-
Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr.
10 – iulie 2019 12 pagini Se distribuie GRATUIT
Proiecte cculturale dde mmilioanede eeuro iimplementate de
CConsiliul JJudeþeanConsiliul Judeþean Iaºi are în implementare
proiecte culturale în valoare totalã de 6,5 milioane de euro ºi în
evaluare proiecte de 4 milioane de euro. PAGINA 5
AAffaacceerrii rroommâânneeººttii ccuu bbaannii
eeuurrooppeennii
Prin programele Start up Yourself ºi ReConnect Diaspora, care
susþinantreprenoriatul la nivelul regiuniiNord-Est, dezvoltate de
AsociaþiaIntercomunitarã Euronest, al cãreimembru fondator este
ConsiliulJudeþean Iaºi, au fost deschise 76 de noi firme ºi create
226 de locuride muncã. PAGINA 3
JJuuddeeþþuull IIaaººii,, pprriimmaauunniittaattee
aaddmmiinniissttrraattiivv-tteerriittoorriiaallãã
ccaarreeiimmpplleemmeenntteeaazzããAAggeennddaa 22003300La nivelul
judeþului Iaºi au fost adopta-te drept direcþii strategice pentru
pla-nul local al „Agenda 2030” prevenireaºi combaterea violenþei
împotrivafemeilor , asigurarea participãrii echili-brate ºi
efective a femeilor ºi a egalitã-þii de ºanse la ocuparea
posturilor deconducere la toate nivelurile, continua-rea reducerii
disparitãþilor salarialeîntre femei ºi bãrbaþi. PAGINA 10
Radu - Ionel Ursanu:„Accesarea de fondurieste o prioritate
strategicãla Consiliul Judeþean”
Iulian Tãrãboanþã: „ªcoalanu reuºeºte sã-i pregãteascã pe tineri
pentru piaþa muncii”
Consilierii judeþeni, la raport
PAGINA
4
PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 -
PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinnaa 44 -
CCoonnssiilliieerrii jjuuddeeþþeenniiPPaaggiinnaa 55 -
PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinniillee 66-77 -
PPrrooiieecctteePPaaggiinnaa 88 -
AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittããþþii
ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJ
PPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa
1122 - DDeessttiinnaaþþiiii
PPrrooggrraammuull NNaaþþiioonnaallddee DDeezzvvoollttaarree
LLooccaallããîînn jjuuddeeþþ ((IIVV))În cadrul PNDL II, judeþul Iaºi
a primit peste830 de milioane de lei, fiind semnate 224de contracte
de finanþare pentru moderniza-rea, reabilitarea, dotarea sau
construcþia deºcoli, grãdiniþe, creºe ºi dispensare, moder-nizarea
de drumuri comunale ºi judeþene,reabilitarea de poduri ºi
înfiinþarea de reþelede apã ºi canalizare. PAGINA 11
ªªccoollii ssppeecciiaallee,,rreezzuullttaattee
ssppeecciiaallee
PAGINA 8
IIeeººeeaannccaa SSaabbiinnaaªªttiirrbbuu,,
ccaammppiiooaannããbbaallccaanniiccãã!!
PAGINA 9
Investiþii dde ppeste zzece mmilioanede llei ppentru îînchiderea
centrelor dde pplasamentDirecþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi
Protecþia Copilului,aflatã în coordonarea Consiliului Judeþean, are
în implementaretrei proiecte, care se adreseazã persoanelor
instituþionalizate, acãror valoare depãºeºte zece milioane de lei.
PAGINA 3
Iaºul mizeazã pemodernizarea drumurilorjudeþene!
Fapt cconfirmat, CConsiliul JJudeþean Iaºul iinvesteºte ddin cce
îîn cce mmai mmult îîn vederea mmodernizãrii îîntregii rreþele dde
ddrumuri judeþene, ccare mmãsoarã ppeste 11.000 dde kkilometri. ÎÎn
mmomentul dde faþã sse llucreazã iintens ppe ccinci ddrumuri
jjudeþene, aalte ccâteva ddrumuri uurmând a ffi ffinanþate îîn
pperioada iimediat uurmãtoare! PAGINILE 6-7
Consiliul Judeþean investeºte masiv în spitalele ieºene
Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu”, printre
cele mai moderne din lume!* Spitalul de Neurochirurgie „Prof.dr. N.
Oblu” din Iaºi are cel mai modern sistem de serioangiografiebiplanã
din România * pentru achiziþionarea angiografului de ultimã
generaþie, de tip Biplan Infinix-i,Consiliul Judeþean Iaºi a alocat
suma de 1,5 milioane de euro * medicii au alcãtuit deja o listã cu
peste 70 de pacienþi care necesitã o expertizã cu serioangiograful
nou achiziþionat * tot la Spitalulde Neurochirurgie de la Iaºi va
fi achiziþionat ºi un aparat Gamma Knife * anual, folosind acest
aparat,la spitalul ieºean vor fi trataþi aproximativ 450 de
pacienþi PAGINA 2
Noi echipe în liga judeþeanã de fotbal
Moldova Cristeºti, fãrã drept depromovare în urmãtorii trei
ani!* pentru sezonul 2019-2020 din Liga a V-a judeþeanã de fotbal,
care va debutaîn luna august, ºi-au anunþat participarea echipele
din Podu Iloaiei, Cozmeºti ºiValea Lupului * deoarece nu a avut
Certificatul de Identitate Sportivã (CIS) ºi nus-a putut prezenta
la barajul pentru promovarea în liga a treia, Moldova Cristeºti nu
va mai avea drept de promovare în urmãtorii trei ani PAGINA 9
-
iulie 2019www.icc.ro [email protected] ¸
Cel mmai pperformant ssistemde sserioangiografie bbiplanãdin
llume, lla NNeuro
Designul inovator ºi dotãrile de caredispune echipamentul oferã
cadrelormedicale acces optim la pacient ºi obþi-nerea unei
calitãþii superioare a imaginii,necesarã în neurochirurgia
intervenþiona-lã. Medicul poate pune astfel un diag-nostic corect
care conduce la prescriereaunui tratament adecvat afecþiunii.
„„EEsstteeuunn aappaarraatt ddee uullttiimmãã ggeenneerraaþþiiee
ccuu oo mmoo-bbiilliittaattee ffooaarrttee mmaarree aa
bbrraaþþeelloorr ccaarree ppeerr-mmiittee uunn aacccceess
ffaacciill llaa ppaacciieenntt ººii aacchhii-zziiþþiiaa
rraappiiddãã aa iimmaaggiinniilloorr îînn ttiimmppuull
pprroo-cceedduurriilloorr
nneeuurrooiinntteerrvveennþþiioonnaallee..
AAcceessttaannggiiooggrraaff eessttee uunn eecchhiippaammeenntt
bbiippllaann ccaarreeppeerrmmiittee vviizzuuaalliizzaarreeaa
lleezziiuunniilloorr
vvaassccuullaarreeccrraanniioocceerreebbrraallee ººii
ssppiinnaallee ddiinn mmaaii mmuulltteeuunngghhiiuurrii
ssiimmuullttaann.. AAssttffeell,, ccrreeººttee
ssiigguurraann-þþaa,, ssccaaddee dduurraattaa eeffeeccttuuããrriiii
pprroocceedduurriiii ººiiccaannttiittaatteeaa ddee rraaddiiaaþþiiii
eemmiissee ppeennttrruu ddiiaagg-nnoossttiicc,, ddeeccii
eexxppuunneerreeaa llaa rraaddiiaaþþiiii aattââttppeennttrruu
ppaacciieenntt ccââtt ººii ppeennttrruu
ppeerrssoonnaalluullmmeeddiiccaall eessttee mmaaii mmiiccãã””, a
afirmat dr.Nicolae Dobrin, medic primar la Spitalulde
Neurochirurgie.
Sistemul angiografic poate fi folositatât în patologia
neurovascularã adultã,cât ºi pentru cea pediatricã. Echipamen-tul
Biplan Infinix-i permite o vizualizarefoarte bunã a celor mai mici
vase ºi adispozitivelor intervenþionale. Aparatulasambleazã mai
multe imagini ºi lereproduce ca fiind una singurã, pentru apermite
o evaluare vizualã mai clarã. „„LLaa
IIaaººii aavveemm aaccuumm uunniiccuull ssiisstteemm ddee
aacceessttggeenn ddiinn RRoommâânniiaa,, cceell mmaaii
ppeerrffoorrmmaannttssiisstteemm ddee
sseerriiooaannggiiooggrraaffiiee bbiippllaannãã ddiinnlluummee
eexxiisstteenntt llaa oorraa aaccttuuaallãã..
ÎÎnncceeppâânnddddiinn lluunnaa aauugguusstt vvaa iinnttrraa
eeffeeccttiivv îînn uuttiilliizzaa-rree îînn cclliinniiccãã
ppeennttrruu ppaacciieennþþiiii ccuu
ppaattoollooggiiiiccoommpplleexxee,, vvaassccuullaarree,, llaa
nniivveelluull ccrreeiieerruulluuiiººii aa mmããdduuvveeii
ssppiinnããrriiii.. ÎÎnn ccaazzuull aanneevvrriiss-mmeelloorr,,
mmoorrttaalliittaatteeaa eessttee ddee 5500 llaa ssuuttãã
ddaarrccuu aacceesstt ssiisstteemm ppuutteemm iinntteevveennii
rraappiidd ººiippuutteemm ssaallvvaa ppaacciieennþþiiii””, a spus
dr. LucianEva, managerul Spitalului de Neurochi-rurgie „Prof. dr.
N. Oblu”.
„„LLaa SSppiittaalluull ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee ssee
ffaacceemmeeddiicciinnãã ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã llaa
nniivveelluull cclliinnii-cciilloorr ddee rreennuummee ddiinn
lluummee,, ddaarr ppeennttrruuaassttaa,, eessttee nneevvooiiee ddee
cceellee mmaaii mmooddeerrnneetteehhnnoollooggiiii.. AAvveemm
ccaaddrree mmeeddiiccaallee bbiinneepprreeggããttiittee ººii îînn
cceeeeaa ccee pprriivveeººttee rroobboottiiccaa,,ddoommeenniiuu
ccaarree ccâ⺺ttiiggãã ttoott mmaaii mmuulltt tteerreennººii
ffããrrãã ddee ccaarree nnuu ssee vvaa mmaaii ppuutteeaa
lluuccrraanniiccii îînn mmeeddiicciinnãã.. ÎÎnncceerrccããmm ssãã
þþiinneemm ppaassuullccuu ttoott ccee eessttee nnoouu,,
ppeennttrruu bbiinneellee ppaacciieenn-
þþiilloorr.. PPuutteemm ssppuunnee aaccuumm,, ccãã îînn uurrmmaa
iinnvveessttiiþþiiiilloorr ffããccuuttee
îînnmmooddeerrnniizzaarreeaa ssppiittaalluulluuii
ddeeNNeeuurroocchhiirruurrggiiee ººii îînn aappaarraattuurrããvviinn
ppaacciieennþþii ddiinn ttooaattãã þþaarraa ppeenn-ttrruu aa ssee
ttrraattaa aaiiccii””, a declaratpreºedintele Consiliului Jude-þean
Iaºi, Maricel Popa.
Dispozitivul medical a fost montat într-o camerã specialã cu
pereþi deplumb. Sistemul de comandã al aparatu-lui a fost instalat
de o echipã formatã dinspecialiºti români ºi greci.
Medicii au alcãtuit deja o listã cu peste 70 de pacienþi care
necesitã o expertizã cu serioangiograful nou achiziþionat.
Suma investitã de C.J. în achiziþia sis-temului Biplan Infinix-i
va putea fi recu-peratã de la Uniunea Europeanã.
Aparat GGamma KKnife, lla IIaºiTumorile cerebrale vor putea fi
tratate
fãrã intervenþie chirurgicalã la SpitalulClinic de Urgenta
„Prof. Dr. NicolaeOblu” din Iaºi.
Unitatea medicalã va fi dotatã cu unechipament de ultimã
generaþie, GammaKnife ºi va deveni astfel singura dinRomânia care
va deþine cel mai recentmodel al acestui aparat.
Consiliul Judeþean va aloca suma de20.275.000 lei pentru
achiziþionarea apa-raturii ºi 93.000 de lei pentru
amenajareaspaþiului necesar.
Tratamentul cu Gamma Knife este o for-mã de radiochirurgie care
permite fasci-culelor formate din raze extrem de con-centrate de
radiaþii sã fie conduse direct laleziune, fãrã a afecta þesutul
sãnãtos. „„EEsstteemmoommeennttuull ooppoorrttuunn ppeennttrruu
aacchhiizziiþþiioonnaarreeaaaacceessttuuii aappaarraatt..
CCoolleeccttiivvuull mmeeddiiccaall ppee ccaarreeîîll aavveemm llaa
SSppiittaalluull ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee aaaattiinnss
mmoommeennttuull ddee mmaattuurriittaattee
pprrooffeessiioonnaa-llãã.. AAvveemm aaccuumm
ssppeecciiaalliiººttiiii,, ooaammeenniiii ddeeddii-ccaaþþii ººii
ffooaarrttee bbiinnee pprreeggããttiiþþii,, ccee ppoott
îînnþþeelleeggeeººii aapplliiccaa rroobboottiiccaa.. EExxiissttãã
ppeessttee 44000000 ddeeaarrttiiccoollee ddee
ssppeecciiaalliittaattee ccaarree
ddeemmoonnssttrreeaazzããeeffiicciieennþþaa ººii
eeffiiccaacciittaatteeaa aacceesstteeii mmooddaalliittããþþiiddee
rraaddiioocchhiirruurrggiiee””, a spus dr. Lucia Eva,managerul
Spitalului de Neurochirurgie„Prof dr. Nicolae Oblu”.
