Testul nr. 1 Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale 1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real Drept real –drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau anumite prerogative asupra unui bun pe care il exercita in mod direct fara interventia altei persoane. Drepturile reale principale: - Proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege - Uzufruct - dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina. - Uz si abitatie - Uz este dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. Titularul dreptulu de abitatie are dreptul să locuiască în locuinţa unei alte persoane împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia. - Servitute - sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta în
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Testul nr. 1
Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale
1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real
Drept real –drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau anumite
prerogative asupra unui bun pe care il exercita in mod direct fara interventia altei persoane.
Drepturile reale principale:
- Proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura și dispune de un lucru în mod
exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege
- Uzufruct - dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă
determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele
bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa. Uzufructuarul are
dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina.
- Uz si abitatie - Uz este dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia
uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei
sale. Titularul dreptulu de abitatie are dreptul să locuiască în locuinţa unei alte persoane
împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a
constituit abitaţia.
- Servitute - sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau
utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta în sporirea
confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaţia lui economică.
- Superficie - dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi
exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii
existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui
contract de locaţiune.
Dreprturile reale accesorii
- Gaj - drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde
satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea
bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată
prin gaj.
- Ipoteca –
1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati drepturile de reale in
general cu cele de creanta
Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor. Acestora le corespunde
obligaţia generală şi negativă de abţinere, de a nu face nimic care să le aducă atingere.
Drepturile de creanţă sunt drepturi relative, pentru că sunt opozabile doar
subiectului ori subiectelor pasive determinate cărora le revine obligaţia concretă de a da, de a
face, de a nu face.
Intrând în conţinutul drepturilor patrimoniale, între acestea există asemănări şi
deosebiri.
Principalele asemănări sunt următoarele:
- sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvorăsc din acte sau fapte juridice
înţelese în sens strict - stricto sensu -
- sub aspectul naturii şi conţinutului lor, având expresie economică, ambele sunt
patrimoniale.
Deosebirile principale dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă sunt
următoarele:
- sub aspectul subiectului pasiv; pe când în cazul dreptului real acesta nu este
cunoscut, este nedeterminat, este alcătuit din toate celelalte subiecte de drept, în cazul dreptului
de creanţă, dimpotrivă, este cunoscut titularul obligaţiei corelative, care este debitorul;
- sub aspectul conţinutului obligaţiei corelative; în cazul dreptului real, subiectului
pasiv nedeterminat îi incumbă obligaţia generală negativă, de a nu face nimic de natură să
stânjenească exercitarea dreptului, adică obligaţia de non facere, spre deosebire de dreptul de
creanţă căruia îi corespunde obligaţia debitorului de a avea o conduită determinată, să dea, să
facă sau să nu facă +ceva. El trebuie să se abţină de a face ceva ce ar fi putut să facă în lipsa unei
astfel de obligaţiuni;
- sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate ca număr, fiind prevăzute de
lege explicit şi implicit, lucru care face posibilă o enumerare a lor. Dimpotrivă, drepturile de
creanţă sunt nelimitate, subiectele de drept pot creea, în baza principiului autonomiei de voinţă,
oricâte drepturi de creanţă ar dori;
- sub aspectul duratei lor; drepturile reale au fie un caracter perpetuu (ex.
proprietatea), fie o durată mai lungă, limitată în timp sau depinzând de un eveniment (bunăoară
până la decesul beneficiarului), pe când drepturile de creanţă sunt, în principiu, temporare,
creditorul putând pretinde de la debitor îndeplinirea obligaţiei, drept care de regulă este mai
scurt;
- sub aspectul conţinutului şi al efectelor juridice, numai dreptul real este însoţit de
cele două prerogative: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă.
Dreptul de urmărire (droit de suite) constă în prerogativa conferită titularului dreptului
real, de a urmări bunul la care se referă dreptul său real, în mâinile oricui s-ar găsi în mod
nelegitim, în vederea restabilirii situaţiei anterioare.
Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate să-l revendice de la deţinătorul
nelegitim, creditorul ipotecar poate cere scoaterea la vânzare a imobilului ipotecat chiar dacă
între timp a fost înstrăinat de debitor etc.
În cazul dreptului de creanţă nu există acest efect. Caracterul său relativ conferă
titularului doar posibilitatea de a pretinde numai şi numai de la debitor executarea obligaţiei.
Dreptul de preferinţă constă în prerogativa conferită titularului dreptului real de a
avea prioritate faţă de orice alt drept, cu privire la acelaşi bun, pe care poate să şi-l valorifice
înaintea titularilor altor drepturi. De exemplu titularul dreptului de proprietate (drept real
principal) are posibilitatea de a opune dreptul său altei persoane care ar fi dobândit acelaşi drept,
de la acelaşi autor şi cu privire la acelaşi bun, dacă şi-a conservat legal dreptul real dobândit (a
intabulat dreptul dobândit). De reţinut că situaţia este alta în cazul drepturilor reale accesorii,
dreptul de preferinţă constând în posibilitatea titularului dreptului real de a-şi realiza dreptul cu
întâietate ori prioritate faţă de alţi creditori care au aceleaşi drepturi asupra bunului urmărit, dar
care au un rang inferior. Dacă este vândut la licitaţie publică un imobil ipotecat, mai întâi este
satisfăcută creanţa creditorului ipotecar şi, în ipoteza că mai există valori rămase, ele se
distribuie în proporţie egală creditorilor chirografari.
În privinţa titularului dreptului de creanţă, posibilitatea sa este limitată în a
pretinde debitorului sau succesorilor acestuia executarea obligaţiei asumate.
- sub aspectul mijloacelor procesuale de apărare şi al modului de realizare. Drepturile
reale sunt apărate prin acţiuni reale (acţiunea în revendicare, acţiunea în grăniţuire), pe când
drepturile de creanţă sunt apărate prin acţiuni personale (acţiunea pentru predarea bunului
vândut, acţiunea pentru plata preţului, etc.).
Modul de realizare se referă la efectele juridice pe care le produc, după cum s-a
reţinut mai sus, dreptul real este un drept absolut, opozabil erga omnes, realizabil fără concursul
subiectului pasiv abstract, dreptul de creanţă ca drept relativ este opozabil numai debitorului, el
poate fi realizat numai cu concursul - activ sau pasiv – al titularului obligaţiei.
- sub aspectul prescriptibilităţii; drepturile reale sunt în principiu imprescriptibile
extinctiv, iar drepturile de creanţă sunt supuse prescriptibilităţii; regimul prescripţiei extinctive
are anumite particularităţi în funcţie de felul drepturilor patrimoniale – reale sau de creanţă.
1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind faptul daca dreptul de
gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care il au intreprinderile municipale si
intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din categoria drepturilor reale.
Nu, deoarece drepturile reale sunt drepturile care acorda titularului sau anumite prerogative
asupra bunului pe care le exercita in mod direct si fara intervetia altei persoane
Subiectul II. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
2.1. definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta
principiului inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica – transferul de bunuri si de drepturi
patrimoniale din proprietatea privata in proprietatea publica, transferul catre stat d bunuri
proprietate publica ce apartin unei unitati administrativ teritoriale sau; dupa caz, cedarea catre
stat sau catre o unitate administrativ teritoriala a drepturilor patrimoniale in scopul efectuarii de
lucrari pentru cauza de utilitate publica de interes national sau local, in conditiile prevazute de
lege, dupa o dreapta si prealabila despagubire.
