-
IAnul XVII Nr. 845 Duminic[ 8 septembrie 2019
Publica\ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural
Poesis
PAGINA 6
PAGINA 7
Publica\ie cultural[ finan\at[ de Ministerul Culturii
;i Identit[\ii Na\ionale
“Festivalul Corona Carpatica - Zilele revistei Cronograf”
Predecesorii lui NicolaePaulescu au stabilit relațiadintre
pancreas și diabet (E.Lancereaux, 1877), iar Min-kowski și von
Mering au con-firmat-o experimental.
Dar cel care a identificatși caracterizat din punct devedere al
acțiunilor sale, hor-monul pancreatic, pe care îldenumește
pancreatină, afost profesorul Paulescu, înziua de 21 iunie 1921 și
făcutpublic în 30 august 1921 în-tr-o revistă belgiană.
Remus |iplea ;i-alansat albumul
“Dumnezeul meu”150 de ani de lana;terea lui
Nicolae Paulescu
Voievodul Codrului se `ntoarce `n satul natal
Se spune c[ o imagine bun[ facec]t o mie de cuvinte. Av]nd `n
ve-dere c[ aici avem peste 250 de im-agini, ̀ mp[r\ite ̀ n capitole
ilustr]ndmomentele capitale ale vie\ii cre;ti-ne (botezul,
rug[ciunea, pelerinajul,sfin\irea bisericii, sfin\irile de
pro-priet[\i, Pa;tele, Cr[ciunul, s[rb[to-rile speciale, nunta,
banii bisericii,`nmorm]ntarea, pomenireamor\ilor) ;i obiceiuri
specificeOa;ului, putem spune c[ artistul neaduce un discurs vizual
de mari pro-por\ii.
Cu to\ii experiment[m mai multetipuri de rela\ii, pe unele le
sim\imca pe un izvor de energie, iar alteleparc[ ne epuizeaz[
complet. Ce me-saje stau `n spatele acestor contextediferite? Care
sunt comportamentelenoastre care ne fac s[ alunec[m dinzona de
echilibru `ntr-una din celedou[ extreme? Cu siguran\[, dac[privim
rela\ia ca pe un context decre;tere ;i evolu\ie personal[,
estenecesar s[-i acord[m o aten\ie ;i oanaliz[ obiectiv[.
~n cadrul Bienalei de Artă de laTimişoara, în perioada 18
septem-brie – 25 octombrie 2019, GaleriaJecza va găzdui expoziţia
grupuluisubREAL – Serving Art Again(Călin Dan & Iosif Kiraly),
curatorAmi Barak. Expoziția se concen-trează asupra unor momente
sem-nificative din creația anterioară.Prezintă ;i o lucrare
recentă,"Mul\umiți – Nemul\umiți", o adap-tare la contextul
Timi;oarei a uneiadintre ultimele lor producții.
De Zilele Europene ale Patrimoniului, sabia (replica)Marelui
Voievod :tefan cel Mare ;i Sfânt va putea fi ad-mirată gratuit în
mausoleele din Județul Vrancea. Astfel,`n data de 13 septembrie
2019, ora 15.00, la MausoleulEroilor Mără;e;ti, cu prilejul
Centenarului GeneraluluiEremia Grigorescu – comandantul Armatei I-a
în luptelede la Mără;e;ti din 1917 – va fi organizat un
ceremonialmilitar ;i religios de predare a Sabiei (replicei)
MareluiVoievod :tefan cel Mare ;i Sfânt. După finalizarea
cere-monialului, Sabia va fi a;ezată pe sarcofagul
generaluluiEremia Grigorescu din interiorul Mausoleului. Sâmbătă,14
septembrie 2019, de la orele 14.00, Sabia MareluiVoievod :tefan cel
Mare ;i Sfânt va fi transferată laMausoleul Eroilor Mără;ti, unde
va fi expusă până înjurul orelor 17.30. Tot aici, `n jurul orei
15.15 sunta;teptați să ajungă ;i cicli;tii care vor participa la
eveni-mentul ”Mausolee pe bicicletă”. Evenimentul este organizatde
către Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea,Inspectoratul
Județean de Jandarmi ”Eracle Nicoleanu”Vrancea, Inspectoratul
Județean de Poliție Vrancea, înparteneriat cu Consiliul Județean
Vrancea ;i MuzeulVrancei.
Sabia Marelui Voievod:tefan, expus[ la
M[r[;ti ;i M[r[;e;ti
Nicolae Mure;an re`nvie tradi\ia la Bolda invit]nd prietenii ;i
colaboratorii s[
s[rb[toreasc[ `mpreun[ “S]nt[ M[rie Mic[“
PAGINA 4
“Serving ArtAgain” de C[linDan & Iosif Kiraly
C]t de mult este“prea mult” `ntr-o rela\ie?
Un episod nepl[cut de la sfin\ireaM[n[stirii Bixad din anul
1900
PAGINA 2
PAGINA 5PAGINA 3
-
2 Informa\ia de Duminic[/8 septembrie 2019
Episod jenant la sfin\ireaM[n[stirii Bixad
Mănăstirea Sf. Vasile cel Mare din Bi-xad, care a ars în anul
1898, a fost recon-struită conform tuturor cerințelor epociide azi
de către starețul Pásztory Árkád ;ia fost sfințită cu mare fast în
data de 5 au-gust. La această sfințire a fost prezentă înnumăr mare
elita comitatului Sătmar, in-telectualii din provincie și
reprezentanțiiprotopopiatelor învecinate. La masa fes-tivă, cu
tac]muri bogate, au participat 300de persoane. Starețul Pásztory
Árkád l-aovaționat în primul rând pe întâiul stătă-tor al Bisericii
Catolice, Papa. Apoi, co-mitele Hugonnai Béla a ridicat
paharulîntru sănătatea regelui, fiind aplaudat depublicul ce s-a
ridicat `n picioare prinovații până la sfârșit. Apoi, contele
Hu-gonnai a luat cuvântul. El a apreciat mi-siunea națională a
Mănăstirii din Bixad,misiune pe care a îndeplinit-o cu patrio-tism
pe acest teritoriu locuit de o anumitănaționalitate. Și în urma
acestor virtuțiale patriotismului și ale spiritului național,care
sunt cunoscute și în cele mai înaltecercuri, a acceptat primul
ministru cu so-ția lui să fie patronii sfințirii de astăzi. Pri-mul
ministru nu a putut fi prezent la ser-barea de azi din cauza altor
obligații, darl-a însărcinat pe comite s[-l reprezinte.În numele
primului ministru, comitele acerut binecuvântarea lui Dumnezeu
asu-pra mănăstririi sfințite azi, i-a ovaționatpe locuitorii ei și
i-a îndeamnat la acțiunipatriotice și pe viitor. La masă, au fost
au-zite și alte toasturi. Am auzit din parteanumeroșilor preoți
români prezenți - maiales din partea preotului Berinde Alexiudin
Seini - multe cuvântări maghiarefrumoase.
Culoarea națională a serbării a fostasigurată într-o armonie
frumoasă și arespectului reciproc frățesc din partea
na-ționalităților române și rusești. Cu atâtmai penibil[ și mai
izbitoare a fost atitu-dinea incalificabilă, scandaloasă a
preo-tului Dredean Eugen din Târșolț. La ter-minarea mesei, Gavris
Kelemen, un că-lugăr tânăr și promaghiar, a intonat înmijlocul
sălii pe lângă muzica țiganilorimnul maghiar. Publicul s-a ridicat
in-stantaneu ca lovit de curent electric și acântat împreună cu
preotul melodia. Înacest moment, Dredean, sărind în sus aexclamat
„Obrăznicie, rușine!” ;i a ieșitdin sală. Și mai înainte s-a
observat atitu-dinea ostil[ a acestui om față de cei pre-zenți.
Când Majoros Lajos l-a ovaționatpe starețul mănăstirii ca pe un
promotoral spiritului maghiar, el a dat glas indig-nării lui
spunând că „este o infamie să sevorbească în acest fel despre un
preot ro-
mân”, comportându-se în mod necuviin-cios. Însă și-a primit
pedeapsa mult me-ritată și lecția cuvenită despre
patriotismulmaghiar. Dr. Ember Elemér, medicul dinSeini și
Gyarmathy Sándor, casier la Casade economii au plecat după el. Și
după ceacesta a refuzat dur să dea explicații desprespusele lui, a
fost pălmuit de două ori decei doi, după ce pălăria i-a zburat de
pecap și după această pedeapsă bine meri-tată a fugit de la locul
serbării. Incidentulacesta, bineînțeles, a devenit subiectulunor
discuții publice. S-au adunat c]tevagrupuri, uneori s-au auzit și
replici aprige,însă demersul preotului a fost în generalcondamnat.
Preoțimea română și-a ex-primat indignarea față de comportamen-tul
colegului lor. Acest episod jucat acumde Dredean Eugen nu este
primul. ~n ca-litate de capelan al agitatorului vestit dinȘișeşti
Vasile Lucaciu, care aparent a fostîntotdeauna de acord cu șeful
său, totuși,a căutat bunăvoința episcopului său prina turna
acțiunile lui Lucaciu. Rezultatulacestor acțiuni condamnabile a
fost cădintre cei douăzecișitrei de candidați maiîn vârstă și cu
sentimente filomaghiaredin districtul „Oaș”, el a fost numit
decătre episcopul său la parohia bogată dinTârșolț. Aici
funcționează deja de cinciluni. Dar fanatizează lumea și în satul
său,nu numai la adunarea de azi. El își instru-iește zilnic turma
care a trăit pănă acumîn pace, asupra vederilor sale
împotrivanațiunii, însă, slavă Domnului, cu preapuțin succes până
acum. Sperăm că nupeste mult timp după cele întâmplate șicercurile
abilitate nu vor mai tolera unastfel de preot în poziția lui.
(P.H.)
(Szamos, 12 august 1900)
C[tre Asocia\ia Agricol[ a Comitatului Satu Mare
Este un lucru cunoscut că AsociațiaAgricolă a Comitatului Satu
Mare, maiales în ultima perioadă, se străduiește prinniște măsuri
ample și adânci să realizezeacele obiective și scopuri pe care ;i
le-afixat în programul ei.