În cazul tumorilor cerebrale, GammaKnife eliminã necesitatea
operaþiei tradi-þionale. Intervenþia nu presupune spitaliza-rea
pacientului, nu prezintã complicaþii ºise face fãrã anestezie
generalã. Pacienþiise pot întoarce la activitãþile cotidieneimediat
dupã procedurã. „„PPaacciieennttuull eesstteessuuppuuss uunnuuii
ffaasscciiccuull ddee rraazzee þþiinnttiittee,, ddee
ttiippuullGGaammmmaa.. EErrooaarreeaa aacceessttuuii
ddiissppoozziittiivv eessttee ddee00,,11 mmmm,, lluuccrreeaazzãã
ccuu mmaarree ffiinneeþþee.. PPaattoolloo-ggiiiillee llaa ccaarree
aarree aapplliiccaabbiilliittaattee ssuunntt ddiivveerrssee..PPoott
ffii ttrraattaattee ttuummoorrii cceerreebbrraallee ddee
ttooaatteettiippuurriillee,, ddee ppâânnãã llaa 44
cceennttiimmeettrrii.. NNuu mmaaiieessttee nneevvooiiee ddee
iinntteerrvveennþþiiii cchhiirruurrggiiccaallee,,ccããccii
ttuummoorriillee ssuunntt iirraaddiiaattee.. TTrraatteeaazzãã
mmaall-ffoorrmmaaþþiiii aarrtteerroovveennooaassee ººii
vvoorrbbiimm aaiiccii ddeeaanneevvrriissmmee,, ddee
nneevvrraallggiiii,, bbooaallaa PPaarrkkiinnssoonnppooaattee ffii
ttrraattaattãã pprriinn rraaddiioocchhiirruurrggiiee ººii
mmuulltteeaalltteellee””, a mai precizat dr. Lucian Eva.
Nefiind nevoie de incizie, utilizareaacestui ”cuþit”( knife) cu
192 de fascicu-le individuale cu raze gama convergenteare ca
avantaj eliminarea efectelor secun-dare cum ar fi sângerarea sau
infecþia.
Rezultatele variazã în funcþie de tipul deleziune, de
localizarea ºi mãrimea aceste-ia, însã studiile aratã cã operaþia
cu Gam-ma Knife este foarte eficientã ºi pentrumetastazele
cerebrale, meningiom ºineurinomul de acustic, o disfuncþie
anervului facial pentru care aceastã proce-durã are rezultat de 97%
de control atumorii. În plus, dispozitivul Gama Knifeeste un aparat
combinat care are ºi untomograf încorporat. Tehnologia este
uti-lizatã pe plan mondial de aproximativ 10ani. „„SSuunntt 332277
ddee aassttffeell ddee aappaarraattee îînn ttooaa-ttãã lluummeeaa..
ÎÎnn RRoommâânniiaa eexxiissttãã ddooaarr llaa
BBuuccuu-rreeººttii,, iiaarr uunn aalltt eecchhiippaammeenntt
ccaarree aarr ffii cceellmmaaii aapprrooppiiaatt ddee þþaarraa
nnooaassttrrãã eessttee llaa AAccii-bbaaddeemm,, uunnddee oo
eexxppuunneerree ccoossttãã 77..550000 ddeeeeuurroo.. LLaa
IIaaººii,, aacceellaaººii ttrraattaammeenntt vvaa
ffiiddeeccoonnttaatt ddee CCaassaa ddee AAssiigguurrããrrii””, a
maispus dr. Eva.
* Spitalul de Neurochirurgie „Prof.dr. N. Oblu” din Iaºi are
celmai modern sistem de serioangiografie biplanã din România *
pentru achiziþionarea angiografului de ultimã generaþie, de
tip Biplan Infinix-i, Consiliul Judeþean Iaºi a alocat suma de
1,5milioane de euro * medicii au alcãtuit deja o listã cu peste
70de pacienþi care necesitã o expertizã cu serioangiograful
nouachiziþionat * tot la Spitalul de Neurochirurgie de la Iaºi va
fi
achiziþionat ºi un aparat Gamma Knife * anual, folosind
acestaparat, la spitalul ieºean vor fi trataþi aproximativ 450
de
pacienþi * tratamentele vor fi decontate de Casa de
Asigurãri
Consiliul Judeþean investeºte masiv în spitalele ieºene
Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. NicolaeOblu”, printre cele
mai moderne din lume!
-
iulie 2019www.icc.ro [email protected] PROIECTE EUROPENE23
Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia
Copilului,
aflatã în coordonareaConsiliului Judeþean,
are în implementare treiproiecte, care se adreseazã
persoanelor instituþionalizate,a cãror valoare depãºeºte
zece milioane de lei
Documentele sociale europene stipu-leazã cã centrele de tip
redidenþial nuvor mai putea funcþiona începând culuna ianuarie 2021
în actuala organizare.Astfel, prin acordul de parteneriat aprobat
deComisia Europeanã pentru perioada 2014-2020, România ºi-a asumat
furnizarea deservicii integrate de sprijin la nivelul comu-nitãþii,
care sã reprezinte o alternativã la insti-tuþionalizare.
Pentru îndeplinirea angajamentelor luate,în cadrul Programului
Operaþional Regional(POR), unul dintre obiective îl
reprezintãconstruirea ºi dotarea de case de tip familialunde vor fi
îngrijite persoanele preluate dincentrele de tip rezidenþial care
urmeazã a fiînchise ºi pentru care nu au putut fi identifi-cate
alte soluþii de îngrijire în familie.
Astfel, în vederea închiderii CentruluiRezidenþial „Bogdana” de
la Bogdãneºti ºiasigurarea de mãsuri alternative aºa cumprevede
legislaþia UE, se construiesc 4 casede tip familial ºi se
reabiliteazã clãdirea încare va funcþiona un centru de zi.
Proiectuleste finanþat prin Programul Operaþional
Regional 2014-2020, „Creºterea graduluide acoperire cu servicii
sociale” cu un bugetde 5.497.998,71 lei din care
finanþareanerambursabilã este de 4.430.274,00 lei.
Sprijin ppentru ccopii, pãrinþi ººi oocrotitori
Principalul obiectiv al proiectului îl repre-zintã asigurarea
unor servicii sociale în sistemapropiat de nevoile copiilor, ca
urmare adezinstituþionalizãrii acestora ºi închideriicentrelor de
plasament de tip rezidenþial. Fie-care dintre cele 4 imobile va
gãzdui câte 12copii ºi tineri de vârstã ºcolarã, pe
perioadamenþinerii mãsurii de protecþie specialã, cuasigurarea
tuturor serviciilor legate de bunadezvoltare a acestora, asigurarea
condiþiilorde locuit de bunã calitate, decente ºi asemã-nãtoare
mediului familial, acces la educaþia
informalã ºi non-formalã, în vederea asimilã-rii cunoºtintelor
ºi deprinderilor necesaredobândirii autonomiei conform vârstei ºi
inte-grãrii sociale. Actuala clãdire a centrului de laBogdãneºti va
fi complet reabilitatã, moderni-zatã ºi dotatã, în vederea
schimbãrii destina-þiei din centrul de servicii sociale în centru
dezi. Investiþiile ºi dotãrile propuse prin acestproiect promoveazã
respectarea drepturilorcopiilor, dezvoltarea ºi bunãstarea
acestora,satisfacerea nevoilor ºi accesului universal laservicii
avându-se în vedere necesitatea de aveni în întâmpinarea nevoii de
creºtere a cali-tãþii tuturor serviciilor furnizate copiilor,
conti-nuarea tranziþiei de la îngrijirea instituþionalã laîngrijire
comunitarã, în vederea preveniriiexcluziunii sociale. Menirea
viitorului centrude zi va fi aceea de a pregãti ºi sprijini
reinte-grarea copilului în familie, prin asigurarea
consilierii psiho-sociale ºi a suportului emo-þional, acordarea
de sprjin pentru dezvoltareaabilitãþilor pentru viaþa independentã,
reinte-grare familialã ºi comunitarã, orientare vocaþi-onalã pentru
copii ºi consiliere psiho-socialãºi sprijin pentru pãrinþi ºi
ocrotitori. În prezent,în cadrul Centrului Rezidential
„Bogdana”sunt ocrotiþi 54 de copii ºi tineri, cu vârstecuprinse
între 4 ºi 22 ani. În urma evaluãriimedicale, psihopedagogice,
sociale ºi psiho-logice, 6 tineri cu vârsta peste 18 ani
vorbeneficia de integrare socioprofesionalã.
ªapte llocuinþe pprotejate, la GGropniþa, Scobinþi ººi
HHârlãu
Pentru restructurarea Centrului de Recupe-rare ºi Reabilitare
Neuropsihiatricã Hârlãu, ºia integrãrii persoanelor adulte cu
dizabilitãþi,
în cadrul proiectului „Dezinstituþionalizare ºiintegrare
comunitarã”, în comuna Gropniþavor fi construite ºi dotate trei
locuinþe prote-jate, cu o capacitate de ºase locuri fiecare ºiun
centru de zi pentru persoane cu dizabili-tãþi. În acest sens, prin
Programul de InteresNaþional au fost alocate fonduri de
2.000.709lei care vor fi folosite pentru a face tranziþia dela
instituþiile rezidenþiale de tip vechi la meto-de moderne de
îngrjire. Vechea ºcoalã dinGropniþa, în prezent un imobil
dezafectat, vafi reabilitatã ºi modernizatã, aici amenajându-se un
centru de zi modern, de care vor bene-ficia persoanele adulte cu
dizabilitãþi care vorfi dezinstituþionalizate din centrul
rezidenþialprecum ºi cele din comunã ºi din localitãþilelimitrofe
cãrora în prezent nu li se oferã servi-cii care sã previnã
instituþionalizarea.
Alte patru locuinþe protejate ºi un centru dezi pentru persoane
cu dizabilitãþi vor fi înfiinþa-te la Scobinþi ºi Hârlãu în cadrul
proiectului„Restructurare ºi inovare pentru o
comunitateintegrativã”. Finanþat prin Programul de Inte-res
Naþional „Înfiinþarea de servicii sociale detip centre de zi,
centre respiro/centre de crizãºi locuinþe protejate în vederea
dezinstituþio-nalizãrii persoanelor cu dizabilitãþi aflate
îninstituþii de tip vechi ºi pentru prevenirea insti-tuþionalizãrii
persoanelor cu dizabilitãþi dincomunitate”, proiectul beneficiazã
de unbuget total de 2.552.622 lei. Sumele vor fialocate construirii
imobilelor care vor adã-posti un numãr de 24 persoane cu
dizabilitãþiºi reabilitãrii ºi modernizãrii unei clãdiri pusãla
dispoziþie de cãtre Primãria Hârlãu, în vede-rea înfiinþãrii unui
centru de zi de care sãbeneficieze persoanele cu handicap din
loca-litate ºi comunele apropiate.
Investiþii de peste zece milioane de leipentru închiderea
centrelor de plasament
În conturile societãþilor nou-înfiinþate aintrat deja prima
tranºã de finanþare, adicã75 la sutã din valoarea planurilor de
afaceri.„„CCeellee ddoouuãã pprrooiieeccttee aauu îînncceeppuutt
îînn 22001177 ººiissee vvoorr ffiinnaalliizzaa îînn 22002211.. AAmm
aavvuutt uunn nnuummããrrffooaarrttee mmaarree ddee
ppaarrttiicciippaannþþii iiaarr ccoonnccuurreennþþaa aaffoosstt
bbiinneevveenniittãã.. MMuullþþii aannttrreepprreennoorrii aauu
ddaattssttaarrttuull aaffaacceerriilloorr,, aauu ddeejjaa ººii
aannggaajjaaþþii aaººaa ccãã,,aaccuumm,, aajjuuttoorruull
nnoossttrruu vviinnee îînn sseennssuull pprroo-mmoovvããrriiii aa
cceeeeaa ccee pprroodduucc aacceessttee ffiirrmmee””, aspus Alina
Popa, directorul Euronest.
Prin Programul Start up Yourself, 47 deafaceri sunt finanþate cu
suma de7.133.568 lei (148.616 lei fiecare).
În luna iunie, 30 de beneficiari au primitprima tranºã din sumã,
urmând ca la înce-putul lunii august ºi restul de 17 beneficiarisã
regãseascã banii în conturi.
Deºi prin proiect s-a intenþionat crearea a96 locuri de muncã în
noile firme, au fostangajate cu 42 mai multe persoane.
Cele mai multe afaceri au fost înfiinþateîn judeþul Iaºi - 26.
Urmeazã judeþul Neamþ
cu ºapte firme, Bacãu cu ºase firme,Suceava cu patru , Vaslui cu
trei ºi Botoºanicu douã firme.
Cel mmai ttânãr pparticipantla pproiect aare 119 aani
Antreprenorii care au înfiinþat firme cubani europeni prin
intermediul celor douãprograme ºi-au prezentat noile afaceri.
