-
ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"
REVISTAISTORICA
fondator N.lorga
Serie nouS, tomul 4, 1993
11 12
Noiembrie Decembrie
EDITURA ACADEMIEI ROMANE
71630111MIPPI
!INNseempliper,.-
f"-
r , A ,r ' 144
Li
II
f' vow.
low retitt
Ct
4VOLVAL.--1f
i;V,.
t,* I
,11
ler
1.
0
""
www.dacoromanica.ro
-
ACADEMIA ROMANA
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"
COLEGIUL DE REDACTIE
SERBAN PAPACOSTEA (redactor fef), PAUL CERNOVODEANU,VI RGIL
CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGENDENTZE, GEORGETA
PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU,APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL
TARANU
REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.in tail
abonamentele se primesc la oficiile postale si difuzorii depresA,
din intreprinderi si institutii. Pretul unui abonament este de1200
lei pentru persoane fizice si 3000 lei pentru persoane
juridice.Cititorii din strainátate se pot abona adresAndu-se la
ORION SRL,Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti, 6, P. 0. Box 74
19 Bucu-resti, Tx 11939 CBTXR, Fax (40) 13122425.
REDACTIA:
ION STANCIU (redactor fef adjunct)
NAGY PIENARU
VENERA ACHIM
Manuscrisele, cArtile i revistelepentru schimb precum si oHce
corespondentrtse zor trirnihe pe adresa redactiei revistei
REVISTA ISTORICA"
Adresa Bedactiei
B-dul Aviatorilor nr. 1
71247 Bucuresti, tel. 650.72.41.
www.dacoromanica.ro
-
REVISTAISTORICA
SERIE NOUA.
TOM IV, NR. 11-12NoiembrieDeeembrie 1993
SUMAR
Un dasc.11 de rigoare stiintific& i moral&: DIONISIE M.
PIPPIDI ($erban Papacos-tea) 963
ROMANII $1 REVOLUTIA EUROPE ANA. DIN 1848
STEFAN DELUREANU, Romanii si Germania" Adun&rii Wationale de
la Frank«.v .. 'furt . v 965
NICOLAR LIU, Mentalitate revolutionar& si cultura moderra.
Contacte si consonanferomano-franceze la 1848 ' 999
BEATRICE MARINESCU, Evenimentele politice postrevolutionare din
PriiripateleRomâne in perspectiva rapoartelor diplotnatice engleze
(1849 18 53) . . . , 1015
RALUCA TOMI, Contributii la studiul proiectelor mazziniene in
aria Europei centro-orientale (1866-1870) . . - ..a . ,. . . . . -
. .. a 4 .1 i 1035
DE LA REVOLUTIE LA REFORMA SOCIETATE $1 INDIVID
IOAN MANDREA, Lupta de ernancipare national& purtat 5. de
rorninii din Tara Flgára-sului intre 1848 si 1918 1047
PAUL BARBU, Tentative de reeditare" a revolutiei din 1848
1061GEORGETA PENELEA-FILITTI, 0 victim& a revolutiei:
castelanul de la Bran . . 1073
PRESA YN EPOCA MODERNA IDEAL $1 REALITATE
PAUL ABRUDAN, Rolul ziarelor rornânesti brasovene in timpul
revolutiei de la1848-1849 . . . . 1077
MARIUCA RADU, Brasovul, Gazeta Transilvaniei" i Liga
Cultural& ..... 1089EUGEN GLUCK, Ecout fevolutiei de la 1848
din Principatele Romlne in presa
noriegianä .. rt' 1097Revis ta istoria", tom Iv, nr. 11-- 12, p.
957 1200, 1993
. . . .
.
. .
.
.
www.dacoromanica.ro
-
958
INTREGI1ORII ROMANIEI
RADU PAIUSAN, Baratenii la Alba-Iulia ..
11011107TEOFIL OROIAN, Militarii romani din armata
austro-ungar& i ideea national& .
OAMENI REPREZENTATIVI YN ISTORIA ROMANILOR
VIRGIL GRADINARU, Dimitrie Tichindeal i emanciparea
national-cultural& a ro ma-nilor ban&teni 1117
DOR1N GOTIA, G. Baritiu promotorul intereselor românesti prin
ASTRA 1123
MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI
ANASTASIE IORDACHE, Din memoriile generalului Henryk Dembinski.
Despredintre romlni i unguri la 1848-1849
VALER1U STAN, Un memorin inedit al lui Ion Ghica din anii
exilului
OPINII
11331139
0 reconsiderare a rolului burgheziei romane (A postol Stan )
1117
VIATA STIINTIFICA
Colocviul Dezvoltarea misarilor nationale in Europa intro. 1850
1914", Otzenhau-sen, 17-22 mai 1993 (Dan Berindei ) ; Colocviul
international; Etnie, Confesiunein Europa central& si
orientalV, ,Auj-Napoca, 11 12 iunie 1993 ( Viorel Achim,Florin
Mailer ); Al Simpozion national de istorie financiar-bancar&
Mina,bani, banci, cultur& si politic& (sec. XVIII 1944)",
Oradea, 30 aprilie 2 mai1993 (Dumitru .andru); Sesiunea de
comunicari stiintifice a profesorilor deistorie, FIlticeni, 22-23
mai 1993 ( Mirela Serban ) ; Moment aniversar La-boratorul de
istorie a mentalitatilor, 24 iunie 1989 24 iunie 1993
(Iolandcrighiliu); Cerceari in arhivele i bibliotecile din Polonia
(Constantin Rezache-vici); Calltorie de studii in Sp ania (Eugen
Denize); Oaspeti ai Institutului deIstorie N. Iorga" : Prof. Halil
Inalcik; Donatie de carti din Spania (Eugen De-nize)
RECENZII
1149
* , Documents Gréco-Roumains, Le Fonds Mourouzi d'Athenes,
volume presente par lessoins de Florin Marinescu, Georgeta
Penelea-Filitti, Anna Tabaki, Fondation Na-tionale de la Recherche
Scientifique, Centre de Recherches Neo-Helléniques Aca-demie
Rournaine, Institut d'Histoire N. lorga", Athenes Ducarest, 1991,
450p. X p. ill. (Neagu Djuvara) 1167
* * * Risorgimento Italia e Romania ( 1859 1879 ). Esperienze e
confronto, a cura GiuliaLami, Milano Bucuresti, 1992, 334 p. (Tomi
Raluca) 1171
* * * htoria Romdnilor (din cele mai vechi timpuri pcinit la
Revolufia din 1821). Manu: 1Pentru clasa a XI-a; autori: A. Pascu
(p. 3 178), B. Teodorescu (p. 178-308) iM. Manea (p. 309-367),
Bucuresti, 1992, 368 p. (V. Muntean) 1173
SABIN MANUILA, Studies on the Historical Demography of Romania.
Etudes Sur lademographic historique de la Roumanie, ed. by Sorina
and loan Bolovan, Center forTransylvanian Studies (Bibliotheca
Rerum Transilvaniae), The Romanian Cul-tural Foundation,
Cluj-Napoca, 1992, 165 p. (Louis Roman) 1175
rela-tiile
II-lea :
,
.
. . . . . . . .
+
.
www.dacoromanica.ro
-
95)
CONSTANT IN A. STOIDE, IOAN CAPROSU, Relafiile economice ale
Brasovului cuMoldova de la incepuhil secolulni al XV III-ka pdnd la
1850, Universitas, Chisi-n6tr, 1992, 352 p. (Constantin Bdlan)
1178
TROCSANY I ZSOLT, MISKOLCZY AMBRUS, A fanaridtdktól a
Hohetuollernehig(De 1a fanario(i panA la Hohenzollerni), Budapest,
1992, 157 p. (Demeny La-jos) 1182
NOTE
L'Hir itage dela Revolution franccuse, sous la direction de
Francois Furet, Paris,1989. 333 p. (Eugen Denise); ***Histoire de
l'Europe, publicat a. sub conducerea
lui J. Carpentier si F. Lebrun, in colaborare cu J.-P. Pautreau
si A. Tranoy, pre-lata de René Remond, editie adus l. la ziin 1992,
Editions du Seuil. Paris, 1992,644 p. (Se:vivito Solcan); ***70
vjet te .Kishes Ortodokse Autoqefale Schqiptare (70 deani de la
Autocefalia Bisericii Ortodoxe Albaneze), Tirana, 1993, 104 p.
(CristiaMalistitovici); AURELIA FLORESCU, Dacorotridnia Idealul
national al tu-turor ror,ztjnilor revoltgia de la 1848, Edit.
Oltenia, Craiova, 1992, 192 p. (Mivela-Ls:mini/a Murgescu); KONRAD
h. JARAUSCH, KENNETH A. hARDY,Quantitative Methods for Historians:
A Guide to Research, Methods and Statistics,University of North
Carolina Press, Chapel Hill, 1991, 330 p. (Irina Gavrild);AHMET
RASIM, Roinanya mehtuplari (Scrisori din Romania), Arba
Yayinlari,Istanbul, 1988, 168 p. (Adrian Tertecel); CORNEL
TATAI-BALTA, Secventedin arta plasticd bldjeand (sec. XVIII XX ),
Blaj, 1993, 88 p. + 24 fig. (ra-w& A/6.2a); JACQUES SOLE, La
Revolution en question, Paris, 1988, 418 p.(Engem Denise); CINZIA
VISMARA, II funzionamento dell'Inipero, EdizioniLatium Roma, 1989,
87 p. (Betinio Dianiant) 1185
BULETIN I3IBLIOGRAFIC 1195
in
a
www.dacoromanica.ro
-
REVISTAISTORICA
NOUVELLE SERIE
TOME Ive N°s 11-12NovembreNcembre 1993
SOMMAIRE
Un exemple de rigueur scientifique et morale: DIONISIE M. PI
PPIDI ( .erban Pakie-costect ) 963
.
LES ROUMAINS ET LA REVOLUTION E.UROPEENNE DE 1848
STEFAN DELUREANL, Les Rournains et L'Allemagne" dans l'Assemblée
.Na-tionale de Francfort 965
NICOLAE LIU, Mentalité révolutionnaire et culture moderne.
Consonances et con-tacts franco-roumains en 1848 999
BEATRICE MARINESCU, Evénetnents politiques postrévolutionnaires
dans les Prin-cipautés Roumaines dans la perspecti re des rapports
diplomatiques anglais(1849 1853) 1015
RALUCA TOMI, Contributions a l'étude des projets de Mazzini dans
l'Europe con-trale et de l'est 1035
REVOLU1 ION ET REFORME SOCIETE ET INDIVIDU
IOAN MANDREA, La lutte des Rournains du Pays du Flgáras pour
l'érnancipationnationale, entre 1848 et 1918 . 1047
PAUL BARBU, Tentatives de réédition" de la revolution de 1848
1061GEORGETA PENELEA-FILITTI, Une victime de la révrlution; le
chAtelain de
Bran 1073
LA PRESSE A L'EPOQUE MODERNE IDEAL ET REALITE
PAUL ABRUDAN, Le role des journaux roumains de Brasov pendant la
revolu-tion de 1848 1849 1077
MARILCA RADU, Brasov, Gazeta Transilvaniei" et la Ligue
Culturelle 1089EUGEN GLUCK, L'echo de la revolution de 1848 dans la
presse norvegienne . . 1097
REUNIFICATEURS DE LA ROUMANIE
RADU PAIUSAN, Les habitants du Banat a Alba Julia 1101TEOFIL
OROIAN, Les militaires roumains dans l'armée austro-hongroise et
l'idee
nationale 1107
Revista istoricl", torn IV, nr. 11 12, p. 957 1200, 1993
. . ......... . ...... . . . .. ...... . . . . . . . . . . . .
.
...... . ......... . . . . . . . . . . . . .
.. . . .
. . .
www.dacoromanica.ro
-
961
FIGURES REPRESENTATIVES DANS L'HISTOIRE DES ROUMAINS
VIRGIL GRADINARU, Dimitrie Tichindeal et l'émancipation nation
le et culturellede, Roumains du Banat 1117
DORIN GOTIA, G. Baritiu promoteur des intéréts roumains par
l'int rinediaire dela société ASTRA 1123
MEMOIRES, CORRESPONDANCE. NOTES
ANASTASIE IORDACHE. Les relations entre Roumains et Hongro's en
1848-1849dans les mémoire du general Ilenryk Dembinski
VALERW STAN, Un mémoire inédit rédige par Ion Ghica pendant ses
annéesd'dxil
OP/NIONS
1133
1139
Une reevaluation du role de la bourgeoi ie roumaine (Ap 1 I
Stan) 1147
VIE SCIENTIFI QUE
Colloqu'e Le développement des mou mments nationaux en Europe en
re 1850=: 1914", Otzenhausen, 17 22 mai 1993 (Dan Berinde) ; Colloq
e international:Ethnie, Confession en Europe centr, le et de Vest",
Cluj-Napoca, 11 12 juin 1993(novel Achim, Flor n MiIller ); Le He
Symposium national d'histoire financiere etbancaire: Travail,
argent, banques, culture et politique (XVIII° siècle 1944)",Oradea,
30 avril 2 mai 1993 Dumitru Sandru ) ; Session de
communicationsscientifiques des professeurs d'hi toire, Fdlticeni,
22 23 mai 1993 (M rela .er-ban ) ; Moment anniversaire le
Laboratoire d'hi toire des mentalites, 24 juin1989 24 juin 1993
(Iolanda Tighiliu); Recherches dans les archives et le
bi-bliotheques de Pologne (Constantin Rezachevici); Voyage d'etudes
en E pagne(Eugen Denise); Invites de 1 Institut d'Histoire N.
