furnizat DADA
A.6Mastic bituminos DanuvalTestarea elementelor componente si a
caracteristicilor fizico-mecanice ale masticului. Confirmarea
caracteristicilor fizico-mecaniceMin. 3 teste la 1 t pentru fiecare
lot furnizat DADA
A.7AsrobitCompararea datelor certificatului de calitate cu
conditiile tehnice din ART. 5 Garantarea calitatii de catre
producator Fiecare lot furnizatDADA
A.8Fluidul de protectie P45 Testarea caracteristicilor conform
ART. 5Garantarea calitatii de catre producator Min. 3 teste la 1 t
pentru fiecare lot furnizat, DADA
A.9Otelul-beton pentru constructieExaminarea certificatului de
calitateGarantarea calitatii de catre producator la fiecare lot
furnizatDADA
B. INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
B.1CImenta. examinarea duratei de depozitareConformitatea cu
termenele de garantiela fiecare lot furnizatDADA
b. Starea cimentului in cazul in care se depaseste perioada de
depozitare sau alti factori aparuti care pot afecta calitatea
cimentuluiEvitarea folosirii cimentului deteriorat2 teste pe siloz
(sus si jos) sau pe max. 50 t de ciment folositDADA
B.2Agregatea. Continutul de impuritati si corpuri straine
conform STAS 4606-80 si STAS 730-89A se verifica impuritatile in
timpul depozitarii si prelucrarii localeOricand apare contaminarea,
dar cel putin o data pe saptamanaDADA
b. verificarea granulozitatii tipurilor de agregate conform STAS
4606-80 si STAS 730-89Adoptarea compozitiei betonului functie de
rezultatele obtinuteUn test la 1000 m3 de beton, cel putin o data
pe saptamana sau oricand alti factori ar fi putut modifica
granulometria fiecarui tipDADA
c. Umiditatea conform STAS 4606-80Adoptarea compozitiei
betonului functie de rezultatele obtinuteUn test la 200 m3 de beton
si oricand intervine vreo schimbare in timpul conditiilor
meteorologice. Pentru mai mult de 200 m3 de beton/zi, frecventa
minima este de un test pe zi DADA
B.3AditiviDensitatea solutiei (daca aditivul este facut la
statia de beton) NORMATIV CD 22-92Corectarea concentratieiUn test
pentru fiecare container de aditivDADA
B.4ApaSTAS 790-84Verificarea substantelor daunatoare betonuluiUn
test la inceputul lucrarilor pentru fiecare sursa de apa si oricand
se observa modificariDA-
C. IN TIMPUL PREPARARII BETONULUI LA STATIE
C.1Beton proaspata. LucrabilitateReglarea procesului de mixare
pentru a asigura respectarea cerintelor Tabelului 11De doua ori la
schimb pentru fiecare tip de beton si malaxorDADA
b. Densitatea aparenta
De doua ori la schimb pentru fiecare tip de beton si
malaxorDADA
c. Temperatura (la temperatura aerului sub +15C si peste
+25C)Stabilirea procesului tehnologic si respectarea procedurilor
pentru temperaturi sub +5C si peste +30C4 teste pentru fiecare tip
de beton si schimb DADA
d. Granulozitatea agregatului la adaosul pentru betonConfirmarea
respectarii granulozitatii agregatelor din reteta
betonuluiOptionalDADA
e. Continutul de aer Pregatirea pentru a fi conform cerintelor
Tabelului 11Un test la schimbDADA
C.2Beton intarita. Rezistenta la indoire pe epruvete prismatice
de 150x150x600 mm, la 28 zileControlul calitatii pentru asigurarea
conformitatii cu cerintele Tabelului 12O serie de 3 epruvete
prismatice pe schimb pentru fiecare tip de beton si malaxor, dar
cel putin o serie la 100 m3 de betonDADA
b. Rezistenta la compresiune pe epruvete prismatice cu sectiunea
laterala de 150 mm sau pe epruvete cubice cu latura de 141 mm la 28
zileVerificarea rezistentei la compresiune a betonului conform
Tabelului 12O serie la 3 epruvete prismatice pe schimb pentru
fiecare tip de beton si malaxor, dar cel putin o serie la 100
m3DA-
c. Testarea rezistentei la compresiune pe epruvete cubice, la 7
zileTestarea compozitiei betonuluiOptionalDA-
d. Testarea gradului de rezistenta la inghet Conformitatea cu
conditiile Tabelului 12 La stabilirea compozitiei betonuluiDA-
D. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA
D.1Beton proaspata. Examinarea certificatului de
transportGarantarea calitatii de catre producator si respectarea
timpului de transportarePentru fiecare livrare-DA
b. Lucrabilitate (consistenta)Conformitarea caracteristicilor
impuse betonuluiUn test pentru fiecare tip si schimb de beton, dar
cel putin un test la 20 m3 de beton-DA
c. Temperatura (la temperatura aerului sub +15C si peste
+25C)Confirmarea caracteristicilor impuse betonului4 teste la
fiecare tip de beton si schimb -DA
D.2Beton intaritTestarea rezistentei la compresiune pe epruvete
cilindrice luate din structura finisataTestarea rezistentei
betonului2 epruvete pentru fiecare km de structura rutiera din
beton sau cel putin 3 epruvete din fiecare zona de structura unde
exista indoieli cu privire la calitateDA-
Antreprenorul va pastra inregistrari zilnice ale testelor de mai
sus, in Registrul de Date referitoare la prepararea si asternerea
betonului.