Mai ales de când statul caută mai dess[ intre `n contact cu
asemenea asociațiiși de când ministrul agriculturii, în
loculteoriilor generale și frazelor tari, are grijăs[ ia măsuri
pentru punerea în practică aunor condiții de îmbunătățire a vieții
dezi cu zi, se simte și în cazul acestor asociațiidirecția practică
a acestei orientări. Unrezultat al acestei direcții naturale este
șiideea din ce în ce mai răspândită c[ inte-resele agriculturii –
acolo unde este posibil– trebuie să aibă o linie comună cu
inte-resele industriei. Agricultorii și meseriașiitrebuie să se
susțină reciproc, pentru căau nevoie unii de alții. Primii ca
furnizoride materie primă, iar cei din urmă în ca-litatea lor de
prelucrători ale acestora. Orecunoaștere a importanței acestor
legă-turi a fost intenția din anul trecut a Aso-ciației Agricole a
Comitatului Satu Marede a facilita, printr-o expoziție
comercialăgenerală pentru unele ramuri industrialecu legături
strânse cu agricultura, ca elesă-și prezinte produsele
utilizatorilor șiconsumatorilor din agricultură. Cu aceas-tă ocazie
s-ar fi putut expune toate unel-tele și mărfurile industriale de
care se potfolosi în mod practic agricultorii.
Este cunoscut și faptul că această ideenu s-a putut realiza din
cauza expozițieide la Szeged. Meseriașii noștri au salutatatunci
această idee cu bucurie și au apre-ciat profund atenția manifestată
din par-tea Asociației Agricole, la fel și importanțaunor legături
către sectorul agricol, iardacă expoziția cu pricina s-ar fi putut
rea-liza, este sigur că ei ar fi validat aceastăidee prin
fapte.
Pe baza interesului manifestat anultrecut, autorul prezentului
articol ridicădin nou ideea< oare nu ar fi benefic,
dacăAsociația i-ar atrage la o proximă expo-ziție și pe meseriașii
noștri, așa cum a fostconcepția de anul trecut? O astfel de
ex-poziție ar oferi o ocazie bună pentru pu-blicul agricol de mii
și mii de persoanedin orașe și sate să cunoască cele mai
buneproduse ale meseriașilor noștri și să seconvingă asupra
faptului că majoritateaproduselor industriale necesare
agricul-turii se pot achiziționa și în comitatul nos-tru.
Noi apreciem cum se cuvine scopurileși intențiile expozițiilor
pe țară unde sedeschide o perspectivă concurențialăchiar și în fața
celor mai mari ambiții, însătrebuie să recunoaștem și faptul că
acesteexpoziții oferă pentru cea mai mare partea meseriașilor
noștri cel mult posibilitateaobținerii unei medalii strălucite, dar
fărăfoloase practice palpabile. Publicul nostruconsumator este aici
în comitat, noi aicitrebuie să-l convingem că articolele noas-tre
industriale nu numai că merită toatăatenția, dar eventual sunt
chiar mai buneși în privința calității ca alte produse carepar mai
atractive doar prin aspectul ex-terior decât prin valoarea lor
adevărată.
Pe de altă parte, nevorbind acum des-pre faptul că dezvoltarea
industriei noas-tre depinde de asigurarea unei piețe dedesfacere, o
astfel de expoziție ar putea fide folos și meseriașilor noștri,
care ar pu-tea compara diferitele produse și ar puteafolosi cele
văzute spre propriul folos. Dela mulți meseriași am auzit că
participarealor la astfel de expoziții naționale este unlucru
costisitor fără vreun folos practic,ei venind acasă cel mult cu
amintirea taxeimari de participare.
Noi suntem de acord cu plânseteleprivind lipsa foloaselor
directe și taxelede participare mari, însă nu suntem deacord deloc
cu faptul că un meseriaș par-ticipant la orice expoziție nu ar găsi
cevace să fie de folos pentru meseria lui saucă nu ar putea face
niște comparații și nu;i-ar putea face niște calcule și trage
ni;teconcluzii. C]t privește taxa de participare,sperăm că
Asociația Agricolă ar suportaaceastă taxă pentru sprijinirea
industrieinoastre și ar percepe taxă doar de la ceicare ar
valorifica pe loc atricole indus-
triale. Pentru articolele destinate doar ex-poziției, nu ar
trebui percepută nicio taxă.O expoziție de acest fel ar fi o ocazie
bunăpentru prezentarea și aprecierea industrieinoastre și pentru
valorificarea unor pro-duse industriale.
Această idee a fost formulată anul tre-cutde către domnul
Böszörményi Sándor,proprietar de terenuri din Petin.
Autorulprezentelor rânduri ar dori deci revenireala această idee și
recomandă cu respect s[intre și în atenția Asociației Agricole
dinComitatul Satu Mare.
Szatmári(Szamos, 5 august 1900)
Inaugurarea „Casei meseria;ilor”
Duminica trecută s-a inaugurat „Casameseriașilor”, eveniment
urmat de o săr-bătoare. Adunarea generală a fost deschisăde o
cuvântare frumoasă de către preșe-dintele Tankóczi Gyula, care a
apreciat șia mulțumit pentru spiritul de sacrificiudin partea
marelui public, care a făcut po-sibilă înființarea Casei. După el,
secretarulThurner Albert a citit un raport amplu șiîntocmit cu
grijă despre activitatea de 9ani a Cercului meseriașilor. El a
propustotodată angajarea unui împrumut de5000 de coroane de la
Uniunea coopera-tivelor de economii pentru plata restanțeidin
prețul de achiziție, propunere apro-bată în unanimitate. La finalul
adunăriigenerale, protopopul Biki Károly, într-orugăciune
impresionantă a cerut binecu-vântarea Cerului asupra Casei. Corul
me-seriașilor, acompaniat de taraful lui BunkóVince, a cântat Imnul
sub conducerea di-rijorului Veres Lajos. Apoi, secretarulThurner
Albert a recitat oda scrisă laaceastă ocazie de Deák Kálmán. În
sfârșit,corul a intonat un cântec de Mendelsohnși o melodie
populară de Meder Mihály.După acestea a început serbarea în
curteaîmpodobită cu lumină electrică, crengiverzi și steaguri. În
curte s-au învârtit 33de gospodine și 72 de domnișoare, careau
plătit din veniturile de pe urma acesteimese festive 800 de coroane
în favoareaCasei. Către miezul nopții, o furtună zdra-vănă a
perturbat serbarea, care a pricinuitmulte neplăceri, însă buna
dispoziție nua fost distrusă. Cei prezenți vor ține mintemult timp
această zi memorabilă. Luni,când soarele era deja la zenit, se mai
puteaauzi muzica din curte.
(Szamos, 9 august 1900)
Chestiunea terenurilor de joac[ pentru tineretA;a cum se știe,
cei doi directori de
gimnaziu principal din orașul nostru autrimis o adresă către
oraș prin care ei so-licită spațiu pentru un teren de joacă
con-form intențiilor ministrului cultelor și aleducației publice.
Scopul formulat de mi-nistru prin intenția lui de a organiza
dupămese de joacă, este mult mai importantdin punct de vedere al
educației decât s-ar părea la prima vedere. Este un lucruconoscut
că ministrul cultelor și al edu-cației publice, cu un tact
pedagogic exce-lent a propus promovarea educației tine-retului în
așa fel că a introdus joaca înșcoli, așezând-o chiar deasupra
gimnas-ticii.
Cu toate că și gimnastica are mari be-neficii asupra corpului,
însă totuși nu înmăsura și nicidecum atât de multilateralca ;i
joaca. În cazul gimnasticii este acti-vată ba o parte a corpului,
ba cealaltă, întimp ce la joacă, în cele mai multe cazuri,tot
sistemul muscular este implicat, și din
această cauză și efectul este mai mare șimai sănătos. Joaca are
un efect și asuprasufletului, pentru că îl face vesel. Din
acestpunct de vedere efectul jocului este in-comparabil mai benefic
față de gimnas-tică. În cazul gimnasticii elevul este obligatsă
exercite niște mișcări prestabilite carenu au nimic comun cu
inventivitatea. Încondițiile muncii regulate a mușchilor,viața
sufletească nu se poate dezvolta casă fie îndestulător de elastic[.
Gimnasticane duce cu gândul la munca unor mo-toare, care este
adecvată pentru ca uniimușchi de aruncare sau de forțare să
sedezvolte în masă și putere, însă caracterulsistematic cu care
aceste exerciții trebuiescfăcute nu este deloc prielnic pentru
zborulușor al sufletului și pentru izbucnirea bu-curiei. Dar joaca
este mai adecvată și dinpunctul de vedere al instinctului naturalal
tineretului față de gimnastică. Știm căfantezia copilului reușește
mii de combi-nații în joacă, iar aceste combinații toatese pot
considera ca fiind niște rezultateale efortului său
intelectual.
Înafară de acestea, în urma unor de-cizii instantanee se
dezvoltă și voința lui.El este pus în situația de a-și arăta
dibăciaindividuală față de semenii din jur, princare poate stârni
și recunoașterea, în unelecazuri chiar admirația din partea
tovară-șilor de joacă.
Ambițiile tânărului se dezvoltă decila modul cel mai natural pe
baza unoraptitudini personale. Terenul de joacă esteo imagine
ideală la scară mică a școlii vie-ții, a luptei pentru existență,
ferit însă deacele țeluri individualiste care în viațămotivează
acțiunile omului.
Pe lângă avantajele principale amin-tite aici, joaca ar putea fi
apreciată încădupă multe alte puncte de vedere, noi însăamintim
încă un argument foarte impor-tant. Acele națiuni care și-au dat
seamadeja de marea importanță a jocului asupratrupului și
sufletului uman, cheltuiescmulte milioane pe terenuri adecvate.
Așade exemplu orașul Londra a cheltuit re-cent 5 milioane de
coroane pentru ex-propierea mai multor case, și a înființatun teren
de joacă în locul acestora.
În privința unui teren de joacă la noi,am putea avea în vedere
două locații. Unaar fi terenul de exercițiu militar de dincolode
pod, iar cealaltă terenul din jurul chioș-cului din Grădina Kossuth
(azi Gr[dinaRomei). Avantajul terenului de exercițiumilitar ar fi
că este mare, un mare deza-vantaj este acolo că nu sunt copaci, și
ti-neretul ar fi lipsit de umbră în timpul jo-cului. Înafară de
acest aspect, acolo ar fiimposibil să ferim tineretul de niște
con-tacte care ar fi defavorabile din punctulde vedere al educației
morale. Mai favo-rabil ar fi terenul din spatele Grădinii Kos-suth,
cu condiția ca el să fie mărit. Acestlucru s-ar putea realiza cu
cheltuieli mici.