Act de putere publica prin care se dobindeste proprietatea de la persoane privat
enecesare lucrarilor de utilitate publica in mod fortat in schimbul unei prealabile despagubiri
2.2. determinati si relevati continutul etapelor procedurii de exproprierii pentru
cauza de utilitate publica
1. etapa premargatoare
Exproprierea urmeaza sa fie bazata pe motive de utilitate publica, se declara pentru
lucrari de interes national sau local. Sunt de utilitate publica de interes national lucrarile care,
prin functiile lor, raspund obiectivelor si interesului intregii societati sau a unei mari parti din ea.
Utilitatea publica de interes national se declara de Parlament, iar utilitatea publica de interes
local de catre consiliul local .
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si
numai in cazul in care exista toate conditiile pentru expropriere. Expropriatorul numeste o
Comisie de experti care efectueaza aceasta cercetare. Aceasta comisie stabileste ce lucrari trebuie
efectuate, daca lucrarile vor fi de utilitate publica, determina expres care bunuri vor fi
expropriate.
2. declararea utilitatii publice
Parlamentul prin Hotarire declara utilitatea publica in raport cu anumite bunuri concrete.
Din acest moment exproprierea este ireversibila, adica poate contesta faptul exproprierii.
3. etapa administrativa
Inaintarea propunerii de exproproator expropriatului in conditiile articolului 9 al Legii
nr. 488. Astfel cel care urmeaza a fi expropriat tb s afie instiintat in scris despre propunerea
exproprierii. Aceasta va contine o notificare adresata persoanelor fizice si juridice titularre de
drepturi reale asupra obiectului de expropriere, oferta de despagubire, modalitatea transferului de
bunuri si de drepturi patrimoniale sau, dupa caz modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale.
In cazul exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in proprietate o locuinta
sau un alt teren.
4. etapa judiciara
In cazul in care nu accepta conditiile de expropriere, expropriatul este in drept sa faca
intimpinare impotriva prpounerii de expropriere. In intimpinare va indica in ce conditii va
accepta expropriere, si o va depune in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, la organul
care a facut propunerea de expropriere. Intimpinarea se solutioneaza in decursul a 30 de zile de
catre o comisie, constituita prin hotarire de Guvern pentru lucrarile de interes national si prin
decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local. Dupa deliberare, comisia emite o
decizie motivata, care se comunica partilor in termen de 5 zile de la adoptare. Decizia comisiei
serveste drept temei pentru determinarea cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate
fi mai mic decit cel stabilit in propunerea de expropriere. In cazul in care accepta conditiile din
decizia comisiei, expropriatul si exprpopriatorul pot conveni asupra modalitatii de transfer a
proprietatii vor stabili marimea despagubirii si modalitate de achitare. Un asemenea acord dintre
parti urmeaza a fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator. Daca
expropriatorul si expropriatul nu ajung la un compromis asupra conditiilor de expropriere nici
dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei, exproprierea nu poate fi facuta decit prin hotarire
judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.
2.3. elaborati, conform exigentelor legale, o propunere de expropriere pentru
cauza de utilitate publica pe care Guvernul o va inainta proprietarului unei case, cu teren,
aferent, prin care urmeaza a fi construita o linie de cale ferata.
Notificare
Privind exproprierea casei si terenului aferent pentru cauza de utilitate publica
Guvernul, in numele statului Republica Moldova, propune cetateanului Andronic
Gheorghe, domiciliat in orasul Causeni, proprietarul locuintei si terenului aferent amplasat pe
strada Igor Vieru, 17, expropierea acestora pentru cauza de utilitate publica, si anume,
construirea unei linii de cale ferata. In acest scop cetateanulu i se propune in loc casa si terenul
aferent acesteia amplasat pe strada Petru Rares 4/1 si o despagubire de 4000 USD. transferul de
bunuri cit si de drepturi va avea loc dupa plata despagubirii si stabilirea definitiva a cetateanului
in noua casa de locuit.
Data
semnatura
Testul 2
Subiectul I. Proprietatea comuna
1.1. definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formale sale. Explicati
conceptul de „cota-parte ideala”
proprietate comuna – modalitate a dreptului de proprietate, care se caracterizeaza prin
faptul ca dreptul apartine concomitent asupra aceluiasi bun mai multor proprietari
(coproprietari).
Modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin faptul ca toate
prerogativele conferite in acest drept apartin impreuna si concomitent mai multor titulari.
Formele dreptului de proprietate comuna:
- Proprietate comuna pe cote-parti – obiectul ramine nefractionat in
materialitatea sa, pe cind dreptul de proprietate se fractioneaza pe cote-parti aritmetice ideale,
egale sau inegale.
- Proprietate comuna in devalamasie – dreptul de proprietate comuna apartine
titularilor devalmasi si au ca obiect bunurile comune.
Cota parte ideala – parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura,
cota din dreptul de proprietate comuna.
1.2. Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cote-
parti fortata.
Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua are ca obiect bunuri, care prin
natura sa si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari, fiind accesorii pe linga alte
bunuri, considerate principale, proprietate a acelorasi titulari.
Exista urmatoarele cazuri:\
- Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu 2 sau mai multe
apartamente avind propretari diferiti
Codominiu – complex unic de bunuri imobiliare, care include in hotarele stabilite si
blocurile de locuinte, alte obiective imobiliare amplasate pe el, in care o parte constituind
locuintele , incaperile cu alta destinatie decit acea de locuinta se afla in proprietate privata de stat
sau municipala, restul in proprietate comuna indivizibila. Acesta se constituie prin asocierea
obligatorie a proprietarilor de bunuri imobiliare amplasate pe un anumit teritoriu, din intitativa
proprietarilor, agentiilor teritoriale de privatizare sau a autoritatilor APL. In conf cu art 5 Legea
nr 913proprietatea in condominiu include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna:
terenul pe care este construit blocul, zidurile, acoperisul, terasele, hornurile, scarile casei,
holurile, subsolurile, pivnitile etc., care deservesc mai multe locuinte, terenurile aferente in
hotarele stabilite cu elementele de inverzire, alte obiective deservirii proprietatii imobiliare a
condominiului.
Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este necesara constituirea
unor asociatii de coproprietari in condominiu. Asociatia dobindeste dreptuir de persoana juridica
in momentul inregistrarii la Camera Inregistrarii De Stat a Departamentului Tehnologii
Informationale, care poate fi efectuata doar dupa ce obietivele sunt date in exploatare. Calitatea
de membru o au toti proprietarii. Organele de conducere ale asociatiei de coproprietari sunt:
adunarea generala a membrilor asociatiei si consiliul de administrare. Locuintele si alte incaperi
din condominiu pot fi instrainate liber, deoarece fac parte din proprietatea exclusiva a fiecarui
membru al asociatiei din condominiu. Bunurile proprietate comuna pe cote parti fortate si
perpetua nu pot fi impartite. Totusi, impartirea poate fi efectuat ain cazul partilor comune din
cladirile cu mai multe etaje sau din apartamente atunci cind exista acordul tuturor
coproprietarilor ori cind bunurile nu mai sint destinate folosirii in comun.
- Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile (zid, sant si gard )
Orice zid, sant sau alta despartitura intre 2 terenuri care se afla in intravilan este
prezumata a fi proprietate comuna pe cote parti a vecinilor daca nu rezulta contrariu din titlu,
dinstr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori daca proprietatea
comuna nu a devenit proprietate exculsiva prin uzucapiune. Prezumtia poate fi combatuta prin
probe contare, si anume prin acte juridice din care sa rezulte ca zidul apartine unui singur
proprietar sau printr-un semn de necomunitate conf regulamentelor de urbanism. Semn de
necomunitate – situatia in care culmea zidului este dreapta si perpendiculara spre un teren si
inclinata spre celalalt teren. In acest caz, se presupune ca zidul apartine exclusiv proprietarului
terenului spre care este inclinata culmea zidului. Prezumtia de comunitate poate fi rasturnata si
prin uzucapiune daca se dovedeste ca un singur proprietar le-a dobindit pe aceasta cale.
- Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile
comune
Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca, aleea , fintina
folosite de 2 sau mai multi proprietaripentru exploatarea normala a proprietatilor vecine fac
obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote parti fortata si perpetua. Pentru ca aceste
obiecet sa fie afcetate de regimul proprietatii comune pe cote parti fortate este necesar ca, pe de o
parte , sa serveasca exploatarii a cel putin 2 proprietari, si pe de alta parte, sa fie pe linia
despartitoare a acestor 2 proprietati.
- Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii, tablouri, cavouri si alte lucrari
funerare)
1.3. Speta
Subiectul II. Apararea drepturilor reale
2.1. definiti si clasificati mijoacele de aparare a drepturilor reale
Dreptul de proprietate tb aparat de 2 tipuri de incalcari>
- Atingeri materiale , care vizeaza nu dreptul ci bunul corporal care face obiectul acestui
drept. In asa caz legea angajeaza raspunderea delictuala a faptuitorului prin acordarea de
despagubiri.
- Atingeri juridice, care afecteaza dreptul. Acestea nu distrug bunul ci cauta sa stapineasca
bunul.
Dreptul civil protejeaza dreptul de proprietate prin 2 metode :
1. Nespecifice – actiunile in justitie ale proprietarului care nu se intemeiaza direct pe
dreptul de proprietate ci pe o alta institutie de drept civil.
- Actiunea in executarea silita a contractului – partea care a primit bunul are
obligatia contractuala de a restitui bunul
- Actiune in delict – acordate proprietarului pt a obtine despagubiri de la
faptuiutorul pe temeiul deteriorarii sau distruferii bunului
- Actiune in nulitate a actului juridic
- Actiune in justitie bazata pe imbogatirea fara just de cauza
2. Specifice – se intemeiaza direct pe dr de proprietate sau pe stapinire.
- Actiuni posesorii – actiuni reale prin care se urmareste apararea stapinirii
unui bun ca simpla stare de fapt si se intemeiaza pe posesie ca stare de fapt
(reintegrare, complingere)
- Actiunii petitorii – actiuni reale prin care se urmareste apararea dreptului de
propietate sau a unui alt drept real. Reclamantul invocind un dr real si cerind
sa i se recunoasca calitatea de titular a dr real si cere apararea dreptului :
In revendicare
Negatorie
Confesorie
Granituire
2.2. Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea in revendicare si
actiunea negatorie
Asemanari:
actiuni petitorii
mijloc specific de aparare a drepturilor reale
se intemeiaza direct pe dr de proprietate
actiune reala
deosebiri:
actiunea in revendicare apara dreptul de posesie si este prescriptibil
actiunea negatorie apara dreptul de folosinat si dispozitie , este
imprescriptibila.
2.3. Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat dreptul de posesie asupra locuintei.
Grigore Porumboiu va fi posedat de bun in urma solutionarii litigiului .
Testul 3
Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita
1.1. Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita
Posesiunea mijlocita – stapinirea indirecta a unui bun, prin intermediul unui tert. O are cel
care nu intruneste cele 2 elemente, in special el nu intruneste corpus.
Posesiunea nemijlocita – stapinirea directa a unui bun, prin putere proprie. O are cel care
intruneste ambele elemente ale posesiei: animus si corpus.
1.2. Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si
cel nemijlocit in privinta bunului posedat.
Desi pare o constructie simpla,intre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita exista o
legatura complexa. Posesorul mijlocit are posibilitatea de a apela la protectia posesiunii in cazul
in care posesorul nemijlocit nu o face. In acest caz, posesorul mijlocit poate apela la dreptul ce ii
apartine asupra bunului (dreptul de proprietate), dar poate apela si la mijloacele de protectie pe
care le acorda posesiunea, desi nu detine bunul, se considera posesor mijlocit , iar in acaesta
calitate poate beneficia de protectia acordata de institutia posesiunii. Posesorul mijlocit poate
apela, in caz de incalcare a dreptului, la mijloacele de protectie a dreptului sau si nu la mijloacele
de protectie pe care le acorda posesia. Pe de alta parte, se sustine ideea ca, in cazul unei astfel de
constructii a posesiunii, este vorba doar despre un drept de posesiune , existenta dreptului de
posesiune explicind legatura dintre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita.
Suntem in prezenta posesiunii nemijlocite, cit si posesiunii mijlocite in cazul in care
intre posesorul nemijlocit si cel mijlocit exista raporturi juridice. Uzufructuarul, creditorul gajist,
arendasul, chiriasul, depozitarul precum si alte persoane care detin bunul in baza unui raport
juridic sunt considerati posesori nemijlociti. Rezulta deci ca in cazul unui uzurpator nu poate
exista decit un posesor nemijlocit. Nu toate persoanele care stapinesc bunul sunt considerate
posesori ai acestuia.
1.3. Daca persoana poseda un bun in calitate de uzufructuar, creditor gajist, aendas, chirias,
depozitar sau in temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata de
o alta persoana sa posede temporar un anumit bun, atunci ultima de asemenea este posesor
mijlocit. In cazul in care o persoana este proprietar a doua case de locuit, insa una o da in
chirie, deci nu stapineste de fapt bunul, atunci chiriasul este imputernicit sa apere posesia lui
A.
Subiectul II. Dreptul de uzufruct
2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct
Dreptul de uzufruct – dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei persoane si de a culege fructele bunului, intocmai ca
proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta.
Caracterele juridice>
Este un drept real – presupune o legatura directa intre titularul sau si bun. Uzufructuarul
preia bunul in starea in care se afla avind indatorirea de a-i conserva substanta, efectua
reparatiile de intretinere a bunului, a se comporta fata de el intocmai ca un proprietar
Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa – poate dura cel mult pina la decesul
uzufructuarului, iar in favoarea unei pj va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de
30 de ani.
Uzufructul este un bun inalienabil – nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt
mod, nici gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca
uzufructul, inclusiv locatiune sau arenda
Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile
2.2. Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.
Proprietarul este obligat să-i predea locatarului lucrul în bună stare la intrarea înfolosinţă
şi să-1 menţină în stare de folosinţă (fiind obligat la efectuarea reparaţiilor necesare în
timpul locaţiunii Cu alte cuvinte proprietarul are obligaţii active, care converg către
asigurarea folosinţei utile şi liniştite a lucrului închiriat.În cazul uzufructului, proprietarul
nu are nici o obligaţie pozitivă, faţă deuzufructuar; el trebuie numai să-l lase pe
uzufructuar să folosească lucrul fără a-1stânjeni sau tulbura, deci predă lucrul în starea în
care se află şi nu este obligat la niciun fel de reparaţii în timpul uzufructului.