VI.3 TOLERANTE GEOMETRICE
Grosimea straturilor structurii rutiere din beton de ciment va
fi cea prevazuta in planse si nu va fi de mai putin de 180 mm.
Toleranta admisibila in grosime va fi intre 10 si +15 mm.
Toleranta admisibila pentru latimea benzii va fi de 15 mm.
Panta transversala a structurilor rutiere din beton de ciment va
fi conform planselor. Toleranta admisa in panta transversala este
0,4%. Pantele transversale si variatiile admisibile pentru
platforma vor fi indicate in proiect, dar trebuie sa asigure
scurgerea apelor.
Denivelarile admisibile ale suprafetelor platformei rutiere in
sens transversal, sub un dreptar de lungime egala cu latimea benzii
de beton, iar longitudinal, sub un dreptar de lungime de 3 m, pe
fiecare banda de beton si pe intreaga suprafata, va fi dupa cum
urmeaza:
Distanta dintre doua puncte cu neregularitati de suprafata maxim
admise va fi de cel putin 20 m.
Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (latimi de peste
3 mm).
VI.4 CONTROLUL CALITATII DUPA TERMINAREA EXECUTIEI
La terminarea executiei unui sector de imbracaminte se vor
efectua urmatoarele verificari:
evaluare vizuala a calitatii suprafetei in vederea identificarii
oricaror neuniformitati ce pot afecta betonul (goluri ale
suprafetei sau goluri laterale ale structurii, segregari,
exfolieri, fisurari, etc.). Se recomanda ca verificarea sa se
efectueze in prima jumatate a zilei, preferabil pe vreme rece.
Verificarea conformitatii structurii rutiere din beton cu
prevederile geometrice ale acestui document si cu principalele
normative si reglementari.
Tinand seama de frecventa verificarii geometriei structurii
rutiere din beton, urmatoarele prevederi sunt necesare a fi
indeplinite:
Grosimea structurii rutiere va fi verificata prin masuratori
directe facute la marginea si mijlocul platformei, pe carote
extrase din imbracaminte.
Latimea structurii va fi verificata prin masuratori cu ruleta,
efectuate la marginea si mijlocul platformei
Denivelarile suprafetei structurii rutiere, longitudinal vor fi
verificate folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana gradata de
200 mm lungime si nu mai mult de 30 mm latime, cu un taluz de 1:10
gradat de-a lungul laturii inclinate omoloage cu 1 mm inaltime.
Testele vor fi efectuate pe fiecare banda de beton sau banda de
circulatie, de-a lungul axului benzii. Rezultatul care depaseste
neuniformitatea admisibila va fi inregistrat. Frecventa testarii
pentru aprobare va fi la fiecare 50 m.
Denivelarile suprafetei structurii rutiere in profil transversal
vor fi verificate folosind un dreptar cu o lungime egala cu latimea
benzii, si o pana gradata conform paragrafului anterior.
Verificarea se va efectua la fiecare profil transversal prevazut in
Proiect.
Panta transversala a structurii rutiere va fi verificata cu
ajutorul dreptarului folosit in masurarea denivelarilor
transversale, un boloboc si o pana gradata cu lungimile celor doua
laturi de 15 si respectiv 90 mm, cu gradatii pe partea inclinata
corespunzand inaltimii de 1 mm. Acest test va fi efectuat si in
dreptul profilelor transversale din Proiect.
