HOTĂRÂRE Nr. 867/2016 din 16 noiembrie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii Text în vigoare începând cu data de 18 iunie 2018 REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 18 iunie 2018. Act de bază #B: Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 Acte modificatoare #M1: Hotărârea Guvernului nr. 419/2018 Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1. #B În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 115 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC
68
Embed
HOTĂRÂRE Nr. 867/2016 din 16 noiembrie 2016 …...2018/06/18 · HOTĂRÂRE Nr. 867/2016 din 16 noiembrie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
HOTĂRÂRE Nr. 867/2016 din 16 noiembrie 2016
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi
concesiunile de servicii
Text în vigoare începând cu data de 18 iunie 2018
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ
Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare,
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 18 iunie 2018.
Act de bază #B: Hotărârea Guvernului nr. 867/2016
Acte modificatoare #M1: Hotărârea Guvernului nr. 419/2018
Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări
sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.
#B În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 115 din Legea nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune
de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de
servicii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de
servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale şi organizatorice
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) În procesul de realizare a concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor de servicii, denumite în continuare
contracte de concesiune, în orice situaţie pentru care nu există o reglementare expresă, se aplică principiile
prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii,
denumită în continuare Lege.
(2) În sensul paragrafului 2 al secţiunii a 3-a a cap. I din Lege, sintagma "entitate contractantă" include atât
autorităţile contractante, prevăzute la art. 9 din Lege, cât şi entităţile contractante, prevăzute la art. 10 alin. (1) din
Lege.
(3) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, entitatea contractantă are obligaţia de a adopta toate măsurile
necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau
denaturarea concurenţei.
(4) În cazul în care se constată apariţia unei situaţii dintre cele prevăzute la alin. (3), entitatea contractantă are
obligaţia de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând, potrivit competenţelor, după caz,
măsuri corective ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au
legătură cu acestea.
(5) Entitatea contractantă este responsabilă pentru modul de realizare a concesiunilor de lucrări sau a
concesiunilor de servicii, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile.
ART. 2
(1) Entitatea contractantă are obligaţia de a desemna o comisie de coordonare şi supervizare pentru pregătirea şi
planificarea fiecărui contract de concesiune.
(2) Membrii comisiei de coordonare şi supervizare prevăzute la alin. (1) sunt numiţi de entitatea contractantă din
cadrul specialiştilor proprii, la care pot fi cooptaţi, după necesităţi, experţi externi.
(3) Principalele responsabilităţi ale comisiei prevăzute la alin. (1) constau în:
a) fundamentarea deciziei de concesionare, cu respectarea prevederilor art. 7 din Lege;
b) coordonarea procesului de elaborare a documentaţiei de atribuire potrivit prevederilor cap. IV secţiunea a 5-a
din Lege;
c) stabilirea procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
d) coordonarea procesului de elaborare a strategiei de contractare a concesiunii;
e) în cazul prevăzut la art. 17 alin. (1), atribuţiile menţionate la alin. (2) al aceluiaşi articol.
(4) Dispoziţiile art. 2 alin. (3) - (5) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, se aplică în mod corespunzător şi pentru atribuirea contractelor de concesiune
reglementate de Lege.
ART. 3
Entitatea contractantă care a atribuit şi a încheiat un contract de concesiune are calitatea de concedent.
SECŢIUNEA a 2-a
Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP
ART. 4
(1) Orice entitate contractantă, precum şi orice operator economic care utilizează Sistemul electronic de achiziţii
publice, denumit în continuare SEAP, în vederea participării la o procedură de atribuire a unui contract de
concesiune au obligaţia de a solicita înregistrarea şi, respectiv, reînnoirea înregistrării în SEAP.
(2) Responsabilitatea oricărei decizii şi măsuri luate cu privire la concesionare prin utilizarea mijloacelor
electronice revine entităţii contractante.
(3) Responsabilitatea pentru corecta funcţionare din punct de vedere tehnic a SEAP revine operatorului acestui
sistem.
ART. 5
(1) Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP se efectuează respectându-se procedura
electronică implementată de către operatorul SEAP, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,
denumită în continuare ANAP, potrivit atribuţiilor.
(2) Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării, atât pentru entităţile
contractante, cât şi pentru operatorii economici, se publică în SEAP.
