Imaginea destinaiei Hong Kong
2Imaginea destinaiei Hong Kong
UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR
Cercetare documentar privind
imaginea destinaiei Hong Kong
pe blog-urile de cltorie
Coordonatori tiinifici: Masterand:
Conf. univ. dr. Alexandru CHI Mara CONSTANTINESCU
Asist. univ. dr. Alexandra M. DRULE Anul II, AATCS
Cluj-Napoca
2012 CuprinsIntroducere 13Capitolul 1.Semnificaia si msurarea
imaginii destinaiei
31.1.Procesul de formare a imaginii destinaiei turistice
51.2.Semnificaia si conceptualizarea imaginii destinaiei
71.3.Imaginea destinaiei
7Capitolul 2. Promovarea imaginii unei destinaii turistice
72.1.Imaginea public i imaginea media a destinaiilor
turistice
72.1.1.Imaginea public a unui loc
72.1.2.Factori care influeneaz imaginea public a unui loc
72.1.3.Locul imaginii in serii TV si filme
72.2.Blogging-ul, agent al formrii imaginii unei destinaii
7Capitolul 3. Hong Kong, trmul luxului i al istoriei
73.1.Promovarea Hong Kong-ului. Campanii de promovare
73.2.Premii i realizri
7Capitolul 4. Cercetare documetar privind imaginea destinaiei
Hong Kong pe blogurile de cltorie
74.1.Introducere
74.2.Metodologia studiului
74.3.Culegerea datelor
74.4.Analiza datelor
74.5.Structura cercetrii
74.5.1.Profilul blogurilor
74.5.2.Atracii turistice
74.5.3.Hotelurile
74.5.4.Transport
74.5.4.Servirea mesei in afara hotelului
74.5.5.Cumprturi
7Concluzii i cercetri viitoare
Referinte bibliografice
Anexa A Blog-uri investigate; Anexa B Momente de neuitat, Hong
Kong 2010Lista tabelelor
7Tabelul 1. Definiii utilizate de ctre diveri cercettori in
studiile lor
7Tabelul 2. Codificare i criterii de evaluare
7Tabelul 3. Profilul blogurilor analizate
7Tabelul 4. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
atracii turistice
7Tabelul 5. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
hoteluri
7Tabelul 6. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
transport
7Tabelul 7. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
servirea mesei in afara hotelurilor
7Tabelul 8. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
cumprturi
Lista figurilor6Figura 1. Exemplu ilustrativ a celor patru
componente ale imaginii destinaiei
7Figura 2. Exemplu ilustrativ a celor patru componente ale
imaginii destinaiei Nepal
7Figura 3. Componente ale imaginii destinaiei
7Figura 4. Localizarea Hong Kong-ului pe harta Chinei
7Figura 5. Imagine panoramic Hong Kong
7Figura 6. Carnavalul International al Vaselor Dragon
7Figura 7. Festivalul Internaional de Literatur
7Figura 8. Show Multimedia Hong Kong
7Figura 9. Parada Noului An Chinezesc
Introducere
Creterea neateptat in ultimii 50 de ani in domeniul turismului a
creat provocri majore marketingului in turism. Intruct in ultimii
ani au fost create un numr tot mai mare de regiuni destinate
exclusiv turismului, posibilitile de alegere a unei destinaii de
turism a crescut corespunztor. Suplimentar, consumatorii
destinaiilor turistice dispun de tot mai mult timp liber, resurse
financiare sporite alocate timpului liber, si reele de transport
din ce in ce mai eficiente. Efectul acestor factori este creterea
complexitii activitilor de marketing intr-un mediu din ce in ce mai
competitiv.
Una dintre cele mai semnificative provocri in domeniul
marketing-ului este strategia de poziionare a destinaiei turistice.
Pentru a fi promovat cu success in pieele int, o destinaie turistic
trebuie s fie favorabil difereniat fa de competitori sau fie
poziionat pozitiv in mintea consumatorilor. Un element cheie al
procesului de poziionare este crearea i managementul unei percepii
distinctive si atractive, sau a astfel numitei imagini a destinaiei
(Calantone, Di Benetto, Hakam&Bojanic, 1989).
Am ales prezentarea acestei lucrri ca tem de disertaie din mai
multe considerente. In primul rnd materia Destinaii turistice
naionale i internaionale mi-a atras atenia i mi-a trezit interes in
timpul studiilor, considernd-o o materie interesant si cu aplicaie
practic in viitorul meu de economist in turism i servicii.
Promovarea imaginii unei destinaii turistice joac un rol crucial
in dezvoltarea strategiilor de marketing in turism i in formarea
imaginii unei destinaii in mintea consumatorului.
Am ales ca i destinaie regiunea special administrativ Hong Kong,
in primul rnd pentru c am avut ocazia s o explorez in anul 2010, i
mai apoi pentru curiozitatea de a descoperi imaginea unui ora care
eman rafinament, fascinaie avnd o diversitate cultural i un stil de
via cosmopolit.
Armonizarea acestor dou dimensiuni reprezint fundamentul temei
abordate, prin utilizarea celor mai noi tehnologii informaionale, a
internetului, bazat pe faptul c activitile care in de societatea de
consum tind s devin din ce in ce mai digitale, existnd o tendin de
migrare de la prezentrile scrise la cele vizuale i audio, internet,
blogging, etc.Rolul important al imaginii destinaiei turistice, att
din perspectiva inelegerii comportamentului turistului ct si din
cea a proiectrii unei strategii efective de marketing, a determinat
nevoia de a dezvolta metodologii pentru msurarea ct mai fidel a
acestui concept. Scopul si coninutul paragrafelor urmtoare este
acela de a revizui cercetrile anterioare in acest domeniu, cu
scopul de a imbunti inelegerea conceptului, a identifica posibile
metode pentru msurarea si evaluarea acestuia ct i de a aplica
aceste cunotine in evaluarea imaginii destinaiei Hong-Kong. In
cadrul acestei lucrri, termenul destinaie se limiteaz la studiul
entitilor mari, cum ar fi ri, regiuni, sau orae renumite, nefiind
abordate atraciile individuale sau resorturi. Studiul este
structurat astfel: prima parte este destinat analizei conceptului
de formare a imaginii destinaiei turistice, partea a doua
revizuiete definiiile existente ale imaginii destinaiei i
modalitile de promovarea a acesteia, urmate de partea final
destinat cercetrii efective a imaginii destinaiei alese, Hong Kong,
pe blogurile de cltorie. Capitolul 1.Semnificaia si msurarea
imaginii destinaiei
Studiul imaginii destinaiei este relativ nou fiind abordat drept
complement al cercetrilor in domeniul turismului. Cteva studii
anterioare au evideniat influena imaginii destinaiei asupra
comportamentului turistului (Hunt, 1975, Perace 1982). Aceste
cercetri au sugerat faptul c acele destinaii cu imagine puternic,
pozitiv sunt cu siguran preferate in procesul de decizie in turism.
1.1. Procesul de formare a imaginii destinaiei turisticeFormarea
imaginii destinaiei a fost prezentat de ctre Pine i Gilmore (2008)
ca fiind dezvoltarea unui construct mental bazat pe cteva impresii
selectate dintr-un flux de informaii. In cazul imaginii destinaiei,
acest flux de informaii poate avea mai multe surse cum ar fi:
1. literatura promotional (brouri de cltorie, poster-uri),
2. opinia altora (familie, prieteni, ageni de turism),
3. media (presa, televiziune, cri, filme).
Influena acestor surse variate de informaie i rolul acestora in
formarea imaginii destinaiei au fost clasificate de catre Gunn
(1988) in modelul su de formare al imaginii in apte faze:
1. Acumularea imaginilor mentale privind experienele de
cltorie,
2. Modificarea/actualizarea acestor imagini pe baza unor
evenimente ulterioare,
3. Decizia de a alege o anumit destinaie ca scop al vacanei,
4. Cltoria ctre destinaia selectat,
5. Realizarea cltoriei,
6. Intoarecerea la destinaia iniial/acas,
7. Modificarea imaginii pe baza experienelor acumulate.
Pe baza acestui model, procesul de formare al imaginii este
realizat in fazele 1, 2 si 7 astfel: in fazele 1 i 2, imaginea este
format pe baza surselor secundare iar in faza 7, imaginea este
actualizat pe baza informaiilor si tririlor actuale. Acest model
definete imaginea realizat in faza 1 ca i imagine organic, bazat
practic pe o informativ non-turistic, non-comercial, cum ar fi
media, invamnt (cursuri), i opinia prietenilor, a familiei. In faza
a doua aceast imagine este completat de informative comerciale cum
ar fi brouri turistice, agenii de turism, ghiduri turistice, etc.
Astfel, in faza a doua imaginea organic este alterat i primete
denumirea de imagine indus. Aceast clasificare a lui Gunn este
unic. In faza final, 7, imaginea destinaiei este completat sau
actualizat pe baza experienei proprii ale turistului.
Procesul formrii imaginii destinaiei turistice evideniaz doua
aspecte cheie. Primul aspect sugereaz faptul ca turistul posed deja
o imagine a destinaiei chiar dac nu a vizitat niciodat destinaia.
Ca urmare, este important ca aceast imagine sa fie msurata prin
prisma punctelor tari si slabe i apoi utilizat in elaborarea
strategiilor de turism. In al doilea rnd, deoarece exist modificri
ale imaginii nainte i dup vizitare, trebuie separate imaginile
celor care au trit experiena destinaiei de a celor care nu au
vizitat inc destinaia.
Pentru marketeri, probabil cel mai important aspect al imaginii
l reprezint influena acesteia asupra comportamentului turistic.
Teoria de baz a comportamentului consumatorilor sugereaz faptul c
turitii iau decizii n ceea ce privete un produs, bazat pe imaginea
diferitelor branduri pe care ei i-o formeaz. Consumatorul tie i
identific un anumit brand pe baza imaginii care exist n mintea
lui/ei. Chen i Tsai (2006) descriu o imagine ca proiecia mental
dezvoltat de consumator pe baza a ctorva impresii selectate dintr-o
mare de impresii generale.
Turitii creeaz o imagine procesnd informaiile despre o destinaie
provenite din surse variate de-a lungul timpului. Informaiile sunt
organizate ntr-o proiecie mental care este semnificativ pentru
individ ntr-un fel sau altul. Gunn (1972) sugereaz c imaginea
destinaiei ncepe cu o imagine natural, urmat de imaginea indus i
terminndu-se cu o imagine complex. Stadiul imaginii proprii a unui
turist depinde de experiena lui/ei pe care a avut-o cu acea
destinaie. Potrivit lui Gunn (1972), imaginea natural apare n urma
acumulrii unor informaii care nu in de turism, cum ar fi istoria,
cri de geografie, articole din ziare, articole din reviste i
reportaje de televiziune care nu au fost realizate din prisma
turismului. Aadar, indivizii care nu au vizitat niciodat o
destinaie i nici nu au cutat informaii turistice despre aceasta,
probabil c vor avea un anumit fel de informaii stocate n memoria
lor. n acest punct, este posibil ca acetia s aib o imagine
incomplet, la care turitii adaug alte buci de informaii. Imaginea
indus deriv dintr-un efort contient al promovrii turistice
ntreprins de organizaiile de turism. n timp ce imaginea natural nu
este controlat de spaiul destinaiei turistice, imaginea indus este
controlat de eforturile de marketing ale destinaiei respective.