Verificarile rugozitatii suprafetei structurii rutiere vor fi
efectuate in minimum 3 amplasamente
VII PRESCRIPTII TEHNICE DE REFERINTA
Granulometria agregatelor naturaleSTAS 730-89
Umiditatea agregatelorStas 4606-80
Echivalentul de nisipstas 730-89
Continutul de impuritati al agregatelorStas 4606-80
Continutul de particule fine (parti levigabile)Stas 4606-80
Continutul de fractiuni sub 0,09 mmstas 730-89
Rezistenta la strivire a agregatelor naturaleStas 4606-80
Rezistenta la uzura masurata cu dispozitivul Los Angelesstas
790-84
Gradul de rupere a agregatelor de concasarestas 730-89
Forma particulei (indicele de forma, coeficientii b/a si c/a;
continutul de particule plate si angulare) stas 730-89
Rezistenta agregatelor la inghet-dezghet
- sensibilitatea la inghet stas 730-89
- pierderea de masaStas 4606-80
Indicele de calitatestas 730-89
Masa de piatra a agregatelor concasatestas 730-89
Porozitatea aparenta la temperatura normalastas 6200/13-89
Ciment, beton, structuri rutiere
Stabilitatea si inceputul timpului de priza la cimentsr en
196-3/1995
Contraprobe la cimentsr en 196-7/1995
Starea de conservare a cimentuluiNE 012
Rezistenta mecanica a cimentuluiSR EN 196-1/1995
Lucrabilitatea betonuluistas 1759-88
Densitatea aparentastas 1759-88
Rezistente mecanice ale betonuluistas 1275-88
Continutul de aer oclusstas 5479-88
Gradul de gelivitate stas 3518-89
Rugozitatea suprafetei imbracamintiistas 8849-83
Extractii, reparatii, teste pe epruvetestas 1275 -88
Densitatea fluidului de protectie P45stas 35-81
Vascozitatea fluidului de protectie P45 stas 117-87
Punctul de inmuiere a masticului bituminosstas 60-69
Densitatea, fluajul, stabilitatea la -20C a masticului
bituminosC 22-92
Penetratia asrobitului stas 2922-69
Stabilitatea asrobitului stas 9199-73
Greutatea specifica a asrobituluiC 22-92
VIII RECEPTIA LUCRARILOR
VIII.1 RECEPTIA PRELIMINARA A LUCRARILOR
Dupa terminarea unui tronson de imbracaminte rutiera va fi
verificata calitatea lucrarii astfel incat sa satisfaca toate
cerintele Caietelor de Sarcini. Rezultatele testelor vor fi
inregistrate in Procesul Verbal de receptie calitativa. Orice
non-conformitate va fi corectata inaintea deschiderii pentru
circulatie.
Consultantul si Proiectantul vor stabili de comun acord metoda
de reparare, tinand seama de Instructiunile Tehnice, pentru
lucrarile de reparare a betonului de ciment si de alte documente in
vigoare.
VIII.2 RECEPTIA FINALA A LUCRARILOR
Mentionand ca nu poate fi limitata doar la urmatoarele, Receptia
finala a lucrarilor consta din:
Examinarea terenului si verificarea coordonatelor pentru
conformitatea cu Proiectul si Caietele de Sarcini;
Examinarea documentelor controlului de calitate cu privire la
calitatea materialelor si lucrarilor;
Testarea si verificarea arbitrara conform cerintelor Comisiei de
Receptie;
Verificarea finisarii si operarea lucrarilor de colectare,
secare si descarcare a apei, a protejarii taluzelor terasamentelor
si a altor lucrari suplimentare legate de sectorul de drum
incheiat, supus receptiei.
Comitetul de Receptie va inregistra rezultatele testului in
Procesul Verbal de Receptie la terminarea lucrarilor, specificand
orice posibile adaugari sau imbunatatiri necesare, precum si
termenele rezolvarii acestora.
Lucrarile finalizate vor fi in final receptionate pe baza
documentelor privitoare la executia si terminarea lucrarilor, dupa
evaluarea comportarii acestora in perioada de garantie, dupa care
defectiunile ulterioare nu vor fi admise.
Comisia de Receptie va inregistra receptia finala in Procesul
Verbal de Receptie Finala.