Sperăm că orașul nostru care întot-deauna este fruntaș în
privința susțineriifenomenului cultural va face posibil și dedata
aceasta ca acest mijloc de primă im-portanță al educației
tineretului care estejocul de echip[, să aibă cât mai repede
olocație corespunzătoare. Și alte orașe facun sacrificiu în acest
scop cu un simț co-rect și cu o convigere nobilă. Pentru căsuntem
responsabili ca rasa maghiară săfie mai viguroasă, să se dezvolte
într-unstejar mândru, care rezistă în orice con-diții de furtuni și
alte pericole. Găsind lo-curi adecvate pentru terenurile de joacăîn
această patrie, putem fi convinși că ti-neretul se va familiariza
repede cu acestea,iar dacă s-a familiarizat odată cu ele, nuprea se
va lăsa atras în altă parte.
(Szamos, 16 august 1900)
Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia
ISTORIELa această sfințire a fost prezentă în umăr mare elita
comitatului Sătmar,
intelectualii din provincie și reprezentanții protopopiatelor
învecinate. Lamasa festivă, cu tac]muri bogate, au participat 300
de persoane.
Director general - D. P[curaru
Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia
(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,
Informa\ia TV)
Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15
Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300
e-mail< [email protected]
ISSN 1222-4715
www.informatia-zilei.ro
Director editor< Ilie S[lceanu
Pásztory Árkád (1844-1916), stare\ al M[n[stirii Bixad,
a fost considerat de contemporani un preot f[c[tor de minuni
August 1900< un episod nepl[cut de la sfin\ireaM[n[stirii
Bixad surprins `n presa vremii
Ars[ `ntr-un incendiu în anul 1898, M[n[stirea a fost
reconstruită de către starețul Pásztory Árkád
-
8 septembrie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3
CULTUR~Vineri, 6 septembrie a fost prima zi a manifestărilor,
fiind deschise în sala de festivităţi
din “Casa Meşteşugarilor” din Satu Mare. Pentru s]mb[t[, 7
septembrie, la Casteluldin Ardud, începând cu ora 10.00 a fost
programat un recital de poezie în special, dincreaţiile
invitaţilor, iar de la ora 14.00, un simpozion.
Vreme de trei zile, mai exactîn perioada 6 - 8 septembrie,
laSatu Mare, sunt organizate ma-nifestări cultural-literare
reunitesub genericul< “Festivalul CoronaCarpatica - Zilele
revistei Crono-graf ”. Vineri, 6 septembrie a fostprima zi a
manifestărilor, fiinddeschise în sala de festivităţi din“Casa
Meşteşugarilor” din SatuMare.
În deschidere, poetul Robert Laszlo,directorul Centrului
Judeţean pentruConservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Satu
Mare, în calitate de in-stituţie organizatoare, a rostit cuvântulde
salut adresat participanţilor din ţară,din străinănate şi din Satu
Mare. A su-bliniat necesitatea organizării unor ase-menea reuniuni
culturale menite a pro-mova cultura. Pataki Csaba,
preşedinteleConsiliului Judeţean Satu Mare, coor-ganizator, şi
susţinător financiar al ma-nifestărilor, a rostit la rândul său o
scurtăalocuţiune, alături de cuvântul de salutadresat
participanţilor. Preşedintele Pa-taki a subliniat faptul că
scrisul, indife-rent că ar fi vorba despre opere literare,sau doar
materiale de presă, reprezintăun fapt deosebit de important
pentruprezent, dar şi pentru generaţiile viitoa-re. Documentele
scrise rămân undevaarhivate, în vreme ce cărţile scrise în di-verse
limbi rămân în rafturile bibliote-cilor, acolo unde, poate peste
zeci de ani,vor fi descoperite ca valori deosebite decătre
cercetători. A luat apoi cuvântulpoetul Felician Pop, director
adjunct alinstituţiei organizatoare, cel care a făcuto scurtă
incursiune în peisajul culturalnaţional şi internaţional. A urmat
apoialocuţiunea poetei Loredana Ştirbu,preşedinta Cenaclului
literar "Crono-graf " şi secretar de redacţie al
revisteisărbătorite. Ea a prezentat lista partici-panţilor din ţară
şi din străinătate.
Lista participanţilor
Printre invitaţii din ţară şi străinătates-au numărat< dr.
George Achim, profe-sor universitar - Baia Mare, Balzs F. At-tila,
poet, editor de carte - Slovacia, DeliaBojan, scriitoare
Cluj-Napoca, FloricaBud - scriitoare, Baia Mare,
preşedintacenaclului băimărean, Elena Câmpean- poetă - Bistriţa
Năsăud, Toni Chira,poet - Dej, Carmen Ciornea, scriitoare-
Constanţa, Dorel Cosma, poet, direc-torul Palatului Culturii
Bistriţa Năsăud,Datso Oksan - scriitor - Ucraina, DatsoTaras ,
scriitor - Ucraina, Zorin Diaco-nescu, traducător, critic literar,
Doru Di-nu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziarişti-lor Profesionişti
- UZP, Florin Dochia,poet, Maria Herineanu, scriitoare -Bistriţa
Năsăud, Marian Ilea, scriitor -Baia Mare, Petru Ioan Gârda,
scriitor -Cluj-Napoca, Jozef Michalek, scriitor -Polonia, Kukhta
Marya scriitoare -Ucraina, Kukhta Vasile, scriitor - Ucrai-na,
Csabai Laszlo, scriitor - Ungaria,Kurti Laszlo, scriitor - Ungaria,
MironManega, purtător de cuvânt al UZP,Constantin Miu, scriitor -
Constanţa,Mircea Petean, poet, editor - Cluj-Na-poca, Ioan Pop,
scriitor, Aurel Rău, poet,Cluj-Napoca, Drotos Richard, scriitor
-Ungaria, Romeo Roşianu, scriitor, SălucHorvath, scriitor,
directorul revisteiNord Literar, Daniel Sitar Tăut, scriitoa-re-
Baia Mare, Daniela Trandafir, scrii-toare - Teleorman, Adriana
Ungureanu,prozatoare - Bucureşti, Tudorel Urian,critic literar -
Bucureşti, NeculaieVrăşmaş, scriitor - Bistriţa Năsăud; Ra-
du Zăgrean, poet - Dej, Wladyslaw Mo-tyka, scriitor - Polonia.
ş.a.
Printre scriitorii sătmăreni invitaţila manifestări s-au
numărat< Radu Ul-meanu - directorul revistei Acolada,Teodor
Curpaş, Ştefan Aurel Drăgan,Mihai Sas, Gheorghe Cormoş, Ioan
TipuSălăjanu, Dumitru Ţimerman, Ioan Co-riolan Aniţaş -
preşedintele Cenacluluiliterar Afirmarea, Carol C. Koka, Muz-snai
Arpad, Sthal Istvan, alături de PaulaHorotan, director adjunct al
BiblioteciiJudeţene Satu Mare, solista de muzică,Ioan Moldovan,
Direcţia de Cultură ş.a.
Referate prezentate
Pentru a da mai multă încărcăturăştiinţifică acestei manifestări
culturalecu participare internaţională, mai mulţioameni de cultură
locali şi nu numai, aufost rugaţi să prezinte referate
circum-scrise manifestărilor. Prof. univ. dr. Clau-
diu Porumbăcean, cercetător ştiinţificîn cadrul Muzeului
Judeţean Satu Mare,a prezentat lucrarea< Ziarul de Satu Marela
100 de ani de la prima apariţie, cu tri-miteri la o expoziţie cu
copii ale unororganisme de presă apărute la Satu Mare>dr. Viorel
Câmpean, bibliotecar în cadrulBibliotecii Judeţene Satu Mare, a
pre-zentat lucrarea - Întemeietorii presei săt-mărene în limba
română, cu referiri lao expoziţie de carte şi tipărituri amena-jată
de colegii săi> Săluc Horvat, direc-torul revistei Nord literar
din Baia Mare,a vorbit despre - Presa literară în limbaromână din
nord-vestul ţării după Ma-rea Unire de la 1918> profesorul
IoanNistor a susţinut referatul - Direcţia so-cial-politică şi
culturală a gazetei "SatuMare"> iar Doru Dinu Glăvan,
preşedin-tele Uniunii Ziariştilor Profesionişti dinRomânia, a
vorbit despre - 100 de ani dela înfiinţarea Uniunii Ziariştilor
Profe-sionişti.
Alte activităţi în cadrul manifestărilor
După finalizarea simpozionului or-ganizat în prima parte a
manifestărilor,oaspeţii au fost invitaţi să participe laOţeloaia,
la colcviul - Există o resurecţiea periferiei?
Pentru s]mb[t[, 7 septembrie, laCastelul din Ardud, începând cu
ora 10a fost programat un recital de poezie înspecial, din
creaţiile invitaţilor, iar de laora 14, simpozionul cu tema<
Alteritatea- sporitoare sau inhibitoare, iar de la ora15 este
programată tot la Ardud, lansareacărţii - Imaginea românilor în
operelescriitorilor maghiari, semnată de Feli-cian Pop, prezentată
de George Achim,Mircea Petean şi Kereskenyi Sandor. Încadrul
acestor manifestări culturale esteinclus şi spectacolul de la Casa
de Cul-tură a Sindicatelor din Satu Mare, de la
ora 18, susţinut de Grigore Leşe - MihaiNeamţu.
Dr. Viorel Câmpean a prezentat lu-crarea cu titlul<
Întemeietorii presei săt-mărene în limba română, în care s-aoprit
asupra vieţii şi activităţii a doi din-tre cei care au pus
fundamentele publi-caţiei aniversată, „Satu Mare”. Mai întâia
prezentat personalitatea celui care aveasă devină primul
redactor-şef al publi-caţiei bisăptămânale, dr. Augustin Si-laghi
(1878-1920). Fiu al Sanislăului (ta-tăl său a fost factor poştal al
comunei),absolvent de gimnaziu şi liceu la Beiuş,unde a fost coleg
cu consăteanul său,Augustin Maghiar, avocatul dr. AugustinSilaghi a
fost de fapt şi sponsorul prin-cipal al publicaţiei. Viaţa lui s-a
frântînsă după primul an de apariţie a ziaru-lui, în decembrie
1920.
Al doilea întemeietor poate fi consi-derat învăţătorul Anton
Davidescu. Năs-cut pe meleaguri teleormănene, acestaa venit în anul
1920 pe plaiurile Sătma-rului. A condus mulţi ani destinele
pu-blicaţiei> un lucru mai puţin cunoscuteste faptul că în anul
1934, a scris unmanual de geografie a judeţului SatuMare. Biografia
sa merită cercetată, de-oarece o sursă afirmă că ar fi decedat
în1944, alta pomeneşte anul 1988 ca sfârşital vieţii.