Iorga": Prof. Halil I al ik;Donation de li ,rres d'Espagne (Eug I
Deni ).
COMPTES RENDUS
* * * Docu 7 ents Gréco-Rounia'ns, Le Fonds 11 ur u d' -1th'n s,
Volume present' par lessoins de Florin Marinescu, Geor ta Pen
lea-Fihtti, Anna Tabaki, Fo datio Nati-onale de la Recherch,
Scientifique, Centre de R cherches Neo-Hellénique Aca-demie
Roumaine, In titut tAlistoire N. Iorga", Athenes Bucare t, 1991,
450p. -1- X p. il. (N agu Djuvara ) 1167
* I. * Ris rgin ent Dal a e Romania (1859 1879 ).E per'en e ec
nf, on , a ur GiuliaLami, Milan Bucarest, 1992, 337 p. (Tomi
Raluca) 1171
, * * Istoria Romailor (din cele mai v hi timpuri p"nd la
Revolufia d n 1821). L'His-toire des Roumains (a partir de l'époque
la plus ancienne et ju qu'à la re olutionde 182 1). Manuel pour Xr;
auteur : A. Pa cu (pp. 3-178), B. Teodore u pp.178-308) et M. Manea
(pp. 309 367), Bucarcst, 1992, 368 p. (V. Mi nt n) 1173
SABIN MANUILA, Stud es on th Hist rical Dem graphy of Rouman a.
Etudes st r lad 'mographie h st r'gi e d la Roum ,1 'e, ed. 1 y So
ina and loan Bolovan, Centerfor Transylvanian Studies (Bibliotneca
Rerum Transilvani e), The Romanian
1175Cultural Foundation, Cluj-Napoca, 19 2, 165 p. (Lou's
Roman)
www.dacoromanica.ro
-
962
CONSTANTIN A. STOIDE, IOAN CAPRO$U, Re lagile economice ale
Brasovului cmMoldova de la inceputul secolului al XVIII-lea pdnd la
1850, (Les relations eco-noiniques entre la ville de Brasov et la
Moldavie a partir du debut du XVIII"siècle et jusqu'en 1850),
Universitas, Chisin5,u, 1992, 352 p. (Constantin Milan) 1178
TROCSANYI ZSOLT, MISKOLCZY AMBRUS, A fanariótdht81 a
Hohenzollernekig(A partir des Phanariotes et jusqu'aux
Hohenzollern), Budapest, 1992, 157 p. (De-ininy Lajus) 1182
*
NOTES
L'Hiritage de la Revolution française, sous la direction de
Frangois Furet, Paris,1989, 333 p. (Eugen Denise); ***Histoire de
l'Europe, publiee sous la direction deJ. Carpentier et F. Lebrun,
en collaboration avec J. P..Pautreau et A. Tranoy,prefacee par Rene
Remrsn, edition actualisee en 1992, Editions du Seuil, Paris,1992,
644 p. (.$carolta Solcar ) ; ***70 vjet te kishes Ortodokse
Autoqefale Schqiptare(70 annees depuis l'Autocephalie de l'Eglise
Ortodoxe Albanaise), Tirana, 1993,104 p. (Cristia Mahsutovici);
AURELIA FLORESCU, Dacoromdnia Idealulnational al tuturor rominilor
in revolatia de la 1848, (La Dacoroumanie Idealnational de tous les
Roumains pendant la revolution de 1848), Edit. Oltenia,Craiova,
1992, 192 p. (Mirela-Luminita Murgescu ) ; KONRAD H.
JARAUSCH,KENNETH A. HARDY, Quantitative Methods for Historians : A
Guide to Re-.search Methods and Statitics, University of North
Carolina Press, Chapel hill,1991, 330 p. (Irina Gavrild); AHMET
RASIM, Romanya melituplari (Lettres deRoumanie), Arba Yayinlari,
Istanbul, 1988, 168 p. (Adrian Tertecel); CORNELTATAI-BALTA,
Secvente din arta plasticd bldieand (sec. XVIII XX ) (Aspectsde
l'artplastique de Blaj (les XVIII" et, XX" siècles), Blaj, 1993, 88
P. + 24 fig.(Jacob Mdrza); JACQUES SOLE, La Revolution en question,
Paris, 1988, 418 p.(Eugen Denise); CINZIA VISMARA, II funzionamento
dell'Impero, EdizioniLatium, Roma, 1989, 87 p. (Betinio Diamal t)
1185
BULLETIN BIBLIOGRAPHIQUE 1195
www.dacoromanica.ro
-
UN DASCAL DE RIGOARE STIINTIFICA SIMORALA DIONISIE M.
PIPPIDI
Cei care au avut privilegiul de a fi initiati in tainele
meseriei de isto-ric, in critica surselor 0 in tehnica
interpretarii lor, la coala de metodariguroasa din cadrul cursului
§i seminarului de istorie antica, in vremeacand titularul catedrei
era profesorul Dionisie M. Pippidi, au .primit undar pentru
intreaga viata: §ffinta sau arta de a desprinde din analiza
texte-lor adevarurile istorice i sensurile lor adanci. Cu alte
cuvinte, ei au deprinsmeseria de istoric" in apropierea unui
adevarat dascal de metoda istorica.Intr-adevar, de la sensul
riguros stabilit al cuvintelor din inscriptiile sautextele literare
antice, pana la reconstituirea faptelor istorice individualepe care
aceste texte le revelau §i apoi la intelesul procesului istoric
generalin care se inscriau, toate etapele demersului istoric se
insu§eau, pas cu pas,pana child deveneau reflex elementar, de catre
cei care aveau curajul dea se inscrie la cursurile §i seminariile
de istorie antica i perseverenta dea le urma pana la capat.
Dar cei care s-au format la §coala istoricului antichitatii 0 al
culturiiantice au tras o invatatura Inca mai pretioasa decit aceea
a manuirii teh-nicii tiinifice. Ei au putut intelege din intreaga
tinuta §i atitudine §tiinti-flea' a profesorului lor ca pentru a fi
cu adevarat implinit, actul de §tiintaare nevoie sa se rezeme
temeinic pe un fond de con§tiinta §i cä paräsireadrumului drept al
imperativului moral sfalWe prin a provoca inevitabil,mai devreme
sau mai tarziu, i alterarea demersului intelectual, abandona-rea in
cele din urma a vocatiei inse0 de intelectual. Congenital sadita
inpersonalitatea profesorului Dionisie Pippidi, aceastä dubla
optiune, inte-lectuala §i moralä, a devenit pentru aceia dintre
elevii sai care au §tiut säo inteleaga §i sa o urmeze un puternic
scut spiritual impotriva permanenteiagresiuni a lumii totalitare
contra personalitatii umane pe care s-a straduitconstant sa o
anihileze.
In primavara anului 1947, Dionisie Pippidi a publicat in revista
Ra-muri" articolul Intelesul actual al umanismului, aparare
indrazneati a va-lorii pedagogice perene a culturii umaniste
impotriva valului negator deumanism i libertate a totalitarismului
care se pregatea impunä con-trohil absolut asupra societatii
rornanWi in toate manifestarile ei. Patrudecenii mai tarziu, in
amurgul zilelor sale, i-a fost dat profesorului Dioni-sie Pippidi,
unul dintre putinii istorici ai generatiei sale care au
supravie-tuit indelungatei nopti totalitare rari mutes in gurgite
vasto", cumobi§nuia sa ne spuna el in 1948 sa initieze, in calitate
de Pre§edinte alSectiei Istorice a Academiei Române, procesul de
reinnoire a istoriografieiromanqti in spiritul valorilor autentice
ale disciplinei istorice pe care le-arespectat in tot cursul
activitatii sale. Dreapta reparatie a Destinului pen-tru o
traiectorie umana neabatut dreapta.
SE RBAN PAPACOSTEA
Revista tistoricl", tom IV, nr. 11-12, p. 963, 1993
:
sa-si
www.dacoromanica.ro
-
www.dacoromanica.ro
-
ROMANII $ 1 REV OLUTIA EUR OPEAN A DIN1848
ROMANII SI GERMANIA" ADUNARII NATIONALEDE LA FRANKFURT
$TEFAN DELT.JREA NU
Inca in deceniul pregatitor al revolutiei de la 1848, idealurile
nati-onale.române trec tot mai evident de la stadiul de intuitie
privilegiata aunor.precursori la acela de aspiratie programatica.
Miscarea pentru un statnational unitar independent dobandeste
substanta in proiecte si tentativece mizeaza precumpanitor pe
adeziunea diplomatiei sau pe o conflagratieeuropeana si a caror
tinta strategica e simbolizata public prin vocabululsintetizator:
Dacia. Promovat5. cu intensa participare de elementele inain-tate,
ideea unitara se manifesta si in reuniuni cu caracter aparent
extrapo-litic,in care junimea e indemnata sa se reinvigoreze
printr-un crez natio-nal, prin fervoarea unei misiuni ce are a
implini prin acliune §i sacrificiu,o terminologie conforma
spiritului mesianic al generatiei: o generatie care
prin:formele culturii i prin acelea ale militantei politice
prepara epocapentru unire, finalitate solemn enuntata, intre
altele, in inflacarate exer-citii- oratorice in adunarile
Societatii Studentilor Romani" de la Paris.
Coerenta in esenta programului, in paralelismul desfasurarii, in
al-ternarrta momentelor, miscarea de la 1848-1849 reveleaza
conexiuneainterdependenta factorilor operanti, concordia
general-romana a manifes-tarilor: de vointa pentru atingerea
telului final, unitatea nationala pe ten-toriuL Daciei.
Imbibata de idealuri democratice si sociale, generatia in scena
laBucuresti asimilase fondul religiei mazziniene de care e patrunsa
termino-logia:Proclamatiei din iunie 1848. In transformarea propusa
a axei morale
politice, nationalitatea li se impunea protagonistilor ei ca dat
fundamen-tal .caruia conceptul de libertate i se subordona. Ca si
Mazzini, o parte alor profesa ideea unui mandat inderogabil cu
exaltarea rolului corpului
unitar constituit indreptat gradual catre asociere generala: in
ar-moriie-cu mesajul universalist al ecuatiei democratice, termenii
patrieumanitate erau pentru ei complementari.
. In actele sale, Guvernul provizoriude la Bucuresti a actionat
fie dela stat la stat, fie apeland la spiritul de solidaritate al
miscarilor analoge,oferind-o spontan pe a sa ca expresie a
convergentei ideale. Asa, in scrisoa-
Revista ist oria, torn IV, nr. 11 12, p. 965 998, 1993
national'
si
si
si
www.dacoromanica.ro
-
966 Stefan Delureanu
rea prin care se incerca acreditarea lui Dimitrie Bratianu ca
agent diplo-matic pe langa guvernele Austriei §i Ungariei,
principiile constitutionaleexpuse in Proclamatia-program erau
semnalate perceptiei destinitarilorca act prin care poporul roman
se incorpora marii familii europene, garantaa drepturilor fiecarui
membru, rnarturie a fraternizärii lui cu toate popoa-rele pornite
pe calea mintuirii Vocatia internationala a mi§carii stra-bate -§i
intr-o depqa a ministrului de externe, Ioan Voinescu II care
pros-pecteaza colegului sau francez eficacitatea de durata a
actiunii ei asupradestinelor Poloniei, Ungariei §i altor natiuni
vecine 2 Ca expresie a reci-procitatii, recursul deschis la Europa
a carei asistenta era invocatä anti-cipat pentru cazul in care
Curtea protectoare ar fi ignorat optiunea romani-lor, era demn
notificat 3. Inspirat tot de sentimentul apartenentei la
comu-nitatea europeana, de elevata con§tiinta a interdependentei,
va fi i ras-punsul Locotenentei la manifestul acesteia din 19
iulie: un protest in numeledreptului natiunilor de armoniza
independent institutiile potrivit gra-dului de maturizare a
identitatii lor. In acea replica, natiunile erau conce-pute ca
substante ideale supuse unei duble actiuni, una proprie,
distincta,autonoma, cealalta, universala, comuna tuturor.