Constantin Obreja are 24 de ani ºi esteacum propriul sãu ºef.
Este absolvent alUniversitãþii Tehnice, inginerie electricã.
Alucrat în industria IT însã ºi-a dat seama cãpoate face mai mult
decât atât. A avut oidee de a dezvolta o afacere ºi a aplicatpentru
fonduri europene. „„FFiiiinndd aabbssoollvveennttddee
ffaaccuullttaattee ccuu pprrooffiill eenneerrggeettiicc,, îîmmii
ppllaacceeffooaarrttee mmuulltt ttoott ccee pprreessuuppuunnee
ffoolloossiirreeaa eenneerr-ggiieeii eelleeccttrriiccee.. DDee
aaiiccii mmii-aa vveenniitt ººii iiddeeeeaa ddeeaa ffaaccee
ttuurriissmm ccuu bbiicciicclleettaa eelleeccttrriiccãã.. DDee
ffiiee-ccaarree ddaattãã ccâânndd vviizziittaamm uunn oorraaºº,,
dduuppãã oo zziiîînnttrreeaaggãã eerraamm eexxttrreemm ddee
oobboossiitt,, mmãã dduurreeaauuppiicciiooaarreellee,, iiaarr îînn
pplluuss,, nniiccii nnuu rreeuuººeeaamm ssãã
vviizziitteezz ttoott ccee mmii-aamm pprrooppuuss.. AAººaa ccãã
mm-aammggâânnddiitt ccãã aarr ffii mmuulltt mmaaii uuººoorr ppee oo
bbiicciicclleettããeelleeccttrriiccãã,, eessttee ººii mmaaii
ddiissttrraaccttiivv””, a spusproaspãtul antreprenor Constantin
Obreja.Primele biciclete electrice vor ieºi de pelinia de producþie
în cel mult douã luni.
Cel mai tânãr participant la proiect are 19ani, la polul opus
aflându-se un antreprenorde 60 ani. Sunt finanþate afaceri din
dome-niile: activitãþi de asistenþã stomatologicã,activitãþi
fotografice, lucrãri de instalaþiielectrice, activitãþi recreative
ºi distractive,fabricarea de mobilã, activitãþi de inginerieºi
consultanþã tehnicã legate de acestea,agenþii turistice, fabricarea
jucãriilor, a biju-teriilor din metale ºi pietre preþioase.
Prin programul ReConnect Diaspora aufost înfiinþate 29 afaceri
pentru care, antre-prenorii au semnat contractele de subven-þie în
luna martie 2019 ºi au primit dejacâte 178.000 lei. Pânã acum, au
fost anga-jate 88 de persoane, cu 28 mai multe decâtse estimase
iniþial.
Iaºul ddeþine ssupremaþia, cu 225 dde aafaceri
Diana Lefter se numãrã printre cei careîºi încearcã ºansa în
afaceri. Absolvent alFacultãþii de Matematicã de la Iaºi, a
emi-grat în anul 1995 în Canada, unde a lucratîn domeniul IT. Dupã
20 de ani, spre sur-
prinderea tuturor, a revenit definitiv acasã:„„MM-aamm
ggâânnddiitt ccãã ppoott ssãã ffaacc aaiiccii ccee ffããcceeaammººii
îînn CCaannaaddaa.. AAmm ssccrriiss aacceesstt pprrooiieecctt
iiaarrrrããssppuunnssuull aa ffoosstt cceell aaººtteeppttaatt..
PPrrooiieeccttuullmmeeuu ssee rreeffeerrãã llaa oo ººccooaallãã
ppeennttrruu cceeii ccee vvoorrssãã îînncceeaappãã oo
ccaarriieerrãã îînn IITT,, ddee llaa ccooppiiii ppâânnããllaa
aaddoolleesscceennþþii ººii nnuu ººttiiuu ddee uunnddee ssãã
îînncceeaa-ppãã,, iiaarr pprrooggrraammuull ddeezzvvoollttaatt ddee
mmiinnee eesstteessoolluuþþiiaa llaa nneevvooiillee lloorr””.
ªcoala Dianei Lefterva începe cursurile pe 15 septembrie.
ªi în cazul programului ReConnect Dia-spora judeþul nostru
deþine supremaþia, cu25 de afaceri în domeniile - fabricare
arti-cole îmbrãcãminte, consultanþã pentrudezvoltare tehnologicã,
înfrumuseþare, apli-caþii pentru telefon, servicii
livrãri/curieratcu maºini electrice, after school, restaurant
online, creare de jocuri pentru telefonulmobil, platforma pentru
ºtiri, produse depatiserie, atelier de tâmplãrie, spãlãtorietextile
ºi covoare, gravare materiale publici-tare ºi biroticã, servicii
software la coman-dã, service auto. În celelalte judeþe au
fostlansate afaceri în domeniul educaþiei, tâm-plãrie ºi dulgherie,
sport, producþie covoa-re ºi mochete ecologice.
„„SSuunntt ddoouuãã pprrooiieeccttee ddee ssuufflleett
ppeennttrruummiinnee,, ddoouuãã pprrooiieeccttee ccaarree
sspprriijjiinnãã mmeeddiiuullddee aaffaacceerrii pprriinn
ffiinnaannþþaarree.. MMãã bbuuccuurr ccãã aaccuummssee vvããdd
rreezzuullttaatteellee,, ccãã aaiiccii ssuunntt aattââþþiiaa
ttiinneerriiccaarree aauu îînnddrrããzznniitt ssãã ccrreeaaddãã îînn
mmeeddiiuull aannttrree-pprreennoorriiaall””, a afirmat
preºedintele Consiliu-lui Judeþean, Maricel Popa, la întâlnirea
cucei mai noi antreprenori din regiune.
Prin programele Start up Yourself ºi ReConnect Diaspora, care
susþin antreprenoriatul la nivelul regiunii Nord-Est,
dezvoltate de Asociaþia Intercomunitarã Euronest, al cãreimembru
fondator este Consiliul Judeþean Iaºi, au fost
deschise 76 de noi firme ºi create 226 de locuri de muncã
Afaceri româneºti cu bani europeni
-
iulie 2019www.icc.ro [email protected]
42CONSILIERI JUDETENI¸
* susþine Radu – Ionel Ursanu(PSD), secretar al Comisieipentru
agriculturã, silviculturã,industrie alimentarã, prestãriservicii
comerþ, membruComisia pentru învãþãmânt,cercetare ºtiinþificã,
cultura, culte
- Domnule consilier, Iaºul se dezvoltã,fãrã îndoialã. O face,
însã, într-uun ritmsusþinut, care sã-ii permitã sã se apropieºi mai
mult de celelalte judeþe din zonade vest a þãrii?
- În ultimii trei ani, Iaºul a început sãse dezvolte într-un
ritm accelerat. In-vestiþiile sunt vizibile ºi oricine de
bunãcredinþã poate observa cum judeþulcapãtã o altã imagine de la o
zi la alta.Din pãcate, mai avem mult de recuperat.Iaºul a pierdut
ani de zile, timp în carejudeþele din vestul þãrii s-au
dezvoltatsemnificativ. Nimeni nu stã pe loc pen-tru ca Iaºul sã
recupereze timpul în carecelelalte administraþii nu au fãcut
niciunproiect de anvergurã pentru noi, ieºenii.Acum este destul de
dificil sã ajungi laacelaºi nivel ca al judeþelor din vest.Este
greu, însã, observ cã se depun efor-turi considerabile din partea
actualei ad-
ministraþii judeþene pentru a recuperatimpul ºi oportunitãþile
pierdute. Perso-nal, mã bucur sã fac parte din actualastructurã de
conducere a Consiliului Ju-deþean (CJ), care a pus umãrul la
dez-voltarea Iaºului ºi care ºi-a pus amprentape cele mai
importante proiecte. Nuexistã niciun dubiu cã munca depusã
înultimii trei ani este în beneficiul comu-nitãþii noastre ºi cã
ieºenii nu au avutdecât de câºtigat de pe urma actualeiconduceri a
CJ.
- Zona ruralã a judeþului intrãîntr-oo nouã etapã demodernizare,
cu investiþiimari, variate. Credeþi, în-sã, cã doar cu investiþii
îninfrastructurã se va reuºimenþinerea efectivului depopulaþie
actual în aceastãzonã, sau sunt necesare programe dedezvoltare în
special în ceea ce priveºtepiaþa locurilor de muncã?
- Din punctul meu de vedere, infra-structura modernã ºi crearea
locurilor demuncã merg mânã în mânã. Odatã cevom avea finalizate
marile proiecte deinfrastructurã, natural se vor crea din ceîn ce
mai multe posibilitãþi ca ieºenii sã-ºi gãseascã locuri de muncã.
Drumu-rile moderne pot fi garanþia faptului cã
oamenii de afaceri îºi vor îndrepta aten-þia ºi cãtre mediul
rural, cu precãderespre zona metropolitanã. Nu spunenimeni cã poate
mai este nevoie ºi de oserie de mãsuri complementare pentruca
ieºenii sã rãmânã acasã, eventualsociale, medicale ºi poate
propunericoncrete pentru dezvoltarea mediului deafaceri în mediul
rural.
- Cooperarea transfrontalierã a adusIaºului unele beneficii în
ceea ce priveºtefinanþare prin proiecte europene. La ce ne
putem aºtepta, pe acestpalier, în urmãtorii ani?
- În viziunea PSD laConsiliul Judeþean, acce-sarea de fonduri
este oprioritate strategicã. În
condiþiile în care zonanoastrã este defavorizatã din punct
devedere economic, utilizarea acestoraeste o necesitate, dacã ne
dorim o dez-voltare acceleratã, fãrã a aºtepta recti-ficãri
bugetare sau fãcând economii. Celmai bun exemplu este cel al
AeroportuluiIaºi, care a fost dezvoltat cu ajutorilorbanilor de la
Uniunea Europeanã. În ceeace priveºte, punctual, proiectele
trans-frontaliere am primit doar veºti bune.Toate proiectele au
trecut de prima etapãde eligibilitate ºi sper cã vom reuºi sã
le
implementãm cu succes. Pen-tru urmãtorii ani, vorbim des-pre 13
proiecte transfrontaliereîn sistemul medical, în culturãsau în
infrastructurã. Cred cãunul dintre cele mai importanteproiecte este
cel al dotãrii cuaparaturã performantã a secþieide cardiologie a
Spitalului de Co-pii „Sf. Maria”, un proiect în valoarede 1,5
milioane de euro.
- Care sunt prioritãþile Comisiei pentruagriculturã,
silviculturã, industrie ali-mentarã, prestãri servicii comerþ,
dincare faceþi parte în aceastã ultimã parte aactualului
mandat?
- Prioritatea comisiei pentru agricul-turã este susþinerea
producãtorilor lo-cali. Identificarea unor facilitãþi pen-tru
producãtorii ºi procesatorii locali afost una dintre cele mai
importante teme de discuþie. Reînvierea târgurilortradiþionale,
unde sã fie expuse doar produse naturale, cu rãdãcini ieºene,este
cea mai simplã ºi eficientã idee de a face cunoscutã munca
produ-cãtorilor noºtri. Totodatã, judeþul Iaºi are douã parcuri
industriale care pot sta la dispoziþia firmelor din industria
alimentarã, din agriculturã ºi binenþelesdin comerþ.
- Cum aþi caracteriza activitatea pecare aþi desfãºurat-oo din
postura de con-silier judeþean, în aceºti ani?
- Proiectele în continuã dezvoltarerãspund la aceastã întrebare.
Votul meu,alãturi de cel al întregii echipe PSD, aînsemnat un pas
înainte pentru dezvoltareajudeþului ºi cred cã acest lucru spune
totul.Indiferent de paternitatea iniþiativei, amsusþinut-o cu
toþii, indiferent cã era sau nupropusã de opoziþie. De aceea,
consider cãîntreaga mea activitate a fost ºi este cuadevãrat în
slujba ieºenilor. Orice proiectvotat, dar mai ales implementat ºi
finalizatcu succes, aratã cã mi-am fãcut treaba ºicã activitatea
mea a fost una demnã devotul primit de la ieºeni în 2016.
„Accesarea de fonduri este o prioritatestrategicã la Consiliul
Judeþean”
- Domnule consilier, Iaºul începe sãresimtã din ce în ce mai
profund lipsaforþei de muncã. Credeþi cã, în ciudaunui sistem de
învãþãmânt performant lanivelul judeþului, nu existã o
corelaþiejustã cu piaþa muncii sau fenomenul arealte cauze la
bazã?