Aceasta depinde de brourile distribuite de centrele de infornaii
turistice, de informaiile disponibile n ageniile de turism, de
articolele din reviste, reclamele TV i multe alte activiti pe care
organizaiile de turism le pot alege pentru a promova o destinaie
turistic. Imaginea complex este rezultatul unei vizite efective i
ncorporeaz experiena deprins la destinaia turistic. Datorit acestei
experiane directe cu destinaia turistic, imaginea tinde s devin
mult mai complex i difereniat. De exemplu, San Martin, Rodriquez i
Bosque, (2007), n analiza imaginii pe care o are piaa turismului de
recreere n Statele Unite n ceea ce privete diversele destinaii
turistice mediteraneene, au gsit diferene semnificative ntre
vizitatori i cei care nu au vizitat zonele respective. n timp ce
acetia din urm au perceput Turcia, Italia i Grecia ca fiind la fel
de interesante, vizitatorii au considerat Grecia ca fiind mai puin
atrgtoare comparat cu Turcia sau Italia.
n orice stadiu, imaginea rezultat nu va fi un rol al informaiei
n sine, ci a percepiei individuale a acelei informaii. De aceea,
mai degrab imaginea, i nu produsul n sine, determin aprecierea
acelui brand pentru care consumatorul desfoar un proces de decizie.
Runyon (1977, p. 21) indic faptul c nivelul la care un brand este
acceptat sau respins este guvernat de puterea i natura imaginii
brandului. Odat ce un turist decide s cltoreasc, el sau ea se
ateapt la o experien pe msur de la acea cltorie. Ateptrile
turistului deriv din imaginea avut despre destinaia respectiv
(Kotler i Gertner, 2004). Imaginea reprezint destinaia n mintea
turistului i i d lui sau ei un preview a acelei destinaii. Odat ce
destinaia este luat n considerare, imaginea ei se modific n funcie
de informaiile acumulate ulterior i este evaluat comparativ cu
imaginea destinaiilor avute ca alternative. Destinaia cu imaginea
cea mai favorabil implic cel mai nalt grad de satisfacie a
turistului. Aadar, destinaia cu cea mai favorabil imagine este
aceea cu cea mai mare probabilitate de alegere (Goodrich,
1978).1.2. Semnificaia si conceptualizarea imaginii destinaiei
Studiul imaginii destinaiei poate fi abordat ca i un subset al
domeniului de msurare a imaginii. Prin prisma unei obordri
fundamentale, formarea imaginii si msurarea acesteia aparin
domeniului de studiu prelucrarea imaginii numit in literatura de
specialitate imagery i aparine domeniului psihologie.
Imagery a fost definit de ctre psihologi ca fiind procesarea i
stocarea in memeoria de lucru a creierului uman a informaiilor
provenite de la mai muli senzori. Aceti senzori capteaz mai multe
tipuri de simuri: auzul, pipitul, mirosul, etc. Relaia intre
procesarea imaginilor i comportamentul consumatorului a fost
examinat de ctre San Martin i del Bosque (2008). Studiul acestora a
evideniat formarea comportamentului prin sinergia intre dou moduri
diferite: de prelucrare a imaginilor i discursiv. In alte cuvinte,
produsele sunt percepute att prin prisma atributelor lor
individuale ct i a impresiilor holistice. Ca urmare, in procesul de
decizie al consumatorului privind alegerea produsului trebuie luate
in considerarea att informaiile prelucrate propriu de ctre indivizi
ct i cele discursive. De exemplu, San Martin i del Bosque sugereaz
utilizarea procesrii discursive pentru evaluarea atributelor
produsului i reducerea numrului de alternative. Urmrind aceste
recomandri, impresiile holistice pot fi utilizate pentru a compara
cele cteva alegeri rmase ca urmare a procesului de decizie.
Imaginea destinaiei poate fi determinat de componente funcionale
i psihologice (Martineau, 1958). Caracteristicile funcionale sunt
definite ca direct observabile sau msurabile, cum ar fi preul,
poziia magazinului, in timp ce cele psihologice nu pot fi direct
msurate, de ex. atmosfera, amabilitatea, etc.O alt perspectiv,
abordnd ambele componente ale imaginii, a fost emis de ctre Dichter
(1985), care adaug doi noi termini celor de mai sus. O imagine este
format nu doar din preri, triri si caliti percepute individual, ci
i prin aportul adus de impresia si percepia celorlali actori din
mediul de turism. Figura 1 reprezint ilustrativ, in cazul unui
magazin de vnzare produse de larg consum, cele patru componente ale
imaginii destinaiei.
Figura 1. Exemplu ilustrativ a celor patru componente ale
imaginii destinaiei Sursa: Charlotte M. Echtner and J.R. Brent
Ritchie, The meaning and the measurement of a destination
imageAstfel precum Figura 1 ilustreaz, msurarea imaginii destinaiei
implic metodolgii pentru a captura pecepiile individuale ale
atributelor funcionale (cum ar fi nivelul preurilor, numrul si
disponibilitatea locurilor de parcare), ct i factori psihologici
(amabilitatea personalului, posibilitatea schimbrii produselor
achiziionate). Suplimentar, trebuie msurate ct mai multe impresii
holistice. Imaginile funciunilor holistice sunt bazate pe
caracteristici fizice sau msurabile cum ar fi imaginea mental a
intrrii ct i a prezentrii in interior a magazinului. Aceste
impresii includ i atmosfera general perceput de ctre client.
1.3. Imaginea destinaiei Cu toate c numeroi cercettori in
domenuil turismului utilizeaz frecvent notiunea de imaginea
destinaiei, nu exist pn la ora actual o definiie exact a acesteia.
Tabelul 1 ilustreaz cteva studii renumite si definiiile propuse de
catre cercettorii implicai.
Tabelul 1. Definiii utilizate de ctre diveri cercettori in
studiile lorReferi/AutorObiectiv - Msurarea IMAGINIIDefiniia
IMAGINII
Hunt 19754 state: Utah, Montana, Colorado, WyomingPercepiile
vizitatorilor poteniali despre una dintre regiuni
Crompton 1977MexicoReprezentarea organizat a destinaiei intr-un
sistem cognitiv
Crompton 1979MexicoSuma credinelor, impresiilor si a ideilor
despre destinaie
Richardson&Crompton 1988Comparaia USA si Canada:
turitiCanadieni de limba englez si francez Percepia atributelor
legate de vacane
Gartner 19894 state: Utah, Montana, Colorado, WyomingCombinaia
complex a diferite produse si a atributelor asociate
Calantone et al., 19898 ri din Pacific Rim Percepia unor
destinaii de turism poteniale
Reilly 1990MontanaNu imaginea individual impresia total pe care
o produce o entitate
Imaginea destinaiei este frecvent descris ca impresia despre un
loc sau percepii despre o zon geografic. Din aceste definiii nu
este clar daca aceti cercettori au utilizat abordarea centrat pe
atribute sau cea holistic, sau ambele. Privind metodologiile
utilizate pentru msurarea imaginii, se pot enumera aici citeva
exemple: Hunt, 1975 experi in turism, Haaiti&Yava, 1983
Cercetare bibliografic, braimstorming al ageniilor de turism,
Crompton 1985 materiale publicitare, brouri, interviuri ale
clienilor, etc. Concluzia acestor investigaii a evideniat msurarea
imaginii prioritar pe baza atributelor imaginii i nu in foarte mare
masur pe baza impresiilor holistice. Combinaia celor patru
componente in msurarea imaginii destinaiei astfel precum a fost
propus de Martineau in 1985 poate fi exemplificat in alt caz, cel
al destinaiei de turism Nepal ( Figura 2).
Figura 2. Exemplu ilustrativ a celor patru componente ale
imaginii destinaiei NepalSursa: Charlotte M. Echtner and J.R. Brent
Ritchie, The meaning and the measurement of a destination
imageImaginea destinaiei poate fi caracterizat si potrivit unei
alte dimensiuni, precum este ilustrat in Figura 3. O destinaie este
comun sau unic. Bazat pe acest model conceptual, se pot exemplifica
destinaii unice prin aura pe care o evoc, cum ar fi Vatican-ul,
caracterizat prin valori religioase, in timp ce Paris-ul prin cele
romantice, Nepal-ul prin cele mistice, etc.
Figura 3. Componente ale imaginii destinaiei Sursa: Charlotte M.
Echtner and J.R. Brent Ritchie, The meaning and the measurement of
a destination imageCapitolul 2. Promovarea imaginii unei destinaii
turistice
Formarea imaginii a fost descris de Reynolds (1965, p.69) ca
dezvoltarea unei construcii mintale bazate pe cteva impresii alese
dintr-o gramad de informaii, care cuprinde mai multe surse:
promovarea (publicitate si brouri), opinia altora (familie,
prieteni, agenii de turism), rapoarte media (ziare, reviste, tiri
din televiziune si reportaje) si cultura popular (imagini de
micare, literatur). Mai mult, vizitnd efectiv destinaia, imaginea
va fi afectat i modificat bazndu-se pe informaia de prima mn si
experiena. (Echtner & Ritchie, 2003, p.38).
Referitor la produsele experimentale cum sunt turismul si
cltoriile, consumatorii sunt implicai intr-o cutare continu de
informaii (Leemans 1994, p.23). Prin colectarea tuturor acestor
informaii, consumatorul ii creaz o imagine sau un prototip mintal
(Tapachai & Waryszak, 2000, p.37) care reprezint experiena de
cltorie. Cum serviciile din turism sunt intangibile imaginea devine
mai important dect realitatea (Gallarza, Saura, and Garcia, 2002,
p.57); i imaginea destinaiilor turistice proiectate in spaiul de
informaii va avea un impact semnificativ asupra imaginii destinaiei
percepute de consumatori. Astfel, proiectarea imaginilor influeneaz
poziionarea destinaiei i nu in ultimul rnd comportamentul de
cumprare al turitilor.
Destinaiile turistice folosesc promovarea i strategiile de
comunicare i marketing pentru a influena imaginea unei destinaii
(Beerli and Martin 2004, p.667; Fridgen 1984, p. 25-26; Gartner
1993). Fairweather i Swaffield (2002, p.293) au descoperit c
imaginea unei destinaii ii stabilete criterii pentru evaluare
negativ. Imaginea promoional este larg inclinat spre un set de
experiene lavorabile. Cnd vizitatorii intlnesc experiene care difer
considerabil de ateptarile lor, evalurile lor pot fi foarte
negative.
2.1. Imaginea public i imaginea media a destinaiilor
turisticeImaginea unui loc este un termen central in multe cmpuri
de cercetare, rezultnd de la ipoteza c imaginea unei ri, ora sau
destinaie turistic are un efect marcant asupra aciunilor i asupra
activitilor noastre. Decizii precum unde s locuieti, unde s
calatoreti, unde s investeti, unde s studiezi sau care ar s o susii
in cazul unui conflict, toate rezult din imaginea unui loc.
Imaginea unui loc a fost intotdeauna un concept central, dar dup
cum teoriile post-moderniste au catigat popularitate, noiunea de
imaginea a unui loc poate fi mai important dect realitatea unui loc
devenit raspndit de asemenea.
Primul pas in orice campanie este de a msura si analiza imaginea
curent, a alege o imagine mai potrivit i s ia in considerare
diferite variabile care exerciteaz un efect asupra ei. O asemenea
analiz este fundamental deoarece campanii intregi diferite sunt
cerute pentru a schimba diverse tipuri de imagini. De exemplu,
locurile cu o imagine negativ trebuie s-i concentreze eforturile pe
a o schimba, in timp ce locurile cu o imagine scazut trebuie sa se
concentreze pe ctigarea cunotinei i apoi cstigarea unei imagini
publice. In orice caz, decizii cum sunt: alegerea unui slogan,
materiale demonstrative, formatul unei reclame, canalele pentru
transmiterea mesajului i comunicarea strategiilor sunt bazate pe
imaginea curent a locului.
Un exemplu al importanei unei imagini curente poate fi regsit in
procesul de branding fcut de oraul italian Turin. In primul rnd, un
institut Naional de Statistic a fost invitat s conduc un studiu
privind percepia despre Turin la nivel internaional in termeni
economici i culturali. Apoi, rezultatele cercetrii au fost folosite
pentru a modela noul brand si pentru a alege un logo, un slogan, o
imagine vizual i un plan strategic de comunicare.