Înfiinţat în 24 septembrie 1919, zia-rul „Satu Mare”, organ al
PartiduluiNaţional Român, iar după 1926, al Par-tidului Naţional
Ţărănist, şi-a încheiatexistenţa în luna februarie a anului 1938,în
urma desfiinţării partidelor politice,act intrat în istorie ca
„dictatura regală”sau „carlistă”. În încheiere, bibliotecarulViorel
Câmpean a subliniat meritele is-toricului literar Nae Antonescu în
cer-cetarea presei interbelice sătmărene.
Profesorul Ioan Nistor a susţinut re-feratul - Direcţia
social-politică şi cul-turală a gazetei "Satu Mare". Iată
câtevaidei dezvoltate în cadrul simpozionului<"Condiţiile în
care a apărut şi s-a dez-voltat presa sătmăreană nu au fost
dintrecele mai bune. Apariţia bisăptămânalului„Satu Mare” a
întârziat mai multe luni,deoarece tipografiile nu aveau litere
ro-mâneşti. Mai grav, în nr 2-3 din rev. „Ţarade sus”, Dariu Pop
deplânge faptul cănumărul anterior a apărut cu greşeli de-oarece
culegătorii nu stăpâneau limbaromână. La toate acestea se adăugau
lip-surile de tot felul, de la hârtie la colabo-ratori
pricepuţi".
"Bisăptămânalul „Satu Mare” a apă-rut la 24 septembrie 1919 ca
organ alPNR. Director este Dariu Pop, iar re-dactor responsabil,
dr. Augustin Szilaghi.Este prima publicaţie pentru publicullarg în
limba română din Satu Mare.„Revista catolică”, redactată lunar
între1885-1890, apoi bilunar în anii 1903-1904 de către Dr. Vasile
Lucaciu, aveauun conţinut strict confesional". "Ultimulnumăr apare
în 1938, publicaţia fiindinterzisă de dictatura carlistă.
Deveniseoficiosul PNL-ului. Reapare la 8 februa-rie, acelaşi an, cu
titlul „Biruinţa Româ-nă”. Din 19 februarie 1938 îşi
schimbădenumirea în „Conştiinţa română”. Aicia publicat şi Dariu
Pop. La 31 augustapare ultimul număr în Satu Mare. După1940, apare
la Lugoj, în refugiu. (NaeAntonescu)". "Direcţia
bisăptămânaluluii-a fost acordată lui Dariu Pop, revizorulşcolar
numit de Onisifor Ghibu, deoa-rece avea experienţă jurnalistică,
fusesecorespondent de război şi a publicat în„Foaia poporului” din
Budapesta, „Ro-mânul” din Arad, „Adevărul”, „Dimi-neaţa” din
Bucureşti, „Familia română”,„Cosânzeana”, „Libertatea” de
laOrăştie".
Coriolan A.
Vineri 6 septembrie a avut loc deschiderea manifest[rilor, la
Casa Me;te;ugarilor din Satu Mare
Istorici ;i scriitori au sus\inut comunic[ri ;tiin\ifice
“Festivalul Corona Carpatica - Zilele revistei Cronograf”
-
4 Informa\ia de Duminic[/8 septembrie 2019
EVENIMENTE CULTURALE
Trupa Mihai Raicu (sec\iarom]n[) a Teatrului de Nord SatuMare a
dat publicit[\ii inten\iilede program pentru stagiunea2019-2020,
care va ̀ ncepe ̀ ntr-unmod oarecum festiv s]mb[ta vii-toare cu
Ziua Por\ilor Deschise.
La Sala Mare sunt preconizate 9 pre-miere< “Bani din cer” de
Ray Conney, re-gia Daniel Vulcu> “Îngrijitorul” de HaroldPinter,
regia Ovidiu Caița> “Legea celuimai puternic” de Dominik Busch,
regiaCatinca Drăgănescu> “Cum vă place” deWilliam Shakespeare,
regia AleksandarIvanovski> “Momo” de Michael Ende, re-gia Diana
Dragoș> “Băieții din strada Pál”de Molnár Ferenc, regia Andrei
Mihala-che> “Moara cu noroc” de Ioan Slavici,regia Andrei
Mihalache> “Soacra cu treinurori” de Ion Creangă, regia Andrei
Mi-halache> “De ce are Iepurașul urechilelungi sau Iepurașul și
Omul din Lună”,regia Diana Dragoș. La Studio esteanun\at[
deocamdat[ o singur[ pre-mier[, care va avea loc chiar `n
septem-brie< “Eterna reîntoarcere” de FredrikBrattberg, regia
Ioan Ardelean.
Se vor relua ;i spectacole de succes
din stagiunile precedente< “Rețeta per-fecțiunii în foarte
mulți pași care nu ducnicăieri” - teatru fizic conceput de An-drea
Gavriliu, “Tără(z)boi” de MarianaStarciuc, “Despre șoareci și
oameni” deJohn Steinbeck, “Janna” de Iaroslava Pu-linovici
(spectacol selec\ionat `n Festi-valul Na\ional de Teatru ̀ n acest
an), “Ci-nă cu proști” de Francis Veber, “Desculțîn parc” de Neil
Simon, “Almost, Maine”de John Cariani, “Visul unei nopți de va-ră”
de William Shakespeare, “O noaptefurtunoasă” de I.L. Caragiale,
“Yom Kip-pur” de Hanna Azoulay Hasfari, “Unspectacol improvizat” cu
ImproȘtim,“Profesorul de franceză” de Tudor Mu-șatescu, “Nebunul și
călugărița” de S. I.Witkiewicz, “God is a DJ” de Falk
Richter,“Prințesa de cartier” de Andrei Ivanov,“ImPrograma”, “Micul
Prinț” ;i “IvanTurbinc[“. Majoritatea le-am recenzat ̀ nInforma\ia
de Duminic[ pe m[suraapari\iei lor.
Abonamentele vor costa 250 lei (Pre-mium), 120 lei (Premier[ -
“:tefan Ma-re;”), 100 lei (“Vasile Savinescu” și “RaduSas”), ̀ ntre
40 ;i 60 de lei pentru pensio-nari, elevi ;i persoane cu
dizabilit[\i. Bi-letele vor costa `ntre 10 ;i 45 de lei, `nfunc\ie
de sal[ ;i de locul ocupat.
Compozitorul belgian MilanWarmoeskerken propune primacompoziţie
electroacustică pen-tru tulnic, care va fi prezentată înpremieră în
cadrul FestivaluluiInternaţional de Arte Europalia2019, la care
România are statutde invitat de onoare.
Spectacolul va avea premiera la eve-nimentul de deschidere a
programuluimuzical Europalia România, la Sala Stukdin Leuven (3
octombrie, de la ora 20.00)şi va fi urmat de un altul la capela
LesBrigittines din Bruxelles (4 octombrie,de la ora 20.00).
Proiectul "Milan W. & The TulnicEnsemble of Avram Iancu"
este realizatîn colaborare cu The Attic, o revistă on-line dedicată
muzicii şi care exploreazăcontexte socio-culturale, fiind
curatoriatde Dragoş Rusu.
Milan W. a făcut parte dintr-o rezi-denţă artistică de 10 zile
în comunaAvram Iancu, judeţul Alba, prin care adocumentat,
înregistrat şi compus mu-zică pentru tulnic. Aici, el a
interacţionatcu tulnicarii din comună şi satele adia-cente. Din
această colaborare au rezultatmulte ore de înregistrări cu acest
instru-ment şi crearea unor compoziţii muzicalenoi,
electroacustică.
Tulnicul este un instrument tradiţio-nal de vânt, cu lungimea de
2,5 metri,utilizat frecvent pentru semnalizare încomunităţile
satelor încă din vremurimedievale. A servit drept instrument
decomunicare pentru a atenţiona cu privirela diverse pericole (ex.:
migratori, co-tropitori etc.) sau pentru a aduna oile înmunţi.
"Ansamblul format din producătorulbelgian Milan W. şi un grup de
tulnicarioferă o perspectivă nouă, modernă asu-pra modului în care
tradiţionalul se pro-pagă în contemporaneitate. Ansamblulpropune o
serie de tehnici noi şi inedite
de interpretare la tulnic (tehnici care nuau mai fost folosite
niciodată până acum)şi deschide noi uşi în procesul creativ
decompoziţie muzicală ce poate fi aplicatpentru acest instrument
special", a de-clarat Dragoş Rusu, curator al proiectu-lui.
Tulnicul este unul dintre puţinele in-strumente de suflat pentru
care nu aufost scrise niciodată compoziţii muzicale."Acest proiect
unic poate fi un exemplude bună practică pentru modul în
caretradiţionalul poate converge în contem-poran şi poate contribui
la asimilarea decătre generaţiile tinere a unor valori şitradiţii
româneşti şi adaptarea acestorala climatul cultural şi artistic din
zilelenoastre", explică Dragoş Rusu motivân-du-şi opţiunea
implicării într-un astfelde proiect care va îmbogăţi
semnificativschimbul cultural dintre ţara noastră şiBelgia, ţara
gazdă a festivalului Europa-lia.
Spectacolele din Belgia (Leuven şi
Bruxelles) vor reprezenta experimenteîn arta contemporană.
Pentru reprezen-taţiile din Belgia, din Leuven şi
Bruxelles,artistul belgian Milan W. va deconstruişi va recompune
live, în timp real, sunetultulnicului şi îi va aduce un suflu
nou,aplicând întregului spectru sonor noi pa-lete de sunete,
adaptate la sunetele ar-haice pe care tulnicul este capabil să
lereproducă. Concertele vor păstra ele-mente sonice din tradiţia
tulnicului, darvor veni cu o abordare nouă, pentru ascoate în
evidenţă complexitatea instru-mentului. "Cântăreţii la tulnic nu
suntmuzicieni profesionişti, aşa că a fost în-tr-adevăr o provocare
să facem lucrurilesă funcţioneze, să punem totul cap la cap,aşa
încât să putem comunica şi să facemşi muzică în acelaşi timp", a
spus com-pozitorul despre acest proiect.
Milan Warmoeskerken este originardin Anvers, Belgia. În ultimii
ani, acestaa lansat mai multe albume de muzicăelectronică.
Trupa Mihai Raicu a Teatruluide Nord anun\[ zece premiere
Prima compozi\ie electroacustic[ pentru tulnic,prezentat[ în
Festivalul Europalia din Belgia
În ziua în care a împlinit 47 deani, artistul fotograf Remus
Țipleaa fost sărbătorit de prieteni, oamenide cultură și
oficialități cu ocazialansării albumului său ”Dumne-zeul meu” la
Muzeul Țării Oașuluidin Negrești-Oaș, marți spre sea-ră.