- România se confruntã cu o crizãacutã a forþei de muncã. Toate
domeni-ile sunt afectate, dar cel mai mult suntconstrucþiile,
IT-ul, agricultura, medici-na. Judeþul Iaºi se confruntã cu
aceeaºiproblemã. Autoritãþile au în vedere maimulte mãsuri pentru
stimularea ocupãriiforþei de muncã. În acest sens, suntorganizate
cursuri de formare profesio-nalã, se oferã consiliere sau prime
deîncadrare. De asemenea, angajatoriisunt stimulaþi sã facã
angajãri în special
în rândul persoanelor defa-vorizate sau a tinerilor absol-
venþi. Într-adevãr, o cauzã a defici-tului de muncã vizeazã
necorela-
rea ofertei educaþionale cu cererea depe piaþã. În încercarea de
a contra-cara aceastã situaþie, mulþi dintre anga-jatori au
recrutat oameni nespecia-lizaþi pe domeniul cerut ºi i-au
instruitintern, deci ºcoala nu reuºeºte sã-i pre-gãteascã pe tineri
pentru piaþa muncii.Din pãcate, nu avem învãþãmânt profe-sional ºi
tehnic, care sã orienteze tineriicãtre diferite meserii care sunt
cãutate.O soluþie este învãþãmântul profesio-nal în sistem dual,
prin care se încearcãacoperirea deficitului de meseriaºi a-pãrut în
2009, când s-au închis ºcolileprofesionale. O altã cauzã a lipsei
forþeide muncã este scãderea natalitãþii ºimigraþia românilor în
þãrile din spaþiulcomunitar. Încã nu avem o strategie ºipolitici
care sã producã rezultate con-crete în diminuarea sau stoparea
mi-graþiei ºi, trebuie sã o spunem, mulþioameni preferã ajutorul
social sausomajul în loc sã lucreze.
- Consideraþi cã importul de forþã demuncã din þãrile asiatice
poate re-prezenta o soluþie doar de moment? Cear trebui fãcut,
totuºi?
- Þinând cont cã deficitul forþei demuncã este de aproximativ
500.000 depersoane, importul forþei de muncã esteo practicã tot mai
comunã ºi multeproiecte din România sunt duse la bunsfârºit cu
ajutorul muncitorilor din þãrileasiatice. Dar, trebuie sã se þinã
cont cã,pentru lucrãtorii strãini detaºaþi seplãtesc contribuþii de
asigurãri socialeîn statul de origine ºi, totodatã, trebuiesã þinem
cont de ameninþãrile pe care lepoate aduce migraþia. Nu ne
putemaºtepta ca imigranþii sã devinã odatã cutrecerea graniþei în
România, urmaºi aidacilor. Fiecare va veni cu obiceiurileproprii ºi
cultura specificã. Dacã nu fa-cem ceva, situaþia va fi din ce în ce
maigreu de gestionat ºi avem ºansa sã fimo naþiune în curs de
dispariþie, þinândcont cã foarte mulþi români migreazã ºisunt
înlocuiþi, din punct de vedere alforþei de muncã, de persoane de
altãnaþionalitate, culturã ºi tradiþie.
- Cum se vede - din postura de con-silier judeþean, de
preºedinte al Co-misiei pentru sãnãtate, muncã, protecþiesocialã ºi
combaterea sãrãciei, nivelulde trai al locuitorilor judeþului?
- Regiunea de Dezvoltare Nord-Esteste cea mai populatã, dar ºi a
5-a ceamai sãracã regiune din comunitate. Aicise produce doar 10%
din PIB, cel maiputernic judeþ din regiune, Iaºul, pro-ducând 3%
din PIB. Cu toate cã este celmai bogat judeþ din Moldova, Iaºul
nuse aflã între primele 15 judeþe în topulnaþional, având un
decalaj important dinpunct de vedere economic, comparativcu judeþe
ca Timiº sau Cluj. Un altaspect este cel legat de numãrul
deangajaþi - la o populaþie de 900.000 delocuitori, judeþul Iaºi
înregistreazã doar140.000 de salariaþi...
- Consideraþi cã administraþia publicãlocalã, prin prisma
majorãrilor salarialenotabile din ultima perioadã, a devenituna
mult mai performantã faþã de aniiprecedenþi?
- Performanþa administraþiei publicelocale nu este influenþatã
numai desalariul primit de funcþionarul public.Aceastã performanþã
este influenþatãdirect de reforma administraþiei publice,care este
un concept larg, ce includeaspectele organizãrii sectorului
public.Performanþa este datã de crearea unor
instituþii stabile ºi predictibile ºi sufi-cient de flexibile
pentru a reacþiona înfaþa nenumãratelor provocãri ale so-cietãþii,
deschise dialogului cu publiculºi capabile sã furnizeze servicii
mai bu-ne. Performanþa administraþiei publi-ce locale este datã de
asigurarea uneilegislaþii îmbunãtãþite ºi transparente.Performanþa
este direct influenþatã decalitatea funcþionarilor publici, care
potnecesita o formare mai bunã atât înactivitãþile administrative,
cât ºi în celede relaþii cu publicul, adoptarea tehno-logiilor
informaþiei, acolo unde utiliza-rea sporitã a acestora ar putea
promovaeficienþa.
- Care sunt proiectele dumneavoastrãpentru acest ultim an din
actualul man-dat de consilier judeþean?
- Împreunã cu managerii celor douãmaternitãþi din Iaºi –
Cuza-vodã ºi ElenaDoamna, dorim sã propunem Consiliu-lui Judeþean
Iaºi un proiect de hotãrâreprivind înfiinþarea unui centru
regionalde fertilizare in vitro ºi sprijin pentrucuplurile cu
infertilitate. La nivel mon-dial, unul din ºase cupluri este
afectatde infertilitate. La noi, rata fertilitãþiiscade alarmant ºi
se estimeazã cã, înacest ritm, în 2050 România va ajungela o
populaþie de doar 14 milioane delocuitori cu implicaþii majore
asupraeconomiei.
Consilierii
judeþeni,la raport
* dialog cu consilierul judeþean Iulian Tãrãboanþã
(UNPR),preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, muncã,
protecþiesocialã ºi combaterea sãrãciei, membru în Comisia de
administraþie publicã ºi achiziþii
„ªcoala nu reuºeºte sã-i pregãteascãpe tineri pentru piaþa
muncii”
-
iulie 2019www.icc.ro [email protected] PROIECTE EUROPENE25
Consiliul Judeþean Iaºi are în implementare proiecte
culturale în valoare totalã de 6,5 milioane de euro ºi în
evaluare proiecte de 4 milioane de euro
Cel mai vast este „Consolidarea, refuncþio-nalizarea ºi
mansardarea clãdirii monu-ment istoric din Strada Vasile
Alecsandri,construcþie ridicatã la începutul secolului XX,inclusã
în lista monumentelor istorice din 2015,sediul fostei Chesturi de
Poliþie ºi locul în care afuncþionat revista „Viaþa
Româneascã”.
Din anul 2012 ºi pânã în 2015, la clãdireadin strada Vasile
Alecsandri s-au efectuatlucrãri de consolidare ºi lucrãri parþiale
de rea-bilitare a instalaþiilor, în douã etape de interven-þie,
acestea fiind întrerupte însã în cursul anului2015. În anul 2017,
s-au actualizat soluþiile deintervenþie iar din 2018, aici se
executã lucrãride reabilitare. În aceastã sãptãmânã a fost sem-nat
contractul care prevede lucrãri de finalizarea compartimentãrii
spaþiilor ºi realizarea pardo-selilor, finisaje, instalaþii,
dotarea sãlilor cumobilier ºi accesorii specifice muzeelor
careurmeazã a funcþiona în acest imobil. Printreexpoziþiile
permanente ale viitoarei „Case aMuzeelor” se numãrã sala destinatã
primelortipãrituri, o salã a alfabetului, unde vor fi expu-se
documente în care va putea fi observatã tran-ziþia de la slovele
chirilice la caracterele latine ºiSala „Dacia Literarã”. Totodatã,
vizitatorii vorputea admira expoziþii dedicate scriitorilor Vasi-le
Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangã ºiI.L. Caragiale. Noul
muzeu va cuprinde ºi ozonã dedicatã Pogromului cu o expoziþie
decolecþii unicat de fotografii, manuscrise ºiobiecte. Vom regãsi
ºi Sala instrumentelor descris, dar ºi una a vocilor literare,
unde, vor fiamplasate telefoane la care publicul îi va puteaasculta
pe câþiva dintre scriitori clasici.
Casele mmemoriale, ssalvatede eefectele ttimpului
În ceea ce priveºte Casa Dosoftei, lucrãrilede reabilitare au
ajuns la final. Muzeul a nece-sitat intervenþii la pereþi, atât la
interior cât ºi laexterior, piatra din structura acestora fiind
dete-rioratã. Au fost restaurate uºile exterioare dinlemn de stejar
ºi înlocuite ferestrele precum ºiferoneria aferentã acestora.
Totodatã au fostschimbate complet vechile instalaþii termice
ºielectrice, întrucât erau incompatibile cu nece-sitãþile unui
spaþiu muzeal amplu care adãpos-
teºte valori mari de patrimoniu. Clãdirea nuavea dotãrile
necesare accesului persoanelorcu dizabilitãþi ºi nici panouri care
sã conþinãinformaþii în alfabetul Braille, destinat nevãzãto-rilor.
Muzeul urmeazã a fi dotat cu mobilier spe-cific amenajãrii
expoziþiilor permanente. Terme-nul limitã de finalizare a
proiectului este lunanoiembrie.
Restaurarea Muzeului Vasile Pogor este înplinã desfãºurare. La
inceputul lucrãrilor clãdi-rea prezenta zone afectate de
infiltraþiile de apãatât din subsol cât ºi din tavan fiind
necesareintervenþii la fundaþia clãdirii, la pereþi, acoperiººi la
jgheaburile de scurgere a apei. Instalaþiileelectrice ºi termice
vor fi refãcute complet, iarºarpanta din lemn va fi înlocuitã cu
una metali-cã. Elementele decorative ale faþadelor vor firestaurate
ºi se vor realiza injectãri cu soluþiihidrofobizante, la nivelul
soclului, pentru a pre-veni ascensiunea apei în ziduri. Una dintre
celemai importante intervenþii este crearea accesu-lui persoanelor
cu dizabilitãþi la etajul muzeului,prin montarea unui lift.
Clãdirea a fost construi-tã de vornicul Vasile Pogor, în anul 1850.
Aicia fost fondatã, dupã anul 1863, Societatea„Junimea”, precum ºi
revista „Convorbiri lite-rare”, în anul 1867. Proiectul are ca
termen definalizare luna noiembrie 2020.
Din anul 2006, Casa Memorialã NicolaeGane este în conservare
deoarece structura derezistenþã este afectatã complet. Imobilul a
fostconstruit în secolul al XIX-lea ºi a aparþinut scri-itorului ºi
omului politic Nicolae Gane, primar alIaºului între anii 1872-1911.
Începând cu anul1993, clãdirea a devenit muzeu. Casa Memo-rialã
„Nicolae Gane” a primit fondurile necesa-re pentru reabilitare ºi
reintroducerea în circuitulturistic (5.752.209,05 lei). Zidurile
clãdirii, ºar-panta, sistemul de preluare ºi evacuare a
apelorpluviale ºi trotuarele vor fi refãcute ºi va fi achi-ziþionat
mobilier nou pentru exponate. Muzeul
va gãzdui expoziþii permanente ºi temporare(fotografie, artã
plasticã, colecþii de manuscri-se, arhitecturã ºi design), un
laborator de resta-urare a cãrþilor ºi activitãþi de legãtorie.
Acestproiect va fi finalizat în noiembrie 2022.
Totodatã sunt depuse ºi se aflã în evaluareproiecte culturale în
parteneriat cu RepublicaMoldova în valoare totalã de
6.599.442,87euro, din care judeþului Iaºi îi vor reveni4.018.526,69
euro.
Obiectivele cculturale, o pprioritate
Restaurarea Muzeului Ion Creangã - obiecti-vul proiectului
„Cãlãtor pe meridiane culturale”.Construitã în anul 1842, cãsuþa
din Þicãu adevenit la 15 aprilie 1918 primul muzeumemorial din
România. Bojdeuca necesitãintervenþii la structura de rezistenþã ºi
la acope-riºul din draniþã, sisteme de supraveghere, asi-gurare
antiefracþie ºi antiincendiu în toate încã-perile (conforme cu
noile cerinte ISU), reface-rea instalaþiei electrice în interior ºi
amplasareaunui sistem de iluminat exterior. Se impundotãri moderne
de iluminare a spaþiilor muzea-le. Imobilul nou, (clãdirea muzeu)
construit în1989, gãzduieºte librãria ºi expoziþia
foto-docu-mentarã. Acesta are nevoie de reparaþii la aco-periº ºi
terase deoarece s-au constatat infiltraþiiale apelor pluviale.
Spaþiul expoziþional trebuiemodernizat, iar tâmplãria interioarã ºi
exterioarãînlocuite. Sunt necesare lucrãri de refacere
aamfiteatrului din piatrã precum ºi a treptelor.
În cadrul proiectului „Educaþie ºi culturã fãrãfrontiere” este
prevãzutã modernizarea clãdiriiîn care funcþioneazã Muzeul Mihai
Eminescudin parcul Copou. Se vor efectua intervenþii laacoperiº,
iar instalaþiile electrice, sanitare ºi ter-mice vor fi
reabilitate. De asemenea, sunt nece-
sare montarea balustradelor ºi a indicatoarelorpentru persoanele
cu dizabilitãþi, înlocuireatâmplãriei exterioare ºi amenajarea
trotuarelor ºialeilor. Muzeul a fost deschis în anul 1989,
laîmplinirea a 100 de ani de la trecerea în nefiin-þã a poetului
Mihai Eminescu.
Un alt proiect este cel denumit „Circuit turis-tic internaþional
de promovare a patrimoniuluicultural istoric - obiectiv cultural
Casa Memo-rialã Costache Negruzzi de la Hermeziu” princare se va
reabilita ºi moderniza conacul fami-liei Negruzzi, construit în
perioada 1807-1810ºi inaugurat ca muzeu în anul 1995. Ansamblula
fost inclus pe lista monumentelor istorice dinjudeþul Iaºi în 2015
ºi are în componenþã case-le familiei Negruzzi, Biserica „Sf.