Cnd vorbim despre imaginea unui loc, este important s facem
distincia intre imaginea unui loc in cadrul unei audiene specifice
i imaginea locului in mass-media. Cei care iau deciziile la nivel
local si internaional, oamenii de marketing i profesionitii de PR
consider c aceste dou tipuri sunt strns legate, aa c cheltuiesc
resurse, timp si efort in crearea unei imagini media pozitive.
Se consider in general c rezult o imagine pozitiv in cadrul unei
audiene int. Opinia contrar de asemenea se aplic: dintr-o imagine
media negativ va rezulta intotdeauna o imagine negativ in cadrul
audienei int. De exemplu, primul ministru al Slovaciei a susinut in
1993 c publicitatea negativ in media, a avut un puternic impact
negativ asupra investiiilor strine. Afirmaii similare au fost fcute
de reprezentani din Malaezia i Filipine ca urmare a atacurilor
teroriste fiind totodat verificate i prin studii academice:
Galician si Vestra(1987) care au descoperit ca vetile negative au
un impact de dou ori mai puternic dect cele bune, asupra imaginii
unei destinaii turistice.2.1.1. Imaginea public a unui loc
Importana fundamental a imaginii a fost indus colarilor de la
diferite discipline s incerce sa o defineasc. Potrivit lui Murphy,
Pritchard, i Smith (2000) imaginea unui loc este totalul
credinelor, idealurilor si impresiilor pe care oamenii le au
referitor la un loc. Aceti cercettori argumenteaz c o imagine este
simplificarea numeroaselor asociaii i buci de informaii referitoare
la un loc i produsul cognitiv a incercrii de a procesa mari cantiti
de informaii. Boulding (1956) are o viziune similar, definind
imaginea ca suma caracteristicilor cognitive, afective i evaluative
a locului sau o perspectiv intrinsec a sa. Boulding difereniaz
imaginea locului rezidenilor fa de cea a celor din afar. El implica
faptul c imaginea este compus din 4 componente:
1. Cognitiv (ce tie cineva despre un loc)
2. Afectiv (cum se simte cineva intr-un anumit loc)
3. Evaluativ (cum cineva evalueaza un loc sau locuitorii
lui)
4. Comportamental (daca cineva consider emigrarea la/lucra
in/vizit/investi intr-un anumit loc).Izolnd aceste componente ale
imaginii este posibil doar prin analiza academic, avnd in vedere ca
toate sunt relaionate s se influeneze una pe cealalt. De exemplu,
dac o anumit persoan simte afeciune pentru un loc el/ea, probabil
de asemenea o va gasi atractiv, locuitorii ei fiind prietenoi,
interesani i distractivi i i se va prea cel puin interesant s
locuiasc /lucreze /viziteze. In timp ce Boulding alege s impart
imaginea in mai multe componente, Ratkai (2004) a oferit o definiie
mai cuprinztoare, afirmnd c imaginea unui loc este suma tuturor
caracteristicilor care ii vin in minte unui om cnd se gandete la un
loc.
2.1.2. Factori care influeneaz imaginea public a unui loc
Pentru a schimba imaginea public a unui loc e nevoie sa se
analizeze factorii care construiesc imaginea locului. Aceti factori
conform cercettorilor sunt: natura populaiei locului (rasa) i
mrimea sa (ora mare sau periferic), rata crimei, statut
socio-economic, numrul i caracterul instituiilor localizate in acel
loc (universiti de prestigiu), trecut istoric, filme i seriale de
televiziune cu locul respectiv, etc.
Ali doi factori cu o influen major asupra imaginii publice a
unui loc sunt: filmele i tirile media.A) Msurarea imaginii
destinaiilor in tirile media
Urmrete subiectul pe dou dimensiuni: cantitate i natur (Abraham,
2003, Manheim i Albritton, 1984).
1. Dimensiunea cantitativ se refer la cantitatea i vizibilitatea
zonei de aciune pe care locul o primete din partea media. Factorii
examinai includ detalii cum ar fi: numr de rapoarte i fotografii
dintr-un loc, pe ce pagina i la ce seciune a aprut articolul,
mrimea articolului. Dup cum se poate ti nu este important numai
imaginea ci i coninutul unui articol.
2. Dimeniunea naturii/universului se refer la urmtoarele
aspecte: care factori sunt acoperii mai des de ctre subiect: crime,
srcie, cultur, sport, violen), felul in care locul este descris in
rapoarte, cine este responsabil pentru evenimentele care apar, etc.
Unele studii incearc sa scoat la suprafa stereotipuri, generalizri
despre un loc, mituri care apar. Exemple sunt: acesta este locul
pentru cei romantici, acesta este locul cu cele mai bune muzee din
lume. Alt caz este al generalizrii, cnd o noiune este proiectat
asupra altor orae, intregii regiuni sau ri. De exemplu, Lugano, ca
i alte orae din Elveia, este foarte curat i ofer un inalt nivel al
serviciilor turistice. Pe alt parte, generalizarea poate face i ru
imaginii unui loc, un astfel de exemplu fiind In Ghana, ca in
majoritatea rilor din Africa, este periculos s faci afaceri.
B). Factori care influeneaz tirile media ale imaginii
destinaiilorAvraham (2003) argumenteaz c cei care fac politic in
localitile care vor s analizeze imaginea locului in media trebuie s
raspund la 4 intrebari de baz:
1. Care sunt caracteristicile locului?
2. Care este politica editorial in ceea ce privete reportajul
locului, si care sunt reporterii care il intocmesc?
3. Care sunt componentele mediului socio-politic in care media
opereaz?
4. Ce eforturi de relaii publice sunt fcute in ajutorul locului,
pentru crearea imaginii dorit in media?
2.1.3. Locul imaginii in serii TV si filme
Muli oameni nu au vizitat unele locuri din cauz a ceea ce au
vazut in filme i la televizor. Exist numeroase exemple de locuri
care au fost afectate negativ de show-urile TV, in special de cele
concentrate pe ofieri de poliie, detectivi care se ocupa de crime,
violen, srcie, etc. un exemplu neobinuit este plngerea facut de
oficialii din Rio de Janeiro plngandu-se c episodul din The
Simpsons care a avut loc in ora il infieaz ca nesigur, violent i
murdar, depait de sobolani i maimue, unde turitii sunt rpii pentru
rscumprare.
Filmele pot avea un efect similar asupra imaginii unui loc. Un
prim exemplu este filmul Midnight Express (1978) in care un tnr
american este prins incercnd s scoat droguri din Turcia fiind
aruncat in cele din urm intr-o inchisoare barbar. Acest film a
afectat imaginea Turciei o lung perioad de timp infind-o ca
violent, terifiant, srac i murdar, fr pic de respect pentru
drepturile umane. Un exemplu mai recent este filmul 8 Mile, cu
rapperul Eminem, aciunea petrecndu-se in Detroit. Acesta descrie
Detroit-ul ca un loc srac cu o rat ridicat a crimei, fiind asociat
cu imagini pe care vizitatorii le resping. Conform unui ziar
local,8 Mile face Detroit-ul s arate ca un fund de inchisoare i
Daca nu ai vizitat niciodat oraul i ai vzut 8 Mile nu ai vrea sa
vii s-l vezi.
Exist i filme care creeaz o imagine pozitiv a locului. De
exemplu, Ministerul de Turism din Noua Zeelanda estimeaz ca efectul
global al primului film din Stapanul Inelelor ca echivalentul unei
campanii promoionale de 41 milioane de $. Pe lng promovarea
imaginii rii, trilogia a rezultat a fi un mare succes pentru
creterea turismului cu 10% in fiecare an(Hudson si Ritchie, 2006).
In plus, 10% din turitii care au cltorit in Noua Zeelanda au
facut-o ca s viziteze locurile de filmare. Turismul din Wellington,
capitala Noii Zeelande este estimat c are ctiguri de aproximativ
160 milioane $ din filme (Haaretz, 2 decembrie 2003).
Printre locurile care si-au facut o reputaie internaional
datorit filmelor sunt: N-E Angliei datorit seriei Harry Potter,
Australia prin Crocodile Dundree (1986), insulele Phi-Phi i Phuket
in Thailanda datorit filmului Plaja (2000), Lake Como in Italia
pentru Oceans Twelve (2004), etc.2.2. Blogging-ul, agent al formrii
imaginii unei destinaiiTehnologiile actuale prin care fiinele umane
ii exprim sentimentele, impresiile i emoiile au evoluat intr-att
inct faciliteaz comunicarea acestora i publicarea pe Internet prin
intermediul aa numitului blog. Young (2002) definete un blog
astfel: jurnal on-line un loc unde se pot publica pentru intreaga
lume experienele tale, in scopul de a fi impartite, pentru a primi
feed-back din partea celorlali sau pur si simplu pentru a vinde.
Keren (2002) refer acelai lucru, blog-ul, drept weblog, cu
semnificaia de jurnal online, interconectat cu alte pagini de
internet, in timp ce Pan, McLaurin si Crotts (2007) caracterizeaz
blog-ul ca fiind o nou form de digitalizare a comunicrii
verbale.
Datorit noilor tehnologii mass media, multe modaliti de
comunicare direct au disprut. Potrivit opiniei lui Keren (2002)
blogging-ul sprijin renaterea sferei publice intruct acesta ofer
individului posibilitatea i oportunitatea de a se exprima el
insui:
Cutarea posibilitilor de exprimare subiectiv a celor care in
trecut au fost marginalizai in sfera public este facilitat astzi de
software, permind sutelor de mii de indivizi intr-un anumit fel
colorat s ii publice povestea vieii blogging-ul ofer individului
posibilitatea s se impun in faa excluderii i posibilitatea de a se
exprima el insui in adevarata sa valoare
Pan et al. (2007) evidentiaz motivaiile majore pentru utilizarea
blogging-ului: divertisment, informare, interaciune social,
auto-exprimare, petrecerea timpului liber, in timp ce Schmallenger
si Carson (2007) semnaleaz barierele de utilizare efectiv a
Internet-ului: competene in utilizarea computerelor, diferenee in
adoptarea noilor tehnologii intre ageni diferii, i accesul la
inovare. Motivele pentru utilizarea blog-urilor sunt: libertate in
creare i accesare, simplu de utilizat, faciliteaz comunicarea si
colaborarea, provoac satisfacii, sunt localizate in servere remote
permind accesarea acestora de oriunde i oricnd. Factorii care au
impact negativ sunt: copiii nu au teama sa publice orice,
comentarii negative, consumatoare de timp, nesigurana actualizrii
acestora.
Pan et al. (2007) subliniaz faptul ca influena interpersonal
provenit din schimbul de informaii i experiena intre consumatori
reprezint un factor important in influenarea deciziei de
achiionare/cumprare a consumatorului. Schmallenger i Carson (2007)
menioneaz perceperea intr-o mai mare masur a schimbului de
informaii intre consumatori comparativ cu informarea din surse
tradiionale care sufer de lipsa de experien direct a turitilor.
Astfel, blog-urile de turism reprezint o mare oportunitate a
turistului de a ii exprima experienele si tririle acumulate prin
vizitarea unei anumite destinaii.
Choi et al. (2006) noteaz faza incipient in care, raportat la
maturitatea cercetrilor in domeniul formrii imaginii destinaiei, se
afl activitile de utilizare a internet-ului in formarea imaginii.
Blog-urile de turism au fost cu precdere si mai ales cu mult succes
utilizate drept instrument on line de formare a imaginii destinaiei
Macao.
Imaginile vizuale i mentale publicate pe internet referitor la
destinatii de-a lungul lumii intregi au la baz propria experien i
percepia unei destinaii turisticCapitolul 3. Hong Kong, trmul
luxului i al istoriei
Numele "Hong Kong" este o redare fonetic aproximativ a pronuniei
n cantoneza vorbit a unui cuvnt nsemnnd "portul parfumat". nainte
de 1842, numele fcea referire la un port mic - acum portul Aberdeen
/ Little Hong Kong - ntre insula Ap Lei Chau i partea de sud a
insulei Hong Kong, care a fost unul dintre primele puncte de
contact ntre marinarii britanici i pescarii locali. Trimiterea la
parfum se poate referi la apele portului ndulcite prin influxul de
ap dulce al rului Pearl, sau la mirosul de tmie de la fabricile
aflate pe coast la nord a Kowloon, care a fost depozitat, pentru a
fi exportat, n jurul portului Aberdeen, nainte de dezvoltarea
portului Victoria. n 1842, Tratatul de la Nanking a fost semnat,
iar numele Hong Kong a fost nregistrat prima oar in documentele
oficiale, consemnnd ntreaga insula.