Dreptul locatarului, fiind un drept de creanţă, este totdeauna mobiliar, chiar şi când
folosinţa se exercită asupra unui imobil. Uzufructul, fiind un drept real, poate fi mobiliar
sau imobiliar, după cum bunul asupra căruia se exercită este un bun mobil sau imobil.
Locatarul (chiriaşul) fiind parte într-un raport de obligaţie nu poale renunţa laobligaţiile
sale prin abandonarea lucrului, în timp ce uzufructuarul fiind ţinut numai propter rem,
(datorită lucrului) se poate sustrage oricărei obligaţii, abandonând lucrulşi folosinţa sa.
Locaţiunea, cu drepturile şi obligaţiile care se nasc din ea, se transmite moştenitorilor
părţilor, pe când uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului.
2.3. Actul juridic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu si transmisibil pentru
cauza de moarte este lovit de nulitate absoluta. Refuzul este justificat.
Testul 4
Subiectul I. notiunea posesiei ca stare de fapt
1.1. Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesiunea ca stare de drept.
Poseiunea ca stare de fapt – exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru, si care in
conditiile legii, produce anumite efecte juridice. Asa perevede CC, in cazul in care posesiunea ar
fi o stare de drept si mai ales unul real, atunci acesta ar fi trebuit sa fie transmisibil. Situatia in
care est este transmis numai dreptul de posesiune arat implicit ca transmitatorul nu este si
titularului dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de
rea-credinta si ca nu poate sa transmita valabil.
Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care se stabileste in mod
particular intre posesie si dreptul de proprietate.
Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :
- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, relatia posesie -
drept de proprietate este de la parte la intreg;
- posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz
prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute
ale acestuia;
Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru , care,
din punctul de vedere al comportarii posesorului , apare ca fiind manifestarea exterioara a unui
drept real
1.2. Evidentiati particularitatile teoriei obiective si subiective ale posesiei. Demonstrati
care din aceste concepte si-au gasit reflectare in CC din 2002.
Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care considera ca posesor este doar
persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun
proprietar. Aceasta teorie distinge cele 2 elemente ale posesiunii:
a) Material
b) Intentional
Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli detentori.
Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce posesiunea la un singur element si
anume la cel material, corpus. In conceptia acestuia, posesiunea este stapinirea exercitata asupra
unui lucru.
La prima vedere se pare ca CC al RM utilizeaza teoria subiectiva in care posesiunea se
caracterizeaza prin intrunirea ambelor elemente, cel material si volitiv. Aceasta parere este insa
gresita. Dispozitia art 303(1) nu permite a sustine ca posesiunea trebuie sa intruneasca ambele
elemente. In acest articol se cere ca cel care poseda doar sa doreasca acest lucru, nu sa considere
ca poseda un lucru pentru a-l avea in proprietate.
1.3. In cazul in care posesorul si proprietarul este una si aceeiasi persoana
Subiectul II. Obiectul dreptului de uzufruct
2.1. descrieti care bunuri pot fi obiect a dreptului de uzufruct si ce interdictii stabileste CC
privind obiectul dreptului de uzufruct.
Legiuitorul permite constituirea dreptului de uzufruct asupra oricaror bunuri care se afla in
circuit civil, cu exceptia celor din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-
teritoriale.
Obiect al uzufructului – orice bun neconsumptibil care se afla in circuitul civil, mobil sau imobil,
corporal sau necorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.
2.2. determinati daca bunurile consumptibile pot fi obiect al dreptului de
uzufruct si determinati ce particularitati comporta.
Potrivit art. 402 CC al RM uzufructul poate cuprinde alaturi de bunurile neconsumptibile si
bunuri consumptibile, care se consuma prin primul act de uz, de care poate dispune, avind insa
obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate si valoare.
2.3. Subsemnatul, Popa Gheorghe, las ca mostenire feciorului meu Popa Vasile
Gheroghe, depozitul bancar deschis pe numele subsemnatulu la BC Victoria bank. Pina la
implinirea majoratului, depozitul va fi detinut de catre sotia mea Popa Galina cu titlu de uzufruct
culegind astfel beneficiile, adica dobinzile acumulate pe seama depozitului.
Testul 5
Subiectul I. Functiile patrimoniului
1.1. Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului
Patrimoniu – totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in bani),
privite ca o suma de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor pf sau pj
determinate.
Functie a patrimoniului –
1.2. Identificati si analizati functiile patrimoniului
Gajul general al creditorilor chiografari – creditorii negarantati neavind o garantie
reala asupra unui bun determinat, ca de exemplu, creditorii gajisti au in schimb, drept
garantie, intregul patrimoniu al debitorului, privit in ansamblu, ca universalitate juridica,
existenta independent de bunurile ce intra in cuprinsul sau. Patrimoniu asigura
creditorilor chirografari posibilitatea de a-si satisface creantele, ajunse la scadenta, din
bunurile debitorului, existente la acest moment, indiferent de faptul daca au existat sau nu
la aparitia creantei.
Subrogatia cu titlu universal – in cadrul oricarui patrimoniu bunrile si valorile se
inlocuiesc intre ele in mod automat, fara a fi necesara o perevedere expres a legii. Cu alte
cuvinte, are loc o subrogatie real acu titlu universal, in care bunurile care ies din
patrimoniu sunt inlocuite cu echivalentul valoric primit de titular pentru acestea, iar locul
valorii platite pentru achizitionarea unui bun este luat de bunul astfel dobindit.
Subrogatia cu titlu particular – un bun determinat inlocuit cu alt bun. Aceasta opereaza
doar in cazurile expres prevazute de lege.
1.3. Este legala, daca antreprenorul este persoana fizica.
Subiectul II. Obligatiile uzufructuarului
2.1. indentificati obligatiile uzufructuarului reglementate in CC
Obligatia de a primi bunul si de intocmire a inventarului (art. 399)
De a se folosi de bun ca un proprietar (art. 395)
De informare (art. 410)
De pastrare a destinatiei bunului (art. 411)
Efectuarii reparatiilor (art. 412)
De plata a primelor de asigurare in cazul bunului asigurat (art. 414)
De a restitui bunul – obiect al uzufructului (art. 423 alin 1)
De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa
uzufructuarului (art. 423)
2.2. determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului, dar care in sarcina nudului
proprietar.
Efectuarea reparatiilor bunului dat in uzufruct sint puse in sarcina uzufructuarului (reparatii de
intretinere, mari) sau in sarcina nudului proprietar (reparatii capitale).
Uzufructuarul care este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului, precum si
reparatiil emari, daca ele se datoreaza neefectuarii reparatiilor de intretinere. Legiuitorul nu a
distins reparatiile de intretinere de cele mari sau capitale. Prin reparatii de intretinere se
subinteleg reparatiil ecurente efectuate periodic care permit mentinerea bunului in stare normala
pentru folosinta si exploatare si care nu implica modificarea substantei lui. Reparatiile mari sunt
aceleasi reparatii capitale. Uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus
din cauza vechimii ori a unui caz fortuit.
2.4. Conf art 413 CC uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a
distrus din cauza vechimii ori unu icaz fortuit. Solutia nu se va schimba nici in celalalt
caz.
Testul 6
Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii
1.1. Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiunii
Dobindirea posesiunii – actiunea prin care o persoane intra in posesia unui bun, adica exercita
voit o stapinire de fapt a bunului. Posesorul va dobindi posesiunea asupra bunului doar atunci
cind se va afla in stapinirea lui.