Împãraþi Con-stantin ºi Elena” ºi un parc. Se va înlocui
tâm-plãria, vor fi refãcute instalaþiile electrice, sani-tare ºi
termice ºi vor fi reabilitate instalaþiileexterioare de apã ºi
canalizare, vor fi amenajatetrotuare ºi alei în jurul clãdirii iar
acoperiºulimobilului va fi reaparat.
Stãreþia Mãnãstirii Golia va fi ºi ea reabilitatã totîn cadrul
unui proiect transfrontalier, valoarea esti-matã a investiþiilor
fiind de 1.517.039,10 Euro.
Proiecte dde aaproape un mmiliard dde llei, în
iimplementare!
Consiliul Judeþean Iaºi implementeazã înprezent 11 proiecte cu
finanþare externã a cãrorvaloare totalã este de 916 milioane de
lei.
Valoarea solicitãrilor de rambursare depusede CJ este de
40.415.465 lei, conform grafice-lor stabilite în cadrul
proiectelor. De la începu-tul anului, în conturile judeþului au
intrat peste14 milioane de lei. Pânã acum, cea mai maresumã a fost
rambursatã pentru „Îmbunãtãþireaaccesului populaþiei din judeþul
Iaºi la serviciimedicale de urgenþã” - 10.478.097 lei, în
careConsiliul Judeþean Iaºi a fost coordonatorulproiectului pentru
recuperarea banilor investiþide unitãþile medicale din judeþ în
ambulatorii ºiinfrastructura Unitãþilor de Primiri Urgenþe,
tera-pie intensivã, echipamente dotare UPU, blocurioperatorii ºi
ATI, precum ºi pentru elementeleconexe care deservesc activitatea
din ambula-toriu, cum ar fi radiologia imagisticã.
Pentru ”Consolidarea, refuncþionalizarea ºimansardarea clãdirii
monument istoric din stra-da Vasile Alecsandri” suma rambursatã a
fostde 895.362,61 lei, iar fazarea Sistemului deManagement Integrat
al Deºeurior a primit 1,8milioane de lei. În cadrul proiectului
„Restaura-rea Muzeului Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul”,suma
rambursatã de la începutul anului este de530.365 lei.
Proiecte culturale de milioane de euroimplementate de Consiliul
Judeþean
Casa Memorialã Costache Negruzzi „Casa Muzeelor”
Muzeul Vasile Pogor
MMuuzzeeuull IIoonn CCrreeaanngã
Casa Memorialã Nicolae Gane
-
iulie 2019www.icc.ro [email protected]
Reþeaua dde ddrumurijudeþene IIaºi
1. DJ 201C - limitã judeþNeamþ - Izvoarele -Rãchiteni – 6,5 km
–fazã reactualizare deviz,la licitaþia pentru mo-dernizare nu s-a
prezen-tat nimeni
2. DJ 207A - limitãjudeþ Neamþ - Storneºti -Sineºti - Popeºti
(DJ 282D)– 14,6 km – jumãtate reabili-tat, jumãtate la nivel de
balast
3. DJ 207M - DN 28 -ªcheia - A.I.Cuza - 6,1 km – înexecuþie
proiect modernizare, asfaltat
4. DJ 208 - limitã judeþ Neamþ - Mirceºti -Paºcani - Lespezi -
limitã judeþ Sucea-va – 46,8 km – la nivel de asfalt,
reabilitatprintr-un proiect cu fonduri europene acumºapte ani
5. DJ 208 F – Heci (DJ 208) – Tãtãruºi -limitã judeþ Suceava –
12,4 km – se lucreazãla modernizare
6 DJ 208 G - Tupilaþi (DN2) - Hãlãuceºti -Kogãlniceni - Strunga
(DN28) – 31,1 km – lanivel de balast
7. DJ 208 I - Blãgeºti (DN28A) - Criveºti -Vânãtori (DJ 208 N) –
15,2 km – la nivel debalast
8. DJ 208 J - Miclãuºeni (DN28) - Butea –3,4 km – turnat covor
asfaltic nou, în urmã cudoi ani
9. DJ 208 K - Cristeºti (DN 2) – Cristeºti –3,3 km – la nivel de
asfalt
10. DJ 208 L - Paºcani (DJ 208) - Miros-loveºti – 8,8 km – în
proceduri de licitaþie deexecuþie, în câteva zile se semneazã
contractul
11. DJ 208 M - Stolniceni Prãjescu (DJ208) - Stolniceni Prãjescu
– 0,4 km – la nivelde asfalt
12. DJ 208 N - Lespezi (DJ 208 ) - Vânãtori(DJ 208 I) - 6,7 km –
în licitaþie pentru modernizare, a treia procedurã de licitaþie pe
15 august
13. DJ 208 O - Cozmeºti (DJ 208) -Ciohorãni (DN 2) – 9,4 km –
procedurã delicitaþie finalizatã, în câteva zile se
semneazãcontractul de execuþie
14. DJ 208 R - Pod ªcheia (DN 28) -Mirceºti (DJ 208) – 5,1 km –
drum de asfalt,s-au executat lucrãri de plombare
15. DJ 244 D - limitã judeþ Vaslui -Dolheºti - Ciorteºti -
Coropceni (DN 24) –13,1 km – proiect de modernizare, în faza
derefacere a procedurilor, la prima licitaþie nu s-a prezentat
niciun constructor
16. DJ 244 F - DN 24- Dolheºti - Moºna -Bohotin - Grozeºti
(DJ249) – 30,7 km – la nivel deasfalt, cu degradãri, se va
inter-veni pentru refacere
17. DJ 244 G - DN 28 - Podu Hagiului -Cozmeºti - 10 km - la
nivel de asfalt, cudegradãri, se va interveni pentru refacere
18. DJ 246 – limitã judeþ Vaslui - Scânteia- Ipatele - Þibãneºti
- Dagâþa (DJ 280) – 54,2km – licitaþie de modernizare, existã un
ofer-tant, în evaluare tehnicã
19. DJ 247 - Iaºi (DN 24) - Dobrovãþ - li-mitã judeþ Vaslui –
16,5 km – la nivel deasfalt, se circulã bine
20. DJ 247 A - Iaºi (DN 24) - Bârnova - 7,8km – proiect de
modernizare finalizat în anul2018
21. DJ 248 - Iaºi - Grajduri - Scânteia - limitã judeþ Vaslui –
31,2 km – proiect
finalizat prin fonduri europene în urmã cu cinci ani
22. DJ 248 A - Iaºi - Voineºti - Þibãneºti -limitã judeþ Vaslui
– 5,6 km – la nivel deasfalt, cu excepþia zonei Glodenii
Gândului,unde existã degradãri
23. DJ 248 B - Vânãtori (DN 24C) -Horleºti - Leþcani - Voineºti
- Hadîmbu -Frenciugi - limitã judeþ Vaslui – 69,9 km –împãrþit în
douã tronsoane - de la Vânãtori la Leþcani la nivel de dale de
beton ºi asfalt,apoi de la Voineºti la Fenciugi – limitã judeþ
Vaslui, la nivel de balast, existã proiectde modernizare
24. DJ 248 C - Budeºti (DJ 248B) -Mogoºeºti - Ciurea - Lunca
Cetãþuii
(DJ 248) – 14,7 km – la nivel de asfalt, secirculã bine
25. DJ 248 D - Ciurea (DJ 248C) - Bârnova- Tomeºti - Holboca (DJ
249A) - 19,3 km –douã porþiuni cu asfalt, o porþiune cu piatrã
spartã ºi o alta necirculabilã26. DJ 248 E - limitã judeþ
Vaslui
(DN 15D) - Alexeºti - Cuza Vodã(DJ 246) – 3 km – proiect
demodernizare, cu depunere deoferte la începutul lunii august
27. DJ 249 - Trifeºti (DN24C) - Sculeni - Bosia – 37,7km –
declasificat – de la Trifeºtila Vladomira, jumãtate la nivel
de asfalt, jumãtate cu piatrã spartã 28. DJ 249 A - Iaºi (DN 28)
- Holboca -
Bosia (DJ 249) – 16,1 km – cu dale din betonºi asfalt, porþiuni
degradate, se va intervenipentru reparaþii
29. DJ 249 B - Comarna (DN 28) –Comarna – 1 km, asfaltat
30. DJ 249 C - DN24C - Roºcani – 6,2 km,la nivel de asfalt
31. DJ 249 D - Ungheni - Gorban (DN28)– 44,9 km, declasificat,
acum pleacã de laCristeºti la Grozeºti, la nivel de balast
32. DJ 249 E - Tomeºti (DN28) - Þuþora –7,8 km, proiect de
modernizare, urmeazã onouã procedurã, dupã ce la prima licitaþie
nus-a prezentat nimeni
33. DJ 280 - Strunga (DN 28) - Oþeleni –limitã judeþ Neamþ (Km
20+378) - limitãjudeþ Neamþ (Km 35+178) - Dagâþa - limitãjudeþ
Vaslui (Km 46+660) – 20,3 + 11,4km – nivel de asfalt, cu plombe
recente
34. DJ 280 B - Târgu Frumos (DN 28) –Cucuteni – 11,8 km –
proiect de modernizareîn execuþie, finalizat strat balast,
podeþe,urmeazã straturile de piatrã
35. DJ 280 C - Leþcani (DN28) - Dumeºti -4,3 km – la nivel de
asfalt
36. DJ 280 D - Ruginoasa (DN28A) -Heleºteni (DJ 208G) - 6,4 km –
la nivel de asfalt
37. DJ 280 E - Iaºi (DN 28) – Rediu - 5,8km - la nivel de
asfalt
38. DJ 281 - Podu Iloaiei (DN 28) -Erbiceni - Belceºti -
Cepleniþa - Scobinþi -
Sireþel – Lespezi (DJ 208) – 61,8 km – jumã-tate, pânã la
Cepleniþa, din dale de beton ºiasfalt, restul, balast
39. DJ 281 A - Hârlãu (DN28B) - Deleni -limitã judeþ Botoºani –
6 km – la nivel deasfalt
40. DJ 281 B - Belceºti (DJ 281) -Coarnele Caprei - Plugari (DJ
282 B) – 25,2 km – douã tronsoane în modernizare,urmeazã licitaþia
pentru restul drumului, aflatla nivel de balast
41. DJ 281 C - Blãgeºti (DN 28A) - Stroieºti- Cotnari (DN 28B) –
25 km – proiect de mo-dernizare PNDL, 12 km asfalt turnat în acest
an,va fi finalizat probabil pânã la final de an
42. DJ 281 D - Cepleniþa (DN 28B) -Coarnele Caprei - Gropniþa
(DJ 282) – 31,3km – la nivel de balast
43. DJ 281 E - Todireºti (DJ 281C) –Todireºti - 2,8 km -n la
nivel de asfalt
44. DJ 282 - Iaºi - Movileni - Bulbucani –35,5 km – parþial
asfalt degradat ºi balast, inclusîn Axa Iaºi – Suceava, pentru
modernizare
45. DJ 282 A - Rediu Mitropoliei (DN24C)- Þipileºti - Iepureni -
Larga Jijiei (DJ282) –12,3 km – degradat, se intervine prin
pietruire
46. DJ 282 B - Bivolari (DN 24C) - ªipote- Plugari – 35 km –
prima porþiune, de 5 km,la nivel de balast, dupã care urmeazã o
zonãde pãmânt ºi se închide cu balast
47. DJ 282 C - Þigãnaºi (DN24C) - Vlãdeni– Hãlceni (DJ282) –
25,9 km – proiect mod-ernizare finalizat în 2015
48. DJ 282 D - Potângeni (DJ 282) -Româneºti - Podu Iloaiei -
Mãdârjac - Þibana(DJ 248 A) – 38,8 km – în licitaþie de execuþie,
se reiau procedurile, drum la nicelde balast
49. DJ 282 E - Bãlþaþi (DN28) - Lungani -Sineºti - Mãdârjac -
Þibana (DJ 248A) – 35,7km – la nivel de beton pânã la intrarea
înMãdârjac, unde existã zone cu balast
50. DJ 282 F - Vlãdeni (DJ 282C) -Andrieºeni – 12,8 km – s-a
intervenit recent,se finalizeazã pietruirea
51. DJ 282 G - Iaºi (DN28) – Aroneanu –5 km – la nivel de
asfalt, cu mici degradãri
52. DJ 282 H - ªipote (DJ282C) – limitãjudeþ Botoºani – 12,6 km
– proiect moder-nizare finalizat, prin fonduri europene
” ÎÎnnttââmmppiinnããmm mmaarrii pprroobblleemmee ccuu
ccoonnssttrruucc-ttoorriiii,, îînn ssppeecciiaall ddiinn ccaauuzzaa
vvoolluummuulluuiiffooaarrttee mmaarree ddee mmuunnccãã ddiinn
jjuuddeeþþ.. SSuunntt ffooaarrttee mmuullttee pprrooiieeccttee ddee
iinnffrraassttrruuccttuurrãã,, ccoonnssttrruuccttoorriiii ssuunntt
ddiinn ccee îînn ccee mmaaii ppuuþþiinnii,,lliippsseeººttee
ffoorrþþaa ddee mmuunnccãã,, ccrreesscc
pprreeþþuurriillee......MMaarreeaa mmaajjoorriittaattee aa
pprrooiieecctteelloorr aauu ffoossttîînncceeppuuttee îînn uurrmmãã
ccuu ddooii,, ttrreeii aannii,, ppeerriiooaaddããîînn ccaarree
eerraauu aallttee ssttaannddaarrddee ddee ccoosstt
ººiiiinncclluussiivv aallttee pprreeþþuurrii ppeennttrruu
pprriinncciippaalleelleemmaatteerriiii,, iiaarr aaccuumm nnuu
rreeuuººiimm ssãã ggããssiimm ccoonn-ssttrruuccttoorrii
ddiissppuuººii ssãã ppaarrttiicciippee llaa
lliicciittaaþþiiiilleepprriivviinndd mmooddeerrnniizzaarreeaa
ddrruummuurriilloorr jjuuddeeþþeennee”” -ing. Ovidiu Ciprian
Ciucan, directorDirecþia Judeþeanã de Administrare aDrumurilor ºi
Podurilor Iaºi
A sigurarea unei infrastructuri rutiere moderne, la nivelul
standardelor europene din domeniu, reprezintã principala preocupare
a conducerii Consiliului Judeþean Iaºi. Aceasta este, de fapt, o
condiþie esenþialã în vederea dezvoltãrii echilibrate ºi armonioase
a întregului judeþ, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare
existente atât între diferitele zone ale judeþului, cât ºi cu alte
regiuni ale þãrii.