Abandonata in prezivainfrangerii revolutiei ei, natiunea romana ii
reafirma sacralitatea princi-piilor §i actelor. $i salutand
eventuale bune intentii ale unor salvatori ipo-tetici ce omisesera
sa se manifeste, ea deplangea tradarea sperantei datoritacareia
avea sa fie cea dintai, nu insa §i unica victima 4. Printre capii
ei sesimtise atunci urgenta necesitatii transmiterii unui ultim
mesaj Europei.In imposibilitatea de a-i da un amplu caracter
popular prin mu i mii desemnaturi, se preconizase trimiterea de
adrese parlamentelor din Viena,Frankfurt, Paris §i Londra.
Impotriva politicii aleatorii a cancelariilor,ramanea doar
protestul solemn inaintea viitorimii. Prin mi§carea lor, ro-manii
demonstrasera fortä operanta, capacitate de a-§i da institutii
potri-vite unui popor liber, fermitatea unui crez, o conduita
europeana: dacaintr-o buna zi natiunile i§i vor propune
reintemeierea sistemului politiccontinental pe baza dreptului §i a
justitiei §i salvarea omenirii de constran-gere §i prepotenta, ele
n-au sä poata sustine, cum scria Ion Ghica in amur-gul revolutiei,
ca ei nu existasera 3.
Daca dezaprobarea nedreptatii §i violentei s-a manifestat in
termenigenerici in fata Omenirii §i a lui Dumnezeu", apelurile au
avut directieprecisa, divers legitimata in sperantele puse in
destinatar. Adresarea laFranta §i Marea Britanie avea o justificare
istorica, se intemeia pe o per-ceptie de mult fixata mai ales
referitor la prima o perceptie pe a ca-rei pozitivitate se bazase i
tentativa liberalismului incipient intreprinsain 1839 la Paris §i
Londra de modificare a statutului Principatelor.
0. posibila implicare a puterilor germane in opera de
transformarea Principatelor n-a fost exclusa ca ipoteza, dar
ponderea lor in memoriile§i proiectele de ref orma a ramas redusä
in privinta Austriei, minima in aceea
1 Ang1 1848 in Principatele Ronuine (in continuare, Anul 1848),
I, Bucure$1, 1902,doc. 306.
s Anul 1818, I, doc. 352.8 op. cit., II, 1902, doc. 536.4 Op.
cit., IV, 1903, doc. 176.a op. cis., IV, doc. 1976
2
www.dacoromanica.ro
-
3 Romlnia qi Germania" 967
a Prusiei. Confederatia germana a fost luata ca model intr-unul
in care sepropunea substituirea protectiei exclusive a Rusiei cu
una colectivä cele-ar fi angajat 0 pe ele in exercitare. Daca
publicistica româneasca a relevatca imperioasä necesitatea
renuntarii Austriei la principiul inactiunii ceipoteca. viitorul
Europei prin tolerarea formidabilei puteri tariste, ea a men-tionat
§i caracterul himeric al mizarii pe acea eventualitate (Michel.
Ana-gnosti, La Valachie et la Moldavie, Paris, 1837). In literatura
politica francezasensibila la problema orientala §i, in cadrul ei,
la soarta PrincipateloE, con-trabalansarea penetratiei ruse in zona
era rezervata prevalent Frantei §iMarei Britanii. Un semnificativ
articol publicat sub pseudonim in presademocratica parizian5. §i
atribuit lui Dimitrie Bratianu (Revue Indepen-dante", 25 iunie
1843) recuno0ea o astfel de vocatie numai celor doul pu-teri
Jiberale, Austria traind asemeni Rusiei din uzurpari ale dreptului
po-poarelor, iar Prusia, fara interese imediate in Orient,
coparticipantä la do-minarea unei franturi din trupul sfa0at al
Poloniei, platind un tribut deobedienta fata de tar.
and consulul Gueroult ii raporteaza de la Iasi lui Lamartine ca
po-porul roman credincios limbii §i sangelui sau i0 indreapta
statornicprivirile catre Franta a carei suprematie morala o
recunoa§te i a careiimpulsie o cauta cu aceea0 ardoare cu care o
respinge pe a Rusiei §i a pu-terilor germane 6, el apreciaza corect
sentimentul public. Si totu0, in amin-tita Proclamatie, poporul in
numele caruia era data, invock arbitri, pe langaInalta Poarta ca
putere suzerana, pe Franta, Germania i Marea Britanie
aceasta e ordinea succesiunii carora le reclama intercesiunea in
cazulunei actiuni intimidatoare, violente. In final documentul
preanunta pro-testul solemn ce le va fi adresat puterile sunt
mentionate in aceea0 sui-ta. in eventualitatea invaziei 7. Am
staruit asupra ei intrucat ea nu re-zulta intamplator §i accentuam
faptul ca acea chemare nu era indreptatacatre Austria, Prusia sau
alt stat german. Ordinea mentionarii celor treiputeri .occidentale
ne apare determinata de o ponderare atenta, de consis-tenta
sperantei nutrite in raport cu ele. In clasificarea increderii
romani-lor in Europa anului 1848 ce se va revela total gratuita,
Germania ocupaun loc extrem de surprinzator raportat la imaginea
puterilor germane prin-tre ei. Apehil la ea nu se putea intemeia pe
o cunoa§tere temeinic fixatäpentru ca nu existase anterior o
Germanic. Si, de fapt, ea nu exista niciatunci. Ea era Ull ansamblu
national-statal in devenire, un proces in actal. carui continut de
concepte, perceptii, imaginatii, nu se putea pretentacon§tiintei
cleat ca intuitie, ca ipoteza puternic idealizata. Romanii aveauo
relativ variata, partial directa, nesuperficiala experienta
germana. Eicuno0eau Austria §i Prusia, aveau imagini dare asupra
Bavariei, o reprezentare de ansamblu distincta asupra unor state ca
Saxonia, Baden,Wurttemberg §. a. Germania vizata nu era perceputa
insa de cei care pariaupe ea ca o rezultanta politica a unei simple
agregari a statelor germane, cica o sinteza viitoare, o entitate
moral politica noua, de natura divers5.. Aceas-la ref erire
preferentiala la Germania care va sa fie, asurna o
importantaconsiderabila pentru ca reflecta caracterul perceptiei
romane a m*Irii
6 op cit., I, doc. 72, P. 204.7 OP
-
968 $tefan Delureanu 4
ei nationale. Ea exprima un raport politic deosebit cu ea, si nu
cu Austria,nici cti Prusia sau alt stat german preunitar, ci cu
Germania finalitatein act, cu Germania care inmugureste. In
ardoarea statornica aincercariide a pune nationalitatea lor in
armonie cu Europa, de a o redimensionaprin imprimarea in constiinte
a ideii unei misium a carei implinire, nece-sara desfasurarii
vietii ei de interrelatie, sä-i constitm e
individualitatea,actiunea revolutionarilor nostri are o
semnificatie universalista definitorie,identificabila in coerenta
revendicare a solidaritatii internationale.
Ger-mania-care-se-construiqte este investitä in mintea democratilor
romaniasemeni Europei ce se naste cu atributele unei constructii
elevat-struc-turate, raspunzand rigorii unei exigente
palingenetice. Tinerii Germaniiii atribuie partida ronaind a
tinerilor un rol primordial pe continent, acelade cogaranta a
noilor edificii nationale infratite impotriva uzurparii,
decogaranta a democratiei europene. Ca entitate national-statala in
cursde construire, ea ajunge sä reprezinte pentru coriferii
revolutiei romane dela 1848 ce-si propusesera paralel o opera
istorica la fel de angajantä, osperanta majora in abolirea
arbitrarului vechiului sistem. In recreareaEuropei, ei repartizeaza
germanitatii o pondere apropiata de aceea rezer-vata Frantei.
Distribuirea acelei misiuni nu era nemotivabila politic,
spi-ritual, ca potentialitate globala, dar ceea ce conferea
imaginii Germanieipecetea exemplarului, a unicitatii, era, pe langä
capacitatea de idealizarea majoritatii capilor miscarii nationale a
românilor, gravitatea momentuluiin care ea se constituia. Cele doua
criterii ce o conditionau n-au operat nu-mai fata de Germania.
Romanii n-au ramas debitori nici Frantei in materiede idealjzare,
una cu vechi ratiuni si a card istorie nu se va incheia cu
anii18481849. In ceea ce priveste insä Germania, culoarea intens
rozä a ima-ginii bor. de ansamblu s-a estompat pana la completa
stergere din proiec-tareaAnentala, facand treptat loc unei viziuni
critice in care statele germanein realitatea lor istorica de putere
mai ales Austria si Prusia reocu-pau in estimari spatiul
conceptului Germaniei iluzorii.
Desi nedestinat materializarii institutionale in acel arc
cronologic,idealul politic al unei Germanii unite, a exercitat o
functie stimulatoareiesita din comun in actiunea politica a
pasoptistilor romani care au crezutcu tarie in capacitatea de
finalizare a liberalismului i democratiei germane,fondarkl pe
configurarea puternic idealizata a acelei perspective, o
vasta.opera.de cooperare cu Adunarea nationala de la Frankfurt.
Revelator, intaia mentiune oficiala a Germaniei apare in adresa
cunumarnl 1 a guvernului provizoriu catre principele George
Bibescu, prin care,culegand rezonanta europeana a miscarii ei
revolutionare si a celei franceze,acesta Ii notifica initierea
propriei opere de regenerare 8. 0 notificare ilus-trand:asteptarile
puse in diplomatie face guvernul i ambasadorilor Aus-triei Prusiei
la Constantinopol, solicitandu-le facilitarea misiunii minis-trului
de externe Than Voinescu II care consta in obtinerea
recunoasteriide catre Poarta a Constitutiei 9.
.Un proiect de adresa din august al Locotenentei catre
parlamenteleeuropene cuprinde o concludentl referire la titlurile
Germaniei pentru a fi
8 Op. cu., I, doc. 288.9 op. cit., II, doc. 555.
www.dacoromanica.ro
-
5 Romania §i Germania" 969
onorata de Europa 0 Cantatä cu precadere de Principate.
Proiectul aceen-tueazä necesitatea de a atrage mai presant atentia
pre§edintelui parlarrien-tului de la Frankfurt destinatar al
principalei variante 0 a membri-lor acestuia asupra situatiei lor,
formulare autorizand ipoteza unui.mesajprecedent. Evidentiindu-se
labilitatea otomana in fata arogantei de. puteretariste, se
considera cauza aparata pe Dunare ca una a Europei,
interesatadirect sa intervina spre a conferi Turciei liberul
arbitru i facultatea .4e arezolva singura o problemä de competenta
sa exclusiva.. Concluzia este aceeaca parlamentului german, gardian
vigilent al Europei occidentale i pe carecomunitatea de interese,
nu mai putin deceit vecindtatea, U apropie ina ,multde Principate
(textual, in redactarea in franceza a proiectului de adres1),ii
apartine impreuna cu Franta §i cu Marea Britame, parta§e
deopotrivala glorioasa misiune de a salva pretutindeni dreptul i
libertatea luarea ini-tiativei impuse de convenienta i mantuirea
comuna. In schema de klresapentru Marea Britanie accentul se
repeta, semnificativ: Marii Britami, inacord cu Franta, aliata sa,
i cu Germania, care are un interes direct. ict supra-vegheze
progresele Rusiei la Dundre, ii revine...
Un mesaj precedent dar nu §i primul poate fi considerata...
seri-soarea Locotenentei catre prqedintele Adunarii nationale de la
FrankfUrt,in care tinandu-se seama ca in starea de atunci a
Europei, problema Prin-cipatelor devenise una de interes general,
acesta era in0iintat de acredita-rea lui Than Maiorescu cu
insarcinarea de a-i da fie confidential, fie ci.J.oficial,
informatii asupra evenimentelor posterioare revolutiei 0 de a.
luaangajamente in numele sau 0 al Orli. Agentului nu i s-au
incredintat, nicitransmis, de catre ministrul de externe,
instructiuni relative la misiune, a§acum se procedase cu Alexandra
G. Golescu, emisar la Paris. Reiese din'for-rmilarea finala a
scrisorii (Locotenenta atrd gcind din nou atentia onorabileiAdundri
Germane asupra gravei probleme card se agita in acest mbmentin
Valahia ...") 11 ea ne afram in fata revenirii la o comunicare
anterloara.
Initiat in ultima decada a lui iulie la Bucurgti,
itineranililuzii romane§ti strabatut de Maiorescu cu etape partial
neprevazute,. pre-lungite peste masura §i adversitati care il tin
departe de tinta §i opeceazain detrimentul telului, atinge
destinatia Frankfurt abia in preziva c5xleriiministerului
Leiningen, in climatul de incordare, incertitudini i
frdtraregenerat in parlament de comportarea Prusiei in afacerea
Malmö, cum nu seputea mai potrivnic incercarii de a indeplini un
mandat ca acela ce-i faseseincredintat intr-un moment gray pentru
Principate §i indeosebi pentri Va-lahia, a carei invadare parea
iminenta conform sensului circularei Nessel-rode din 19 ale lunii.