Figura 4. Localizarea Hong Kong-ului pe harta Chinei
Hong Kong este situat pe coasta de sud a Chinei, la 60 km (37
mile) Est de Macao, pe partea opus a Deltei rului Pearl. Este
nconjurat de Marea Chinei de Sud la Est, Sud i Vest, i frontierele
oraul Guangdong din Shenzhen la Nord peste rul Shenzhen (Figura 4).
Teritoriul de 1104 km2 al zonei const din Hong Kong, Peninsula
Kowloon, New Territories, i peste 200 de insule, dintre care cea
mai mare este Lantau Island. Relieful Hong Kong-ului este deluros
spre muntos, cu pante abrupte; mai puin de 25% din suprafaa
teritoriului este dezvoltat, iar aproximativ 40% din suprafaa rmas
este rezervat parcurilor i rezervaiilor naturale. Cea mai mare
parte a dezvoltrilor urbane exist pe peninsula Kowloon, de-a lungul
graniei de nord a Hong Kong Island, i n aezri rspndite pe ntreg
teritoriul New Territories. Cea mai mare altitudine din teritoriu
se inregistreaz la Tai Mo Shan, 957 metri (3140 ft) deasupra
nivelului mrii. Linia de coast a Hong Kong-ului, lung i neregulat,
este marcat de multe golfuri, ruri i plaje. Situat chiar la sud de
Tropicul Cancerului, Hong Kong-ul are un climat umed subtropical.
Vara este cald i umed, cu duuri ocazionale i furtuni i aer cald
provenind din Sud-Vest. Sezonul de iarn, de obicei, ncepe cu soare
i devine noros n februarie, frontul atmosferic rece fiind adus de
vnturile din nord. Anotimpurile cele mai temperate sunt cel de
primvar, care poate fi schimbtor, i toamna, care este, n general,
nsorit i uscat.
Hong Kong a devenit Regiune Administrativ Special a Chinei n
iulie 1997, dup un secol i jumtate de conducere britanic. Sub sigla
"o ar, dou sisteme" Hong Kong i-a pstrat sistemele politice,
sociale i economice. Engleza a rmas limba oficial, iar grania cu
China nc exist. Din vrful Victoria putei admira oraul Hong Kong, o
metropol care face bani, dar care se i distreaz. Hong Kong este
mprit n patru zone mari - Kowloon, Insula Hong Kong, Noile
Teritorii i Insulele Outlying. Kowloon i Noile Teritorii se afl pe
o peninsul a continentului Chinei, pe partea de nord a portului
Victoria, iar insula Hong Kong se afl n partea de sud a portului.
Oraul n sine este dispus n jurul portului Victoria. Cartierul
principal se numete Central, la est se afl districtul comercial Wan
Chai, cunoscut pentru restaurante i cluburi, apoi urmeaz Causeway
Bay, un mare centru de cumprturi. Turitii pot sosi aici fie pe cale
maritim, unde traficul n apele golfului este foarte intens, fie pe
calea aerului, Hong Kong dispunnd de un aeroport cu totul inedit,
pistele de aterizare i decolare ale acestuia fiind construite
efectiv n apele mrii, ceea ce face ca panorama oraului s fie una
din cele mai spectaculoase. Hong Kong este o metropol compact,
deosebit de frumoas, ce poate fi vizitat pe tot parcursul anului,
turitii avnd la dispoziie o mulime de puncte de atracie i magazine,
nefiind necesar viza pentru majoritatea rilor, pe perioade de la 7
zile la 6 luni.
Hong Kong-ul folosete dou tipuri de calendare cel solar i cel
lunar. Cetenii srbtoresc att festivalurile chinezeti ct i Crciunul,
Patele, Halloween i Valentines Day.
3.1. Promovarea Hong Kong-ului. Campanii de promovare
Hong Kong Tourism Board (HKTB, Biroul de turism din Hong Kong)
este un organism care promoveaz Hong Kong la nivel global. HKTB are
15 de birouri i reprezentani n ase piee din ntreaga lume.
HKTB realizeaz studii de pia pentru a msura tendinele
industriei, i mprtete informaii n legatur cu cltoriile cu
partenerii si comerciali.
n alocarea resurselor sale de marketing pentru diferite piee,
HKTB adopt o abordare flexibil, astfel nct s poat rspunde rapid la
situaii neprevzute i pentru a minimiza riscurile. n plus HKTB se
strduiete s-i intensifice eforturile de promovare a pieelor n curs
de dezvoltare, i anume India, Rusia i Orientul Mijlociu. ncepnd cu
2011, HKTB a adoptat "Oraul asiatic al lumii ", ca tem de marketing
la nivel mondial. n cadrul temei, promoiile sunt lansate pe piee
diferite pentru a evidenia Hong Kong-ul internaional i cosmopolit,
cultura sa unic, stilul de via vibrant i o varietate de atractii. n
total exist 10 campanii majore, inclusiv Hong Kong Summer
Spectacular,Hong Kong Mid-Autumn Festival n Septembrie, i Hong Kong
WinterFest n Decembrie. Pentru a promova atraciile Hong Kong-ului
la nivel mondial, HKTB a adoptat o abordare care combin internetul,
consumatorul, promoiile i activitile de relaii publice. Website-ul
este disponibil n 14 limbi i 20 de versiuni, si are 4,5 milioane de
vizite pe lun. n scopul de a extinde promoiile sale, HKTB-a
intensificat eforturile sale digitale de marketing. n luna mai
2011, HKTB a lansat DiscoverHongKong Mobile App Series - una dintre
primele aplicaii inteligente de cltorie din lume.
HKTB lucreaz foarte strns cu partenerii si din lume. n primele
ase luni ale anului 2011, a organizat 36 cltorii de familiarizare
la Hong Kong, la care 422 de reprezentani comerciali au luat parte.
De asemenea, funcioneaz n strns colaborare cu oraele din Pearl
River Delta i alte destinaii regionale.
Festivalurile de shopping au fost alese ca noi modaliti de
promovare a Hong Kong-ului, care n acest fel vor s concureze
Shanghai-ul unde are loc Expoziia Universal.
Figura 5. Imagine panoramic Hong Konga) Festivalul Hong Kong
2010
Pn la 31 august, n Hong Kong are loc Hong Kong Summer
Spectacular n cadrul cruia au loc promoii de pn la 70 % n
boutique-uri, hoteluri, restaurante i alte puncte de atracie din
acest teritoriu chinez. Zeci de magazine, 65 de hoteluri i 130 de
resturante s-au nscris n acest program de festival al verii.
Oficiul de Turism din Hong Kong s-a asociat cu Blue Visa n
cadrul operaiunii Visa go Hong Kong Super Shoper i ofer numeroase
cadouri prin tragere la sori, accesibile tururor deintorilor
acestui card.
Un eveniment unic, care nu merit ratat, este Carnavalul
Internaional al Vaselor Dragon, care are loc ntre 23 i 25 iulie, n
golful Victoria.
Vasele, concepute special pentru acest eveniment au 10 metri
lungime i sunt decorate cu capete i dragoni sculptai sau pictai,
fiind conduse de 20-22 de vslai.
n plus, din 28 iulie pn n 31 octombrie, n Hong Kong, are loc cea
de a doua ediie a festivalului Wine & Dine, pe promenad West
Kowloon. Anul trecut festivalul a atras 15 ri productoare de vin,
care au oferit peste 300 de soiuri de licoare celor peste 70 000 de
persoane prezente.
Figura 6. Carnavalul International al Vaselor Dragonb) Cel mai
mare trg de tiei din lume
Hong Kong gzduiete cel mai mare trg de tiei din lume. Cu
preparate realizate n faa mulimii de vizitatori, succesul pastelor
fcute manual a fost de necontestat. i o asemenea art culinar nu
putea s nu aib casa ei. Astfel, n Japonia, a fost deschis Muzeul
Tieilor, care include un restaurant pentru vizitatorii
nfometai.
Un maestru buctar din provincia chinez Shanxi a fcut o
demonstraie de talent la Trgul Internaional de Tiei din Hong Kong.
El a fost un exemplu pentru mai muli copii, care au realizat cu
foarte mare grij ceea ce reprezint Marele Zid chinezesc. Tiei au
constituit, nc din antichitate, una dintre principalele bucate pe
masa asiaticilor. Cel mai bun mod de a oferi un tribut acestor
tiei, deja celebri, a fost crearea unui muzeu cu dou etaje, n
Japonia, n care sunt prezentate nenumratele variaii ale acestui
produs. Tieii au reprezentat un ingredient de baz n dieta japonez
din anul 1958, de cnd a fost introdus pe pia versiunea lor instant.
De atunci, popularitatea lor a crescut enorm. n Muzeul Tieilor se
gsesc i opt restaurante ce ofer ansa de a gusta dintr-o mare
varietate a acestui preparat, pregtit dup reetele clasice. La
ieire, vizitatorii nu uit s treac pe la magazinul de suveniruri de
unde i pot cumpra un pachet de tiei, cu arom de cacao, prjii i
scldai n sos de ciocolat.
c) Festivalul Literaturii din Hong Kong
Figura 7. Festivalul Internaional de Literatur
Organizat pentru prima datdin 1997, Festivalul Literaturii din
Hong Kong i-a deschis porile celei de-a opta ediii pe 24 iunie la
Biblioteca Central a acestei metropole i se va desfura pe o perioad
de 20 de zile. Tema acestei ediii este "Amprenta progresului" i are
n vedere prezentarea istoriei i motenirii literaturii locale. n
cadrul evenimentului se vor organiza mini-expoziii, seminari,
prelegeri i vizionare de filme. Invitaii evenimentului, printre
care i renumitul scriitor Liu Yichang, au participat la ceremonia
de deschidere, la care au fost decernate premiile pentru concursul
de compuneri.d) Trgul Internaional de Film i Televiziune de la Hong
Kong, Filmart
La Hong Kong a avut loc cea de-a 15-a ediie a Trgului
Internaional de Film i Televiziune Filmart. 600 de companii de
profil din 30 ri i regiuni particip la eveniment, inclusiv cele din
Japonia, ar care trece printr-o mare suferin n urma uriaului
cutremur care a avut loc recent. Menionm c Filmart este unul dintre
cele mai importante trguri din lume pentru comercializarea
produselor cinematografice i de televiziune, numrul participanilor
ajungnd anual la cteva mii. Printre participanii la eveniment se
numr investitori, productori i distribuitori.
e) Show multimedia record
Spectacolul multimedia din jurul celor 33 de cldiri de lng
portul Victoria, care sincronizeaz muzica i naraiunea cu luminile
laser, a intrat n Cartea Recordurilor ca fiind cel mai mare show
permanent de sunet i lumini din lume. Uluitorul spectacol celebreaz
prin cele cinci teme Deteptarea, Energia, Soarta, Parteneriatul i
Srbtoarea energia, spiritul i diversitatea. n zilele festive, sunt
lansate din mijlocul portului focuri de artificii. Pentru o
excelent vizualizare a simfoniei luminii, se ia cina pe un vas de
croazier sau se pot face plimbri pe rm. Printre festivalurile
organizate aici, merit s amintim Parada dragonilor de Anul Nou
chinezesc (24-26 ianuarie), Festivalul fantomelor flmnde (1
septembrie) sau Festivalul Dumnezeului Maimuelor (7 octombrie).