Albumul bilingv a fost remarcat laSalonul European de Fotografie
de laBerlin și la Romanian Design Week dela București, având parte
și de o lansarede succes la Cluj în festivalul TIFF 2019.
Toate lansările au fost însoțite de ex-poziții documentând o
cercetare întinsăpe mai bine de șapte ani în lumea de cre-dință și
ritualuri a tuturor cultelor creș-tine active în zona Oașului.
Mulți clericiau ținut să fie prezenți la eveniment, prin-tre ei
numărându-se protopopul ortodox,Marcel Malanca, și cel
greco-catolic, Ia-cob Feier, dar și pastori neoprotestanți.Arta
fotografică a dat naștere așadar unuidemers profund ecumenic.
Primarul Aurelia Fedorca a oferit ar-tistului o diplomă de
recunoștință pentrupromovarea Țării Oașului prin creațiasa. Au luat
cuvântul reprezentanții Cen-trului Culturii Tradiționale (partener
alproiectului), fostul director al Muzeului
negreștean Remus Vârnav, profesoaraMihaela Grigorean, autoarea
textelor ca-re însoțesc cele 13 secțiuni tematice alealbumului, și
directoarea actuală a mu-zeului, Anca-Natalia Rusu, în calitate
degazdă. Evenimentul a fost moderat deAnca Volsik, cea care conduce
Direcțiapentru Cultură din cadrul Primăriei Ne-
grești-Oaș. A cântat răscolitor, de viațăși de moarte, Maria
Petca-Poptean. Apoia venit vremea autografelor, a tortului
șișampaniei. Cu siguranță vom mai aveasurprize interesante din
partea artistuluisărbătorit.
Un discurs vizual
empatic ;i echilibrat
Se spune c[ o imagine bun[ face c]to mie de cuvinte. Av]nd ̀ n
vedere c[ aiciavem peste 250 de imagini, `mp[r\ite `ncapitole
ilustr]nd momentele capitale alevie\ii cre;tine (botezul,
rug[ciunea, pe-lerinajul, sfin\irea bisericii, sfin\irile de
propriet[\i, Pa;tele, Cr[ciunul, s[rb[to-rile speciale, nunta,
banii bisericii,`nmorm]ntarea, pomenirea mor\ilor) ;iobiceiuri
specifice Oa;ului, putem spunec[ artistul ne aduce un discurs
vizual demari propor\ii. Un eseu despre fenome-nul religios v[zut
din mai multe perspec-tive ;i ̀ n mai multe forme de
manifestare,empatic ;i echilibrat, atent la detaliile pi-tore;ti ;i
concentr]ndu-se pe aspecteleesen\iale ale tr[irii religioase
individuale;i comunitare. Un capitol aparte este des-tinat
“gropa;ilor” ;i aici sim\im o und[de ironie hamletian[. Capitolul
desprebotez insist[ pe emo\ia ̀ nnoirii ca deciziecon;tient[, a;a
c[ aproape toate imaginiledescriu botezuri de adult. Capitolul
de-dicat `nmorm]nt[rii este fascinant printrecerea de la doliul
colectiv la singur[ta-tea celor r[ma;i `n urm[, de la patos
laexaltare sau z]mbet. Impresionant estedocumentat[ na;terea unei
biserici `nzona Talna, de la primele semne la pri-mele slujbe.
Fiecare pagin[ aduce noisensuri `n aten\ia privitorului, iar
citito-rul p[trunde `n semnifica\iile momen-tului prin
introducerile semnate de Mi-haela Grigorean.
C]t despre ultimele dou[-trei pagini,li se potrive;te zicala
latin[ “finis coronatopus”. R[m]ne s[ le descoperi\i `n carte.
Producătorul belgian Milan Warmoeskerken şi un grup de
tulnicari
La lansarea ;i vernisajul de mar\i sear[ a cântat răscolitor, de
viață și de moarte, Maria Petca-Poptean
Remus |iplea ;i-a lansat la Negre;ti-Oa;de ziua lui albumul
”Dumnezeul meu”
-
8 septembrie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5
INTERVIU
Născut în satul Bolda, în Ţin-utul Codrului, una din frumoa-sele
zone etnografice ale judeţuluinostru, Nicolae Mureşan, cel ceazi e
cunoscut peste mări şi ţări,cum stă scris în file de poveste,
areuşit să culeagă de peste dealu-rile şi pădurile codreneşti
neste-mate ale cântecului popular ro-mânesc.
Interpretul Nicolae Mureşan esteunul din oamenii de valoare ai
ju-deţului nostru, om care prin simplita-tea cu care a fost
crescut, în spiritulfrumosului, a reuşit iată să
transmităcontemporanilor săi, lăsând mărturiipentru cei ce vor
veni, bogăţii ale tre-cutului nostru, comori în versuri şi
liniimelodice care odată ascultate, ung su-fletul celui ce le
aude.
Pentru că în viaţa artistului NicolaeMureşan, 8 septembrie 2019
este o zicu semnificaţii aparte, vă invităm săcitiţi interviul pe
care ni l-a acordat.
- Domnule Nicolae Mureşan, 8septembrie este o zi deosebită în
satuldumneavoastră natal.
- De fiecare dată când vorbesc desatul meu natal, de Bolda, sunt
cuprinsde emoţii. De-acolo, de unde am văzutlumina zilei, am pornit
în călătoriavieţii mele pe scena cântecului popular.
De-acolo am reuşit să culeg, de la oa-meni, fragmente de viaţă
care au ajunsacum nestemate ale folclorului româ-nesc. Îmi aduc cu
drag aminte de aniicopilăriei mele. Pe vremuri, demult,satul nostru
avea peste 140 de familii.Timpul nu a stat în loc, satul a
îmbă-trânit şi el, dar acest sătuc codrenesc evegheat fără oprire
de Codrul ce a ră-mas tot verde. Codrul e martor al obi-ceiurilor
şi tradiţiilor noastre populare,Codrul e martorul a tot ceea ce
oame-nii au trăit pe aceste meleaguri. 8 sep-tembrie. Da, e o zi
specială pentru căîmi doresc să reînviem aici, la Bolda,un obicei
frumos care merită să renas-că. În anii copilăriei mele, în 15
august,de Sfântă Mărie, sătenii din Bolda mer-geau la vecinii lor
din satul Stâna şi pe-treceau împreună. Se rugau împreunăîn lăcaşul
sfânt, iar mai apoi încingeaudansul şi cântau cântece din
folclor.Vizita era întoarsă, cum s-ar spune, în8 septembrie, de
Sfântă Mărie, cândcreştinii sărbătoresc Naşterea MaiciiDomnului.
Atunci locuitorii din Stânaveneau la Bolda pentru a petrece.
Ră-sunau uliţele satului, era atât de fru-mos!
- Organizaţi aşadar întâlnirea dela Bolda.
- Sunt sigur că fiecare dintre noisimte la fel când se gândeşte
la satulnatal. Oriunde ne-ar duce paşii în viaţă,
ne reîntoarcem în fiecare zi, în fiecarenoapte, cu gândul la
origini. În urmăcu câţiva ani, pentru a reînvia obiceiurişi
tradiţii de la noi din zona de Codru,pentru că am simţit cu fiecare
întâlnirecu cei născuţi prin satele codreneştiacea bucuria de a
reveni acasă, am în-fiinţat alături de fiul meu, Nicolae Mu-reşan
Jr., Asociaţia “Trecu-i aseară prinCodru”. O reîntoarcere la tot
ceea ceînsemnăm noi, ca popor român, la obi-ceiuri, la tradiţii, la
tot ceea ce ne re-prezintă. Alături de fiii satului Bolda,alături
de autorităţile locale, ne-am do-rit o reîntâlnire în spiritul
celor de de-mult.
- Nu v-aţi abătut de la cărarea pecare aţi pornit în urmă cu
mulţi, mulţiani...
- Din clipa în care am îmbrăţişatcântecul popular, costumul
nostru po-pular, n-am încercat decât să deschidpoţile unei zone ce
nu era cunoscutăacum peste 40 de ani. Cred că păstrândpuritatea,
acurateţea şi graiul nostrustrămoşesc am reuşit să scriu
aceastăpagină de istorie a zonei Codrului dinjudeţul Satu Mare.
- Şi-amu şed la umbra ta, Codruledrag... Vorba unui vers al
cânteculuidumneavoastră.
- Şed cu drag şi dor. Dor de lumeabună în care m-am născut, lume
mai
curată, mai adevărată, cinstită şi maimilostivă ca şi cea de
azi. Adevăratafaţă a neamului românesc trebuie sărămână curată, la
fel ca limba ce-o vor-bim.
- Ce înseamnă să păstrezi tradiţiişi obiceiuri, domnule
Mureşan?
- Îmi amintesc de copilăria mea.Simplă şi frumoasă în acelaşi
timp.Erau foarte puţini artişti atunci. Artiştiisunt o pagină a
istoriei neamului. Des-igur, nu tot ce urcă pe scenă devine
va-loare. Fiecare om, cred eu, se naşte cupriorităţi ale vieţii ce
i le dă Dumnezeuşi pe care trebuie să le îndeplinească.Aşa şi noi,
cei ce am venit cu scopul dea cânta, ar trebui să ne îndeplinim
mi-siunea, să nu ne abatem de la drumdeloc. Cântam pe treptele
şcolii de laBolda şi le port de-o viaţă cu mine, înbagajul ce îl
duc peste tot. Sunt fericit.Am muncit mult pentru repertoriul
pecare îl am, unul bogat. Au spus-o anila rând specialiştii,
filtrele prin care amtrecut, poporul român. Am luptat pen-tru a
găsi nestemate ale codrenilor, amprind danţu la şură, am văzut
exact cereprezintă el sufleteşte, spiritual. Suntfericit pentru că
am 150 de cântece pescena cântecului popular. Să păstreziobiceiuri
şi tradiţii, să le dai posibilita-tea celor ce vin să vadă de unde
ampornit, cine suntem noi, românii, în-seamnă să crezi că folclorul
este sufletul
neamului românesc, să crezi din inimăcă folclorul este ca o
rugăciune, ca TatălNostru, să crezi că nu există nimic maicurat ca
folclorul.
- Noi, românii, suntem bogaţi?- Păstrându-ne tradiţiile,
suntem
foarte bogaţi.
- Vă rog să ne mai spuneţi, în în-cheiere, câteva cuvinte despre
specta-colul folcloric din 8 septembrie 2019,despre invitaţii care
vor încânta pringlas, prin joc şi port popular
publiculspectator.