C onsiliul Judeþean a demarat, în ultimii trei ani, un program
amplu de modernizare ºi reabilitare a celor aproximativ 1.000 km de
drumuri judeþene situate pe raza administrativ-teritorialã a
judeþului Iaºi, sursele de finanþare pentru aceste proiecte variind
de la atragerea de finanþãri europene nerambursabile ºi alocãri
bugetare proprii, la obþinerea de fonduri din programe
guvernamentale ºi contractarea de credite de angajament.
N ecesitatea derulãrii acestor lucrãri de reabilitare a fost
determinatã de starea avansatã de degradare a pãrþii carosabile,
generatã în principal de structura slabã ºi de traficul intens
desfãºurat
Iaºul mizeazã pe modernizarea
-
iulie 2019www.icc.ro [email protected] PROIECTE27
53. DJ 282 I - DJ282G - Aeroport – 2,7km – predat, din acest an,
Primãriei Muni-cipiului Iaºi.
Din totalul de 1.035 km au rãmas mai puþinde 970 km, urmând ca
pânã la final de anDJDP sã realizeze actualizarea inventarului
dedrumuri judeþene.
DJ 2207M: DDN 228 - ªªcheia -A.I.Cuza
Pe drumul judeþean 207 M - intersecþie DN28 – Alexandru Ioan
Cuza se lucreazã intens.Au fost finalizate casetele de lãrgire
aºo+selei ºi s-a turnat primul strat de as-falt. Pânã în acest
moment, toate podeþele de pe cei 6,2 kilometri de drum au fost
refãcute, urmând a fi pavaþi 9.200 de metripãtraþi de trotuare. Se
vor realiza 7.200 de metri liniari de ºanþuri betonate ºi 2.400 de
metri liniari de rigole carosabile. Toate drumurile laterale care
se intersecteazã cudrumul judeþean vor fi asfaltate pe o lungimede
15 metri.
Suma alocatã pentru modernizarea DJ 207este de11,63 milioane
lei, fiind asiguratã deMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºi
Adminis-traþiei Publice, prin Programul Naþional deDezvoltare
Localã.
DJ 2281C: BBlãgeºti ((DN 228A)- SStroieºti - CCotnari ((DN
228B)
De câteva zile a început ºi turnarea asfaltu-lui pe DJ 281 C:
intersecþie DN 28A (Blãgeºti)–Hãrmãneºti –Todireºti – Coasta
Mãgurii -Cotnari – intersecþie DN 28B (Cotnari), pe olungime de 25
de km.
Drumul a fost stabilizat prin procedeul dereciclare a vechiului
asfalt ºi îmbunãtãþireaacestuia cu ciment, fiind apoi aºternut un
stratde balast ºi piatrã spartã. Toate podurile ºipodeþele de pe
traseu au fost reabilitate.
Constructorul va mai amenaja 7.400 demetri pãtraþi de trotuare,
va reface cãile de accesla proprietãþi ºi va moderniza staþiile de
autobuz.
Valoarea totalã a lucrãrilor este de 49,76 mil-ioane lei, cu
TVA, investiþia fiind asiguratã prinProgramul Naþional de
Dezvoltare Localã II.
DJ 2280B: TTârgu FFrumos (DN 228) –– CCucuteni
Lucrãrile avanseazã rapid pe drumuljudeþean care leagã comuna
Cucuteni deoraºul Târgu Frumos - 9,2 kilometri, investiþiede 11,7
milioane de lei. Au fost finalizateoperaþiunile de balastare,
construirea a 102
podeþe, urmând întinderea stratului de piatrã ºiasfaltare. Se
sperã ca pânã la finalul anului sãse ajungã la finalizarea
proiectului, finanþat dela bugetul de stat, prin Programul Naþional
deDezvoltare Localã II. Pe lângã lucrãrile demodernizare, se vor
mai construi 3.000 demetri liniari de rigole betonate, 1.900 de
metriliniari de rigole carosabile ºi 6.900 de metriliniari de
ºanþuri ºi 1.300 de metri liniari deparapet metalic. Dupã
finalizarea lucrãrilor,constructorul va reface semnalizarea
rutierã.
DJ 2281: SSpinoasa –– BBelceºtiDrumul a fost betonat ºi urmeazã
a fi
modernizatã trecerea la nivel cu calea feratã.Acum se
reabiliteazã ºi modernizeazã podulcare traverseazã râul Bahlui.
Constructorulreface consola trotuarelor, înlocuieºte stratulde
uzurã de pe pod ºi rosturile de dilataþie ale acestuia, lucrãrile
fiind aproape definalizare. Pentru ”Modernizare drum judeþeanDJ
281: Spinoasa – Belceºti, km.10+804 – 12+074” suma alocatã de
Con-siliul Judeþean este de 2,49 milioane lei,inclusiv TVA.
DJ 2208F: HHeci ((DJ 2208) ––Tãtãruºi - llimitã judeþ
SSuceava
Lucrãrile sunt avansate ºi pe DJ 208 - Heci(intersecþie DJ208) –
Tãtãruºi – Iorcani - lim-itã judeþ Suceava, în lungime 12,5 km,
undese finalizeazã casetarea ºi lãrgirea drumului.Pentru colectarea
ºi evacuarea apelor proven-ite din precipitaþii vor fi realizate
ºanþuri beto-nate ºi rigole. Constructorii vor reface aproape
11.000 mp de trotuare, toate cãile de acces laproprietãþi ºi vor
reamenaja staþiile deautobuz.
Valoarea totalã a contractului estede 24,96 milioane lei, bani
guverna-mentali alocaþi prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã
II.
„Se lucreazã destul de bine la 6din cele 7 proiecte finanþate
prinProgramul Naþional de DezvoltareLocalã, la ultimul proiect
fiinddeja depusã o ofertã ºi se aflã înprocedurã de analizã
tehnicã.DJ 246 – limitã judeþ Vaslui -Scânteia - Ipatele -
Þibãneºti -Dagâþa (DJ 280) – 54,2 km, este celmai lung dintre
aceste drumuri ºi celmai important proiect pe care-ll gestionãm,
iardacã totul va decurge conform planului nostru,pânã la final de
august putem începe procedurilede execuþie. La celelalte proiecte
vom demaraprocedurile de licitaþie, deºi, efectiv, pentru
pro-cedurile pe care le demarãm acum nu cred cãmai este posibil sã
intrãm în faza de execuþie înacest an. Vom începe pe cele trei
drumuri debeton din zona Paºcani - DJ 208 L - Paºcani (DJ208) –
Mirosloveºti, DJ 208 N - Lespezi (DJ208) - Vânãtori (DJ 208 I) ºi
DJ 208 O -Cozmeºti (DJ 208) - Ciohorãni (DN 2), iar dacã reuºim sã
finalizãm procedurile în au-gust, începem”, ne-a precizat ing.
Ovidiu Ciprian Ciucan, directorul Direcþiei Judeþene deAdministrare
a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.
Toate proiectele din Masterplan au autoriza-þie de construcþie,
iar acest lucru reprezintã unavantaj enorm, deoarece nu va mai fi
nevoiede avize, autorizaþii ºi alte documente pentruviitoarele
lucrãri ce vor fi scoase la licitaþie.
Alþi bbani, aalte pproiecte de mmodernizare
110 de kilometri de drumuri judeþene vorintra în proces de
reabilitare ºi modernizare.
Consiliul Judeþean Iaºi alocã în acest sens, fon-duri a cãror
valoare depãºeºte 291 milioane lei.
* „Modernizare drum judeþean DJ 249 E:DN 28 (Tomeºti) – Þuþora”,
în valoare de22.083,126 mii lei;
* „Modernizare drum judeþean DJ 281 B:Coarnele Caprei – Arama”,
în valoare de5.003,639 mii lei;
* „Modernizare drum judeþean DJ 282D:Româneºti - Podu Iloaiei (
intersecþie DJ 281Km 14+834) - Popeºti – Mãdârjac”, în val-oare de
77.991.466,36 lei;
* „Modernizare drum judeþean DJ 208 G:Kogãlniceni - Oboroceni -
intersecþie DJ 280D”, în valoare de 12.024.701,17 lei;
* „Modernizare drum judeþean DJ 244D:limita judeþului Vaslui -
Dolheºti - Ciorteºti -Coropceni (intersecþie DN 24), în valoare
de33.565.875,73 lei;
* „Modernizare drum judeþean DJ 249D:intersecþie DJ 249 E -
Moreni - Prisãcani -Mãcãreºti - Grozeºti - intersecþie DJ 244F”,
învaloare de 78.969.122,17 lei;
* „Modernizare drum judeþean DJ 280D:intersecþie DN 28A
(Ruginoasa) – Heleºteni”,în valoare 19.283.095,41 lei;
* „Modernizare drum judeþean DJ 201C:limitã judeþ Neamþ -
Rãchiteni - intersecþie DN28”, în valoarea de 15.554,810 mii
lei;
* „ Modernizare drum judeþean DJ 208 F:Heci (intersecþie DJ 208)
- Tãtãruºi - Iorcani -limitã judeþ Suceava”, în valoare
de26.700.666,93 lei.
Pentru întreþinere curentã s-au alocat înplus faþã de suma
iniþialã, 1.233.900 lei, iarpentru lucrãri ºi servicii privind
întreþinereaperiodicã a drumurilor publice, suma apro-batã deja se
va suplimenta cu 480 mii lei.
Sumele necesare proiectelor provin dinfondurile CJ ºi fonduri
guvernamentale.
” AAmm îînncceeppuutt mmooddeerrnniizzaarreeaa aa 440000 kkmm
ddee ddrruummjjuuddeeþþeeaann ººii vvrreeaauu ssãã aajjuunnggeemm
llaa 550000 kkmm nnuu ffiinnaallii-zzaaþþii,, ccii aabboorrddaaþþii
mmããccaarr.. CCããccii,, îînn mmoommeennttuull îînn ccaarreessee
îînncceepp lluuccrrããrriillee,, ffiiþþii ssiigguurr ccãã ssee
vvoorr ººii tteerrmmiinnaa!! NN-aammuuiittaatt nniiccii ddee
ddrruummuurriillee ssããtteeººttii.. AAmm ffããccuutt
ddeemmeerrssuurrii llaa
MMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiii ººii ss-aauu
aallooccaatt bbaannii ppeenn-ttrruu 660000 ddee kkmm ddee
aassttffeell ddee ddrruumm,, ddiinnttrree ccaarree
228800 kkmm ssuunntt ddeejjaa ffiinnaalliizzaaþþii,, iiaarr
116600 kkmm ssuunnttaapprrooaappee ddee ffiinnaalliizzaarree,,
iiaarr aallþþii 4400-5500 kkmm
ppâânnãã llaa ffiinnaalluull aannuulluuii vvoorr ffii
iinnaauugguurraaþþii!! NNuu ee ppuuþþiinn lluuccrruu ssãã ffaaccii
aassttaa îînn
ddooii-ttrreeii aannii!! MMeerrggeemm mmaaii ddeeppaarrttee
ccuuiinnvveessttiiþþiiiillee pprriinn PPrrooggrraammuull
NNaaþþiioonnaallddee DDeezzvvoollttaarree LLooccaallãã,, uunnddee
IIaaººuull aapprriimmiitt aall ddooiilleeaa bbuuggeett ppee
þþaarrãã.. NNeezzbbaatteemm ssãã aattrraaggeemm ccââtt mmaaii
mmuullþþii
bbaannii ppeennttrruu iinnffrraassttrruuccttuurrãã,,
ccããcciiiinnffrraassttrruuccttuurraa îînnsseeaammnnãã
cciivviilliizzaaþþiiee””- Maricel Popa, preºedinteleConsiliului
Judeþean Iaºi
drumurilor judeþene!