Figura 8. Show Multimedia Hong Kong
f) Parada de Anul Nou chinezesc
Parada Anului Nou n China este o ceremonie maestuoas n care sunt
prezente obiceiurile i credinele poporului chinez. n China, Anul
Nou este srbtorit cu mare fast de ctre toat lumea, tradiiile vechi
de secole pstrndu-se cu aceeai sfinenie ca la nceput. Parada Anului
Nou reflect n adevratul sens al cuvntului esena acelor ritualuri
adnc nrdcinate, care se aseaman cu eternitatea unui phoenix, ce
renate mereu din propria cenu.
Dup cum bine se tie, China are o istorie veche de 5000 de ani ce
inspir respect iar chinezii se mndresc cu motenirea lor cultural.
Parada de Anul Nou este un amestec de tradiii dinamice, srbtorind
renaterea, regenerarea i revitalizarea.
Parada este un amestec de procesiune i festivalul tradiional
chinezesc al lampioanelor. Dei dansul dragonului este un simbol al
srbtorii chinezeti, restul paradei chinezeti de Anul Nou, inclusiv
frumoasa defilare n costume elaborate, care alegorice i grupuri
care mrluiesc, sunt inspirate din afara culturii chineze.
Originile paradei chinezeti de Anul Nou dateaz din acele timpuri
n care primii emigrai chinezi au dezvoltat o comunitate prin
intremediul legturilor nvecinate. n ziua de azi parada chinezeasc
este srbtorita peste tot n lume i ncalzeste sufletul spectatorilor,
ncntnd simurile.
Parada chinezeasc a Anul Nou cu care alegorice, costume,
dragoni, lei feroce, lumini i artificii continu s fascineze miile
de privitori de pe margini. n orice caz, ceea ce atrage cel mai
mult privirile este dragonul lung de 30 m fcut din mtase, hrtie i
bambus. Conform obiceiului, dragonul este inut de brbai tineri care
danseaz n timp ce poart monstrul colorat pe strzi.
Cei care in capul dragonului, conduc dansul i cu ajutorul unor
mecanisme, acioneaz capul acestuia, deschiznd flcile i scond foc. n
jurul dragonului care danseaz, oamenii arunc multe pocnitori,
pentru a alunga spiritele rele.
n China oamenii srbtoresc anul nou purtnd costume special create
pentru aceast ocazie. Apropierea Noului An aduce multe mici
schimbri n gospodrie, de curenia general, pltirea tuturor
datoriilor, vopsirea uilor i geamurilor, pn la cumprarea costumelor
de Anul Nou i chiar mersul la coafor pentru o tunsoare nou.
Figura 9. Parada Noului An Chinezesc
Costumele chinezeti pentru anul nou reflect de fapt o
interaciune sofisticat ntre elegan i tradiie. Conform tradiiei
chinezeti, un costum elegant este singurul mod n care se poate afia
elegana corpului uman. Costumele chinezeti de anul nou amintesc
oamenilor de acea tradiie milenar. n multe pri din China oamenii
poart costume tradiionale n ajunul Anul Nou i i ntmpin prinii i
bunicii. Este o modalitate simpl i frumoas de a ntri legturile
familiale. Costumele pentru femei variaz de la cheongsamuri,
qipaosuri i bluze mandarin pn la jachete i pantaloni. Pentru brbai
bluzele cu gulere n stil mandarin, bluzele cu dragoni brodai pe
ele, costumele kung fu i hainele tipice chinezeti sunt cteva dintre
cele mai apreciate costume pentru Anul Nou. Costumele comprim
adevrata esen a mottoului etern : o grdin plin de frumuseea
primverii nu poate s nu fie admirat.
g) Anul pentru turism i schimburi Hong Kong
Hong Kong-ul i Japonia au declarat 2009 "Anul turismului i
schimburilor Hong Kong - Japonia". Potrivit unui comunicat de pres
dat publicitii de reprezentanii companiilor de turism din Hong
Kong, datorit rezultatelor bune ale tuturor activitilor organizate
n cadrul acestui eveniment de durat, "Anul turismului" va avea nu
12 luni ci 15. n cele trei luni cu care se va prelungi,
reprezentanii companiilor de turism din Hong Kong i Japonia ateapt
venituri importante din promovarea turismului i schimburilor
culturale ntre cele dou pri.h) Hong Kong - Unul dintre zece
destinaii turistice pe plan mondial
Revista american "Global Traveler" a ales, recent, primele zece
destinaii turistice pe plan mondial n anul 2010. Pe primele trei
locuri se afl India, Malaezia i Italia. Hong Kong, regiunea
administrativ special a Chinei, se afl pe locul 8 n clasamentul
"Global Traveler".
Condiiile de cazare din Hong Kong sunt considerate cele mai bune
din ntreaga Asia. ntre primele zece hoteluri asiatice jumtate se
situeaz n Hong Kong. Privind dotrile existente, aeroporturile din
rile asiatice au primit aprecieri mai bune dect aeroporturile din
restul lumii.
3.2. Premii i realizri
Hong Kong i Hong Kong Consiliul de Turism (HKTB) primete n mod
regulat premii i distincii din partea mass-media internaional i
industria de turism. Mai jos este o selecie a celor mai recente
premii.
Iunie 2011: HKTB Departamentul de Servicii a ctigat urmtoarele
premii n cadrul prezentrii ceremoniei de atribuire de excelen
Customer Relationship (CRE) Awards, organizat de Consoriul Asia
Pacific Customer Service:
Bakky Cheng, Asistent Manager de Servicii a primit premiul
"Managerul anului 2010"
Emily Wong, a primit premiul pentru profesionalism n cadrul
anului 2010.
Mai 2011: HKTB primit o serie de premii n cele 21 de premii
Astrid:
"2010 festivalul Hong Kong", film, Marele Premiu la categoria
"Video"
Marele Premiu la categoria "Site-uri"
"Festivalul Hong Kong 2010", premiul Bronze la "Site-uri:
Site-ul campaniei"
"Festivalul Hong Kong 2010" serii de jocuri pentru iPhone,
premiul Bronze la "Special Projects: iPhone Application", Premiul
onoare n "Brouri: Cltorii / Turism" categoria
Premiul de onoare n "Campanii: Targeted Marketing"
Hong Kong clasat de ctre utilizatori la nivel mondial n Top 10
Destinatii Cele mai bune la nivel mondial i n Asia n Traveler
TripAdvisor
Februarie 2011: Revista Forbes a selectat Anul Nou Chinezesc n
Hong Kong ca unul dintre evenimentele cele mai bune ale anului.
Revista spune c Parada Internaionala a Noului An Chinezesc,
simfonia de Lumini, pieele de flori i focurile de artificii fac
festivitile de Anul Nou Chinezesc n Hong Kong cele mai
impresionante din ntreaga lume. Noiembrie 2010: Hong Kong este
numit n "Topul 10 locuri pentru a petrece Crciunul dumneavoastr" de
CNN.com. Ambiana Hong Kong-ului de iarn, de Crciun, lumina de-a
lungul ambelor pri ale Victoriei Harbour i magazinele care se
deschid chiar i n timpul srbtorilor de Crciun fac din Hong Kong un
ora unic.Septembrie 2010 Hong Kong a fost votat la "Best Islands"
categoria Travel Awards Readers 2010, organizat de revista de
turism Conde Nast Traveler.
Timp de doi ani consecutivi, Hong Kong a fost numit "Cel mai bun
ora de afaceri din lume" n sondajul cititorilor anual organizat de
Business Traveller Asia Pacific - o revista de cltorie pentru
cltorii de afaceri. Hong Kong este, de asemenea votat ca "oraul
business n nord-estul Asiei", pentru a treia oar n acelai
sondaj.
Intr-un sondaj condus de revista de turism online Inteligent
Travel Asia, Hong Kong a fost votat "cel mai bun ora pentru afaceri
n Asia", pentru al doilea an consecutiv.
Iulie 2010 "Experiena Hong Kong", campanie organizat de HKTB n
celebrarea a 60-a aniversare a fondrii Republicii Populare Chineze,
premiu de argint.
n raportul anual 2008/09 a primit Premiul de Onoare, n cadrul
Premiilor ARC International, un concurs annual de excelen.Capitolul
4. Cercetare documetar privind imaginea destinaiei Hong Kong pe
blogurile de cltorie4.1. Introducere
Creterea recent, fr precedent a vizitatorilor strini in China a
avut un impact enorm asupra destinaiei in intreaga lume. Numrul
viyitatorilor in China a adus incasri in domeniul turismului de
16.6 milioane de in 2010, apoi de 22.5 milioane in 2011( Biroul
Chinez de Statistic, 2012). Aceasta reprezint o medie remarcabil,
cu un ritm anual de cretere de aproximativ 20% in ultimii 10 ani.
Heung si Zhang (2002) au descries dezvoltarea pieei de turism in
China ca fiind o serie de patru valuri de extindere.
Primul val a fost unda de cretere de pe piaa intern a turismlui,
al doilea a inceput in anul 1983 odat cu numrul persoanelor care
cltoreau in Hong Kong, al treilea fiind accentuat de inceperea
cltoriilor in interiorul continentului Asiatic in 1990, iar ultimul
val fiind reprezentat de includerea destinaiei in intreaga
lume.
Ca un pilon major al economiei din Hong Kong, industria
turismului, a fcut si continu sa fac contribuii majore la
dezvoltarea Hong Kong-ului. Conform Biroului de Turism din Hong
Kong (HKTB, 2011) numrul vizitatorilor a ajuns in 2011 la 28 de
milioane, cu o cretere de 8.1% fa de anul precedent. In termini de
beneficii economice, cheltuielile totale au fost in 2011 de 119.43
miliarde HK$ ( US$1= HK$7.8). Hong Kong a fost in competiie cu alte
destinaii de cltorie din apropiere cum ar fi Singapore, Taiwan sau
Thailanda. Prin urmare msura in care vizitatorii percep intr-un mod
pozitiv Hong Kong-ul este esenial pentru durabilitatea
competitivitii sale. In plus percepia vizitatorilor pentru unul din
cei mai mari poteniali de pia China- joac un rol crucial.
Hunag si Hsu (2005) au sugerat c principala motivaie pentru
vizitatori sunt cumprturile i cultura i stilurile de via diferite.
Prin urmare este important s inelegem modul in care vizitatorii
strini percep Hong Kong-ul ca o destinaie de cltorie. Blogurile de
cltorie sunt site-uri web care conin comentarii de cltorie, de
multe ori completate de grafice si video, sunt o surs mare de
opinii i pot oferi valoroase informaii cu privire la problema de
cercetat. ( Pan MacLaurin, &Crotts, 2007).
4.2. Metodologia studiului Inainte pentru studierea imaginii
unei destinaii s-au folosit in permanen metodele catitative.
Timmermans, Van der Heijden i Westerveld (1982) au criticat aceste
studii ca fiind destul de nesigure deoarece respondenii sunt rugai
sa evalueze subiectiv un set de atribute cu privire la imaginea
destinaiei. Aceste atribute pot fi lipsite de importan pentru ei,
sau atribute importante ar putea lipsi din grila de
cuantificare.
In ciuda popularitii chestionarelor, validitatea folosirii
acestora pentru a msura imaginea unei destinaii a fost mult timp un
motiv de ingrijorare (Veal, 1977). Unii cercettori au sugerat c
respondeii sondajului pot exagera cu privire la nivelul de
participare i pot da rspunsuri exagerate pentru a fi utili si
prietenoi cu intervievatorul ( Chase& Godbey, 1983; Chase&
Harada, 1984).
4.3. Culegerea datelor
Acest studiu folosete analiza de coninut, o tehnic de cercetare,
in care un set de proceduri este folosit pentru a clasifica i
codifica mesajele care s permit trasarea unor concluzii valide.
Acesta permite analiza unor date relative nestructurate, in ceea ce
privete semnificaia lor, calitile simbolice si coninutul lor
expresiv (Krippendorf, 1980).