Pierderea posesiunii- pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2. Identificati si analizati modurile de dobindire si pierdere a posesiunii
Modurile de dobindire a posesiunii:
In baza unor acte juridice, care denota un control asupra bunului
In baza unor acte matereiale (ocuparea, stramutarea, pastrarea bunurilor mobiliare,
granituirea, calcarea, ingradirea, punerea de semne sau cultivarea terenurilor)
Modurile de pierdere a posesiunii:
Prin vointa posesorului:
Transferarea voluntara a bunului, de catre posesor, in posesiunea altei persoane
Abandonarea bunului ori renuntarea la el definitiv si expres de catre posesor
Contrar vointei posesorului:
Disparitia bunului
Expropriere
Rechizitie
1.3. Nu, deoarece el nu detine animus si anume elementul volitiv al posesiunii.
Subiectul II. Regimul juridic al bunurilor gasite
2.1. definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de bun fara stapin
Bun gasit – bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut, iar o alta persoana l-a gasit
Bun fara stapin – bunurile mobile a caror proprietar a renuntat expres lal dreptul de proprietate,
bunurile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor nu au proprietar.
2.2. comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel
al persoanei care a raportat gasirea si a transmis telefonul la sectorul de politie.
Cel ce l-a gasit si l-a pastrat nu va putea niciodata dobindi dreptul de proprietar insa cel ce l-a
predat la politie va putea dobindi dreptul de proprietate asupra telefonului gasit in cazul in care
timp de 6 luni sectorul de politie nu a putut identifica adevaratul proprietar sau acela nu l-a
revendicat inca.
2.3.proces verbal de atribuire a dreptului de proprietate
Se transmite cetateanului X, bunul gasit y, cu drept de proprietate in baza art. 324, alin 2 al CC,
indicind faptul ca fostul proporietar nu va mai putea revendica bunul pentru ca au expirat 6 luni
de la predarea bunului sectorului de politie
Testul 7
Subiectul I. Prezumtia proprietatii – efect al posesiunii ca stare de fapt
1.1. Descrieti przeumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt
Prezumtia – operatiunea de a deduce un fapt necunoscut dintr-un fapt cunoscut
Pornind de la realitatea ca, de cele mai multe ori , posesiunea ca stare de fapt este
exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate, legiuitorul a instituit o prezumtie relativa de
proprietate in favoarea posesorului. Astfel art. 305(1) prevede ca posesorul este prezumat
proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pentru un altul. Aceasta
prezumtie nu opereaza in cazul in care dreptul de proprietate tb inscris in registrul public si nici
fata de un fost posesor al carui bun a fost furat, pierdut sau iesit din posesiune in alt mod fara
voia lui, cu exceptia banilor si titlurilor de valoare,
Aceasta prezumtie poate fi rasturnata de orice persoana interesata pt a demonstra faptul
ca altcineva este proprietar.
1.2. Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiunii
Absoluta – prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre dreptul de proprietate este
inscrisa intr-un Registru public. In prezent, sint pasibile de inregistrare si alte drepturi reale
asupra bunulurilor imobile. Din art.321 alin. (2) rezulta ca dreptul de proprietate in cazul
bunurilor imobile se dobindeste la data inscrierii in Registrul bunurilor imobile, cu exceptiile
prevazute de lege. Prin urmare, in privinta bunurilor imobile prezumtia proprietatii nu opereaza,
deoarece constatarea simplei stari de fapt, de stapinire a unui bun imobil, este insucicienta pentru
instituirea unei astfel de prezumtii, intrucit simpla posesiune a unui imobil far ainscrierea
acestuia in registru public nu are ca efect aparitia dreptului de proprietate.
Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind, aceasta regula nu va opera
nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea
posesorului far avoia lui. In toate aceste cazuri, se considera ca bunul a iesit din poseiune contar
vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat, pierdut sau ca a iesit in alt mod contrar vointei
proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi dovedit acest lucru, va
opera regula conform careia posesorul est eprezumat proprietar al bunului.
1.3. Hotul poate invoca prezumtia proprietatii. Posesorul de bani si titluri de valoare la
purtator poate invoca in toate cazurile regula conform careia posesorul este prezumat
proprietar al bunului, chiar si atunci cind banii si titlurile de valoare la purtator au ft furate,
pierdute ori au iesit din posesiune fara voia posesorului. Acest lucru este evidentiat in
finalului alin. (1) al art. 305 CC. Prezumtia proprietatii opereaza si pentru posesorul anterior.
Astfel, art. 305 alin 2 stipuleaza se va considera ca posesorul anterior a ft proprietar al
bunului pe parcursul perioadei in care l-a posedat.
Subiectul II. Proprietatea anulabila si rezolubila – modalitati ale dreptului de proprietate
2.1. definiti proprietatea anulabila si proprietatea rezolubila.
Proprietatea anulabila – modalitate a dreptului de proprietate. Prin drept de proprietate
anulabila se intelege dreptul de proprietate dobindit in baza unui act juridic translativ de
proprietate, lovit ulterior de nulitate relativa.
Proprietate rezolubila, modalitate a dreptului de proprietate. Intr-o opinie, este rezolubila
propretatea afectata de o conditie rezolutorie, adica, dreptul de proprietate este amenintat sa
dispara daca se produce un eveniment viitor si nesigur. Intr-o alta opinie, proprietatea este
rezolubila nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-a facut cu o conditie
rezolubila, ci si in cazul cind transferul s-a facut cu o conditie suspensiva.
2.2. determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabiliti regimul
juridic al acestor modalitati ale dreptului de proprietate
In conf cu legislatia in vigoare, sunt lovit ede nulitate relativa actele juridice civile incheiate:
prin viciere de consimtamint (227-229 CC), cu nerespectarea conditiilor la capacitate (224), cu
absenta consimtamintului ca urmare a lipsei de discernamint (225), cu incalcare limitei
imputernicirilor (226), prin leziune (230), in urma unei intelegeri doldosive intre reprezentatntul
unei parti si cealalta parte (231), cu incalcarea interdictiei de a dispune de un bun. In toate aceste
cazuri se poate invoca nulitatea relativa a actului juridic civil translativ de drept de proprietate
numai in limitele termenului de prescriptie si la vointa persoanei. Prin urmare, atita timp cit nu a
expirat termenul de prescriptie de declarare a nulitatii actului juridic (nulitatea realtiva), dreptul
de proprietate al dobinditorului este nesigur. In cazul in care faptele invocate in actiunile in
anulare se dovedesc de catre IJ, dreptu; de proprietate al dobinditorului a incetat. Aceasta
incetare a dreptului de proprietate insa avea un aspect retroactiv, adica se va considera ca dreptul
de proprietate al dobinditorului a incetat nu in momentuyl declararii nulitatii conventiei
incheiate, ci in momentul incheierii conventiei. Si, viceversa, in cazul cind a ft scapat termenul
de prescriptie pt inaintarea actiunii in anulare a actului jurici civil ori actiunea a ft respinsa dr de
pr a dobinditorului va fi consolifat definitiv.