DJ 281
DJ 208F DJ 207M
DJ 281C
DJ 280B
-
Copii sspeciali lla LLiceul Tehnologic SSpecial „Vasile
PPavelcu”
Ceea ce este astãzi Liceul Tehnologic Spe-cial „Vasile Pavelcu”
Iaºi, una dintre instituþii-le de referinþã pentru recuperarea ºi
educareacopiilor cu deficienþe auditive, singura unita-te de
învãþãmânt din þarã care asigurã serviciieducaþionale pentru copiii
cu deficienþe sen-zoriale multiple din primul an de viaþã pânã
laprofesionalizare, este rezultatul conjugat aleforturilor tuturor
celor care, mai mult saumai puþin vremelnic, au fãcut parte din
fami-lia lui Vasile Pavelcu, psiholog român, mem-bru titular al
Academiei Române ºi a partene-rilor sãi de a lungul timpului. În
aceastã uni-tate de învãþãmânt, copiii beneficiazã de ser-vicii
recuperatorii specifice (demutizare, ree-ducarea auzului, ritmicã,
ortofonie, labiolec-turã, stimularea limbajului,
kinetoterapie),servicii de terapie educaþionalã complexã
ºiintegratã (stimulare cognitivã, socializare,formarea autonomiei
personale ºi sociale,terapie ocupaþionalã ºi ludoterapie) precumºi
de servicii de intervenþie timpurie prinCentrul de Sprijin pentru
Intervenþie Timpu-rie. Totodatã se asigurã consiliere atât
pentruelevi cât ºi pentru pãrinþi,
Pentru a face faþã provocãrilor este nevoiede dãruire, pasiune,
implicare, rãbdare ºiperseverenþã, toate acestea fiind doar
câtevadintre atributele celor 73 de cadre didacticeale ºcolii care
duc mai departe ºi dezvoltãexperienþa de educare, intervenþie
terapeuti-cã recuperatorie ºi de profesionalizare a ele-vilor cu
deficienþe de auz, cu deficienþe sen-zoriale multiple, dar ºi
absolvenþi ai învãþã-mântului special pentru elevi cu
deficienþemintale din întreaga Moldovã.
În anul ºcolar care s-a încheiat, ofertaeducaþionalã a ºcolii a
cuprins: intervenþietimpurie-grupã antepreºcolari, grãdini-þã–grupe
de copii hipoacuzici ºi surdoceci-tate, învãþãmânt primar - clasa
pregãtitoareºi clasele I-IV (deficienþe de auz ºi deficien-þe
senzoriale multiple), învãþãmânt gimnazial- clasele V-VIII (
deficienþe de auz ºi defi-
cienþe senzoriale multiple) ºi clasele IX – X( deficienþe severe
/ asociate), liceu tehnolo-gic special – cl. a IX a, specializarea
tehni-cian operator tehnicã de calcul, învãþãmântprofesional
special (clasa a IX-a, a Xa, a XI-aºi a XII-a nivel 3 de
calificare) pe urmãtoare-le specializãri: construcþii, instalaþii
ºi lucrãripublice/zugrav-vopsitor-ipsosar-tapetar,fabricarea
produselor din lemn/ tâmplar uni-versal, industrie textilã ºi
pielãrie/ confecþio-ner produse textile, turism ºi
alimenta-þie/cofetar-patiser ºi bucãtar, mecanicã/ tini-chigiu
vopsitor auto.
Parteneriatul cu Facultatea de Psihologieºi ªtiinþe ale
Educaþiei în cadrul proiectelorde dezvoltare a resurselor umane,
dar ºi îndiversificarea practicilor educaþionale, areprezentat
locul de formare a majoritãþiiprofesioniºtilor din aceastã unitate
de învãþã-mânt. Printre activitãþile cu tradiþie deja, senumãrã ºi
dezvoltarea practicilor specificede intervenþie recuperatorie
pentru copiii cuimplant cohlear în parteneriat cu Comparti-mentul
ORL ºi Vestibulogie a Spitalului deRecuperare Iaºi, cadrele de aici
fiind mem-bri activi ai echipelor interdisciplinare.
Activitãþi, pproiecte, ppremii An de an, la ªcoala „Vasile
Pavelcu” se
organizeazã Festivalului Naþional de Teatru dePãpuºi ºi
Pantomimã „Prichindeii veseli”,destinat elevilor cu deficienþe de
auz din toa-tã þara. Anul acesta, la cele 3 secþiuni ale
fes-tivalului (teatru de pãpuºi, pantomimã, film)au participat
grupe de elevi cu deficienþe deauz din 12 ºcoli speciale din
þarã.
Parteneriatul început în 2001 cu FundaþiaSense Internaþional
România, în proiectelede dezvoltare a serviciilor educaþionale,
tera-peutic recuperatorii ºi de profesionalizarepentru copiii cu
deficienþe senzoriale multi-ple înseamnã formarea profesionalã
pentrucadrele didactice, dotarea cu materialedidactice ºi logisticã
specificã, supervizareprofesionalã, organizarea ºi dotarea
labora-torului de modelare marþipan ºi a Centruluide Sprijin în
intervenþie timpurie etc. În aju-torul copiilor de aici, a venit ºi
organizarea
în ultimii 7 ani în colaborare cu Inspectora-tul ªcolar Judeþean
Iaºi ºi Colegiul Tehnic„Ion Holban” Iaºi a Concursului Naþional
pemeserii „Tradiþii ºi Creativitate”.
Îmbunãtãþirea calitãþii actului educaþionalºi terapeutic
recuperator prin parteneriateleeducaþionale internaþionale în
proiecteleERASMUS+ este una dintre preocupãrileconstante ale
ºcolii.
În cadrul proiectului de parteneriat educa-þional cu ªcoala
Specialã nr. 12 Chiºinãu,Republica Moldova - ,,A.M.I.C.I. –
Armonie.Motivaþie. Iubire. Colaborare. Inspiraþie” s-areuºit
promovarea practicilor incluzive. Pen-tru dezvoltarea terapiilor
alternative în proce-sul de recuperare a elevilor în ºcoalã se
apli-cã metode precum salinoterapie, hipotera-pie, hidroterapie,
olãrit, escaladã, dans, tea-tru experenþial etc.
Totodatã. 32 de cadre didactice ale ºco-lii au participat la
elaborarea programelorºcolare pentru elevii cu dizabilitãþi
auditiveºi cu dizabilitãþi senzoriale multiple
În ultimii ani elevii cu deficienþe de auz auavut rezultate
deosebite la concursurile naþi-onale special destinate lor: În anul
ºcolarcare s-a încheiat, palmaresul acestoracuprinde premiul I
(clasa a VII-a /Matemati-cã ºi clasa a VIII-a /Limba ºi literatura
româ-nã), premiul II (clasa a VII-a /Educaþie plas-ticã), premiul
III (clasa a VIII-a /TIC ºi clasa aVII-a /Limba ºi literatura
românã), menþiu-ne(clasa a VII-a /TIC); premiul special(clasaa
VIII-a /Educaþie plasticã ºi clasa a VII-a/Matematicã); la
Concursul Naþional „Împre-unã pentru viitor” - premiul I la
secþiuneadans tradiþional–etapa pe judeþ ºi premiul IIla etapa
regionalã obþinute de cãtre trupa”Hai la joc” formatã din elevi cu
deficienþede auz ºi elevi voluntari. În anul ºcolar ceurmeazã, în
cadrul Liceul Tehnologic „VasilePavelcu” ar putea fi înfiinþatã o
nouã califica-re, cea de operator montaj copiat tipar deprobã,
domeniu tehnici poligrafice, motivatãde creºterea ratei de inserþie
profesionalã aabsolvenþilor învãþãmântului profesionalspecial, care
este de peste 85%.
Liceul „„Moldova” TTârgu Frumos - ººcoalã ººi ffamilie
O altã instituþie destinatã îngrijirii ºi edu-cãrii copiilor
speciali pare a fi „singurul loccare îþi este ºi ºcoalã ºi familie,
deopotri-
vã!”, adicã Liceul pentru elevi cu deficien-þe de vedere cu
clasele I – XII „Moldova”Târgu Frumos. Acesta asigurã condiþii
opti-me dezvoltãrii armonioase a copiilor cuvârsta cuprinsã între
7–18 ani care prezintãdeficienþe medii ºi grave de vedere,
cecita-te, precum ºi alte deficienþe asociate.
Înfiinþatã în anul 1961, aceastã instituþie afost destinatã
instruirii ºi educãrii copiilor cudeficienþe de vedere, de pe raza
celor opt jude-þe ale Moldovei. La început, ºcoala aveaînscriºi 43
de elevi de diferite vârste ºi unnumãr de opt cadre didactice, cu o
pregãtireprofesionalã ridicatã, unele dintre acestea fiind
nevãzãtoare. Acum în ºcoalã învaþã 120 deelevi din toate
judeþele Moldovei, instruiþi de45 de cadre didactice – profesori,
profesori-educatori, profesori psihopedagogi ºi profe-sori
preparatori. De-a lungul anilor, în ciudadizabilitãþilor, dascãli
ºi elevi deopotrivã s-auimplicat în activitãþile
cultural-artistice(spectacole, concursuri locale, judeþene
ºinaþionale) ºi sportive (concursuri de ºah lanivel local ºi
naþional). Puþini sunt însã ceicare ºtiu cã astãzi, copiii
nevãzãtori din toatãþara învaþã tainele scrisului ºi cititului
Brailledin abecedarul alcãtuit de douã dintre cadre-le didactice
ale acestui liceu: George Cârli-geanu – Bitu, profesor de limba ºi
literaturaromânã ºi învãþãtorul Aurel Bulancea.
Incluziune, iimplicare, colaborare, eempatie
În cadrul Liceului Special „Moldova” dela Târgu Frumos elevii cu
deficienþe devedere îºi dezvoltã personalitatea astfel
încât, la absolvirea ºcolii, rezultatul sã fie ocât mai bunã
integrare psiho-socio-emoþi-onalã. Întregul personal didactic
identificãºi selecteazã cele mai potrivite activitãþiºcolare ºi
extraºcolare prin care copiii deaici sã fie valorizaþi ºi sã
interacþioneze atâtunii cu ceilalþi cât ºi cu mediul social încare
vor trebui sã se integreze la terminareastudiilor.
În cursul acestui an, elevii de aici au par-ticipat la mai multe
activitãþi sportive ºiartistice, cu tematicã diversã, printre
careProiectul „ªtiinþescu” adresat elevilor degimnaziu ºi de liceu,
în cadrul cãruia aurealizat sub îndrumarea cadrelor
didacticeexperimente de chimie ºi fizicã.
Ansamblul Doruleþul, din cadrul ºcolii, aparticipat la concursul
„La Fântâna Doru-lui” ºi a reuºit obþinerea a douã medalii încadrul
secþiunii de dans popular. La Con-cursul Naþional de ªah -
Memorialul „Fran-cisc Kory”, organizat anul acesta la Buzãu,unul
dintre elevii liceului ieºean a reuºit sãobþinã locul I, o
recunoaºtere binemeritatãa muncii sale.
Încurajarea ºi stimularea capacitãþilorpsiho-individuale ale
elevilor se realizeazãprin participarea acestora în cadrul
proiec-tului „Ludoteca100”.
În Liceul „Moldova” cuvintele cele maiimportante sunt
incluziune, implicare,colaborare ºi empatie - toate sub semnulunor
lecþii de calitate, menite sã transformeminþile curioase în
caractere sigure ºi pre-gãtite de viitor. Învãþãmântul promovat
aicicoincide în totalitate cu programa liceelor
normale, însã anexeazã cu drag diplomeide absolvire ºi
sentimentul de dragoste faþãde colegi ºi mentori.
Orice elev, indiferent de nevoile sale, vareuºi sã-ºi atingã
þelul. Fie cã vorbim demisterele limbii engleze, cântatul în cor
sau pur ºi simplu bucuria de a face parte dintr-un grup cu adevãrat
unic, singu-rul lucru care conteazã la sfârºitul zilei este
cunoaºterea. O cunoaºtere care nu sebazeazã pe dioptrii, ci mai
degrabã pe o voinþã de neclintit, întrucât, nevoile speciale nu
împiedicã în niciun fel re-zultatele speciale.
AAuu ccoonnsseemmnnaatt
prof. CCooccaa VVaassiilliiuu,, directorul Liceului Tehnologic
Special
„Vasile Pavelcu Iaºi, prof. PPeettrroonneellaa CCîîtteeaa,
profesor la Liceul pentru elevi cu deficienþe de vedere cu
clasele I – XII
„Moldova” Târgu Frumos
iulie 2019www.icc.ro [email protected] ADMINISTRATIE¸
„Când nu auzi sunetul lumii, ascultã glasul din tine, gândeºte,
luptã ºi mergi înainte” - HHeelleenn KKeelllleerrPovestea ºcolii
speciale a început în octombrie 1932, când Minis-
terul Instrucþiunii, al Cultelor ºi Artelor aducea la cunoºtinþa
pri-marului din acea vreme, înfiinþarea prin Ordinul Ministrului
nr.