Scnsoarea de acreditare citita la 7 septembrie Ifi Adu-nare de
catre Heinrich von Gagern, care-1 va prezenta apoi pe
mandatorReichsverweserului, destinand-o viitorului ministru de
externe, nil defineamandatul agentului, rezumandu-se la formularea
generic5. aratata. Fäea altedirective cleat eventual verbale
primite la plecare i decat acelea pd tarei le dadeau bunul simt i
un patriotism de substanta, alimentat la rastirupuricu informatii,
insuficiente cand nu i tardive, suplinind absenta prescriptillorCu
indemnuri schimbate intr-un veritabil spirit de echipa cu
Alexandtii G.Golescu, inzestrat cu acel minim de instructiuni
scrisd ce-i vor fi servit'ori-
1°11
Op.O.
cit., III, doc. 1353.cit., II, doc. 1043.
. %.
iitlu
".
sublinlei
www.dacoromanica.ro
-
970 Stefan Delureanu 6
entatilz si lui, agentul diplomatic la Frankfurt si-a intuit si
prefixat singurprestatiei, sintetizandu-le intr-una fundamentala,
asigurarea exis-
tentei. autonome, amenintate, a Principatelor, i o alta
complementara, fa-miliarizarea opiniei germane cu ideea unei
Romanii unitare in care s6op Iipropunea sä cultive contacte
organice cu deputatii spre a face din ei apara-tori ai cauzei
nationale. Pe durata sederii sale acolo, el a intretinut o
cores-pondenta ampla, cea mai densa cu emisarul guvernamental in
cealaltà ca-pitala occidentala in care se intentiona stimularea
prioritara a dezbateriiproblemei romanesti, Parisul, i cu George
Barit, aceasta din urrna Si cuvaloare publica imediata deoarece a
fost tiparità de destinatar pfecedatade cronici in Gazeta
Transilvaniei". Corespondenta cu alti destinatarireia,-detaliaza,
rezuma sau comenteazä aspecte i rezultate ale misiunii sale.
Integrat ansamblului eforturilor desfasurate de guvernul
provizoriupe 1ang5. puterile Europei, rolul celor doi era acela de
a incerca sä obtinadaa fiind atitudinea intratabila a Rusiei ca
putere protectoare care o vamodifica si-pe aceea aparent
concilianta a Turciei ca putere suzerana ar-bitrajul asociat al
Austriei, Germaniei, Frantei i Marii Britanii, ceea ceimplica
recunoasterea 1egitimitaii miscarii nationale, a situatiei poi
createprin adoptarea Constitutiei pe care, initial, Poarta o
acceptase.
Constrans de atmosfera nefavorabilä dominanta, de criza
ministeriala,de tumultul citadin 0 de cursul tragic al
evenimentelor sä amane abordareatemeinica a reprezentantilor
Puterii Centrale, Maiorescu se si vede confrun-tat la 25
septembrie, and revolutia din Valahia este innabusitã de
dublainvazie i fruntasii ei iau calea exilului, cu perspectiva
intreruperii misiuniice p5rea, cu toate adversitatile intimpinate,
promitator initiata.
Reducandu-si activitatea pina la alcatuirea unui nou minister
ge'rmanla contacte cu deputati de toate orientarile, carora se
aplica sa le imprimeo cunoastere nesuperficiala a datelor problemei
romanesti, plenipotentiaruladrnis cu o relativa frecventa in
audiente la Schmerling i Gagern, tratatcu bunavointa de arhiducele
Johann si cu incredere printre membrii Comi-tetului pentru afaceri
internationale, devine o figura cunoscuta in parlamen-tul din
biserica Sf. Paul si in intrunirile fractiunilor politice,
indeosebi aleStangii liberale i democratice.
Necesitatea unei baze scriptice cerute spre a se declansa
mecanismeleoficiale, i-a dat impuls sä redacteze douà memorii
adresate guvernului: unulla 17 septembrie in care ilustrand
compactetea elementului romanescin diversele sale ramuri i relatia
de drept international a Principatelor cuimperiile otomane i rus
cerea interventia Germaniei in disputa, nu faraa formula in
subsidiar, legand-o intr-o combinatie compensatorie de ches-tiunea
italiana, i o aluzie clara la disponibilitatea Principatelor unite,
de aintra intr-o relatie statala cu Austria sub protectie
germana12; celalalt, la4 noiembrie, in care subliniind insemnatatea
fundamentala pentru liber-tatea rom5nilor, a Germaniei si a
Europei, a transarii problemei orientalein defavoarea dorintelor
Rusiei solicita intercesiunea Puterii Centralela Constantinopol
pentru retragerea trupelor ruse din Principate, repropuneaunirea
lor sub un principe austriac cu protectie germana i in cazul
uneimetamorfoze politico-diplomatice ce lua in considerare declinul
pronuntat
12 op. cit. IV, doc. 1969.
www.dacoromanica.ro
-
7 RomAnia i Germania" 971
al putefii Turciei prospecta viziunea unui stat national unitar
cuprinzandintregul teritoriu al Daciei traiane 13.
Memoriile, carora li se alaturau copii de pe tratate ilustrative
ale sta-tutului Principatelor, au constituit tema unor reuniuni
ministeriale cu ex-perti in problemele orientala i româneasca
precum Richthofen ci Fall-merayer invitati la propunerea lui
Maiorescu 14, dupa care s-b. decissondarea atitudinii Frantei i
Marii Britanii. Ca imputernicit al guvernuluiAustriei, Schmerling
incerca si sensibilizarea acestma fata de planul agen-tului roman
de a li se adresa personalitatilor sale celor mai reprezentative,in
primul rand printului Felix von Schwarzenberg.
in aspiratia sa de a-si vedea incununata de succes tempestiv
misiuneaasumata, trimisul inregistreaza curand contradictia intre
durata lunga re-clamata de procesul constitutiv al Germaniei si
caracterul imperios al solu-tiei asteptate la Bucuresti sub
iminenta invaziei. Dar dispozitia dominantain guvern si parlament
de a nu abandona Principatele in fata intimidarii,o atitudine ce-i
apare cu atributele unanimitatii, ii alimenteaza speranta
ininterventia Puteni Centrale ca si in introducerea tratarii
proiectului sau deconjugare a destinului lor politic cu acela al
Austriei, in asteptatele nego-cien diplomatice cu privire la
Italia, motive conducatoare ale intregii saleactivitati desfasurate
intre 4 septembrie si 8 decembrie 1848 la Frankfurt.Perspectiva
arbitrajului german i se pare confirmata nu numai prin decla-rati)
autorizate ce i se fac, dar i prin seriozitatea cu care e analizata
subdiverse unghiuri problematica in dezbatere, prin aprofundarea de
catre fo-rurile indreptatite a documentatiei asupra ei. Cat
priveste intarzierea pàiriisalutare a Germaniei in arena orientala,
ea e lama pe seama incompletei cons-tituari a Puterii Centrale
determinate, in judecata sa, de nerecunoasterea eiinternationala i
de pozitia contrastanta a Prusiei i Austriei, ultima banuitäde
aomplicitate cu Rusia. Pentru Ca altfel i-ar aparea de neexplicat
tacerealui Stiirmer la Constantinopol, comportarea ei protarista la
Dunärea de Jos
cea prohabsburgica a tansmului in Italia.Surprinzatoarea
abtinere a Frantei de a se lasa antrenata in medierea
asteptata de români ca o certitudine, il face sa staruie s
aprofundeze cu totifactorii constitutionali ideea interventiei si
planul dacic, sa revina reliefândprin noi motivatii interesul major
al Germaniei de a prelua medierea si dea sustine realizarea
unitatii române. Spre a conferi mai mare autoritate ac-telor sale,
le declara oficiale, se prezinta ca organ autorizat al intregii
nati-uni, Ii pune la indemana Reichsverweserului date statistice
asupra raspan-dirii acesteia, ii sintetizeath istoria ei si a
protectoratului, configurandu-imarete combinatii politice viitoare.
Afabilitatea aparent nu doar protoco-lará cu care e intampinat,
asigurarile vag tonifiante ale arhiducelui Johannnu-1 satisfac,
exprima exigenta concretetii, i se promite consultareatrilor in
scopul accelerarii solutiei. La inceputul lui octombrie exultä ca
laobtinerea unei satisfactii depline, i se comunica intentia de a
se incerca omediere pe langa Turcia i Rusia prin ambasadorii
destinati sa le notificeconstituirca Puterii Centrale. Progrese par
a se intrevedea si in privinta or-ganizarii conferintelor pentru
Italia, poate chiar la Frankfurt sau Minstero retiniune de care ar
putea.depinde soarta proiectului sau de compensare,
18 Op. cit., V, doc. 2600.14 Ion Ghica, dlinintiri din pribegia
dupe' 1848, Bucure#i, 1889, p. 162.
minis-
si
www.dacoromanica.ro
-
972 $tefan Delureanu 8
a Austriei Principatele contra Italiei scptentrionalc si in
final a,yas-tului plan al unirii tuturor românilor.
Ideea introducerii cauzei Principatelor in tratativele pentru
Lfunbar-dia se nascuse in mintea sa prin intuitia ca., sortita a
pierde teren in ItAlia,Austria se va lansa, pentru contrabalansare,
spre Dunare. In continual:earationamentului, Germania n-ar fi avut
dreptul sä piarda oportunitatea, of e-rita de geografie si de
istorie de a exercita o influenta proportionala aSpira-tiilor ei la
Dunarea de Jos, intervenind ca mediatoare. Prin intermedud. eivedea
Maiorescu posibila o dubla rezolvare ideala: o Italie libera i o
Ror4nieliber-constitutionala. entitate distincta" cu principe
austriac si .garantgerman, formula la care vedea aderand Franta i
Marea Britanie, puteri nro-italiene 15.
Criza Austriei schimba insa total dispozitiile Frankfurtului
unde ,,ceipe care delegatul in misiune Ii intemeiase ultimele
sperante nu se ma} pu-teau ocupa decat de sine. De fapt, atunci
cand trimisul romanilor formn,leazaaceasta constatare, germanii
n-ar mai fi avut pe cine salva intrucaf .i.ntretimp libertatea lor
se inmormantase. Funesta stire i-o adusese cu o.Fiareintarziere
care il facuse sa continue, in necunostinta de cauza,
staruitoaplesale presiuni asupra guvernantilor, o gazeta moderata
boema pela Johann Jacoby impreuna cu deputatii Stangii.
Perspectiva unei victorii populare la Viena transfera acolo
resedintamarilor iluzii. Evenimentele vieneze dar mai cu seama
intimitatea rapthiu-rilor cu parlamentarii liberali i dernocrati de
la Frankfurt reinvigoreizasperanta intretinuta. Partida democratiei
130 de deputati ne infor-meaza agentul, a subscris o adresa catre
poporul Vienei. Purtatorul-.6:- decuvant, Robert Blum duce cu sine
si o copie a primului memorand Maiorescu.Interpelari ale unor
deputati ca Friedrich Schulz, Förster, Juche mentirt vieatentia
Adunarii nationale germane asupra Principatelor, observatorul
no-teaza, senmificativ, cum atitudinea echivoca a Turciei le aduce
acestora -sus-tinatori chiar printre elementele conservatoare. Cum
dar sa intrerupa el apa-rarea intereselor si a viitorului tarii in
Germania tocmai cand partida demo-cratica ii adoptase planul
Romaniei man i ii asigurase ca. daca ea vatriumfa 100.000 de
gerrnani aveau sa porneasea in ajutorul Principatelor,and biruinta
poporului la Viena avea sa determine o orientare
politioLad-mirabila. a Austriei, cand ambasadorul german destinat
Turciei avea ins-tructiuni sa incerce uniformizarea atitudinii
Frantei i Austriei cu aceea aGermaniei? Numirea generalului Halkett
la Constantinopol era sigura,L lafel aceea a lui Richtofen si
Huber, atat de stimati in Principate, in calitatede consilieri.
Importanta unei actiuni la Poarta ii apare lui Maiorescu-
cadeosebitä, mai ales dupa ce parlamentul de la Frankfurt votase
paragrafulconstitutional potrivit caruia numai Puterea Centrala
putea fi reprezentat aprin ambasadori. Speranta in Germania i se
infatiseaza legitimata nu numaide criterii umanitare ci si de
interese vitale in zona. Consistenta ei e atat -demare ca i se
atribuie diplomatului destinat Portii, pe langa misiunea de a
oinfluenta sa solicite Germania. ca arbitru in cauza Valahiei i
Moldovei,aceea de a incerca sá o determine in timp sa accepte
iesirea lor de sub sum-ranitatea. otomana spre a intra ca stat
unitar, independent, sub garantiacolectiva a puterilor.