Comparativ cu metodologiile utilizate in alte studii bazate pe
investigarea nivelului de satisfacie cu privire la activitile
turitilor cum ar fi cumprturi sau acomodare, analiza de coninut a
blogurilor de cltorie permite investigarea imaginii destinaiei
perceput intr-un mod mai holistic. O vedere de ansamblu si complet
a unei destinaii turistice spre deosebire de imaginea unui anumit
sector , este necesar pentru marketerii in turism , deoarece o
destinaie ofer in plus diverse produse i servicii.
Datele pentru acest studiu au fost culese de pe blogurile de
cltorie din februarie 2012 pn in 1 iunie 2012. Pentru a genera
datele pentru eantion au fost efectuate cutri on-line pe Google
(www.Google.com) . Motivul principal pentru alegerea Google-ului ca
motor de cutare este popularitatea sa la nivel mondial. De
asemenea, Google este in general considerat ca fiind unul dintre
cele mai de incredere motoare de cutare (Cheung, 2007). Am folosit
sistemul de PageRank, genernd pagini Web bazate pe popularitatea
lor, i pe unicitatea demografic a paginilor Web. Pentru cutarea
blogurilor au fost folosite cuvintele cheie travel blog, genernd un
total de 3.540.000 de site-uri Web. Acestea au fost analizate din
partea de sus a paginii. Dup intrarea in fiecare site Web, fie am
fcut direct click pe cuvntul Hong Kong fie am cutat in cadrul
paginii. Intrrile pe blog care au discutat in mod special despre
Hong Kong au fost salvate, restul fiind terse din list. Un total de
120 de bloguri cu i despre Hong Kong au fost colectate din diferite
Web site-uri. Acest numr reprezint toate intrrile valide care au
fost postate din iunie 2011 pn in iunie 2012, reprezentnd cele mai
devreme si cele mai trzii zile de publicare. Intrrile de blog
valabile i titlurile acestora au fost salvate intr-un fiier pentru
analiza ulterioar. Fiecrui blog i-am atribuit cte un numr pentru
a-l identifica mai uor.
4.4. Analiza datelor
Textul integral al fiecrui blog colectat a fost analizat cu
ajutorul coninutului de analiz. Am folosit un sistem de codificare
i de clasificare bazat pe statisticile furnizate de Biroul de
Turism din Hong Kong, referitoare la cheltuielile de turism (HKTB,
2011). In sistemul oficial, categoriile au fost cumprturi, facturi
de hotel, mese in afara hotelurilor, divertisment, excursii i
altele, ins in studiul meu aceast structur a fost puin modificat
pentru a evidenia mai bine lucrurile care intradevr il interseaz pe
turist i anume: cumpraturi, hoteluri, mese in afara hotelurilor
(restaurante), atracii i transport. Fiecare categorie include i una
sau mai multe subcategorii prezentate in Tabel nr. 2
Odat ce textul a fost selectat, a fost tradus in romn i
clasificat cu criterii adecvate de evaluare (bazate pe ceea ce fac
referire adjectivele personale). Comentariile traduse au fost in
cele din urm imprite in comentarii pozitive i comentarii negative.
O abordare similar a analizei de coninut a site-urilor Web utiliznd
frecvena de numrare a fost utilizat in studii anterioare cu privire
la ageniile de turism turceti (Roney& zturan, 2006 ), utiliznd
site-urile de turism din Taiwan (Davidson & Yu, 2005) i
site-urile ageniilor aeriene (Law & Leung, 2000).
Pentru acuratee am verificatde dou ori traduceriile
comentariilor i alocarea lor la categorii i subcategorii. Frecvena
de numrare a fost apoi efectuat pentru a determina distribuia
perecpiilor turitilor strini despre Hong Kong.
Tabelul 2. Codificare i criterii de evaluare
CategoriaSubcategoriaCriteriul de evaluare
Mese in afara hotelurilor
Tipuri de mncare
(ex. asiatic, european, deserturi, etc.)Pre
Produs
Ambiana
Altele
TransportTipul de transport existent
( ex. autobuz, microbuz, taxi, metrou, etc.)Comoditate
Tarife
Uurinta de utilizare
Altele
HoteluriClasificarea in funcie de numrul de stele
(ex. hoteluri de 5 *, 4* i 3*)Camere
Servicii
Ambian
Altele
CumprturiTipurile de bunuri ( ex. audio, video, imbrcminte,
cosmetice, etc)Pre
Produs
Servicii
Altele
Atracii turisticeTipurie de atracii
(ex. Green, Harbor, etc)Pozitive
Negative
4.5. Structura cercetrii
Rezultatele acestui studio, adic examinarea imaginii destinaiei
turistice din Hong Kong, reiesit din blogurile de cltorie ale
turitilor strini, sunt clasificate astfel:
a) Profilul blogurilor
b) Atraciic) Hotelurid) Transporte) Cumpraturi
f) Mese in afara hotelurilor.4.5.1. Profilul blogurilorCele mai
multe bloguri cuprind inregistrri cu descrierea unei excursii de o
zi a unui blogger. Unii bloggeri au produs mai multe inregistrri
pentru o cltorie, pe cnd alii au detaliat in fiecare zi experienele
din fiecare intare. Unele inregistrri conin de asemenea si
fotografii. Totodat au fost adugate tag-uri pentru unele descrieri,
pentru a uura cutarea unor anumite tipuri de cuvinte (atracii,
hoteluri, magazine etc). Un profil de blog-uri vizitate este
prezentat in Tabelul 3.Tabelul 3. Profilul blogurilor analizate
Pagina webURL
travelblogsuccess.comhttp://travelblogsuccess.com/
www.travelblog.comhttp://www.travelblog.com/
www.womentravelblog.comhttp://www.womentravelblog.com/
www.Gootrip.comhttp://space.gootrip.com/
www.tripgarden.comhttp://tripgarden.com/
Hong Kong-ul reprezint o multitudine de forme de relief adunate
la un loc. Dealuri, muni, plaje, personaliti, restaurante,
hoteluri, magazinei mult agitaie ar fi cuvntul potrivit pentru a
descrie Hong Kong-ul. Odat ce ai ajuns aici rmi fr rsuflare, att
datorit aerului greoi pe care il respiri, ct i datorit multitudinii
de atracii si obiective pe care le are. Frumuseea natural,
parcurile naturale virgine i peisajul spectaculos slbatic i muntos,
transformat radical in cldiri aprute practic din pmnt, un peisaj
urban care ii taie rsuflarea.
4.5.2. Atracii turistice
Astfel cum este prezentat in Tabelul 4, atraciile turistice din
Kong Kong au primit un numr total de 443 de comentarii, dintre care
o ptrime sunt negative (25%). Referitor la subcategoriile activiti
nocturne, piee specializate i atracii culturale, acestea nu au fost
apreciate pozitiv. Turitii internationali comenteaz intr-un mod
negativ dimensiunea obiectivului nocturn Lang Kwai Fong, situat in
zona central, ca fiind nesemnificativ raportat la alte obiective
interanionale similare, iar vestita Ladies Market oferind produse
de slab calitate a dezamgit muli bloggeri. Dintre atraciile
culturale, Giant Budha i Wong Tai Sin Temple nu au reprezentat un
interes deosebit..
Tabelul 4. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
atracii turistice
CategoriiNr. comentarii pozitiveNr. comentarii negativeNr. total
comentariiComentarii negative(%)Comentarii pozitive(%)
GREEN
Parcul Hong Kong120120100
Sai Kung3030100
Repulse Bay144182278
Subtotal294331288
HARBOR
Victoria Harbor190190100
Subtotal190190100
Motenire si cultur
Traseul motenirii Lung Yeuk Tau6060100
Giganticul Buddha4485050
Calea Widsom1010100
Templul Sik Sik Yuen Wong46106040
Cldirea Consiliul Legislativ3030100
Subtotal1810283663
Splendoarea modern
Centrul de afaceri i grdina Bauhinia102121783
Cldirea Bncii Chinei1010100
Subtotal112131585
Total7716938317
Obiectivele de atracie natural, cum ar fi Victoria Harbor, Hong
Kong Park, ct i insulele apropiate au fost apreciate pozitiv.
Victoria Harbor a primit in exclusivitate comenatarii pozitive.
Repulse Bay, Hong Kong Park i Sai Kung au fost clasificate drept
atractii green, genernd doar 12% comentarii negative, iar insulele
indeprtate au primit 17% aprecieri negative. Aceste obiective au
fost percepute ca medii naturale foarte relaxante i primitoare. Cu
toate acestea, se menionez deosebit de negative lunga coad de
ateptare pentru vizitatarea obiectivului Ngong Ping 360. In
domeniul parcurilor, tema a fost apreciata pozitiv. Ocean park a
primit puin peste comentariile pozitive comparativ cu Hong Kong
Disneyland. Ocean Park a fost criticat pentru cozile enorme de
ateptare iar Disneyland pentru preurile exorbitante. Comentariile
referitoare la Avenue of Stars sunt exclusiv pozitive. Obiectivul
Peak a inregistrat aproape jumtate de comentarii negative (44%),
bazate pe aglomeraiile de vizitatori ct i de condiiile climaterice
incontrolabile care afecteaz deseori perspectiva peisajului.
Continuare Tabel 4 CategoriiNr. comentarii pozitiveNr.
comentarii negativeNr. total comentariiComentarii negative
(%)Comentarii pozitive
(%)
Viaa de noapte
Lan Kwai Fong78155347
Subtotal78155347
Insule indeprtate
Ngong Ping 3603586336
Satul Tai o Fishing 2020100
Insula Lamma160160100
Insula Cheung Chao8191189
Subtotal296351783
Piee de cumprturi
Piaa Stanley73103070
Piaa femeilor66125050
Subtotal139224159
Parcuri cu tematic
Hong Kong Disneyland5424783169
Parcul oceanic107301372278
Subtotal161542152575
Alte atracii
Bulevardul stelelor(vedetelor)7070100
Simfonia luminilor6171486
Privelite de noapte132151387
Vrful Victoria1915344456
Subtotal4518632971
Total2559535073 27
Oferta de cazare este mai mult dect generoas, att pe insul ct i
n Kowloon. Se pune mai mult problema de panoram. Este bine de tiut
c dac ntr-un anumit hotel ai beneficiat de o vedere excelent ctre
golf, data viitoare e posibil s ai ghinion, datorit noii cldiri
construite n faa sa. Distractiv este urmrirea etajelor n lift.
Superstiia extrem a chinezilor se traduce prin lipsa oricrui etaj
care conine cifra 4, deci dac ai fost cazai, s zicem la etajul 35,
refacei calculul, pentru c n realitate suntei ceva mai jos. Datorit
problemelor legate de spaiu nu vei beneficia totdeauna de o camer
mare, dar n mod sigur va fi dotat cu tot confortul.4.5.3.
Hotelurile
Pn la sfritul lunii iunie 2011, Hong Kong a avut 184 hoteluri,
cu 61 828 camere. Numrul camerelor a crescut cu 1 724 camere sau
2,9 la sut dect n iunie 2010, n timp ce gradul mediu de ocupare a
observat o cretere de 4 puncte procentuale la 88 la sut comparativ
cu aceeasi perioada a anului trecut. n medie, durata de edere de
vizitatori peste noapte n anul 2010 a fost de 3,6 nopi. Pentru a
spori competitivitatea din industria hotelier, pentru a atrage
vizitatori i pentru a prelungi ederea lor la hotel Guvernul a
ntreprins o serie de iniiative pentru a promovarea dezvoltarea unui
hotel, pentru a satisface nevoile diversificate ale vizitatorilor.
Exist, de asemenea, iniiative pentru a permite conversia unor vechi
cldiri industriale i a anumitor cldiri de patrimoniu n
hoteluri.Hotelurile de cinci stele au fost negativ comentate de
ctre mai mult de jumatate dintre bloggerii investigai, mai ales
datorit preurilor foarte mari, exorbitante chiar, ct i datorit
decorului interior care in majoritatea cazurilor las mult de dorit
fiind mult sub limita ateptrilor. Referitor la hotelurile de patru
stele, mai mult de o cincime din comentarii (21%) sunt negative,
lund in calcul mai ales design-ul i dimensiunea camerelor.