Temeiul juridic al existentei al proprietatii rezolubile poate fi considera art 240 CC. Din
prevederil acestui art reoese ca ajc se considera incheiat sub conditie rezolutorie daca realizarea
conditiei atrage desfiintarea ajc si restabilirea situatiei exostente pina la incheierea lui. Caracterul
rezolubil al proprietatii consta in faptul ca dr de pr in asatfel de cazuri se afla intr-o stare
nesigura, provizorie si poate disparea la implinirea conditiie rezolutorii. Prin urmare, bunul
transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent a 2 proprietari: dobinditorul (proprietar
sub onditie rezolutorie) si transmitatorul (proprietar sub conditie suspensiva). Proprietarul actual
si provizoriu, deoarece dreptul sau este amenintat cu conditie rezolutorie, iar transmitatorul are
posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se realuzeaza conditia suspensiva. In
aceste cazuri tb sa se tina cont de art. 241, care prevede : daca survenirea conditiei ai ft retinuta
cu rea-credinta de partea pt care survenirea conditiei este dezavantajoasa, conditia se considera
survenita. Daca la survenirea conditiei a contribuit cu rea-credinta partea pt care survenirae
conditiei este avantajoasa, conditia nu se considera survenita.
2.3. Proprietatea periodica este definita ca fiind o modalitate a dreptului de proprietate in cadrul
careia fiecare titular exercita in nume propriu si in interes propriu prerogativele dreptului sau de
proprietate pe perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu, la intervale regulate,
presupunand cel putin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, intre
care nu exista nici un raport juridic.
Testul 8
Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de proprietate
1.1. Definiti accesiunea imobiliara naturala si artificiala
Accesiunea imobiliara naturala- un art .328, se vb despre accesiunea imobiliara natura si
anujme despre accesiunea paminturilor depuse sau create de ape, dar nimic despre accesiunea
animalelor (proiectul CC) a cuprins asemenea reglementari. Unirea unui bun imobil cu un alt bun
imobil si are loc ca urmatre a unui eveniment al naturii.
Accesiunea imobiliara artificiala – este reglementat in CC, art329. Ea se intilneste in cazul
cind:
Se face o constructie sau plantatie pe un fond s
Unei cladiri existente se adauga constructii noi.
In aceste ipoteze est enevoie ca fondul sau cladirea inititala sa apartina unei personae, iar
materialul constructiei sau plantatiei sa apartina unei alte persoane.
1.2. Determinati si analizaticontinutul accesiunii imobiliare natural si artificiale.
Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se refera la
aluviuni, avulsiuni, insulele albii parasite.
Aluviunile – cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare.
Conf alin1 aceste adaosuri revin proprietarului de teren riveran. prin adaugirile de teren, stipulate
in alin1, tb sa intelegem nu doar pamintul, ci toate ceea ce solul poarta la suprafata si tot ceea ce
apele curgatoare aduc si lasa la tarm, precum nisipul, pietrisul etc.
Daca la alin1 este vb dsepre adaosuri lente, alin 3 se refera al adaosurile bruste. Se pot intimpla
ca , in timpul revarsarilor in curs de apa, sa se rupa o bucat amare care poate fi identificata dintr-
o proprietate sa o alipeasca la o alta proprietate riverana. Aceste alipiri de teren se numesc
avulsiuni. In cazul avulziunii proprietarul fondului din care apa a rupt o portiune de teren,
pastreaza asupra acestei portiuni dreptul de proprietate, cu conditia revendicarii ei in decursul
unui an de la data la care proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat in posesiunea
partii alipite. Acest teremen de 1 an stipoulat la art 238(3) este unul de perimare. Daca, in acest
termen proprietarul de la care a ft rupta bucata de teren nu o va revendica, va pierde dreptul de
proprietate asupra ei, iar proprietarul terenului riveran la care s-a alipt bucata va devein
prorprietarul ei.
Accesiunea imobiliara artificiala- unirea unu ibun imobil cu un bun mobil prin fapta unei
persoane.
Proprietarul terenului construieste pe propriul sau teren cu materialele de constructive ale
unui tert care nu-I apartin. Proprietarul terenului contructor devine proprietar al
constructiei. Din momentul incorporarii proprietarul materialelor inceteaza sa mai fie
prorietar. Constructorul are obligatia sa restituie fostului propritar al materialelor
contravaloarea, imbogatirea fara just de cauza(art 1389 CC) si de a repara prejudiciu
cauzat fostului proprietar al materialelor. Aceasta actiune este una in delict(1398 CC).
Trebuie sa se constate vinovatia constructorului. Constructorul este un comparator al
materialelor, situatia accesiunii apare in cadrul livrarii dar care contine clauza ca
cumparatorul devine proprietar doar din momentul achitarii totale
Proprietarul materialelor construieste pe un teren care nu-I apartine. Proprietarul terenului
va devein si proprietar al constructiei facut de tert (art 329 CC). nu este neaparat ca
aceasta solutie sa fie corecta CEDO. Proprietarul terenului trebuie sa despagubeasca
constructorul. Valoarea despagubirii se calculeaza in functie de vinovatia constructorului:
a) De rea-credinta- proprietarul terenului are urmatoarele actiuni:
- Sa refuze constructia si sa ceara demolarea pe contul constructorului
- Sa accepte constructia fiind obligat sa plateasca despagubirea:
Valoarea materialelor si a muncii depuse de constructor (cheltuieli reale)
Suma care reflecta cu cit a crescut valoarea terenului dupa constructia
imobilului
b) De buna-credinta – proprietarul terenului nu poate refuza constructia si nu poate
cere demolarea ei si trebuie sa accepte in proprietate cu achitarea. Despagubirea
similar situatiei de mai sus.
1.3. IJ va da cistig de cauza lui Stamati, deoarece Ana Nichifor vrea sa plateasca doar
cheltuielile de constructive nu si costul materialelor.
Subiectul II. Stingerea dreptului de usufruct
2.1. definiti si enumerate modurile de stingere a dreptului de usufruct
Moartea uzufructuarului – pf sau lichidarea uzufructuarului – pj – uzufructul fiind
un drept inalienabil, poate sa existe atita timp cit exista persoana in a carei favoare a fost
constituit. Daca uzufructuarul – pf a decedat, uzufructul se considera stins, iar clauza prin
care s-ar fi stipulat trecerea uzufructului catre mostenitori este nula de drept. Daca pj a ft
radiat din Registrul de stat ca rezultat al lichidarii sau a ft dizolvat in urma reorganizarii
prin fuziune sau a ft dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembrare,
uzufructul se considera stins.
Expirarea termenului. Uzufructul se stinge la expirarea termenului pt care este
constituit daca nu a intervenit o alta clauza de stingere. Termenul de constituire a
uzufructului poate fi determinat sau determinabil. Este vb de un termen determinat atunci
cind in actul de constituire se prevede un anumit nr de ani sau o anumita data. Este
determinabil termenul care deppinde de anumite evenimente ce vor surveni in viitor
(virsta uzufructuarului sau a unui tert). Uzufructul constituit in favoarea unei pj se stinge
la 30 de ani, chiar daca actul def constituire prevede un termen mai mare.
Anularea actului prin care nudul proprietar a dobindit dreptul de proprietate.
Uzufructul inceteaz in cazul in care, prin HJ a ft rezolvit sau anulat actul juridic prin care
cel care a instituit uzufructul a dobindit titlu de proprietate.
Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. Legiutorul a stipulat expres dreptul
uzufructuarului de a renunta la dreptul sau, care poate fi exercitat chiar si in cazul in care
nudul proprietar se opune.