15 B.A., S 107/XV, I. Maiorescu cltre N Golescu, 24, 09.
1848.
sc fla
.
si
www.dacoromanica.ro
-
Romania 0 Germania" .973
Lucrurile nu vor evolua insa. nici in ritmul, nici in directia
asteptatäde cel ce facea ipoteze salvatoare in toate cazurile, fie
cä solutia ar fi itnpus-odiplomatia unita impotriva arbitrarului
tarismului, fie cä ar fi adus-o unconflict armat decisiv, ori
ridicarea intregii Germanii, proiectari la -fel defantastice ca
aceea a statului dacic sub egida austro-germana.
Incorigibiloptimist in fata evidentei esecului, delegatul roman la
Frankfurt vedea. spo-rind simtitor rolul Austriei in Orient in
special in perspectiva unei GermaniiMari care ar fi inglobat-o.
Adunarea constituanta germana continua i easa pastreze in viziunea
lui o importanta capitala, drept pentru care..augeraprin Alexandru
G. Golescu celor ce aveau sä treaca pe la resedinta-actioneze i
pentru Transilvania.
Consemnarile sale epistolare reflectä calitati ale unui
observator me-todic, diligent, in stare sal scruteze stari de
opinie i sa le evalueze corect injudecati echilibrate. Ele
reprezinta izvoare de informatie de prima .mana
meritä consideratia ce se cuvine de regilla constatarilor
martorului atent,prezent statornic in mijlocul faptelor relatate.
Imaginea maioresciangt -coro-boreaza tabloul principalelor
reconstructii istoriografice, adaugandu-le forta,nuantandu-le i
detaliindu-le, sporindu-le atractia prin revelatia inedita.Astfel
sunt corect evaluate in ansamblu amploarea sentimentului de
umiliredesteptat de armistitiul cu Danemarca unit cu aversiunea
fata de autoriilui fraudulosi i aroganti, precaritatea pacii
sociale de dupa eliminarea lui.Lichnowsky i Auerswald, nelinistea
Dreptei, exasperarea reactiilor im-prejurari fatale, ferrnitatea
Stangii in conditiile ascensiunii conservatoaresi ale intrevederii
triumfului contrarevolutiei", tulburarea produsa de.
crizaaustriaca, consternarea generata de executarea lui Robert
Blum.
Aptitudini de cronicar dezvaluie Maiorescu in calitatea de
corespon-dent al Gazetei Transilvaniei", sosit la Frankfurt sä
studieze fizionomiaprimului parlament german, sa evidentieze
importanta lui pentru Germania,pentru Europa, pentru romanime, i
devenit dupa neasteptatul rezultat alscrutinului ce incheia lunga
disputa asupra armistitiului de la Malmö, martorocular al
tragicelor desfasurari relatate zi cu zi, ora cu ora. Amplul sàu
ra-port din 18 septembrie se initiaza pe fundalul aprigei
confruntari celoraproape douazeci i patru de ore de exercitii
retorice din zilele de 14, 15 si16, incheiate cu victoria la limita
a elementelor conservatoare, cu toata ar-doarea patriotica a
Stangii care adusese in prima linie pe cei mai buni bar-bati ai
sai", Giskra, Schoder, Ludwig Simon, Vogt, Blum. Naratiunea
re-zervatà deciziilor militare luate in starea de criza si mai
inasprita prin ac-ceptarea armistitiului, adunarii populare de la
Pfingstweide cu densa, Inur-muratoarea multime revarsata. din
Frankfurt, de la Hanau, Homburg, Mainzsi din alte imprejurimi, cu
extremele, terifiantele masuri decretate, tulbu-rarilor i luptelor
de strada cu diversele lor episoade, comportaxii
Adunarii,militarilor i cetatenilor din zilele de 18 si 19, concorda
substantial in desfa-§uari, observatii i concluzii cu prezentarile
i interpretarea date de sintezemonografice consacrate.
0 urmatoare corespondenta se opreste la stimularea unor
interpelariproromane. Confuzia in care se aflä ministerul in
conflictul dintre Austria
Piemont it apare lui Maiorescu ca o sansa pentru a concentra
atentia par-lamentului asupra cauzei romane ce urma sa fie aparata
si la Viena, 111:.gu-vern i adunare, de catre Robert Blum, caruia
el ii inmanase copia primului
2 c. 3962
ei sa
si
In
i
www.dacoromanica.ro
-
979 Stefan Delureanu 10
memorand c'5.tre ministerul de la Frankfurt. La 16 octombrie,
Adunareaconstituanta inaugura dezbaterea asupra Puterii Centrale i
cronica privi-toare la ea accentua ca unica motivatie a
neinterventiei germane la Dunareade Jos, instabilitatea situatiei
Austriei. Pe fondul parerilor de rau exprimatede Gagern in legaturä
cu neputinta unui demers energic si a indemnului caromânii sa nu
dispere, agentul Ii reconforteaza compatriotii, asigurându-ica la
Paris, Viena si Frankfurt se va initia curand o politica mai
favorabilaromânimii, ea imputernicitii sai in Franta si Germania nu
pregeta aperedrepturile. Raportul succesiv ce acredita ideea ca,
patrunsä de evidentainteresului Germaniei pentru soarta
Principatelor, Rusia pregatea obsta-cole la Constantinopol i speria
Viena cu himera imperiului dacic, se incheiacu exprimarea
convingerii ca nicicand cauza lor i problema danubiana nufuseserà
mai temeinic cunoscute cabinetelor. Ultima relatare
ilustreazaparticularizeaza aspecte ale reactiunii in Europa mai
ales in Prusia" abor-&and pesimist destinele ei sub impresia
tirii, incredibile, a executarii renu-mitului" Robert Blum.
La 20 decembrie, cronica extrema a rubricii Germania din
GazetaTransilvaniei" sintetiza directia activitatii Adunarii
nationale de la Frank-furt care neputand finaliza nici in raport cu
Prusia, nici in raport cu Aus-tria constituirea Puterii Centrale Ii
continua, peste rani morale neinchiseopera constitutionala. Fraza
ultimä, cu toata probabilitatea a lui Barit, sunätrist dupa trei
luni de daruire i idealizari: Barbatii romani care aparau aicicauza
Principatelor de la Dunare se imprastiara vazand ca Germania nu ein
stare sa-si ajute siei, necum sa mai poatä ajuta i pe altii".
Misiunea lui Maiorescu nu fusese una ocazionala, izolatä.
Raspunzanddirectivei majore a revolutiei de a sensibiliza opinia
Europei, ea se conjugasecu demersuri similare, asemeni celor
intreprinse la Paris de prietenul sauAlexandru G. Golescu. Ei au
operat solidar consultându-se, tinandu-se re-ciproc la curent cu
stadiul actiunii i rezultatele, colaborand la redactareade
rnemorande, reunindu-se la Frankfurt. Intrucat ponderea
contributieisale la atingerea telului in lumea germana, se inscrie
imediat chipà aceea alui Maiorescu, iar prin perceperea importantei
activitatii de acolo pe carenu pierdea ocaziile sa le reliefeze,
indemnand forurile de comanda nationalela initiative oportune, el a
fost unul dintre elementele cele mai lucide si efi-cace, aportul
sau caracterizat printr-o perseverenta nedezarmata cu un rolcert in
determinarea unor decizii ale guvernului provizoriu de la
Bucuresti,merita o considerare distincta. Se cuvine astfel
reliefata preeminenta atri-buita functionalitatii i eficacitatii
informatiei in tara si in afara ei. Aproapeca n-a existat mesaj al
sau care sä nu fi subliniat caracterul indispensabilsi marea
valoare practica, uneori imediata, a comunicarii romanilor cu
Eu-ropa. La o luna de la revolutie apreciaza necesitatea publicarii
tuturor no-telor oficiale trimise forurilor extrene pentru ca in
cadrul unei diplomatiideschise opinia europeanä sä cunoasca vointa
suverana i drepturile lor.
revine insistent la sugestia ca guvernul s elaboreze un manifest
adresatpopoarelor europene, mai ales Frantei i Germaniei catre care
ne simtimporniti si de interes si de simpatie"1-6. P5.truns de
valoarea formativa a jur-nalismului democratic, Ii prefixeaza
misiunea activizarii prOromâne a zia-
IS Anul 1848, II, doc. 795.
sa-i
si
www.dacoromanica.ro
-
11 RomAnia si Germania" 973
relor germane; franceze i britanice, propune traducerea
articolelor din presaoccidentala referitoare la problematica
romaneasca. Manifestä solicitudinein abordarea a ceea ce califica
drept lucrul principal" intelegerea cuViena cu Germania apoi si a
realizarii aceleia cu Franta i Marea Britanie.Declansarea unei
rezonante simpatice a revolutiei române in Europa nu sepoate
realiza, dupä el, fara instituirea unui corp activ de sigura
profesiona-litate care sa serveasca functionarea optima a relatiei
cu centrele vizate:Viena, Frankfurt, Berlin, Paris, Londra. Trimis
sà lumineze opinia i guver-nul francez asupra cauzei române, sa
dinamizeze Camera pentru o interven-tie morala i materiala a lor in
favoarea ei, A. G. Golescu observa in drumspre Paris, atentia vie a
oficialitatilor vieneze, simpatia reala a tineretuluipentru
Principate. Noteaza, cum interesul neobservat sub imperiul
despo-tismului, se reveleaza deodata democratiei care viseaza
creeze un viitorin Austria. Mizand pe deschiderea intuita ca
proprie i democratiei germane,decide sa- se indrepte de la Viena
intai spre Frankfurt pentru a incerca o in-telegere en arhiducele
17. Pentru a construi un suport minim edificarii opiniei
forurilor reprezentative, redacteaza in august 1848 doua
memorii, unuladresat err precadere Frantei in care invoca
arbitrajul Europei in controversacu puterea protectoare, celalalt,
editat la Viena, Die politische Ste llungder Roumainen
(Molde-Walachen) gegenuber der Tlarkei" in care invitaeabinetele
s5. trateze problema Principatelor ca pe una europeana. Si, in
care,adresandu-se prioritar Germaniei i Austriei ca vital
interesate in libertateaDunarii, le cere sä sustina abolirea
protectoratului rusesc i restaurareastatutului lor de autonomie. In
spiritul publicisticii curente in epoca, ii con-tureaza unei
Germanii democratice rolul primordial la gurile fluviuluiMarea
Neagra 18. Conceptia sa despre vocatia edificatoare de istorie a
opi-niei libere il face sa reclame adrese solemne din tara cu mu i
mii de semna-turi catre popoarele Europei sau cel putin apeluri ale
Locotenentei catreCamerele din Viena, Frankfurt,. Paris si Londra
prin care sa se ceara aseza-rea principatelor sub gatantia
dreptului public european.
Ritmul lent al desfasurarilor diplomatiei care fara timp nu-si
poateidentifica disponibilitatile nu putea fi accelerat fara o
familiarizare a ei curoblematica româneasca. Opera de
autoprezentare a romanilor era profundcarenta, mult in urma
timpului, si nu putea fi suplinita prin improvizatie.De aceea
Golescu va persevera in elaborarea de petitii, unele redactate
incomun cu Maiorescu, In tonalitate diferità, fiecarei natiuni
trebuind sä ise vorbeasca in limbajul ei. Intr-una se invoca
interventia Frantei si inter-cesiunea ei pe langa Marea Britanie si
Puterea Centrala a Germaniei pentruun acord in scopul punerii
Romaniei sub garantia celor trei puteri. 0 cererein acelasi sens
facuse i colegul sau la Frankfurt 0 Golescu urma sa plecela Londra.
Scopul demersurilor era de a stimula o actiune concorda a Eu-ropei
occidentale menita sä intretina in Turcia bune dispozitii fata de
Prin-cipate si sa limiteze impietarile Rusiei 19.
0 atestare neechivoca a pozitivitatii actiunii lui Than
Maiorescu secuvenea sa o dea intai cel ce o cunostea cel mai bine
si A. G. Golescu ova face intr-o scrisoare catre Ion Ghica prin
care confirma disponibilitatea
37 op. Cit., III, doc. 1227.28 Op. C it. , IV, doc. 1743.19
B.A., S 6 (1)/CCXXIX, A.G. Golescu cAtre Catinca Golescu, 17. 11.