Hotelurile de trei stele au fost pozitiv apreciate, pe baza preului
convenabil, a serviciilor de bun calitate, cu observaia c i in
cazul celorlalte doua categorii, dimensiunea camerelor este
deosebit de mic.
Hotelurile de 5 stele au primit un numr de 18 comentarii
negative din totalul de 36, in primul rnd datorit spaiilor mici
rezervate camerelor ct i a altor aspect cum ar fi raportarea
pre/calitate. Preurile hotelurilor de 5 stele pot varia de la 120
pe noapte pn la 2500-3000 pe noapte. (www.hrs.com,
www.booking.com).Cele mai bune comentarii au fost representative
pentru hotelurile de 3 stele. Se pare c raportul pre/calitate in
acest caz este destul de satisfctor comparative cu restul
hotelurilor.
Tabelul 5. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
hoteluriCategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentariilor
negativeNr. total de comentariiComentarii negative(%)Comentarii
pozitive(%)
Hoteluri 5*
Camere411157327
Ambian6171489
Servicii3030100
Altele56115545
Subtotal1818365050
Hoteluri 4*
Camere115163169
Ambian4152080
Servicii2020100
Altele6060100
Subtotal236292179
Hoteluri 3*
Camere73103070
Ambian5050100
Servicii5161783
Altele6171486
Subtotal235281882
Total6429933169
Dac vrei s te deplasezi in Hong Kong ia calea cea mai uoar i
anume mersul pe jos. Poate fi foarte obositor, ins varianta cea mai
obositoare este mersul cu trasnportul in comun. Pentru o cltorie cu
autobuzul, microbuzul sau metroul trebuie sa te inarmezi cu mult
rbdareagitaie, aer greoi i foarte muli chinezi ce se zbat s lupte
cu viaa in aceast metropol impresionant.4.5.4.Transport
Dintre cele 158 de comentarii ale turitilor strini referitoare
la transportul public, trei din patru comentarii au fost pozitive,
respectiv 73%, precum este prezentat in Tabelul 6. Majoritatea
subcategoriilor cum ar fi feriboturi, autobuze, microbuze i
transportul pe calea ferat (MTR = transportul masiv de cltori pe
calea ferat ct i subacvatic) au fost apreciate pozitiv, cu precdere
transportul cu feribotul intruct este foarte convenabil raportat la
pret. Poziia a doua o ocup autobuzele si microbuzele, convenabile
ca pre,cu o ambian interioar placut. MTR se plaseaz, potrivit
opiniei turitilor internaionali, pe poziia a treia, clasificat ca
fiind convenabil, rapid, curat i respectnd programul afiat in
staiile de ateptare.
Tabelul 6. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
transport
CategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentariilor negativeNr.
total de comentariiComentarii negative(%)Comentarii pozitive(%)
Autobuze i microbuze
Comoditate4152080
Tarife5272971
Uurina utilizare7070100
Altele6171486
Subtotal224261585
Feribot
Comoditate2020100
Tarife5050100
Uurina utilizare4152080
Altele1010100
Subtotal12113892
Metrou
Comoditate273301090
Tarife1347525
Uurina utilizare246302080
Altele6282575
Subtotal5814721981
Trenul Peak
Comoditate1010100
Tarife1010100
Uurina utilizare371070
Altele2020100
Subtotal 77145050
Total9926125 21 79
Continuare Tabel nr. 6CategoriiNr. comentariilor pozitiveNr.
comentariilor negativeNr. total de comentariiComentarii
negative(%)Comentarii pozitive(%)
Taxi
Tarife29118218
Uurina utilizare3031000
Altele1125050
Subtotal610166337
Tren
Comoditate0221000
Tarife7070100
Uurina utilizare3475743
Altele1010100
Subtotal116173565
Total1716334852
De asemenea a fost comentat intr-un mod negativ design-ul
tradiional al compartimentelor, in mai mult de 35% dintre
comentarii. Surprinztor, tramvaiul pentru vizitarea obiectivului
turistic Peak, aa numitul Peak Tram a fost negativ comentat mai
ales c urmare a cozilor de ateptarea foarte lungi.
Din totalul de 33 de comentarii referitoare la taxiuri i trenuri
majoritatea s-au referit la trenuri, probabil datorit preului uor
ridicat al taxiului. Fiind un ora mare cu zeci de strzi principale
i artere pentru turiti este greu de cuantificat preul unei cltorii.
Totodat cei care au cltorit cu taxiul au fcut comentarii negative
la adresa acestora, mai ales la preurile ridicate pe care le au. Un
factor determinant in exprimarea in exprimarea comentariilor
negative este i felul haotic i rapid cu care conduc
taximetritii.
Transportul cu trenul a fost apreciat drept convenabil ca pre
dar viteza i traseele au fost negativ clasificate.Ra prjit, orez,
tiei, cu carne sau cu legume, supe, pacheele de primvar, frigrui
sau fructe de mare, se gsesc de toate, pentru toate gusturile. n
Hong Kong mncarea este foarte bun, trebuie doar s tii unde o gseti.
Pieele de noapte, n special cea de pe Temple Street, se transform
sear de sear n adevrate restaurante n aer liber unde mncarea e
foarte bun, ieftin i dei condiiile de igien nu sunt cele mai
grozave, nu am pit absolut nimic.4.5.4. Servirea mesei in afara
hoteluluiRar gseti ntr-un singur loc atta culoare, gust i parfum ct
are Hong Kong-ul, locul n care buctriile lumii s-au unit fr a se
confunda ntre ele. Aici se ntlnesc culturile i buctriile
Occidentului i Orientului de sute de ani, de cnd Marco Polo a pus
pentru prima dat piciorul pe pmntul din Hong Kong.
Cltorul gsete n Hong Kong toate buctriile generoasei Chinei, cu
precdere cea cantonez. Dar acesta e doar nceputul. Pentru c toate
buctriile Asiei, dar i ale Europei, s-au nghesuit n oraul stat ce
pare fcut doar pentru aparatur electronic i mncare.Hong Kong-ul e
un uria stup n care zi i noapte milioane de albine zumzie, aduc,
duc i consum hran ntr-un exces de neon i cnit mecanic (semnalizarea
acustic, pentru nevztori, a semafoarelor). Crucioare, tarabe,
food-court-uri, terase. i oameni, muli oameni care se mic
necontenit ntre ele. E clar, Hong Kong-ul e raiul mnctorilor pentru
c nu exist loc n care s nu gseti de mncare la preuri mai mult dect
rezonabile, iar servirea e ct se poate de rapid, pentru c buctria
Asiei e prin definiie rapid, fr s fie un clasic
fast-food.Locuitorii din Hong Kong i impun ritmul alert i la
mncare. Mnnc repede, cteodat n picioare, de 5 ori pe zi mic dejun,
prnz, gustarea de dup amiaz (pe modelul ceaiului de la ora 5,
moterire a ocupaiei britanice), cina i gustarea de noapte .
Tabelul 7 prezint numarul de comentarii pozitive i negative
referitor la categoria servirea mesei in afara hotelului
clasificate potrivit subcategoriilor corespunztor codificate. Din
totalul de comentarii gsite, au fost analizate 273, din care 203
sunt pozitive, iar restul de 70 negative. Astfel, trei din patru
comentarii, respectiv 73,7% au comentat drept pozitiv luarea mesei
in afara hotelului.
Tabelul 7. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
servirea mesei in afara hotelurilorCategoriiComentarii
pozitiveComentarii negativeTotal comentariiCom. neg. (%)Com. poz.
(%)
Mncare asiatic
Chinezeasc
Pre3128594753
Produs8613991387
Ambian6393367
Altele5050
Japonez
Pre3365050
Produs3030100
Ambian1347525
Coreean
Pre1010100
Produs1010100
Altele1010100
Indian
Produs1010100
Indonezian
Produs1125050
Malaezian
Produs2020100
Thailandez
Pre2020100
Produs2020100
Ambian0111000
Subtotal146521982674
Baruri si pub-uri
Pre1125050
Produs1010100
Subtotal2133367
Deserturi
Pre5272971
Produs27229793
Ambian3254060
Altele3142575
Subtotal387451684
Mncare european
Pre66125050
Produs84123367
Ambian1010100
Altele2020100
Subtotal1710273763
Total203702732674
Aceste comentarii acoper un spectru larg de opinii, de la
descrierea detaliat a unui anumite tip de buctrii, de exemplu cea
asiatic, pn la prezentarea general a acestora. Calitatea
diferitelor tipuri de mncare i meniuri a fost apreciat de catre
bloggeri drept bun. Referitor la categoriile majore, deserturile
par a fi deosebit de apreciate de ctre turitii internaionali.
Comentariile pozitive numesc delicioasele deserturi din Hong Kong
drept obligatoriu a fi consumate, spre deosebire de cele negative
care adreseaz preuri exorbitante.
Referior la atmosfera din restaurant se pot meniona comentarii
nesatisfctoare, majoritatea menionnd primirea/servirea oaspeilor,
cozile de ateptare foarte lungi ct i numrul redus de locuri.
Goana dup cumprturi in Hong Kong este o adevrat
experienMagazine, buticuri, tarabe, piee i vnztori ambulani au
grija ca tu s nu pleci cu mna goal din Hong Kong. De la magazine
scumpe i excentrice pn la piee cu ieftinituri ii acapareaz atenia
in acest univers. Nu degeaba Hong Kong este unde din cele 10
destinaii de cumprturi din lume.4.5.5. Cumprturi
Hong Kong este probabil cel mai bun loc de cumprturi din lume,
cu preuri rezonabile, produse diversificate i cu cele mai bune
servicii. In Hong Kong shopping-ul nu este numai actul de a cumpra
lucururi personale, ci este o form de recreere sau chiar un stil de
via. Vizitatorii se pot bucura zilnic de de cumprturi i pot admira
i experimenta fluxul de mod. Ca un port liber, cele mai multe
bunuri din toat lumea sunt scutite de taxe vamale, cu excepia
vinurilor si a igrilor, dar care sunt vndute totui la preuri
relative scazute. In plus in fiecare an exist o mulime de promoii i
reduceri de sezon, care comparativ cu Romnia sunt foarte
consistente.
In general vorbind, primele trei categorii cumprate sunt
hainele, cosmeticele i aparatura electronic (Huang, 2008).
Magazinele din Hong Kong ofer att bunuri ct i ambian plcut la
cumprturi deoarece combin cumpraturile i recreerea impreun.
Majoritatea centrelor comerciale au faciliti, cum ar fi
restaurante, librrii i cinematografe, altele mai mari incluznd i
spaii dedicate inotatului sau patinajului. In plus unele librrii au
chiar cafenele pentru a permite clienilor s aleag carile favorabile
intr-o atmosfer placut, de recreere.
Rezultatele analizate evideniaz o mare diversitate a experienei
de shopping in Hong Kong. Tabelul 8 prezint cele 248 comentarii
clasificate in 7 subcategorii. Dintre acestea, cel mai inalt
procent de comenatrii pozitive au inregistrat categoriile mobil,
decoraii interioare, produse de uz casnic, i produsele optice.
Primele categorii sunt apreciate ca fiind foarte ieftine, iar
ultima chiar mai ieftin ca i in China. Referitor la pre, produsele
alimentare au fost clasificate de trei din patru bloggeri ca fiind
foarte scumpe. Produsele alimentare sunt urmate de ctre produsele
de consum general i in final de echipamentele de telecomunicaii.
Dintre bunurile de larg consum menionate se pot enumera produsele
cosmetice, geni, pantofi i in general produsele din piele.
Procentul comentariilor negative referitor la produsele audio,
video, foto, cosmetice i ingrijirea tenului si a echipamentelor de
telecomunicaii este foarte inalt, menionnd mai ales lipsa
serviciilor de garanie pentru aparatura audio/video. Originalitatea
preparatelor cosmetice las mult de dorit alturi de calitatea
echipamentelor de telecomunicaii. Calitatea serviciilor de vnzare
este bun, perceput astfel datorit entuziasmului personalului din
magazine.