- Alături de mine şi de fiul meu vorevolua pe scena din
Bolda< DumitruDobrican, Ovidiu Purdea Someş, Ge-orgiana Marina
şi Ansamblul Folcloric“Meseşul” al Centrului de Cultură şiArtă al
judeţului Sălaj (vioară – AdrianSabău, Ionuţ Torje, Ionuţ Ghirean,
Dă-nuţ Podar, Marius Rad, saxofon – An-drei Mureşan, trompetă –
AndronTăut, clarinet – Ionuţ Duşcaş, braci –Dan Sava, contrabas –
Ioan Hosu, so-liste – Lucreţia Bolba, Valeria Suciu,Elena Petruş şi
Adriana Bonţe, dirijorDorel Ciobanu, coregraf Radu Mu-reşan).
Invitată special la evenimentuleste Florentina Satmari, care se
reîn-toarce, iată, după 28 de ani în satul meunatal, Bolda.
A consemnat Ioana Vladimirescu
Sunt sigur că fiecare dintre noi simte la fel când se gândeşte
la satul natal. Oriunde ne-ar ducepaşii în viaţă, ne reîntoarcem în
fiecare zi, în fiecare noapte, cu gândul la origini. În urmă cu
câţivaani, pentru a reînvia obiceiuri şi tradiţii de la noi din
zona de Codru, pentru că am simţit cu fiecareîntâlnire cu cei
născuţi prin satele codreneşti acea bucuria de a reveni acasă, am
înfiinţat alăturide fiul meu, Nicolae Mureşan Jr., Asociaţia
“Trecu-i aseară prin Codru”
Nicolae Mure;an< din Bolda am pornit în c[l[toria vie\ii pe
scena cântecului popular
-
6 Informa\ia de Duminic[/8 septembrie 2019
PERSONALIT~}IDescoperirea insulinei, această cucerire epocală a
medicinei mondiale,
care a preocupat zeci de ani pe cercetătorii din domeniu, este
legată, dinpăcate, de o controversă amară cu privire la
paternitatea ei.
Nicolae Paulescu s-a născut la30 octombrie 1869 la București șia
murit la 19 iulie 1931, tot la Bu-curești.
Urmează cursurile primare în Bu-curești, cele secundare
absolvindu-lela Liceul Mihai Viteazul. În 1888 se în-scrie la
Facultatea de Medicină din Pa-ris, în 1891 obținând un post la
Servi-ciul medical al Spitalului Hotel Dieu,condus de profesorul E.
Lancereaux.În anul 1892 devine extern, prin con-curs, al Spitalelor
din Paris, pentru cadoi ani mai târziu să devină, tot princoncurs,
intern la Spitalul Notre Damedu Perpétuel Secours.
Își susține teza de diplomă pentrudoctoratul în medicină, titlu
pe care îlobține în anul 1897 și, în același an,capătă și
Certificatul de studii supe-rioare în chimie biologică din
parteaFacultății de științe din Paris. 1897 s-a dovedit a fi un an
prolific, profesorulNicolae Paulescu obținând tot acum șipostul de
medic adjunct al SpitaluluiNotre Dame du Perpétuel Secours
dinParis, precum și secretar de redacție alrevistei Journal de
Médecine Interne.Un an mai târziu devine posesorul Cer-tificatului
de Studii superioare în Fi-ziologie generală, în cadrul
Facultățiide Științe din Paris, iar în 1899 obținetitlul de doctor
în științe naturale laaceeași facultate.Cu toate ofertele
atrăgătoare de a ră-
mâne, în urma acestor studii strălucite,în Franța, Elveția sau
S.U.A., profesorulNicolae Paulescu revine în țară fiindnominalizat,
în anul 1900, ca profesorla catedra de Fiziologie, pe care o
înfi-ințează în cadrul Facultății de Medici-nă din București și pe
care o va con-duce până la sfârșitul vieții, adică maibine de 30 de
ani.
Profesorul Nicolae Paulescu și-aînceput practic activitatea
științifică în
anul 1899, odată cu primele cercetăripe care le întreprinde cu
A. Dastre pen-tru izolarea produsului activ al secrețieiinterne a
pancreasului. El a devenit cu-noscut prin excepționalele sale
rezul-tate privitoare la extirparea, printr-ometodă originală, pe
cale temporală,procedeu adoptat în clinicile contem-porane de
profil, printre alții și de ce-lebrul neurochirurg american
HarveyEushing.
Sunt notorii preocupările sale pen-tru tratamentul febrei și
concluziile ob-ținute în tratarea afecțiunilor pancrea-sului, iar
în anul 1916 face cunoscute,în premieră, rezultatele
hipoglicemiatecu extractul apos de pancreas în dia-betul
experimental, extract care con-ținea insulina mult căutată.
În anul 1921 prezintă la Societateade Biologie patru comunicări
prin careanunță descoperirea pancreinei, res-pectiv, a insulinei,
insistând asupra ac-
țiunii extractului pancreatic injectat însânge la un animal
diabetic și la unulnormal, asupra influenței cantității depancreas
întrebuințată pentru a pre-para extractul injectat în sânge la
unanimal diabetic și influenței timpuluiscurs de la injectarea
intravenoasă aacestui extract animalului respectiv.
Descoperirea pancreinei, deci a in-sulinei, este făcută publică
în presa despecialitate la finele anului 1921, bre-vetul pentru
descoperirea sa epocalăfiindu-i acordat în ziua de 10 aprilie1922
de Ministerul Industriei și Co-merțului din țara noastră.
Cercetărilesale în privința pancreinei continuă înanii următori, în
care Nicolae Paulescusemnalează reacțiile fizice și chimicece
trebuie să fie aplicate extractuluiapos de pancreas pentru a-l
debarasade substanțele proteice aflate în exces.Descoperirea
insulinei, această cuce-rire epocală a medicinei mondiale, carea
preocupat zeci de ani pe cercetătoriidin domeniu, este legată, din
păcate,de o controversă amară cu privire lapaternitatea ei.Firește
argumentul cronologic într-unastfel de caz este cel hotărâtor.
Prede-cesorii lui Nicolae Paulescu au stabilitrelația dintre
pancreas și diabet (E.Lancereaux, 1877), iar Minkowski șivon Mering
au confirmat-o experi-mental.
Dar cel care a identificat și carac-terizat din punct de vedere
al acțiunilorsale, hormonul pancreatic, pe care îldenumește
pancreatină, a fost profe-sorul Paulescu, în ziua de 21 iunie
1921și făcut public în ziua de 30 august 1921într-un material
apărut într-o revistăde specialitate din Belgia.
Față de această dată, cei doi cana-dieni Benting și Besta, care
au lucratîn laboratorul profesorului Mc Lead alUniversității din
Toronto, și-au publi-cat primele rezultate cu privire la ac-țiunea
hipoglicemiantă a extractului
de pancreas abia în februarie 1922. Șicu toate acestea, lor li
s-a atribuit Pre-miul Nobel, iar lui Nicolae Paulescu is-a
contestat paternitatea descopeririisale. În legătură cu acesta este
demnde relevat faptul că cei doi canadieni l-au citat bibliografic
pe Nicolae Paules-cu în primul lor articol privitor la
in-sulină.
Profesorul Nicolae Paulescu pre-zintă în fișa sa bibliografică
un numărimpresionant de lucrări publicate înțară și peste hotare,
astfel< Tratat demedicină ( în colaborare cu E. Lance-reaux),
Paris, vol. I 1903, vol. II 1906,vol. III 1912, vol. IV 1928>
Tratat deFiziologie Medicală, Ed. Vigot, Paris,vol. I 1919, vol. II
1920, vol. III 1921>L’Hypophise du cerveau, 1907>
Trata-mentul febrei, 1916> Acțiunea extrac-tului pancreatic în
sânge la un animaldiabetic> Acțiunea extractului pancrea-tic
injectat în sânge la un animal nor-mal> Influența cantității de
pancreasîntrebuințat pentru a prepara extractulinjectat în sânge la
un animal diabetic>Influența timpului scurs de la injecta-rea
intravenoasă a extractului pancrea-tic la un animal diabetic>
Comunicăriținute la Societatea de Biologie la 23aprilie și 23 iunie
1921> Récherches surle role de pancréas dans
l’assimilationnutritive, în < Archives Internationalesde
Phisiologie, aug. 1921> Diverse pro-cedee pentru introducerea
extractuluipancreatic în organismul unui animaldiabetic, în<
Archives Internationalesde Phisiologie, august, 1923> Le
trait-ment de diabet, în< Presse médicale,1923> Legile lui
d’Ambard și constantalor ureosecretorie sunt eronate, în<Journal
d’Urologie, 1924> Localizareainstinctelor sociale pe scoarța
lobilorfrontali ai creierului, în Archives In-ternationales de
Physiologie, 1931>Traité de Physiologie, 1920.
Bibliografie critică< Lucrări carese referă la contribuția
profesorului Ni-
colae Paulescu la descoperirea insuli-nei< Ian Murray, The
Search for Insulin,în< Scottish Medical Journal, 1969>
IanMurray, Insulin – Credit for its insola-tion, în< British
Medical Journal, 1969>I. Pavel, Le cinquantenaise de la
dé-couverte de l’insuline. La priorité decette découverte> în
< Le diabét, Franța,1970> prof. M. Derot, La Découvertede
l’insuline, în < La Vie Médicale, Paris,1971> prof. H. Bour,
De la découvertede l’insuline et pour servir son histoire,în <
Le Révue du Practicien, Paris, 1972>I. Pavel, The priority of N.
C. Paulescuin the discovery of insulin, Ed. Acade-miei Române,
1976> Barbero et Bruni,Storia del trattamento del Diabete,
Ita-lia, 1979> dr. Bernard Knikht, This man(N. C. Paulescu)
really discovered in-sulin, în < General Practitioner,
Londra,1979> Bliss, The discovery of Insulin –Paulescu este în
mod intenționat ne-dreptățit> Lestradet H., Historique dela
découverte de l’insuline, în < Histoirede Sciences Médicales,
27, 1-8, 1993>C. Ionescu Târgoviște, Insulina. Des-coperirea
medicală aparține românuluiN. C. Paulescu, 1996> C. Ionescu
Târ-goviște, Re-discovery of insulin, Ed.Geneze, București,
1996.
Mircea Pîrlea,Biblioteca Județeană Satu Mare
Bibliografie< • Mladin, Nicolae – Doctrina despreviață a
profesorului Nicolae Paulescu,Editura Periscop, Iași, 1997
• Paulescu, Nicolae C. – Fiziologie fi-losofică, Editura
Anastasia, București,1995
• * * * * * * * * * * - Enciclopedia ma-rilor personalități din
istoria, științași cultura românescă de-a lungul tim-pului, Editura
Geneze, București, 2001
Anul acesta, pe 20 noiembrie,se împlinesc 30 de ani de la
mo-mentul în care a fost adoptată decătre Adunarea Generală a
Naţiu-nilor Unite Convenţia asupraDrepturilor Copilului.