1848.
i
sk-si
si
www.dacoromanica.ro
-
976 .5tefan Delureanu 12
ministerului german de a media o conferinta diplomatica
Planta,Marea Britanie, Germania in cauza Principatelor, in care
scop ,recoman-dase imputernicitilor sai la Paris ci Londra sä
sondeze dispozitia-respecti-velor capitale. La Londra Golescu
insuci ar fi urmat sä duca scrisori de laSchmerling ci Max von
Gagern catre reprezentantii Puterii Centrate ci aiPrusiei spre a
stimula cabinetul britanic sa adere la ideea organizarii
con-ferintei internationale motivala in insemnata masura ci de
complicatiileproblemei italiene, ale carei tentative de solutionare
ar fi putut aduce e tapet
pe aceea a taxilor romane 20 Dar penuria de fonduri ii
blocheaza.,ia Parisatentia e absorbita de alegerea precedintelui,
turcii suspecteaza- actiunileexterne ale romanilor in loc de a-i
recomanda cabinetelor i a-i ajuta sa-ciLeà publice aspiratiile, sä
contracareze eficace pe langà ele abilitatea diplo-matiei ruse 21
Facand bilantul prestatiei sale de la plecarea din-Bucurecti,A. G.
Golescu releva ea ea a constat in principal din cultivarea de
relatiipersonale, articole in presa i insemnari comunicate
deputatilor ci minictrilor.Ca memoriu, amintecte Die politische
Stellung der Roumainerf" 'cali-ficat un extract comentat al
tratatelor referitoare la pozitia Principatelorce a avut de scop sä
combata pretentia Rusiei de au legitima postma pri-vilegiata in
raport cu ele i sà raspandeasca in Germania ideea ca romaniidin
Principate doresc i acteapta interventia ei spre a inlatura
protectora-tul 22.
Frankfurt rezulta a fi fost pentru fruntacii revolutiei
destinktia pri-vilegiata. Cu exceptia lui Nicolae Balcescu ci a lui
Ion Ghica, intre' noiem-brie 1848 ci februarie 1849 s-au oprit
acolo cei mai reprezentativi dintre ei.Inainte de plecarea lui
Maiorescu de acolo, A. G. Golescu revenise in.noiem-brie, luna in
care aveau 55. mai treaca prin Frankfurt, individual sail
in.grup:Dimitrie Bratianu, Nicolae i Stefan Golescu, Ion Bratianu,
C. K. .Rosetti ,Ioan Voinescu II 23. Ei aprobasera in totul
actiunea lui Maiorescu 24 Pers-pectiva de a realiza ceva comparabil
i se parea lui Dimitrie Bratia'nii 5labala Paris, nula la Londra
25. Printr-un plural angajand ansambhil grupuluice va deveni
nucleul diasporei pariziene, Stefan Golescu va exprima acordulcel
mai entuziast: Am ramas multumit de dispozitiile amicale atat,ale
Gu-vernului central din Germania cat ci ale Adunarii ci aici am dat
sa inteleaga.francezilor cS. n-am don sä dobandim mai mult.
Maiorescu a lucrat preabine la Frankfurt" 26. 0 apreciere
comparativä a eficacitatii eforturilor ro-manecti implicand ci
aportul acestuia ne da Paul Bataillard: Guvernulcentral de la
Frankfurt ci membrii radicali ai Dietei de la Frankfurt s-auaratat
mult mai preocupati de problema romanä ci au manifestat.mult
maimult interes pentru Valahia decat guvernul francez ci chiar
decat reprezen-tantii Stangii din Adunarea noastra" 27. Ion Eliade
Radulescu ci ChristianTell abordeaza abia in noul an contactele cu
ministerul german 5i vicarulimperial. Informati despre opera lui
Maiorescu, prezentasera ci ei cauza ro-
Anul 1848, V, doc. 2897.21 op. cit., V, doe. 2943.22 George
Fotino, Boierii Golesti, II, Bucuresti, 1939, doc. 147.23 Anul
1848, V, doc. 2982; N. Balcescu, Opere, IV, Bucuresti, 1964, p.
508.24 Ion Ghica, op. cit., p. 155.23 Anul 1848, V, doc. 2613.24
op. cit., V. doc. 2898.27 Op. cit., V, doc. 2780, p. 535.
tripartita..-
si
0,
www.dacoromanica.ro
-
13 Romania 0 Germania" 977
manilopdin punct de vedere national §i prin prisma intereselor
GermanieiAustri(ti,de a nu rarnâne straine de miFarea lor, de a
para vocatia hegemo-
nica a tai-ismului 28 Trecusera dar prin capitala marilor
sperante mai totifo§tii membri ai guvernului provizoriu i aceia ai
Locotenentei. Concentra-rea gator demersuri pe langa Puterea
Centrala §i Adunarea national a ger,.mana consolidase la
Constantinopol ideea divizärii emigratiei romane in douatabere.;
suartida gerrnana s-ar fi constituit la Frankfurt in frunte cu
Eliade,actiyAnd initial prin intermediul lui Maiorescu impotriva
partidei natio-nale
'§ia..intereselor Turciei 29 Ziare germane dadusera In octombrie
§tirea
cä EAy.clq §i. Tell plecasera la Frankfurt spre a pune
libertatea romanilor subprotectia, germana 30, o absurditate tinand
searna de propensiunea pronun-tata a Eliade de subordonare fata de
Poarta ce avea sa-1 izoleze §i, in,final, sa-1 indeparteze din
viata politicä. Chiar la. data child i se atribuia,farä ternei, o
asernenea initiativa, el se arata contrariat de proiectul aparatde
MaiOrescu, staruind in riotoriul sau ataament 31, dupa cum avea
sa-§irevendice ineritul de a fi fost el cel care inat4ase corect la
Frankfurt cauzanatioifaras: 32. Un pas considerat fals identificasd
i Balcescu in conduita luiMaiorescu i anume in faptul ca acesta
facuse publica propunerea de unirea Principatelor sub un principe
austriac, un act ce nu putea ramane ignoratde piiterile suzerana i
protectoare. Critica sa era inspirata de criteriul dis-cretiei i de
dorinta de a menaja susceptibilitatile Portii care
acreditase,probabil sub abila inspiratie rusa, ideea aparitiei unei
partide germane in sanulemigratiei romane sciadate. Altfel,
recunWea cä delegatia la Constanti-nopol din .care facuse parte,
utilizase §i ea ca expedient tactic acee* idee,imaginand 'existenta
unei atari fractiuni politice i exagerandu-i importan-ta 33 Vre a
stimula Turcia la actiune.
Daa Ion Ghica apara cauza romaneasca fundamentanduli
argumen-tatia i pe respectul suzeranitatii otomane i ramasese
surprins citind inpresd germana Ca Eliade pleda incorporarea. la
Imperiul habsburgic 34, elapretia cä de§i tarziu incredintata,
misiunea lui Maiorescu de a activa infavoarea romanilor la
Frankfurt fusese indeplinita inteligent, cu zel §i patri-otism,
contribuind la construirea unei imagini edificatoare asupra
problemei,la iridteptarea atentiei germane catre Principate 35. Cat
privWe temeiulsperabtei renuntarii de catre Austria la Italia
septentrionala i proiectulcompensarii ei cu Principatele nu-1
respingea in 'nfasura in care constittireaunui -§tat unitar roman
sub suzeranitate austriaca sau gerrnana, cu guvernparlament
"national, ar fi reprezentat o etapa catre tinta suprema
inde-pendenta a§a cum gandisera ca §i Maiorescu toti cei ce Ii
prospectau
0 Germanic unitara, forte, in stare sa infrunte tarismul,
favora-bila. aspiratiilor nationalitatilor §i disponibila
intelegerii cu Franta, Ii apareaca o ansa exceptionala in poala
istoriei, insemnand libertatea lumii i, la
28 Ion Ghica, op. cit., p. 801.0 802.29 Ion Ghica, op. cit., p.
153 0 159; George Fotino, op. cit., II, doc. 132.29 -Anul 1848 , V,
doc. 2361 0 2402.31 Ion Ghica, op. cit., p. 644.32 op. cit., p.
802.33 N. Balcescu, op. cit., IV, doc. 55.34 B.C.S., Fond
Koga1niceanu, LXIO, Ion Ghica catre A.G. Golescu, 24. 11. 1848.35
4,on Ghica, op. cit., p. 107-108.
liii
po-sibilitaiea.
si
i
www.dacoromanica.ro
-
978 Stefan Delureanu II
capatul Incletàrii, renasterea Poloniei si a Europei sud-estice
38. Pentru aputea interpreta insa un astfel de rol, Germania unita
trebuia, dup5. Ghica,sä renunte la orice sol negerman 37.
Dominat de ideea eficacitatii emigratiei, el intelegea sä
uigenteze con-stituirea unui comitet moldo-valah la Constantinopol
care, prin intermediulambasadorilor acreditati acolo, ar fi trimis
agenti peste tot unde romaniiputeau afla simpatie si sprijin.
Germania era imediat luata in considerare 38dar concordand in
aceastä privinta cu ceea ce ii rezulta a fi propria-i orien-tare,
aceea de a-i asista pe romani prin mijlocirea Turciei considera
coope-rarea cu Imperiul otoman ca o conditie sine qua non a
oricarei actiuni 39,Tot el sugera stimularea presei germane sa
trateze utilitatea politica a cons-tituirii unui stat roman neutru,
in felul Elvetiei 40, ideea ce avea curs si inrandurile Adunärii
constituante.
In cursul anului 1849 and in conditiile consolidarii reactiunii
in Europa,programul politic revohitionar se radicalizeaza,
marturisindu-se net .idealuldemolarii imperiilor i inlocuirii lor
prin federatii de nationalitati, se staruieasupra necesitatii unei
activitati sistematice in Franta, Marea BritanieGermania, de
desfasurat prin agenti carora dupl caderea inevitabila a Aus-triei
le-ar fi revenit misiunea sa determine factorii responsabili sa
intcleagaca numai o confederatie maghiaro-polona-romana ar fi putut
constitui obariera puternic5. in calea Rusiei 41
In acele circumstante in care nu le era ingaduit romAnilor sä
ramanain afara istoriei in act, centralizarea emigratiei li se
revela tuturor grupuri-lor de exilati ca prioritara. In prima etapa
de organizare, Frankfurtul i seprezinta lui Alexandru G. Golescu ca
punct ideal 43, propunere facut5., in-dependent, si de Magheru 43.
Un semnificativ amanunt care traduce rolulrelevant rezervat de
romani Germaniei in raporturile miscarii lor cu celeanaloge, se
refera la cifrul intocmit de Nicolae Balcescu si Ion Ghica. Incifru
figureaza deopotriva Germania si Frankfurt, semn ca ele se
infati§aserade la inceput ca elemente pe care sa se poata intemeia
precumpanitor o spe-ranta 44.
Ideea indreptarii catre resedinta Adunarii constituante germane
n-a fostdoar a revolutionarilor munteni. La 1848, exponentii
tuturor ramurilor na-tiunii au simtit necesitatea abordarii acelei
directii, proclamand urgentademersurilor de intreprins, reveland
caracterul de stimul al vointei germanede unificare. Ultimele voci
pentru astfel de misiuni s-au facut auzite in 1849 inTransilvania,
pe cand nucleul parizian valah destina si Frankfurtului unprotest
solemn impotriva puterilor invadatoare in Principate.
Orientarea catre germanitate, inclusiv aspiratia de colaborare
cu oAustrie potential democratica, devenise un loc comun printre
pasoptisti.
" B.C.S., Fond cit., LXXXV/ 13 Ion Ghica cltre A.G. Golescu,
17.11. 1848." B.C.S., Fond cit., Ion Ghica cltre A.G. Golescu,
4.11.1848." B.C.S., Fond cit., LXI/3, scrisoare Ion Ghica cltre
A.G. Golescu, 7. 12. 1848.39 B.C.S., Fond cit., scisori Ion Ghica
ceitre A.G. Golescu, 29.1. si 16.2.1849." Anul 1848, V, doc. 2940."
B.C.S., Fond cit., LXI/3, Ion Ghica cätre A.G. Golescu, 16,
1.1849.*42 Ion Ghica, op. cit., p. 102," George Fotino, op. cit.,
II, p. 231." N. BlIcescu, op. cit., IV, p. 455.
si
www.dacoromanica.ro
-
15 Romania i Germamia" 979
Sub semnul finalitatii strategice daco-romane, solutia tactica
temporaraa intrarii Principatelor intr-o unitate statala
preexistenta s-a configuratca o formula i revolutionarii moldoveni
au propus-o Inca din aprilie 1848vorbind cum vor face i muntenii
mai tarziu ca expresie a consensului innurnele ambelor provincii
45. Ideea a fost avutä in vedere i in ipoteza dez-membrarii
Austriei, statul unitar autonom ce ar fi fost creat urmAnd sä
steain acel caz sub suzeranitatea Turciei. Se conta in ultima
varianta pe ali-anta Frantei i adeziunea Marii Britanii i
Gerrnaniei ". In legaturi cuformula dacica sub egida initiala
otomanä e posibil sa fi operat i sugestiagermanica a numirii unui
vicar imperial intentie cc se atribuia i slavilordc sud ce promovau
analogc tendinte unificatoare 47.
