Hrana Sanatoasa Pentru Oameni Sanatoasi

PowerPoint Presentation

HRAN SNTOAS PENTRU OAMENI SNTOIROCA LUCIAN Cls. a X a H-Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale. Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. -Deprinderea unei alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament, o via sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce mncm, ci i ct, cnd i cum ne alimentm. -Cea mai mare greseal fcut n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiv a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiv si care se gsesc n: zahr, dulciuri, fin, buturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grsimi.

- Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i asigure omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale i fizice, dar i nutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. - Alimentul potolete senzaia de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de satisfacie. Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului uman. Astzi, aproape c a intrat n vorbirea cotidian, expresii ca; "hran nesntoas" sau "hran sntoas". - Calitatea unui aliment rezid att din sursa din care provine, ct i din modul de prelucrare industrial sau casnic al acestuia. Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale sau chiar sintetice.

Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grsimi. n cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate n sruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de alt parte aceste alimente au n compunerea lor peste 90-95% ap. Consumarea n mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere in greutate

Omul, fie c i place sau nu, este, ca orice fiin de pe Terra, o verig a lanurilor trofice, ceea ce nseamn c prin intermediul hranei sale, schimb informaie, materie i energie cu mediul nconjurtor. Deja, noua tiin numit nutrigenomica, a adus dovezi n legtur cu influena alimentelor asupra informaiei genetice nscris n lanurile noastre de ADN i ARN. Desprins de natur i nchistat ntr-o civilizaie sintetic, omul modern risc, prin produsele alimentare cu un grad mare de procesare, s i denatureze grav nu numai sntatea imediat ci i materialul de baz ai cromozomilor si, cu consecine nc necalculabile asupra lui i a urmailor si. Astfel, actul hrnirii devine unul de mare responsabilitate asupra viitorului ntregii specii umane, cci deja trim ntr-o lume n care copii sunt mai bolnavi dect prinii i chiar, n prea multe cazuri, mor naintea acestora.

Alimentaia omului are, n primul rnd, menirea de a asigura prin alimente, acei compui bio care sunt eseniali organismului i care poart denumirea de nutrieni. Pentru omul care vrea s triasc sntos, este la fel de important att cantitatea de nutrieni din sursele de hran, ct i raportul dintre principalele substane active din punct de vedere biologic (mai multe despre nutrienii din alimente).

6 grupe de alimente Dulciurile - Grasimile, dulciurile, untul, carnea grasa, biscuitii, prajiturile, zaharul. Toate acestea se afla in varful piramidei pentru ca trebuie sa fie consumate foarte rar Dulciurile au si ele rolul lor in dieta, insa trebuie sa le consumi rar, in cantitati mici, cu moderatie. In aceasta categorie intra biscuitii, ciocolata, napolitanele, prajiturile, sucurile si toate produsele similare acestora. Poti consuma o bucatica de ciocolata, dupa masa, deoarece aceasta este un aliment bogat in fier si magneziu, insa nu trebuie sa exagerezi!

2.Carnea este bogata in proteine, minerale si vitamine. Pentru o buna functionare a organismului nostru este recomandat sa consumam zilnic anumite produse alimentare din aceasta grupa. Incearca totusi sa alegi carnea cat mai slaba. Opteaza pentru carnea alba in locul celei rosii.

3. Lactatele - Laptele si produsele din lapte (branza, iaurt) sunt importante pentru sanatatea noastra si este bine sa le consumam in mod regulat.

4. Fructele - Fructele proaspete au toate vitaminele de care avem nevoie, asa ca este indicat sa le consumam de cate ori avem ocazia. Trebuie insa sa ne ferim de cele in conserve, pentru ca acelea contin zahar, iar zaharul, in cantitati mari, ne poate afecta sanatatea.

5. Legumele - Legumele nu ar trebui sa lipseasca din dieta noastra zilnica! 6. Cerealele - Painea, cerealele integrale, orezul, cartofii - sunt de nelipsit din alimentatia noastra zilnica. In primul rand cerealele, alimentele de la baza pidamidei, sunt bogate in fibre. Fibrele sunt caracterizate in principal prin prezenta glucidelor complexe cum ar fi amidonul, care este o sursa de energie. Cu ajutorul unei cantitati reduse de amidon este furnizata organismului glucoza de care are nevoie si ne va fi mai usor sa rezistam pana la urmatoarea masa datorita absorbtiei lente, care da satietate.

Fructele si legumele sunt ideale si indispensabile intr-o dieta sanatoasa. Proaspete sau congelate, gatite sau crude, ele sunt bogate in apa, vitamine, antioxdanti, minerale si fibre. Pentru ca aportul lor in nutrienti variaza de la un sortiment la altul, unii medici ne recomanda sa le mancam tinand cont chiar si de culoarea lor.Putem consuma asadar mere verzi, capsuni, pepene galben, portocale si, in general, cam orice fruct de sezon.

Omul nu poate beneficia de o via sntoas fr s i nsueasc un mod sntos de alimentaie. Pentru organism, cele mai propice alimente, sunt cele simple i naturale. Alimentele neprelucrate de origine vegetal trebuie s ocupe un loc important, att n cadrul alimentaiei persoanelor sntoase, ct i al celor bolnave. Doar aceste produse conin materiale de balast (fibre) i substane antioxidante , principii care ajut organismul s fac fa stresului psihic i al celui oxidativ, prevenind sau chiar vindecnd o serie de afeciuni.

Este foarte important, pe de alt parte, s se acopere cerinele organismului n toi aminoacizii eseniali, substane din care se formeaz toate proteinele din corpul nostru. n condiiile stresului psihologic i al celui climatic, specific lumii moderne dar i a condiiilor meteorologice de la noi (organismul omului, pe lng schimbrile brute intervenite de la o zi la alta, trebuie s suporte, n 6 luni, diferene de temperatur mai mari de 50 grade, ceea ce nsemn un stres enorm), alctuirea unei diete pur vegetariene, care s aduc toi aceti aminoacizi indispensabili n limite optime, este aproape imposibil. De aceea este nevoie s se recurg i la sursele de alimente cu proteine complete , dintre care, cele mai sntoase sunt petii, oule i lactatele, dac bineneles, sunt proaspete i prelucrate ct mai simplu

Reguli privind modul n care ne alimentm sntos:- se mnnc ncet, avnd timp suficient pentru consumarea mncrurilor, fr stres, fr ntreruperi ;- cu 15-20 de minute nainte de masa principal se poate consuma o salat sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame, mrind satietatea - se mnnc pe sturate, dar nu mai mult, chiar dac mncarea este foarte bun si gustoas;- se mnnc la ore fixe;- se mestec mult si bine, hrana trebuind frmitat nainte de a se nghiti, pentru a usura munca stomacului;

- nu se beau lichide n timpul meselor, deoarece digestia este mai dificil, producndu-se mai mult acid n stomac;- dup ora 17 nu se consum mese mbelsugate, bogate n proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore nainte de culcare nu se mnnc nimic;- se recomand mprtirea celor 3 mese principale n cantitti mai mici, n 5-6 mese pe zi;- se mnnc numai cnd apare senzatia de foame, fiind interzis consumarea alimentelor de plictiseal sau pentru omorrea timpului;- seara, nainte de culcare se poate bea o can cu lapte cald, eventual ndulcit cu miere de albine, sau o can cu ceai din plante medicinale (tei, musetel).

V MULUMESC !