Documentul datează aşadar din1989, ţara noastră asumându-şi
Con-venţia prin adoptarea Legii nr. 18 din1990 pentru ratificarea
Convenţiei cuprivire la drepturile copilului.
Mişcarea de promovare a drep-turilor copilului începe în
1924
Este cel mai amplu document ceocroteşte copiii din întreaga
lume, în-corporând întreg spectrul drepturiloromului – civile,
politice, economice,sociale şi culturale. Scopul este de aasigura
dezvoltarea completă a po-tenţialului copiilor într-o atmosferă
delibertate, demnitate şi justiţie. Practic,mişcarea de promovare a
drepturilorcopilului începe mult mai devreme, în
anul 1924. Atunci, Liga Naţiunilor Uni-te a adoptat Declaraţia
Drepturilor Co-pilului. Documentul a fost elaborat deEglantyne
Jebb, în calitatea sa de fon-datoare a mişcării Salvaţi Copiii
dinMarea Britanie. Însă, Declaraţia de laGeneva privind Drepturile
Copiluluidin 1924 nu avea putere executorie îndreptul
internaţional. Avea un rolorientativ pentru statele membre. În20
noiembrie 1989, Adunarea Gene-rală a ONU a adoptat o versiune
multmai extinsă adăugând zece principii
suplimentare celor cinci care existau.La nici un an distanţă,
Convenţia pri-vind Drepturile Copilului a devenit le-ge
internaţională, mai exact în 2 sep-tembrie 1990. Documentul are 54
dearticole referitoare la nevoile de bazăale copilului de
pretutindeni, dreptulla viaţă, dreptul de a devolta la
maximpotenţialul său, dreptul de a fi protejatde abuz şi
exploatare, dreptul la viaţade familie, la viaţa culturală, socială
şiaşa mai departe. Cele patru principiide bază ale Convenţiei sunt
non-dis-
criminarea, devotamentul faţă de in-teresul superior al
copilului, dreptul laviaţă, supravieţuire şi dezvoltare şi
res-pectul pentru punctele de vedere alecopilului.
1 milion de semnături vor fi înmânate liderilor mondiali în
noiembrie anul acesta
Anul acesta, Organizaţia Unicef in-vită oamenii să semneze o
petiţie princare cere liderilor lumii să îşi reînno-iască
angajamentele şi să pună pe pri-mul plan copiii. Unicef cere
liderilormondiali să se asigure că drepturile co-piilor sunt
respectate. Petiţia ce poatefi semnată de oricine online,
accesândlink-ul http://bit.ly/petitieUNICEF,va fi înmânată
liderilor mondiali înnoiembrie 2019, cu ocazia celei de-a30-a
aniversări a Convenţiei pentruDrepturile Copilului. “Sperăm
capetiţia să fie semnată de 1 milion deoameni din întreaga lume şi
vrem săarătăm că în România ne pasă de drep-turile copilului. Este
ziua în care le dăm
copiilor puterea, încurajându-i să seexprime. Este foarte
important să îi în-trebăm încă de la cele mai mici vârstedespre
ceea ce contează cu adevăratpentru ei, ce le place, ce îşi doresc.
Pu-tem să îi consultăm de la orice vârstă.20 noiembrie este o zi
distractivă, darcu un mesaj serios. Copiii “vor prelua”roluri cu
mare vizibilitate în media,politică, business, sport şi
divertisment,pentru a atrage atenţia asupra provo-cărilor cu care
se confruntă. De aceea,adulţii şi copiii din întreaga lume îşiunesc
vocile în solidaritate cu cei maivulnerabili dintre copii şi
promoveazădrepturile copilului, cum ar fi accesulla
educaţie. Oricine se poate alătura#GoBlue, în semn de
susţinere pentruacţiunile lor”, scrie Unicef pe paginasa de
internet.
Ziua Internaţională a DrepturilorCopilului – 20 noiembrie – ziua
în carese aniversează Concenţia privindDrepturile Copilului, este
acţiunea glo-bală care are loc an de an cu motto-ul“pentru copii,
de către copii”.
Maria V.
Nicolae Paulescu (1869 – 1931)
30 de ani de la adoptarea Conven\iei asupra Drepturilor
CopiluluiUnicef invită oamenii să semneze o petiţie prin care cere
liderilor lumii să îşi reînnoiască angajamentele şi să pună pe
primul plan copiii
150 de ani de la na;terea lui NicolaePaulescu, descoperitorul
insulinei
-
8 septembrie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7
FILA DE PSIHOLOGIE“Dragostea este o forță de nestăpânit. Dacă
încerc[m să ocontrolăm, ne distruge. Dacă încerc[m să o stăpânim,
netransformă în sclavi. Dacă încerc[m să o înțelegem, ne facesă ne
simțitm pierduți și confuzi.” Paulo Coelho
Foarte adesea auzim că rela-țiile necesită muncă. Dar de
undeștim când o relație este doar preamultă muncă? :i c]nd e
momen-tul s[ a;tept[m roadele efortuluidepus? Desigur, nu e u;or
s[g[sim un r[spuns. Dar o întrebareimportantă de luat în
considerarear putea fi< efortul pe care `l de-punem pentru
relație - at]t indi-vidual, c]t ;i al[turi de partenerulnostru -
este eficient? Munca asi-du[ din cadrul unei relații nu artrebui să
fie `mpov[r[toare atâtatimp cât duce la creștere persona-lă.
Atâta vreme cât nu ne așteptăm capartenerul nostru să fie un
suflet pe-reche miraculos care ne ghice;te toateg]ndurile, am putea
anticipa că împăr-tășirea vieții noastre cu un partenersemnificativ
va implica schimbări sem-nificative. Intrăm în relații pentru căne
dorim o schimbare, dar nu știm ni-ciodată cât de mult sau ce tip de
schim-bare va aduce o relație ̀ n via\a noastr[.
Relațiile sunt o călătorie a descoperirii de sine
Când ne simțim provocați într-orelație, am putea considera că
relațianu este potrivită pentru noi. Ne-amputea simți determina\i
;i motiva\i sărenunțăm. Dar este important să reți-nem că o mare
parte din durerea uneirelații provocatoare este disconfortulpe care
îl simțim cu toții atunci cândne confruntăm cu incertitudinea. A
în-cepe o nouă relație înseamnă a porniîntr-o călătorie a
descoperirii de sine.Aceasta presupune venirea față în fațăcu
necunoscutul din noi.
Incapacitatea de gestionare aconflictelor are
repercursiunisevere asupra rela\iei
Maria tinde să se retragă atunci
când se confruntă cu un conflict. Cres-când cu o mamă care avea
o boală min-tală netratată, a observat cum tatăl eia avut tendința
de a evita conflicteleprin retragerea din relație. Ea a perce-put
conflictele lor frecvente ca fiindperturbatoare și
neproductive.
Când a început să se întâlnească cuMatei, ea a avut tendința de
a se retrage,percepând plângerile lui ca fiind ca-pricioase și
nerezonabile. În consecin-ță, Matei se simțea adesea nevăzut
șiabandonat. În cele din urmă, conflic-tele au escaladat până la
rupere.
După o despărțire de un an, au de-cis să mai dea o ;ans[
rela\iei lor, darde data aceasta Matei a insistat ca Ma-ria să
`nceap[ un proces terapeutic.
Prin activitatea ei în terapia individualăși de cuplu, Maria
începe să vad[ dintr-o alt[ perspectiv[ efectele evitării
con-flictelor. A devenit conștientă de cumîl ridiculizează
incon;tient pe Mateiprin comportamentul ei excesiv de do-minator.
Ea își dă seama că demersulei îl face să se simtă prost, controlat
șiapoi respins.
Când Maria află că abordarea eiasupra conflictului este
neproductivă,începe să reevalueze relația părințilorei. Oare mama
ei a fost mereu cea ne-rezonabil[ sau suferința ei de a fi
con-cediată a ajutat-o să-și alimenteze vo-latilitatea emoțională?
Fie c[ relația eicu Matei va continua sau nu, Maria în-vață în mod
clar multe despre ea însăși
și despre modul în care mecanismul eide ap[rare, retragerea, are
un impactnegativ asupra relației sale.
Unde este mai mult[ dureredec]t c];tig, rela\ia estelipsit[ de
perspectiva cre;terii
Sentimentul că depui prea multefort ̀ ntr-o relație este rareori
rezulta-tul unei prea bogate descoperiri de sinesau a unei
schimbări. Epuizarea `n re-la\ie este adesea rezultatul unei
lipsede schimbare< durere fără niciun câștig.Luptele repetitive
fără rezolvare duc lasentimente de deznădejde ;i e;ec.
Mihai o dispre\uie;te pe Elena pen-tru că s-a mutat `n alt ora;
pentru a fi
alături de ea. Calitatea vie\ii lui era maibună în ora;ul s[u
natal și crede că eaar fi trebuit să se ofere să se mute
acolopentru a fi cu el, dar, la vremea respec-tivă, se simțea prea
nesigur în relațiepentru a aborda astfel aceast[ prob-lem[.
De când s-au căsătorit, Elena a fostde acord să se mute din oraș
pentru a-i oferi so\ului ei un context potrivit. Întimp ce se
împachetează pentru a semuta în noua lor casă, Mihai face dinnou o
criz[ despre cât de stresat a tr[itîn acest loc și cât de mult se
resimtedupă ce s-a mutat acolo în primul rând.Elena se simte
vinovată și fără speran-ță.
În terapie, Elena a aflat că Mihaievită să-și exprime nevoile.
Acum faceeforturi speciale pentru a-l determinasă vorbească. Cu
toate acestea, furialui față de trecut rămâne mereu pre-zentă și
aparent irezolvabilă.
Terapia, modalitate de`nv[\are de noi abilit[\i `nrezolvarea
problemelor
Când avem parte de conflicte re-petitive și nu ajungem la o
solu\ionarea lor, ar trebui să luăm în considerareterapia pentru a
învăța noi modalitățide abordare a conflictelor noastre.
Ma-joritatea cuplurilor au apelat la terapiade cuplu doar ca ultimă
soluție, dupăce au adunat resentimente considera-bile. Acest
surplus de negativitate facedificilă găsirea bun[voin\ei
necesarepentru a crea o atmosferă de compa-siune și înțelegere
indispensabil[ pen-tru a ajunge la noi acorduri.