0 Romanic sub egida germana democratica, etap5. tranzitoric
catreaceea a independentei, infierbanta mintile patriotilor moldavi
i bucovineni,doritori sa cunoasca nu numai reprezentarea austriaca
a ideii nationalitatiiromane, dar mai ales ceea ce era determinant,
gradul de disponibilitate a Aus-triei de a face parte din Germania
unificata. Interesul de a cunoWe onen-tarea Vienei fata de
Principate era fundamental in iunie-iulie '48 printrefruntasii
m*arii romane din Moldova care constituisera un comitet la
Cerna-uti. In scopul aderarii la Imperiul habsburgic, Nicolae
Ghica-Comäne0i1'0 propunea sä actioneze mai ales in Germania,
inclusiv la Frankfurt 48.Lascar Rosetti i Emanoil Costache Epureanu
ii cereau lui Eudoxiu Hurmu-zaki sä sondeze modul in care privea
Viena viitorul tarilor romane, cel deal doilea formuland sugestiva
intrebare daca. Austria intentiona unirca cuGermania 0, in cazul
unui raspuns afirmativ, dorind sä cunoasca ce atitu-dine ar fi
adoptat ea fat5. de provinciile ei dinspre accasta parte a Dunarii
49.Grupul ramas la Iasi se arata si el la fel de interesat de
sensibilizarea Aduna-rii de la Frankfurt. Astfel, Dimitrie
Cantacuzino ii prezenta lui GhcorgheDulcescu o adresa redactata in
germana cu acea destinatie 5° Compactulnucleu moldav de la Cernauti
din care faceau parte personalitati de primplan, il invita pe cel
de la Iasi la o actiune hotarata ce comporta, intre al-tele,
nrgentarea trimiterii de deputati cu proteste §i solicitari de
asistentaaceasta e ordinea de succesiune intr-o scrisoare din 18
iulie 1848 la Frank-furt, la guvernele austriac i prusian, la
Adunarea franceza. 51 La 25 iulie, Co-mitetul cernautean protesta
energic prin ziarele La Reforme" si Le Na-tional" contra
protectoratului i absolutismului tarist, apeland la
Europa,indeosebi la Franta si Germania, sä salveze o natiune sora
prin moravuri, prin-cipii, limba §i inima 52.
In perfecta sintonie cu manifestarile celorlalte pamanturi
romanesti,Banatul sugerase prin Eftimie Murgu lui Balcescu sa ceara
Frantei si Ger-maniei recunoasterea Valahiei ca stat suveran spre a
se bloca apetitul Rusiei
45 Cercetare amp15., riguroasl, de referintg obligatorie la
Cornelia Bodea, Lupta ronuinitorpentru unitatea nationaid.
1834-1849, Buctireti, 1967, p. 133 qi urrn.
" Anul 18-18, I. doe. 421.41 Cornelia Bodea, op. cit., p. 148 ;
Anul 1818, II. doc. 643.48 Cornelia Bodea, op. cit., P. 140: Toedor
/Man, Activitatea refugia!ilor rnoldoveni in
Bucovina. Sibiu, 1944, p. 73.Teodor BlJan, op. cit., p. 72 i
73.
58 op. oit., p. 77.61 op. oit., p. 82.52 op. cit., p. 87 89.
i
"
www.dacoromanica.ro
-
980 Stefan Delurcanu 1 6
de a interveni in afacerile romanesti 53. In drum spre
Frankfurt, Maiorescuintilnise pe Murgu la Pesta 54.
Transilvanii au identificat si gi in vointa incordata a
germanilor dea-si cdnstitui un Stat national, o invitatie la
unificare adresata românilor,polonezilor, slavilor de sud i
ungurilor 55 ca si una transmisa primilor de'a marturisi deschis
Europei idealul dacic 56 Virtutile cu care era impodobit'printie ei
parlamentul de la Frankfurt erau rare, o versiune Ii atribuia
chiarintentia trimiterii la Petersburg a unei deputatii ce ar fi
infatisat ca un casus
invazie tarista in Principate 57. August Treboniu Laurian;
principalagent de legatura intre Bucuresti, Sibiu si A. G. Golescu,
apreciind ca siDimitrie Bratianu inutilitatea continuarii
eforturilor la Pesta, rezultatéinfructnoase, considera ca numai o
activitate de judicioasa informare a opi-niei desfasurata la Viena
i Frankfurt unde ziaritii i parlamentarii trebuiau:intereSati a
vorbi in cauza româna se putea arata eficace 53. El ii pleda
luiBalcescn necesitatea perseverarii pe langa cele doua adunari,
indispensabi-Eta:tea trimiterii de deputatii 53. 0 implicita
deplina aprobare o da activi-tatii romanesti la Frankfurt si George
Barit prin publicarea in GazetaTransilvaniei" a rapoartelor pe care
i le trimitea Maiorescu. Intr-unul din.raspunsuri, Barit incheia cu
fraza care reflecta ce se astepta de la Franki-Tfurt si Paris:
Frate, puneti-va toate puterile, de nu cu alte mijloace,
punetimainile catre cer, mijlociti cel putin manifestarea celei mai
vii simpatii aGerinaniei si a Frantei. Acum sau niciodata! Mie nu
mi-e frica de viitor,dar sa apucam prezentul cu toate bratele !"
60
'Grupul parizian al exilatilor a calificat drept insuficienti
pasii intreprinsifata de germanitate de romanii din Transilvania,
Banat si Bucovina caren-au trimis deputati la Frankfurt si Viena
cum facusera sasii transilvanici.In ianuarie 1849, o conferinta la
Zlatna la care luau parte si revolutionaridin Principate,
recunostea oportunitatea, dar decizia de a imputernici uriemisai sä
ilustreze Frankfurtului importanta europeana a
consolidariitionalitatii romane, ramanea nefinalizata 61. Relevanta
Vienei ca prima ca-pita15. germana catre care ar fi fost indicat sa
se indrepte pasii romanilorera subliniata, in schimb, in aceeasi
luna de Balcescu, dispus sa ajunga acolo 62'.Fara prevalarea
motivatiilor care 1-au tintuit in zona in care a operat, unasemenea
drum 1-ar fi dus cu toata probabilitatea, ca dealtfel i pe Ion
Ghica,
ia Frankfurt. Nu poate fi subestimata, inainte de a incheia cu
orientareaTransilVaniei fata de germanitatea democratica,
importanta demersultipe care, prin imputerniciti aIei, poporul
roman din acea provincie il in-treprindea prin memoriul din 26
septembrie 1848 in care îi declara dorintade a face parte dintr-c,
libera uniune austriaca de libere popoare, sigur c5.
53 Eftimie Murgu, Scrieri, p. 452." I.D. Suciu, Revolutia de la
1848-1849 in Banat, Bucure*ti, 1968, p. 162.
F'oaie pentru minte", nr. 13/1848, 0 repede privire peste
prezentul Europei.56 Anul 1848, II, doc. 387.57 Anul 1848, II,
ibid.
.Anul 1848, II, doc. 910 §i doe. 1017.Anul 1848, III, doc.
1178.Anul 1848, IV. doc. 1850.
" Cornelia Bodea, op. cit., p. 190-192.62 N. Bälcescu, op. cit.,
IV, doc. 52.
§i
55
"5°
5°
ii
na-
www.dacoromanica.ro
-
17 Romania Si Germania" 98 f
si Principatele aveau sa i se ataseze 63, optiunea relevanta
determinata incircumstante in care se &idea, curent, ca Austria
avea sa se decida sä faeaparte -din. Germania ce se intentiona sa
se construiasca. Valoarea optinniidobandesote o semnificatie ce nu
poate trece nesubliniata dupa cum nu poate'ramane.'nereamintita
nici virila tentativa a delegatiilor reunite ale Transil-vaniei.;
Crianei, Maramuresului, Banatului i Bucovinei la In25 febhuarie
1849, de a obtine constituirea natiunii romane din Austria
intr-titcorp politic unitar: o Romanie austriaca" cum o numea
memoriul prezen--.tat; a.*arei infaptuire rezulta unui patriot ca
George Hurrnuzaki atat degrandioasa incat numele promotorilor ideii
ce se straduiau sa fie si realizaltori ei,.s-ar fi pastrat printre
ale celor mai mari binefacatori in istoria popoirului lor" : un act
ce ay fi premers aceluia al unirii intregii ginte si in al
carlicepisod1.01miitz ii reintalnim pe Ioan Maiorescu angajat cu
aceeasi devOLtiune.
In..optimismul sau nutrit si de fervoarea cu care si-o
indeplinea, Maio-reprezentat misiunea ca una destinata succesului
rapid. Chiat
dupacriz.a din septembrie 1848 cu consecinte grave in parabola
Adunariade la Frankfurt, când el realizeaza ca ea Va necesita timp,
contacte cu per-4sonajet precum Heinrich von Gagern, Anton
Schmerling, arhiducele Johann,ale caror. afabilitati protocolare
sunt frecvent interpretate drept promisiuni,dar.mai. ales cu
deputatii Stangii ce pareau legitimeze speranta, II re-exaltau.
facandu-1 sa o vada incheiata curand sau intrata in faza ce s-ar fi
pututdispensa de prezenta lui. Luand drept scontat triumful la
Frankfurt, se 0vedea plecand la Viena pentru o performanta identica
si-1 invita pe A. G.Golescn; considerat inutil la Paris, sa-1
insoteasca. Obiectiv, existauderente. in masura sä indreptateasca o
primire binevoitoare a sa in Constituanta germana. Ea era expyesia
unei revolutii nationale catre care se indreptau cuincredre
fireasca exponentii alteia. In evaluarile lor fata de grandioasa
operala care se angajase germanitatea, românii plecau de la premisa
unei GermaniiMari dupa cum Ii concepusera i propria constructie ca
pe una intrunindin final pe toti românii. Federatia ori stransa
alianta a natiunilor dunarenele aparea si ea ca o perspectiva in
fata previzibilelor tentative de uzurpare.Misiunea lui Maiorescu
era astfel orientata sa satisfaca intreg spectrul politic.Ea venea
deschis in intampinarea reliefarii importantei Dunarii ca arterade
trafic i civilizatie, a ideii unanime in Adunare despre o vocatie
sud-esteuropeana a Gennaniei. Obiectivul ei strategic unitatea
romanilornu contrazicea in principiu nici ideea mitteleuropeana ce
fixa centrul cons-tructiei germane in spatiul dunarean i limita sa
orientala la gurile Dunarii,desi-eventuala ei acceptare se distanta
total de criteriile hegemonice i im-penalist-economice
precumpanitoare, coincizand doar in privinta necesi-tatil' de a se
asigura viitoarei formatiuni national-statale acel fundamentpo1itI
SOlid care sa-i permita sa contracareze eficace expansionismul
tarist.Acceptand sa faca sä graviteze temporar tanara stea
romaneasca in siste-mul planetar german, Maiorescu pasea pe un
teren pregatit acorde in-teres i, in parte, intelegere si simpatie.
Problema Principatelor pe care oaducea, in principal, in dezbatere,
nu comporta pentru germani nici unu
68 Cornelia Bodea, op. cit., doc. 85.64 op.' cit., p. 195.
Olm-atz,
sa-i
consi-:
sa-i
rescu..
www.dacoromanica.ro
-
982 Stefan Delureanu 18
din aspectele dificile ork delicate pe care le implicau pentru
luarile de pozitieconservatoare dar i pentru acelea, deseori
emotive i ele ale Stangii, teme pre-curn ducatul de Posen (Poznan),
confruntarea militara a Austriei cu Pie-montul, miscarea nationala
italiana din Lombardia si Venetia, Tiro WI deSud sau Trieste. Cat
priveste proiectul, daca nu himeric, extrem de -greurealizabil, al
unui stat unitar roman cu monarh habsburgic sub garantiegermana in
care Principatele ar fi intrat in sistemul Austriei in local
teri-toriului la care aceasta ar fi renuntat in Italia, el fusese
prezentat cu caracterinformal. Ideea acestui gen de schimb nu era
noua si o opera ca Speranzed'Italia a lui Cesare Balbo aratase
Austriei directia de expansiune care saofere solutia problemei
italiene. In 1848 diplomatia franceza sugerase prinLamartine Vienei
cAutarea compensarii in Principate i Bastide va facedin incurajarea
ei o componenta de baza a politicii externe fata de
Imperiulhabsburgic 66.
Problema Italiei ajunsese in dezbaterea Adunarii inaintea
sosirii luiMaiorescu la Frankfurt, asa ca el putuse avea asupra ei
ccl mult imagineadin presa. Una cu accente nelinistitoarc pentru
soarta proiectului sau i-arfi putut-o mijloci rapoartele
stenografice ale sedintelor, ecourile in cercurilefrecventate ori
reluarile temei in parlament. Legat de problema Dunariisi a
spatiului dunarean, de chestiunea orientalà, de forma relatiei
Germanieicu Austria, de propria lor revolutie, numele Principatelor
rasunase in incintalui in timpul misiunii sale, inainte i dupa ea.