23550 a unui Institut de surdo-muþi ºi orbi, ca urmare a
demersu-rilor realizate de Societatea pentru Ocrotirea copiilor
surdo-muþi
ºi orbi din Moldova ºi Basarabia - Institutul de Surdo-muþi
„Regele Mihai I” Iaºi, cu statutul de ºcoalã generalã pentru
surzi
ªcoli speciale, rezultate speciale
-
¸
* pentru sezonul 2019-2020 din Liga a V-a judeþeanã defotbal,
care va debuta în lunaaugust, ºi-au anunþatparticiparea echipele
din Podu Iloaiei, Cozmeºti ºi ValeaLupului * deoarece nu a
avutCertificatul de Identitate Sportivã(CIS) ºi nu s-a putut
prezenta la barajul pentru promovarea în liga a treia, Moldova
Cristeºtinu va mai avea drept depromovare în urmãtorii trei ani
Cu toate cã, în chiar ultima etapã dinsezonul trecut al Ligii a
IV-a ieºene,ºi-a câºtigat dreptul de a disputabarajul pentru
promovarea în liga a treia(învingând Flacãra Erbiceni cu 1-0 ºi
termi-nând campionatul pe prima poziþie), MMooll-ddoovvaa
CCrriisstteeººttii nu s-a putut prezenta la„meciul istoric”,
neavând certificat de iden-titate sportivã (CIS) pentru cluburi
sportive.
Supãrarea celor din Cristeºti este de înþe-les, ei ratând „la
mustaþã” partida de barajîn care urma sã întâlneascã
reprezentantajudeþului Vaslui, Huºana Huºi, din pricina ...unor
hârtii. Practic, conducerea formaþieiMoldova Cristeºti a întocmit
greºit docu-mentaþia pentru CIS-ul eliberat de Ministe-rul
Tineretului ºi Sportului ºi nu au mai avuttimpul necesar de a relua
formalitãþile pânãla data desfãºurãrii partidei. „„PPeennttrruu
ddeessffãã-ººuurraarreeaa ccaammppiioonnaattuulluuii
jjuuddeeþþeeaann ddee ffoottbbaall nnuussuunntt pprroobblleemmee..
SSee aaccttiivveeaazzãã ccuu CCIISS eelliibbeerraattddee
DDiirreeccþþiiaa JJuuddeeþþeeaannãã ppeennttrruu TTiinneerreett
ººiiSSppoorrtt IIaaººii.. CCaa ssãã aaccttiivveezzee îînn lliiggaa
aa ttrreeiiaa,, ssããppaarrttiicciippee llaa bbaarraajj,, oo
eecchhiippãã aarree nneevvooiiee ddeecceerrttiiffiiccaatt ddee
iiddeennttiittaattee ssppoorrttiivvãã eelliibbeerraatt
ddeeMMiinniisstteerruull TTiinneerreettuulluuii ººii
SSppoorrttuulluuii,, ccaarree iinnttrrããîînn ssaarrcciinnaa
eecchhiippeelloorr ssãã ººii-ll ssccooaattãã.. EEllee aauu
ffoosstt aannuunnþþaattee llaa îînncceeppuuttuull aannuulluuii
ccoommppee-ttiiþþiioonnaall,, ddiinn vvaarraa aannuulluuii
ttrreeccuutt,, iiaarr ffaappttuullaacceessttaa eessttee pprriinnss
ººii îînn rreegguullaammeenntteellee nnooaass-ttrree””, ne-a spus
Sorin Boca, preºedinte Aso-ciaþiei Judeþene de Fotbal Iaºi. Acesta
sus-þine cã cei din Cristeºti au întocmit greºitactele ºi nu s-au
mai încadrat în timp, deoa-rece aveau nevoie de o nouã hotãrâre
jude-cãtoreascã. „„EEssttee ppeennttrruu aall ddooiilleeaa aann,,
ccoonn-sseeccuuttiivv,, ccâânndd ccaammppiiooaannaa
jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii sseeccoonnffrruunnttãã ccuu
aacceeaassttãã nneeddoorriittãã ssiittuuaaþþiiee,, dduuppããccee,,
aannuull ttrreeccuutt,, VViiccttoorriiaa LLeeþþccaannii aa ffoosstt
ppuussããîînnttrr-oo ssiittuuaaþþiiee aasseemmããnnããttooaarree,,
rraattâânndd bbaarraajjuullddee pprroommoovvaarree.. DDuuppãã
aacceeaa îînnttââmmppllaarree,, nnooiiaamm iinnttrroodduuss îînn
rreegguullaammeenntt,, aannuull ttrreeccuutt,, ffaapp-ttuull ccãã
,, îînn ccaazzuull îînn ccaarree oo eecchhiippãã,,
iinnddiiffeerreennttddee mmoottiivvee,, nnuu rreeuuººeeººttee ssãã
îînnddeepplliinneeaassccããccoonnddiiþþiiiillee iimmppuussee ddee
FFeeddeerraaþþiiaa RRoommâânnãã ddeeFFoottbbaall,, ttrreeii aannii
ddee zziillee nnuu mmaaii aarree ddrreeppttuull
llaapprroommoovvaarree.. AAssttaa ssee vvaa îînnttââmmppllaa ººii
ccuu MMooll-ddoovvaa CCrriisstteeººttii.. TTrreeii aannii ddee
aaccuumm îînnaaiinnttee,,cchhiiaarr ddaaccãã vvoorr tteerrmmiinnaa
ccoommppeettiiþþiiaa ppee pprriimmuulllloocc,, eeii nnuu vvoorr
mmaaii aavveeaa ddrreepptt llaa pprroommoovvaarree..ÎÎnn
ssiittuuaaþþiiaa aacceeaassttaa,, vvoorr mmeerrggee llaa bbaarraajj
cceeii ddeeppee llooccuull ddooii””, a precizat Sorin Boca.
Trei nnoi fformaþii îîn LLiga aa VV-aa Cât priveºte viitoarea
ediþie de campionat
– ligile IV ºi V, lucrurile nu sunt încã defi-nitivate,
Asociaþia Judeþeanã de Fotbal Iaºidorind sã înceapã competiþia pe
11 sau 18august, dar lucrul acesta va fi stabilit la viitoa-rea
Adunare Generalã a AJF. Prin urmare, niciSupercupa judeþeanã la
fotbal – care se vadesfãºura la Paºcani, între Unirea Mirceºti
ºi
Moldova Cristeºti, nu are o datã certã de des-fãºurare, partida
urmând a se disputa cuexact o sãptãmânã înainte de începerea
cam-pionatului. Ca noutãþi, pentru viitoarea ediþiea ligii a V-a
ºi-au anunþat participarea trei noiformaþii, de fapt, echipe care
au mai activat înliga judeþeanã, dar care, din motive financia-re,
au renunþat în ultimii ani – echipele dinPodu Iloaiei, Cozmeºti ºi
Valea Lupului..
A fost fãcut încã un pas pentru constru-irea unei noi sãli
polivalente. ConsiliulJudeþean Iaºi va preda pe bazã de proto-col
cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionaleºi Administraþiei Publice
prin CompaniaNaþionalã de Investiþii (CNI), terenul de de67.335 mp,
aflat în proprietatea judeþuluiIaºi, care va constitui
amplasamentulviitoarei sãli. Terenul a fost preluat în
pro-prietatea C.J. de la Primãria Miroslava,în vederea construirii
unei sãli polivalente
cu fonduri din Programul Naþional deConstrucþii de Interes
Public sau Social.Documentaþia pentru finanþarea acestuiobiectiv de
investiþii a fost deja înaintatãcãtre Compania Naþionalã de
Investiþii SA.Consiliul Judeþean va asigura, în condi-þiile legii,
suprafeþele de teren necesarepentru depozitarea ºi organizarea
ºan-tierului. „„EEssttee iimmppeerriiooss nneecceessaarrãã oo
aassttffeell
ddee iinnvveessttiiþþiiee llaa IIaaººii.. DDuuppãã
rreeaalliizzaarreeaa
oobbiieeccttiivvuulluuii,,CCoonnssiilliiuull
JJuuddeeþþeeaann vvaa aavveeaa oobblliiggaaþþiiaa ssãã
mmeennþþiinnããddeessttiinnaaþþiiaa aacceessttuuiiaa ººii ssãã îîll
îînnttrreeþþiinnãã ppee ooppeerriiooaaddãã ddee mmiinniimm 1155
aannii.. TTrreebbuuiiee ssããffrruuccttiiffiiccããmm ffiieeccaarree
ooppoorrttuunniittaattee ddee aaiinnvveessttii îînn jjuuddeeþþ,,
iiaarr oo ssaallãã ccuu 1166 000000 ddeellooccuurrii,, ccuumm
vvrreemm ssãã ccoonnssttrruuiimm nnooii,, nnuuppooaattee ffii
rreeaalliizzaattãã ddeeccââtt îînnttrr-oo llooccaaþþiiee
ccuuddeesscchhiiddeerree,, ccaarree ssãã ooffeerree ººii
ffaacciilliittããþþii ddeeppaarrccaarree,, ddee ccoonnssttrruuiirree
ddee tteerreennuurrii ddeessppoorrtt îînn jjuurr,,
oorrggaanniizzaarree ddee aallttee aaccttiivvii-ttããþþii ccaarree
pprreessuuppuunn aafflluuxx ddee ppooppuullaaþþiiee””, a spus
preºedintele Consiliului Judeþean,Maricel Popa.
Consilierii judeþeni ºi-au dat votul caIaºul sã aibã ºi un bazin
olimpic. Valoa-rea estimativã a investiþiei este de104.500.000 lei.
Pentru elaborarea Pla-nului Urbanistic Zonal pentru acestobiectiv,
Consiliul Judeþean va alocasuma de 133.250 lei, obiectivul urmânda
fi amplasat în zona Manta Roºie, pe un
teren de 23.842 mp care se aflã în dome-niul public al judeþului
Iaºi ºi adminis-trarea Consiliului Judeþean. Investiþia seva
dezvolta pe o suprafaþã de circa 5.500mp cuprinzând, pe lângã
bazinul olimpic,un bazin didactic, tribune pentru o mie
despectatori, vestiare, duºuri, cabinet me-dical, salã de
conferinþe, sãli de forþã,saune, sãli de antrenament, zone de
re-laxare, parcãri, etc.
În urma unei analize a Direcþiei Jude-þene pentru Tineret ºi
Sport Iaºi, la niveluljudeþului s-a constatat cã nu existã
spaþiiadecvate pentru practicarea înotului deperformanþã. Bazinul
olimpic va oferi po-sibilitatea desfãºurãrii atât a unor
activitãþirecreative ºi utilitar-medicale, cât ºi spor-tive
derivate din specificul nataþiei: învã-þarea înotului, activitãþi
de pregãtire, acti-vitãþi competiþionale, de perfecþionare
ainstructorilor, studenþilor, antrenorilor.
IIeeººeeaannccaa SSaabbiinnaa ªªttiirrbbuu,, ccaammppiiooaannãã
bbaallccaanniiccãã!!Ediþia a XVII-a Campionatelor Balca-
nice de atletism pentru cadeþi (junioriII, limita maximã de
vârstã - 18 ani), s-a desfãºurat duminicã pe StadionulOlimpic din
Istanbul ºi a adunat la start253 de sportivi reprezentând
ºaispreze-ce þãri. La aceastã competiþie, atleþiiromâni au cucerit
patru medalii de aur, una dintre ele aparþinându-i ieºen-cei Sabina
ªtirbu. Sportiva legitimatãla CSS „Unirea” Iaºi, unde este
pre-gãtitã de prof. Carmen Ghilase, a urcatpe cea mai înaltã
treaptã a podiumuluila sãritura în lungime, cu un rezultat de 5,92
metri.
Sabina a fãcut parte ºi din ºtafetaRomâniei pe 4x100 metri,
pentru care a alergat prima ºi a intrat în posesiamedaliei de
argint.
Reamintim cã în urmã cu câteva sãp-tãmâni Sabina devenea
campioanãnaþionalã la categoria ei de vârstã, cuun rezultat de 5,91
metri, consideratunul din cele mai valoroase din întrea-ga
competiþie, dar ºi cã ieºeanca esteºi vicecampioanã naþionalã de
tineret(limita maximã de vârstã - 23 de ani),cu cea mai bunã
sãriturã a ei în aerliber - 6,03 metri.
Mai mult, la sfârºitul lunii iulie, Sabi-na ªtirbu s-a calificat
ºi în finala pro-bei de sãriturã în lungime la Festi-valul Olimpic
al Tineretului European(FOTE), de la Baku, competiþie cunos-cutã ºi
sub numele de Mica Olimpia-dã ºi la care sunt admiºi sportivi
cuvârste pânã la 17 ani. Sportiva de laCSS „Unirea” Iaºi a
beneficiat de treiîncercãri în Grupa A pentru a-ºi asigu-ra
prezenþa în finala ce punea la bã-taie douãsprezece locuri, ea
reuºindacest lucru din a doua încercare, cu
5,62 metri.
Noi echipe în liga judeþeanã de fotbal
Moldova Cristeºti, fãrã drept depromovare în urmãtorii trei
ani!
Salã polivalentã ºi bazin olimpic pentru ieºeni
iulie 2019www.icc.ro [email protected] ACTIVITÃTI
SPORTIVE29
-
iulie 2019www.icc.ro [email protected]ÃRÂRI CJ10
HOTÃRÂREAnr.167privind aprobarea valorii revizui-te a devizului
general ca urmarea instituirii unor mãsuri în dome-niul
investiþiilor publice ºi a unormãsuri fiscal bugetare de
modifi-care ºi completare a unor actenormative ºi prorogarea
unortermene, precum ºi pentru acompensa majorarea
preþurilorprincipalelor materii prime pentru obiectivul de
investiþie„Modernizare drum judeþe