Distrugerea bunului. Uzufructul se stinge in cazul in care bunul a fost distrus in
intregime intr-un caz fortuity. Daca bunul este distrus in parte, uzufructul continua asupra
partii ramase. In cazul in care bunul distrus a ft asigurat, uzufructul va continua asupra
indemnizatiei de asigurare daca aceasta nu este folosita pt repararea bunului.
Intrunirea de catre aceeasi persoana a calitatii de proprietar si de uzufructuar. In
cazul in care dr de pr si de usufruct se reunesc in persoana aceluiasi titular, uzufructul se
stinge.
Prin vointa partilor. 415 uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructuarul
convin in aceasta privinta. Legea prevede in mod expres ca uzufructul asupra unui drept
poate fi stins prin stingerea dreptului dar numai cu acordul uzufructuarului.
La cererea nudului proprietar art. 421. Uzufructul poate inceta la cererae nudului
proprietar atunci cind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, ii adduce stricaciuni
ori il lasa sa degradeze. Daca uzufructuarul nu cade de accord cu nudul proprietar, acesta
il va actiona in IJ, demonstrind abuzul de folosinta.
2.2. efectele singerii dreptului de usufruct
La stingerea dreptului de usufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului proprietar,
in stare corespunzatoare, bunurile pe care le detine in virtutea dreptului de usufruct. Prin
stingerea dr de usufruct tb sa inceteze orice folosinta a bunului, acesta revenind in posesiunea
proprietarului. Fructele natural neculese la sfirsitul perioadei sint ale nudului proprietar daca
actul de constituire nu prevede altfel. Fructele civile(dobinda, dividendele, arenda si chiria),
se percep zi de zi, suma calculate pina la data stingerii fiind a uzufructuarului, iar de la fdata
stingerii – a nudului proprietar.
Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in cazul
pieirii sau distrugerii totale a bunului.
Daca bunul piere ori se deterioreaza din culpa uzufructuarului, acesta este obligat sa
despagubeasca proprietarul. Daca bunul piere in caz fortuit, uzufructuarul nu este tinut la
despagubire. Este important sa mentionam ca imposibilitatea de erstituire nu se prezuma in
cazul in cazre obiectul uzufructului este un bun consumptibil. Uzufructuiarul poate dispune
de bunurile consumptibile, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate
si valoare. Numai in cazul in care, la data stingerii uzufructului, este imposibil a restitui
bunurile se va restitui contravaloarea lor. Uzufructuzrul are obligatia de a restitui bunurile
nudului proprietar in stare corespunzatoare. In cazul in care bunurile se uzeaza ca urmare a
utilizarii lor, UZUFRUCTUARUL ESTE obligat Sa le restituie in starea in care se afla la
data stingerii uzufructului cu conditia ca sa folosit de ele ca un bun proprietar. Aceste
dispozitii se aplica fata de toate bunurile corporale, deoarrece, in principiu, ele se uzeaza prin
utilizare. Daca se constata ca uzura sau degradarea bunurilor se datoreaza neglijentei
uzufructuarului, acesta va fi tinut la plata despagubirilor. Constatarea starii corespunzatoare a
bunului la miomentul restituirii tb sa se faca in temeiul actului de invetariere a bunurilor
mobile intocmit la momentul predarii bunului sau in cazul imobilelor al actului de
constatatare a starii bunului. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemneaza in
Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a stingerii
dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din registrul de stat al pj, actul prin care
uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi prezentat
cadastral territorial. Pornind de la dispozitiile art 412 (6) in cazul stingerii uzfructului, nudul
proprietar va fi obligat sa compensezze uzufructuarului cheltuielile de reparative capital pe
care acesta le-a suportat. Rezulta ca atunci cind obietul uzufructului se restituie intr-o stare
mai buna decit cea indicate la art 409, aceasta imbunatattire datorindu-se interventiei
uzufructuarului, nudul proprietar est eobligat sa restituie valoarae imbunatatirilor.
2.3 daca uzufructul se constituie asupra unui imobil, nasterea, modificarea sau stingerea este
conditionata de inscrierea in registrul de stat. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se
consemneaza in Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a
stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din registrul de stat al pj, actul
prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi
prezentat cadastral territorial
Testul nr.9
Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in reintegrare
1.1 Actiunile posesorii sunt actiunile judiciare pe care le poate inainta posesorul sau fostul
posesor p/u a-si apara posesia tulburata. Scopul acestor actiuni consta in a proteja starea de
fapt contra unor tulburari ilegale.
Actiunea in reintegrare – este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceara
restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2 Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este nevoie de intrunit urmatoarele cerinte:
1. Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta
2. Actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a 3 ani,fiindu-I aplicabile regulile termenului
de prescriptive extinctive
3. Posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra bunului
4. Deposedarea trebuie sa rezulte dintr-un act de violent
5. Actualul posesor (piritul) nu are un drept preferential de posesie
1.3 Matusa Parascovia,pentru a-si revendica gainile trebuie sa demonstreze ca aceste gaini i-au
apartinut anterior,adica inainte de producerea furtului…Ea trebuie sa demonstreze ca Ion
(piritul) nu are un drept preferential de posesie asupra gainilor,iar matusa Parascovia este un
posesor de buna-credinta si ca actiunea judiciara depusa de catre aceasta nu a depasit
termenul de prescriptie de 3 ani.Matusa Parascovia trebuie sa demonstreze ca a fost
deposedata de gaini anume printr-un act illegal,violent (furt).
Paratul Ion pentru a-si pastra gainile trebuie sa demontreze ca este un posesor actual de buna-
credinta sau poate ca are un drept preferential de posesie asupra gainilor.
Subiectul 2:
2.1 Dreptul de servitute este un dr. real care apartine proprietarului unui obiect (imobilul
dominant) de a se folosi intr-o forma oarecare de imobilul vecinului sau (imobilul aservit) insa
doar pentru uzul sau utilitatea imobilului dominant. Potrivit art. 428,Cod Civil, servitutea este
sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit)pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt
proprietar (terenul dominant).
Caracterele juridice ale dr. de servitude sunt:
1.este un drept asupra proprietatii unei alte persoane – dr. de servitude apartine proprietarului de
teren dominant asupra terenului aservit,care apartine unui alt proprietar.
2. este un drept real – fiindca este un drept asupra unui lucru,este un drept opozabil tuturor
subiectelor de drept.
3.este un drept imobiliar – dr. de servitute se poate constitui numai asupra bunurilor imobile.
4.este un dr. perpetuu - care se caracterizeaza prin faptul ca dr. de servitute dureaza atat timp cat
exista nu numai terenul dominant,dar si terenul aservit si numai in masura in care nu intrevine o
alta cauza de stingere a dr de servitute.
5.este un dr. accesoriu – servitutea este un accesoriu al terenului dominant , a carui utilitate o
sporeste.
6. este un drept indivizibil – caracterul indivizibil arata ca , in cazul in care unul dintre terenuri
se afla in proprietate comuna, ptu constituirea dr. de servitute este necesar acordul tuturor
coproprietarilor.
2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:
1. in functie de manifestarea lor externa,servitutile sunt aparente si neaparente (art.430(1)) –
aparente sun servitutile care se cunosc prin semne exterioare(servitutea de trecere pentru care
exista o carare ori un drum asfaltat; servitutea de vedere ptu care exista o fereastra sau un
balcon),pe cand cele neaparente sunt cele care nu se atesta prin astfel de semne(servitutea de a nu
zidi mai sus de o anumita inaltime; un apeduct instalat in pamant,de a caror existent se poate lua
cunostinta dor din documente sau la dezgruparea tevilor).