Astfel, la 22 iulie, fusese rostitde Carl Vogt intr-o luare de
cuvant care respingea cu indignata vehementainsolenta proclamatiei
taristc ce le precedase invadarea 66. Dar majoritatealuarilor de
pozitie referitoare la ele s-au desfasurat in octombrie. Astfel
inziva de 14, Friedrich Schulz adresa ministerului o intrebare cu
privire laprotejarea intereselor germane in Principate impotriva
abuzurilor rusesti 67.Initiata la 16 octombrie printr-o pledoarie
in favoarea unei aliante intimecu Ungaria, o interpclare a lui
Förster continua cu ingerintele puterii protec-toare in Moldova si
Valahia, constatand cà Nici o natiune nu are un interesatat de mare
precum cea gerrnana de a nu rasa aceste Principate sä cadasub
dominatia Rusiei. Un stat românesc in sud, aliat in mod firesc cu
Germania,are o importanta la fel de mare ca acel maghiar, ba chiar
una si maimare". Interventia sa tintea la cunoasterea pasilor
intreprinsi pentru apara-rea drepturilor Principatelor aflate sub
dubla ocupatie armata ca i la iden-tificarea piedicilor in calea
numirii ambasadorilor la Petersburg si Constanti-nopol 68 de a
caror urgenta acreditare agentul roman lega atata speranta.La
interpelari raspunsese Schmerling recunoscand importanta pentru
Germa-nia a Principatelor al caror viitor era privit ca dependent
in mare partede actiunea ei. Ministerul hiase contact cu
personalitati având o cunoasterecuprinzatoare a starilor de acolo
(aluzie la von Richthofen si Faffmerayer),dupa a caror consultare
rezultase cä desi acestea dispuneau de un anumegrad de independenta
fata de Poarta era indicat s se stabileasca intai
" Lawrence C. Jennings, Frande and Europe in 1843, Oxford, 1973.
p. 218-219.F. Wigard (Editor), Stenographischer Bericht fiber die
Verhandlungen der deutschen
konstituierenden Nationalversammlung zu Frankfurt a. M. (mai
departe St. B.), 2, p. 1106.67 St B, 1, p. 2589." St B, 4, p.
2618.
"
www.dacoromanica.ro
-
19 Romania i Germania" 983
raporturi cu Constantinopol 69. Asupra reprezentarii Germaniei
la Petersburg,mmistrul pastrase tacere, ceea ce determinase la 23
octombrie o interpelarea deputatului Friedrich Jucho 70 I se
raspundea in aceeasi zi cu o infor-mare asupra intregii chestiuni a
misiunilor diplomatice cu speciall referirela Orient si Principate
pentru care, se afirma, ca fusesera ales' consak bineedificati in
problematica specificatn, Ulterior Jucho facea propunerea dea se
intra imediat in relatii diplomatice cu Rusia prin trimiterea de
-ambasa-dori extraordinari ai Puterii Centrale asa cum se procedase
cu Mama Britanie
Franta 72 Reforrnulata de acelasi deputat 73 ea ramanea tot
nesolutionata.Referiri la Principate s-au facut auzite in multe
interventii in cadrul
lungii clezbateri privind natura relatiei Germaniei cu Austria
in ultima decadaa lunii octombrie. Astfel, dupa Johann Nepomuk
Fritsch, legaturile se -awe-neau cultivate, trebuia pastrat drum
deschis catre gurile Dunarii spre carese indrepta strldania germana
urmand impulsul public. Dar cum plateaufi atinse asemenea teluri
daca monarhia dapubiana sau teritoriile ei negermanes-ar fi
despartit de Germania unitara? 74 Misiunea Germaniei ca
purtatoare.si intermediar de cultura, stiinta si libertate" spre
Orient nu putea finitä fara acel stat ce parea creat pentru a servi
de tranzit ideal, Austria,la care se prevedea cä aveau sa se
alipeasca treptat tarile de limba maghiara,slava si rorranä 75.
Vocatia germanica Ii p'5.rea irealizabila i lui Albert VonArneth
fara provinciile negermane ale Austriei, deoarece numai prin
Ungariatrece drumul spre Principate ce trebuie aparat cu hotarare
contra impietatilorRusiei, numai prin Ungaria trece drumul catre
jumatatea de milion degermani care din binecuvantata Transilvanie
indreapta priviri pline de dorsi de speranta inspre Frankfurt 76
Sentimentele sasilor fusesera exprimateacolo i printr-o adresä
depusa de imputernicitii lor, Friedrich Willer siJohan Gelsch care
difuzase i o brosura cu privire la conditiile unirii cuUngaria.
Paralel ilustrasera legaturile cu celelalte nationalitati din
Transil-vania, sustinand in tonalitatea predominanta importanta
elementului ger-man la frontiera rasariteana a culturii europene si
in imediata apropiere atinuturilor dunarene" ce nu putea fi
ignorata de Germania 77.
Heinrich Reitter a väzut in compactetea romanilor in
TransilvaniaPrincipate, nucleul unui stat neutru, al unei viitoare
Elvetii a rasarituluicare, unita cu Ungaria, s5. fi constituit o
pana puternica in flancul sudic alRusiei 79, o entitate
complementara germanitatii, aliata din oficiu contratendintelor
panslaviste. Dar Vincke a observat cä preconizatei Elvetii
orien-tale ii lipseau unele elemente ca sä devina realitate, mai
ales concordia intrenationalitati, si cä pentru a se infige adânc
pana romano-ungara in flanculrusesc, era necesar un ciocan german
79. Tratamentul egal al nationalitatilornegermane intr-o posibila
uniune statala slavo-romana-ungara, exercitarea
" St. B, 4, p. 2619.7° St B, 4, p. 2802." St B, 4, p. 2804.72 St
B, 4. p. 2405.72 St B, 7, p. 4926.74 St. B, 4, p. 2773.75 St B, 4,
p. 2774." St B, 4, p. 2780.77 St. B, 2, p. 1414.79 St B, 4. p.
2782-2783.79 St b, 4, p. 2857.
si
impli-
www.dacoromanica.ro
-
984 Stefan Dehireanu 70
unei influente germane intelepte asupra lor, Ii rezultau lui
Camillo Wagnerca & .gafantie contra panslavismului. Indiferent
de forma de constituire aAustriei negermane" legate insa de
Germania, se impunea ca slavii, roma-nii sä nu fie favorizati unii
in dauna celorlalti 80 Cu considerareainteVesdor si a influentei
Germaniei la gurile Dunarii 0 in Principate s-aocupabO Eugen von
Mithlfeld care le-a vazut mai bine aparate in cadruluneiAustrii
federative cu egala indreptatire a nationalitatilor decat sub
domi-natia utrnarita de maghiari 81 Neentuziasmat de o Elvetie
rasariteana, JohannNepomuk Berger si-a declarat optiunea pentru un
sistem mitteleuropeandin care ar fi facut parte si Polonia
reagregata, Ungaria, tarile sudslaveromane tcatre care trebuia
indreptata ferm politica guvernului central si alcarui centru ar fi
fost Viena, o Viena propagatoare a libertatii i umanitatiiinspre
est 82. Pornind de la principiul egalei indreptatiri a tuturor i
identi-ficand..in .conditia lor de libertate impulsul ce avea sa
invite nationalitatilerespective la apropierea de Germania, la
aliante cu ea, Carl Vogt chemala elibeiarea rasaritului care ar fi
atras in lungul Dunarii i pana la gurileei curgntul migrator i
colonizator ce se dirija masiv spre Mississipi, respingand.visul
dinastic al unui imperiumitteleuropean ce ar fi inglobat i
Principatele,aflate in conditii de drept international specifice i
incdpute pentru moment.in mana,Rusiei 43. Titus Mareck s-a referit
in interventia sa la ponderea majoraa elernentului romanesc in
Transilvania si la dorinta lui de a se uni cufratil. din.
Principate care marturiseau acelasi ideal 8i. Dezamagitor
pentruasteptarile nutrite de Maiorescu, Heinrich von Gagern
clasifica nationalitatiledupa grade de indreptatire la independenta
i, intre cele carora le contestaatat vocatia cat si revendicarea,
includea tocmai popoarele carora pretindeaCa li se adreseaza
mesajul elevat al Germaniei, inclusiv pe români care dadu-sera in
1848 o stralucita dovad5. a hotararii lor de a-si redobandi
autonomiasi a edifica o identitate national-statala unitara de sine
statatoare 85. AntonRiehl, confirma Adunarii lipsa de inclinatie a
romanilor spre o Austrie slava
intemeiat pe asigurarile date de deputati din Principate,
simpatia acestorapentru Germania si o Austrie germana 86. Eduard
Simson incheia maratonuloratoric asupra vocatiei est-europene a
Germaniei cu concluzia ca ea trebuiasa redobandeasca terenul
pierdut prin acel tratat de la 25 iulie 1840 princare Dunarea
devenise total dependenta de Rusia. 0 asemenea vocatie n-arfi
putirt fi realizata decht de un stat in masura contracareze
puterea
s5, exercite o mare forta de atractie 87.Dezbaterea asupra
Italiei consumata in zilele de 17 iulie si 12 august
in totala discordant5. cu entuziasmul primaverii, ilustrase
pregnant cat decontrastante erau fronturile politice conturate, cat
de anemice sansele uneirezolvari care sa fi reflectat transformarea
radicala a viziunii metternichienein materie. Ea prefigura cu
prevalarea punctului de vedere conservator,un esec al tentativei pe
care Maiorescu intentiona sa o intreprindä prin planul
8° St. B, 4, p. 2850 2851.81 St B, 4, p. 2856.82 se. B, 4, p.
2888.83 St. B, 4, p. 2888 2891." St. B, 4, p. 2893.85 St. B, 4, p.
2899.86 St. R, 4, p. 2903.87 St. B, 4, p. 2908.
0:maghiarii
sa-i
si
si
www.dacoromanica.ro
-
21 Romania si Germania" 985
sau de compensare a Austriei pentru pierderea Italiei de nord cu
Principatele,plan a carui materializare o vedea realizabila in
cadrul aspiratiei PuteriiCentrale de a participa la mediere.
Condamnat dinainte la pierderea..parti-dei, romanul va fi putut
avea in aceasta privinta cel mult satisfactia moralade a fi luat
eventual act ca deputatul Carl Neuwerck abordase cu
incisiVitatetema participarii germane la acele tratative 88 de care
se lega soartaproiec-tului sau. Spre noi deziluzii, atitudinea
Parisului i Londrei se. doyedeaintre reticenta si prea discreta,
aceea a Turinului, deschisä doar puterilorcare propusesera medierea
".
La 'A octombrie 1818, Friedrich Schulz propunea stabilirea unui
Cornitetpentru dezbaterea problemei Dunarii. In motivarea care
tinea Searril deinteresele comertului i colonizarii, de necesitatea
asigurarii legaturii Ormanecu Orientul in conditiile
expansionismului tarist, deputatul se refetise làsolicitarea
adresata de Principate prin plenipotentiarul ce staruia- Inca
laFrankfurt in asteptarea rezultatelor demersului sail, a unei
mijlOciri dinpartea Germaniei, la indatorirea primordiala pe care
Puterea Centrala oavea de a li se dedica. El nu omisese sa observe
ca aspiratia românilorde laiásarit" la libertate venea in
intampinarea noii pozitii a Germaniei, -ca opri-marea acelei
aspiratii dubla necesitatea apararii lor, o misiune in
iniplinireacareia ea ar fi avut adeziunea Portii. Raportul
Comitetului pentru drepturilepopoarelor recunoscuse importanta
problemei Dunarii i datoria PutériiCentrale de a acorda intreaga ei
atentie Principatelor, o recunoaltae deptincipiu cu simpla valoare
morala pentru ci asa cum se arata S'anselede a influenta o solutie
ieseau cu totul, pentru moment, din sfera pOsitiilitati-lor reale
ale Adunarii 9°. La 29 ianuarie 1849, Schulz renunta la
ptopunereacreerii Comitetului, nu inainte de a fi desfasurat o
vastä pledoarie 'produna-reanä i proromâneasca, identificand in
problema danubiana, problema vitalaa viitorului Germaniei si al
Europei, in campiile Dunarii, rodnicia athpiiloramericane, invitand
popoarele renascute la un botez al focilui printrztin jocde
metafore istorice in care germanii deveneau omologii grecilormul un
uneltitor catilinar multiplicat caruia trebuia sä i se arunce
refanusaunui hotarat quousque tandem, condamnand patetic atitudinea
reprobabilaa Germaniei fata de misiunea lui Maiorescu,