Tabelul 8. Codificarea i numrul comentariilor referitoare la
cumprturi
CategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentarii negativeNr.
total comentariiComentarii negative(%)Comentarii pozitive(%)
Aparatur audio,video, foto etc.
Pre6393369
Produs2577129
Altele0441000
Subtotal812206040
Haine i accesorii
Pre2711382971
Produs114152773
Servicii3030100
Altele8191189
Subtotal4916652575
Cosmetice i produse de ingrijire
Pre29231694
Produs1111225050
Servicii37107030
Altele410147129
Subtotal4730773961
Total104581623664
Continuare Tabel nr. 8
CategoriiNr. comentariilor pozitiveNr. comentarii negativeNr.
total comentariiComentarii negative
(%)Comentarii pozitive
(%)
Mncare/alimente
Pre513187228
Produs9090100
Servicii1010100
Altele1010100
Subtotal1613294555
Mobil, decoraiuni interioare
Pre3030100
Produs3030100
Subtotal6060100
Pielrie(geni, pantofi, etc.)
Pre103132377
Produs4040100
Subtotal143171882
Bijuterii i ceasuri
Pre124162575
Produs84123367
Servicii1347525
Altele2020100
Subtotal2311343268
Total5924863169
Din totalul de 29 de comentarii referitoare la mncare i alimente
ce se gsesc in Hong Kong doar 13 au primit comentarii negative i
acelea legate strict de pre. In urma comentariilor am descoperit c
printre cele mai scumpe produse care se achiziioneaz din magazine
sunt semipreparatele i produsele de patiserie.
Buturile sunt scumpe de asemenea, inclusiv apa, care este
imbuteliat i importat din Elveia sau din alte regiuni din
Europa.Bijuteriile, hainele i gadget-urile electronice sunt de
asemenea foarte ieftine ins calitatea este discutabil deoarece
unele nu sunt realizate din materiale foarte bune. In general,
inclmintea, hainele i produsele cosmetice sunt unele din avantajele
care fac Hong Kong-ul o destinaie de cumprturi. Totodat Hong
Kong-ul ofer haine i accesorii realizate de designer i branduri de
top din intreaga lume.
Genile i articolele de pielrie sunt renumite in Hong Kong i se
gsesc att in magazinele exclusiviste ct i in pieele de pe strzile
aglomerate. Bineineles c in urma analizei comentariilor de pe blog,
comentariile negative referitoare la preul acestora a fost de
departe pentru produsele si articolele fabricate in China,
raportate la valoarea pre/calitate. Oamenii tind s nu aib incredere
s achiziioneze astfel de produse datorit preurilor mici i a calitii
acestora.
C oncluzii i cercetri viitoareAcest studiu a fcut o incercare de
a inelege blogurile de cltorie ca o manifestare a experienelor
individuale de cltorie in Hong Kong, i pentru a afla punctele forte
i punctele slabe ale turismului din Hong Kong din perspective
turitilor strini. Rezultatele empirice au artat ca jurnalele de
cltorie reflect diferite aspect ale experienelor de cltorie pentru
o destinaie, pna la impresii legate de vizitarea atraciilor i
odihna la hoteluri.
Cele mai multe dintre evaluri au fost subiective. De exemplu,
designul tradiional al trenului Peak a fost considerat de unii
bloggeri ca fiind invechit, dar cu toate acestea distinctiv.
Comentariile si numrul de click-uri pe intrri (site-uri) indic
natura interactiv a blogului, i importana rspndirii informaiilor de
cltorie prin intermediului mediului electronic.
Hong Kong tinde s fie o destinaie proeminent si cosmopolitan din
Asia, destinaie cu un amestec unic de patrimoniu i cultur estic si
vestic, avnd avantaje maxime pentru locaia strategic in centrul
Asiei. Alte strategii de a face lider oraul sunt centrele
maiestuoase de afaceri si serviciile de inalt calitate, insoite de
evenimentele unice care au loc in Hong Kong.
Imaginea astfel proiectat acioneaz ca un factor hotrtor in
procesul de luare deciziilor de destinaie (Govers & Go, 2004).
Rezultatele acestei cercetri au artat c bazndu-se perspectiva
bloggerilor strini, Hong Kong-ul este perceput ca o destinaie
internaional, cu o gam larg de atracii i preparate culinare. Ei au
totui observaii cu privirela prosperitatea Hong Kong-ului,
evenimentele special fiind rareori menionate de bloggeri, scopul
principal al vizitrii fiind descoperirea atraciilorn i cunoaterea
culturii cutotul diferit.
Potenialul bloggurilor de cltorie ar trebui aduse in atenia
cercettorilor de marketing deoarece poate oferi informaii urile i
interesante.
Pan et. al (2007) propune un mecanism automat i proceduri de
monitorizare al jurnalelor de cltorie folosind aa numitul program
RSS (Really Simple Syndication). Comentariile de pe bloguri ar
putea fi descrcate, analizate i aggregate pentru a furniza preri i
informaii folositoare marketerilor in analiza imaginii unei
destinaii.
Politicienii i statul in general ar putea lua in considerare
acesta ca o modalitate eficient de a aduna comentarii sincere i de
a evalua i imbunti performana turismului in Hong Kong.
Rezultatele acestei cercetri au artat in mod clar c imaginea
destinaiei Hong Kong este perceput intr-un mod pozitiv, percepii
nefavorabile avnd referitoare la hotelurile de 5 stele, la
produsele cosmetice i de ingrijire personal ct i la experienele de
la unele obiective.
Avnd in vedere popularitatea in curs de dezvoltare a blogurilor
de cltorie i a informaiilor furnizate de mediul on-line, acest
studiu ar putea fi util Regiunii Special Administrative a Hong
Kong-ului, adic Biroului de Turim din Hong Kong , ct i
practicanilor in turism in formularea strategiilor i imbuntirea
deciziilor pentru meninerea i chiar sporirea competitivitii
destinaiei.
Acest studiu reprezint un efort iniial de a efectua o analiz de
coninut a unor bloguri pentru a inelege imaginea destinaiei
perceput de turiti strini.
Limitele metodologice includ urmtoarele: in primul rnd pentru
acest studiu am ales ca destinaie Hong Kong-ul, care este unic ca i
fiecare destinaie in parte. De aceea ea nu poate fi comparat cu alt
destinaie pentru c la rndul ei fiecare are alt algoritm de codare,
deci clar este diferit in felul ei. In al doilea rnd utilizarea
analizei de coninut necesit codificarea uman a textului
(Krippendorf, 1980) care implic operaiuni potenial prtinitoare. Ca
urmare eroarea uman poate fi prezent in timpul procesului de
codificare. In al treilea rnd nu exist o analiz a tipurilor de
turiti care scriu pe bloguri (naionalitate, vrst. ocupaie etc.). Ei
doar intr si las diferite comentarii i poze legate de experiena lor
de cltorie. Am apelat la blogurile in englez (internaionale)
datorit faptului c pe blogurile din Romnia Hong Kong-ul este o
destinaie destul de slab intlnit, drept urmare studiul meu nu ar fi
fost relevant. In cele din urm a fost analizat doar coninutul
manifestat. Studiile viitoare ar putea investiga semnificaiile
latent din intrrile de pe bloguri pentru a obine o imagine mai
corect si mai complet. In cadrul acestei cercetri s-a constatat c
bloggerii au postat ocazional fotografii cu textul principal.
Mackay i Couldwell (2004) au sugerat c imaginile sunt vitale
pentru succesul de creie i de comunicare a unei imagini de
destinaie. Prin urmare in cercetrile de viitor ar trebui s fie
incluse analize ale imaginii unei destinaii luate de pe blogurile
de cltorie pentru a obine o inelegere mai cuprinztoare a
imaginii.
Referinte bibliografice1. Calantone, R.J., di Benetto, C.A.,
Hakam, A., & Bojanic, D.C. (1989). Multiple multinational
tourism positioning using correspondence analysis. Journal of
Travel Research, 28 (2) (Fall), 25-32.
2. Choi, S., Lento, X. Y., & Morrison, A. M. (2006).
Destination image representation on the Web: Content analysis of
Macau travel related websites. Tourism Management, 28, 118129.
3. Chon, K. S. (1990). The role of destination image in tourism:
A review and discussion. The Tourist Review, 2, 29.
4. Chon, K. S. (1992). The role of destination image in tourism:
An extension. The Tourist Review, 1, 28.5. Crompton, J. L. (1979).
An assessment of Mexico as a vacation destination and the influence
of geographical location upon that image. Journal of Travel
Research, 17(4), 1823.6. Crompton, J. L., & Duray, N.A. (1985).
An investigation of the relative efficacy of four alternative
approaches to importance performance analysis. Journal of the
Academy of Marketing Science, 13(4) (Fall), 69-80.7. Dichter, E.
(1985). What's in an image? Journal of Consumer Marketing, 2(1)
(Winter), 75-81.8. Echtner, C. M., & Ritchie, J. R. B. (1991).
The meaning and measurement of destination image. Journal of
Tourism Studies, 2(2), 212.
9. Gartner, W. C. (1989). Tourism image: Attribute measurement
of state tourism products using Multidimensional scaling
techniques. Journal of Travel Research, 28(2) (Fall), 16-20.
10. Gartner, W. C., & Hunt, J.D. (1987). An analysis of
state image change over a twelve-year period (1971-1983). Journal
of Travel Research, 16(2) (Fall), 15-19.11. Goodrich, J. N. (1978).
The relationship between preferences for and perceptions of
vacation destinations: Application of a choice model. Journal of
Travel Research, (Fall), 8-13.
12. Govers, R., & Go, F. M. (2004). Cultural identities
constructed, imagined and experienced: A 3-gap tourism destination
image formation model. Tourism: An International Interdisciplinary
Journal, 52(2), 165182.13. Gunn, C. (1988). Vacationscapes:
Designing tourist regions. NewYork: Van Nostrand Reinhold.
14. Haahti, A., & Yavas, U. (1983). Tourists' perception of
Finland and selected European countries as travel destinations.
European Journal of Marketing, 12(2), 34-42.15. Hampton, R.D., Guy,
B.S., & Sinkula, J.M. (1987). Consumer images of financial
institutions: A comparative study of banks versus savings and
loans. Journal of Professional Services Marketing, 2(Spring), 83 -
100.16. Heung, C. S. (2000). Satisfaction levels of mainland
Chinese travelers with Hong Kong hotel services. International
Journal of Contemporary Hospitality Management, 12, 308315.17.
Herzog, H. (1963). Behavioral science concepts for analyzing the
consumer. In P. Bliss (Ed.), Marketing and the Behavioral Sciences.
Boston: Allyn & Bacon
18. Huang, S., & Hsu, H. C. (2005). Mainland Chinese
residents perceptions and motivations of visiting Hong Kong:
Evidence from focus group interviews. Asia Pacific Journal of
Tourism Research, 10, 191205.
19. Kotler, P. (1987). Semiotics of person and nation marketing.
In J. Umiker-Seboek (Ed.), Marketing and semiotics. Berlin: Mouton
de Gruyter20. Krippendorff, K. (1980). Content analysis: An
introduction to its methodology. Beverly Hills, CA: Sage.
21. Law, R., & Leung, R. (2000). A study of airlines online
reservation services on the Internet. Journal of Travel Research,
39, 202211.
22. Law, T., To, T., & Goh, C. (2008) How do mainland
Chinese travelers choose restaurants in Hong Kong? An exploratory
study of Individual Visit Scheme travelers and packaged travelers.
International Journal of Hospitality Management, 27, 346354.
23. MacInnis, D. J., & Price, L. L. (1987). The role of
imagery in information processing review and extension. Journal of
Consumer Research, 13, 473491.
24. Mackay, K. J., & Couldwell, C. M. (2004). Using
visitor-emplo