Ca ;i o concluzie, problemele aparmereu pe parcursul rela\iilor
intime.Dacă apar dificultăți, dar le abordămactiv și le abord[m ca
pe ni;te contextede `nv[\are, cel mai probabil suntempe un drum
bun.
Sursa<https
-
8 Informa\ia de Duminic[/8 septembrie 2019
Despărțirile sunt dureroasepentru oricine, inclusiv pentru
ve-detele de la Hollywood.
Într-un interviu, Brad Pitt, învârstă de 55 de ani, recunoaște
cădupă despărțirea de Angelina Joliea avut nevoie de ajutor
specializat.Mai exact, el a fost nevoit să meargăla Alcoolicii
Anonimi timp de unan.
„Am luat lucrurile așa cum au ve-nit, așa că am renunțat la
băutură. Săîi ai alături pe toți acești bărbați, carestau lângă
tine, sunt sinceri și deschișiîntr-un mod în care eu nu sunt. Era
unloc sigur în care nimeni nu te judeca.”
În ciuda notorietății de care se bu-cură Brad Pitt, niciunul
dintre cei cucare a fost în acest grup de sprijin pen-tru
dependenții de alcool, nu a povestitpresei nimic din ceea ce Brad a
spus.„A fost chiar o ușurare pentru mine săîmi expun toate părțile
negative în fața
lor”, a declarat Brad Pitt.În anul 2017, Brad Pitt a
declarat
pentru GQ Style faptul că încă din liceus-a confrunat cu
dependența de alcool.„Fugeam de propriile sentimente. Suntfericit
că acum am scăpat de asta. Darîn ultimul an, lucrurile nu au stat
chiarașa. Am băut prea mult. Și a devenit oproblemă. Și mă bucur că
a trecut ju-mătate de an de când n-am mai băut.”
Brad Pitt a mai vorbit și despre fa-milia lui, dar și cum
reușește să facăfață problemelor. „Aveam probleme înfamilie.
Adevărul este că noi toți neconfruntăm cu tristețe, durere și
pier-deri. Ne petrecem foarte mult timp as-cunzând asta, dar de
fapt, este în tine.Așa că, deschide-ți sufletul.”
Odată cu înaintarea în vârstă, el aînceput să aprecieze mult mai
mult ne-cesitatea de a-și asuma latura vulnera-bilă, dar și de a
recunoaște momentelegrele prin care trece. „În anii ’90,
toatăatenția era îndreptată asupra mea. A
fost chiar inconfortabil pentru mine.Am devenit un singuratic și
m-am ne-glijat.”
„Sunt recunoscător pentru faptulcă am fost capabil să fac
lucrurile pecont propriu. Pare o negare a acesteipărți mai slabe
care se află în tine, caretrece prin probleme, chiar dacă estevorba
despre stări normale, pe care toțile simțim la un moment dat. Cu
sigu-ranță cred că nu poți să ajungi să te cu-noști cu adevărat
până când nu vei ac-cepta toate aceste lucruri”, a mai spusBrad
Pitt. Despărțirea dintre Brad Pittși Angelina Jolie a uimit pe
toată lumea.Cei doi au decis să se despartă în anul2016. După
separare, ei au hotărât sănu se mai implice în alte proiecte
decinematografie o perioadă de timp, cisă se ocupe de creșterea
celor șase copiipe care îi au împreună, Maddox, Pax,Zahara, Shilo,
Knox și Vivienne. Acum,Brad Pitt joacă rolul lui Roy
McBride,într-un nou film, “Ad Astra”.
Brad Pitt recunoa;te c[ a avut nevoie de ajutor dup[
desp[r\irea
de Angelina Jolie
Justin Bieber a făcut câteva de-clarații extrem de sincere
despreproblemele cu care se confruntă, in-clusiv depresie,
anxietate și ADHD.~n vârstă de 25 de ani, el se num[r[printre
vedetele care a vorbit desprece înseamnă faimă, dar și
efectelenegative pe care le-a avut asupra vie-ții sale
personale.
Cântărețul a postat pe Instagram unmesaj în care povestește cum
s-a reflec-tat faima asupra vieții sale, încă de lavârsta de 13
ani, cum a fost să creascăîntr-o familie instabilă, dar mai ales
cuma fost să aibă la îndemână totul.
În același timp, el a fost și extrem desincer cu privire la
consumul de droguri,care l-a afectat la vârsta de 19 ani. El aspus
că „s-a folosit de toate relațiile pecare le-a avut” și era
„nerespectuos cufemeile.”
„Eram revoltat și nervos”, a scris el.M-am distanțat de toată
lumea care măiubea și mă ascundeam, devenim pre-cum o fantomă.
Credeam că nu mă voimai schimba. Nu am crescut într-o fa-milie
stabilă, părinții mei erau despărțițiși nu aveau bani, erau încă
tineri și re-beli”, a explicat el. „Pe măsur[ ce mă fo-loseam de
talentul meu și deveneamfoarte cunoscut, totul s-a întâmplat
des-tul de repede, în doar doi ani. Toată viațamea s-a
schimbat.”
Justin a fost sincer și în legătură cucopilăria pe care a
avut-o, problemeleși frustrările pe care le-a avut, dar și câtde
des își amintea cât este grozav în ceeace face. „Am pornit de la un
tânăr de 13ani dintr-un oraș mic, la o persoană iu-bită și dorită
de toată lumea.”
El a mai spus că niciodată nu a știutcum să gestioneze faima pe
care a avut-
o și responsabilitatea care a venit dupăea<
„Toată lumea făcea orice pentru mi-ne, așa că niciodată nu am
învățat lu-crurile fundamentale. La 18 ani, nuaveam
responsabilități, aveam milioanede dolari și acces la orice îmi
doresc.Este înspăimântător pentru oricine. La20 de ani, am făcut
mai multe alegerinepotrivite și am fost atât cel mai iubitși adorat
de oameni, cât și cel mai jude-cat și urât din lume.”
În ciuda tuturor problemelor, el și-a găsit sprijinul în oameni,
inclusiv însoția lui, Hailey Baldwin, care l-a încu-rajat să meargă
mai departe.
„Am o mulțime de bani, haine, ma-șini, premii, reușite, și
totuși nu eramîmplinit. Mi-a luat mult să repar toateacele decizii
pe care le-am luat și relațiilepe care le-am avut. Din fericire,
Dum-nezeu m-a binecuvântat cu oameni ex-traordinari care mă iubesc
pentru ceeace sunt.
Acum, am parte de cea mai bunăperioadă din viața mea<
mariajul. Ceeace este minunat, nebunesc, dar și o
nouăresponsabilitate pentru mine. Învețicum să fii răbdător, să ai
încredere, săfaci compromisuri, să fii bun, iar toateastea te fac
să fii un bărbat mai bun.”
O sursă a declarat pentru People fap-tul că Justin s-a
confruntat și cu depre-sia< „Pentru prima dată, el vorbește
des-pre nevoile pe care le are. El are și unsprijin incredibil din
partea lui Hailey,soția lui. Ea este acolo pentru el, îl înțe-lege
și este mereu pregătită să îl ajute.El realizează cât de norocos e
să o aibăalături.”
Justin Bieber și Hailey Baldwin sepregătesc de cununia
religioasă, care vaavea loc luna viitoare.
Justin Bieber vorbe;te deschis despre
consumul de droguri
După un turneu de 2 ani, Ed Sheerana anunțat că va lua o pauză
printr-unmesaj emoționant.
În ultimul concert din turneul Divi-de, Ed Sheeran a anunțat că
va face opauză în carieră. „Așa cum poate știțisau nu, am fost în
turneul Divide pentrumai bine de doi ani și astăzi este ultimazi.
Este un sentiment dulce-amărui înaceastă privință”, a spus artistul
mulțimiidin Ipswich, Anglia, potrivit The Sun.„Iubesc că voi
sunteți aici și încheiemtotul în Ipswich. Acesta va fi ultimul
meuconcert pentru 18 luni probabil. Am cân-tat în întreaga lume.
Glastonbury, Sta-dionul Wembley. Toate aceste locuri in-credibile,
America, Noua Zeelandă, Aus-tralia, America de Sud – a fost ceva
ui-mitor. Mi s-a spus înainte să vin că amcântat în fața a nouă
milioane de oamenidin întreaga lume. Este cel mai mare tur-neu”, a
adăugat artistul.
Ed Sheeran a continuat spunând cătotul se simte de parcă ar fi o
despărțirede iubita cu care ai fost ani de zile. „Sunăciudat, dar a
fost un turneu lung. Mul-țumesc tuturor celor care mi-au dat
oșansă. Aceasta este ultima mea melodie.Am scris-o când aveam 15
ani. Să ne re-vedem în câțiva ani. Vă mulțumesc”, le-a spus Ed
fanilor prezenți la concert.
Artistul a vorbit despre această pauzăși pe Instagram, unde a
detaliat expe-riența din turneul Divide. „9 milioanede oameni, 893
zile, 46 de țări, 175 deorașe, 260 de show-uri, 268 de echipe,
193265 de mile călătorite, 2 mâini rupte,3 căsătorii, 4
bebeluși. Ce călătorie inci-tantă a fost acest turneu. Întregul
procesde scriere a albumului a început în 2015,a fost înregistrat
în 2016, a fost promovatși apoi pregătit pentru a fi cântat
pentruvoi. Este atât de ciudat să se încheie și sămergem mai
departe”, a scris Ed Shee-ran.
Acesta nu a uitat să le mulțumeascăîncă o dată tuturor celor
care l-au ajutat.„Mulțumesc tututor celor implicați întot acest
proces pentru Divide, tuturorcelor care m-au ajutat să fac
albumul,celor care m-au ajutat să îl promovez,fanilor care l-au
ascultat și au venit săne vadă, acest lucru nu ar fi fost
posibil
fără voi. Cel mai mult îmi doresc să mul-țumesc echipei
incredibile din turneu,membri care au renunțat la viețile lorpentru
2 ani și jumătate pentru a mă aju-ta să îmi ating visul. Vă
mulțumesc pen-tru munca depusă și pentru prieteniaconstantă.
Turneul Divide – 2017-2019.În mod oficial cel mai mare turneu
dintoate timpurile, atât de ciudat să zic asta,și am
supraviețuit!”
Ulterior, artistul a explicat că estevorba doar despre o pauză
și nicidecumdespre o retragere definitivă. „Nu mă re-trag, presa
este prea dramatică. Voi avea18 luni să fac un nou album și să îmi
pe-trec timpul cu pisicile mele”, a postatacesta pe Instagram
Stories.
Ed Sheeran a anun\at c[ va face o pauz[ în carier[