2. in functie de modul de executare , sevitutile sunt continue si necontinue (art.430(2))
-servituti continue – sunt servitutile al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesara
fapta omului,de exemplu apeductul,gazoductul,scurgerea apelor,servitutea de vedere.
-servituti necontinue – cele pentru a caror existenta este necesara fapta omului,de exemplu
servitutea de trecere,de a lua apa din fantana.
3. in functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtinera de la savirsirea
unor actiuni,servitutile sunt positive si negative (art. 430(3))
- servitutile positive – sunt cele care indreptatesc pe proprietarul terenului dominant sa faca in
mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit,de ex. Dr. de a trece,dr. de a lua apa din
fantana.
-sevitutile negative – cele care impugn proprietarului terenuli aservit anumite restrictii in
exercitiului dr. sau de proprietate,de ex.: interdictia de a cosntrui pe propriul teren,interdictia de a
construe mai sus de o anumita inaltime.
Servitutile legale sunt acele servituti care isi au originea in lege si au ca obiect utilitatea publica
sau privata.Codul Civil nu reglementeaza servitutile legale deoarece situatii similare sunt
cuprinse in dreptul vecinatatii care constituie niste limite legale ale dr. de proprietate,neexistand
prin urmare temeiul juridic de a le numi servituti.
Test nr. 10
Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.1 Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept real al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile si immobile de interes national sau
local.Din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale fac parte
bunurile determinate de lege,precum si bunurile care ,prin natura lor , sunt de uz sau de
interes public.
Subiectele bunurilor domeniului public sunt: statul sau unitatile administrativ-teritoriale.
1.2 Caracterele juridice ale bunurilor domeniului public sunt:
a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase din circuitul civil,prin
urmare aceste bunuri nu pot fi instrainate.
b) sunt impresctibile – acest character presupune faptul ca bunrile domeniul public nu pot fi
dobindite prin modul de dobindire a dreptului de proprietate cum este uzucapiunea
c)sunt insesizabile –caracterul insesizabil a bunurilor din domeniul public consta in
imposibilitatea urmarilor,pe baza pretentiilor unor creditori.
Subiectul 2 Dreptul de uz
2.1 Dreptul de uz- este un drept real in temeiul careia titulaul sau poate folosi bunul si culege
fructele sale in limita nevoilor sale si a familii sale .
2.2 asemanari:
- atit drptul de uz cit si dreptull de usufruct sint drepturi reale
-ambele drepturi au un character temporar pr in esenta lor
-ambele drepturi se constituie in temeiul unui act juridic sau in baza legii
-dreptul de uz se exercita similar dreptului de uzfruct in baza normelor acestui drept care se
rasfring si asupra obligatiilor si drepturilor uzuarului.
Deosebiri:
-dreptul de uz spre deosebire de uzfruct este un drept restrins si partial
-uzufructuarul are dreptul de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul ,pe cind uzuarul
poate culege fructele bunului in limita nevoilor sale si familiei sale
Test nr 11
Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate
1.1 Dreptul de proprietate – este un dr subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere
proprie si in interes propriu a atributelor de posesiune ,folosinta si dispozitie asupra bunurilor
sale in limitele stabilite de lege
Temeiurile de incetare a dr de proprietate :
-incetarea benevola a dr de proprietate-poate avea loc in urma actiunii
proprietarului:a)consumarea sau distrugerea bunului;b)incheierea unui act juridic translativ de
proprietate;c)renuntarea la bun
-incetarea dr de proprietate ca rezultat al unur fapte obiective:a)pieirea fortuita sau distrugerea
bunului;b)pierderea bunului
-incetarea dr de proprietate contravointei proprietarului:a)urmarirea bunurilor in legatura cu
obligatiile proprietarului;b)instraiarea bunurilor pe care ,conform legii ,persoana nu le poate avea
in proprietate;c)rascumpararea animalelor dosmetice in cazul incalcarii regulilor de comportare
cu acestea d)privatizarea proprietatii de stat;e)exproprierea pt cauza de utilitate
publica;f)rechizitia ;g)confiscarea
1.2 analiza:
1)Renuntarea la dr de proprietate ceea ce inseamna ca proprietarul poate renunta oricind la dr de
proprietate printro declaratie ,in acest sens sau alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la
bun fara intentia de a pastra dr de proprietate asupra lui.Renuntarea poate fi facuta doar de
proprietarul bunului nu si de alte persoane care detin bunul cu dr de posesiune si folosinta.Pot
renunta la dr de proprietate atit pers fizice si juridice,cit si statul si unitatile administrativ-
teritoriale.
2)exproprierea pt cauza de utilitate publica- prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de
dr patrimoniale din proprietate private in proprietate publica,transferul catre stat de bunuri
proprietate publica ce apartin unei unitati administrative-teritoriale sau,dupa caz,cedarea catre
stat sau catre o UAT a dr patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pt cauza de utilitate publica
de interes national sau de interes local,in conditiile prevazute de lege ,dupa o dreapta si
prealabila despagubire.
3)Confiscarea –prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt
fapte ilicite,in temeiul a unei hotariri a instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice
competente.Daca proprietarul bunului nu e deacord cu actul administrative de confiscare,acesta
poate fi atacat in instanta de judecata.
Subiectul 2 Dreptul de abitatie
2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers fizice de a trai in locuinta unei
alte pesroane.Titularul dr. de abitatie poate locui personal sau impreuna cu sotul si copii sai.
2.2 Asemanari:
-dr de abitatie este guvernat de aceleasi dispozitie ca si dr de usufruct
-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane ceea ce poate constitui si
obiect al dr de usufruct
-ambele dr se constituie in temeiul act juridic sau a legii
Deosebiri:
-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in circuitul civil pe cind dr de
abitatie se constituie doar asupra unei locuinte.
-uzufructuarul se foloseste de bun si culege fructele intocmai ca proprietarul pe cind titularul dr
de abitatie are dr doar asupra partii de care dispune.
Test nr 12
Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii
1.1 PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta proprietarului posesor al bunului fata de tert de
inlatura piedicile in posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei apartin.Actiunea
negatorie e similara actiunii in complingere prin care posesorul cere tertului sa inceteze orice
tulburare a posesiunii,impiedicare liberului ei exercitiu
1.2 Caracterele juridice ale actiunii negatorii:
1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde proprietate ca dr real
2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o actiune negatorie o are
numai titularul dr de proprietate
3)e o actiune imprescriptibila
Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr de proprietate
2.1 Accesiune imobiliara naturala consta din unirea unui imobil cu un alt bun imobil si are
loc ca urmare a unui eveniment al naturii,pe cind accesiunea imobiliara artificiala reprezinta
unirea unui bun imobil cu alt imobil prin fapta unei persoane.
2.2 cunoastem urm tipuri de accesiune imobiliara naturala:
1)Aluviunile –sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite la malurile apelor
curgatoare,acestea adaosuri revin proprietarului de teren riveran
2)Avulsiuni-reprezinta unirea unei bucate de pamint la un mal, ea fiind rupta brusc de apa
curgatoare de la un alt sector de teren.Proprietarul bucatei de pamint pastreaza proprietatea
daca o revendica de un termen de un an,in ca contrar proprietarul terenului riveran va dobindi
proprietatea bucatei de pamint
3)formarea insulelor- in cazul o apa curgatoare formind un mal nou inconjoara terenul