ART. 6
Entităţile contractante şi operatorii economici care solicită înregistrarea, reînnoirea sau recuperarea înregistrării
în SEAP răspund pentru corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare şi/sau
reînnoire a înregistrării şi au obligaţia de a transmite operatorului SEAP orice modificare survenită în legătură cu
aceste date şi informaţii, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.
ART. 7
Prin completarea formularului de înregistrare, entitatea contractantă şi operatorul economic îşi asumă un
angajament de confidenţialitate şi de protecţie a informaţiilor existente în cadrul SEAP, inclusiv a informaţiilor
care asigură accesul în acest sistem informatic.
CAPITOLUL II
Planificarea şi pregătirea concesionării
SECŢIUNEA 1
Planificarea concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor de servicii
ART. 8
Atribuirea unui contract de concesiune este rezultatul unui proces de concesionare ce se derulează în trei etape
distincte:
a) etapa de planificare, fundamentare şi pregătire;
b) etapa de organizare şi derulare a procedurii şi atribuirea contractului de concesiune;
c) etapa postatribuire a contractului de concesiune, respectiv executarea şi monitorizarea implementării acestuia.
ART. 9
(1) Etapa de planificare, fundamentare şi pregătire a unui proces de concesionare a cărui valoare estimată este
egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 11 alin. (1) din Lege se iniţiază prin documentarea nevoii
identificate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul entităţii contractante a strategiei de contractare şi a
documentaţiei de atribuire pentru procedura respectivă.
(2) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare, fundamentare şi
pregătire a procedurii de atribuire a contractului de concesiune în legătură cu:
a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului şi resursele disponibile la nivel de
entitate contractantă;
b) contractul de concesiune propus, durata contractului şi modalitatea de îndeplinire a acestuia;
c) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a
riscurilor, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;
d) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, precum şi orice alte elemente
legate de obţinerea de beneficii pentru entitatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul
sectorului administraţiei publice în care activează entitatea contractantă;
e) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 50 alin. (2) din Lege şi, după
caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile Legii;
f) criteriile de calificare şi selecţie ce urmează a fi utilizate şi caracteristicile pieţei căreia se adresează
concesiunea;
g) criteriile de atribuire şi ponderile alocate acestora;
h) orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru entitatea contractantă şi/sau îndeplinirea
obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează entitatea contractantă;
i) alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţii entităţii contractante.
#M1 (3) Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de atribuire a unui contract de concesiune
iniţiate de entitatea contractantă.
#B
ART. 10
(1) Entitatea contractantă poate folosi un model financiar ca instrument în luarea deciziilor în fiecare etapă a
procesului de concesionare, care se aprobă odată cu strategia de contractare.
(2) În sensul alin. (1), prin model financiar se înţelege instrumentul care reflectă relaţiile istorice dintre venituri,
cheltuieli şi valoarea capitalului, precum şi cele rezultate din previziunea acestor variabile, pe baza căruia se
realizează schema de evoluţie a venitului sau fluxului de numerar periodic al unei entităţi sau proprietăţi, din care
pot fi calculaţi indicatorii rentabilităţii financiare.
(3) În funcţie de fiecare etapă a procesului, modelul financiar prevăzut la alin. (1) poate fi utilizat pentru:
a) evaluarea preliminară a rentabilităţii investiţiei;
b) stabilirea nivelului finanţării şi a structurii de finanţare a concesiunii;
c) identificarea impactului riscurilor asupra structurii de finanţare;
d) suport pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
e) suport în etapele de dialog/negociere specifice procedurilor de dialog competitiv şi negociere cu publicare
prealabilă a unui anunţ de participare;
f) susţinerea termenilor şi condiţiilor contractului de împrumut.
SECŢIUNEA a 2-a
Fundamentarea deciziei de concesionare
ART. 11
(1) Potrivit prevederilor art. 7 şi 8 din Lege, entitatea contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de
fundamentare a deciziei de concesionare atunci când intenţionează să realizeze un proiect prin atribuirea unui
contract de concesiune pe termen lung.
(2) Entitatea contractantă are posibilitatea de a elabora un studiu de fundamentare a deciziei de concesionare
atunci când intenţionează să atribuie un contract de concesiune cu o durată mai mică de 5 ani, în cazul în care este
necesar, în funcţie de complexitatea contractului.
ART. 12
(1) Studiul de fundamentare prevăzut la art. 11 alin. (1) trebuie să se axeze pe analiza unor elemente relevante în
care se includ: aspectele generale, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică şi financiară, aspectele de mediu,
aspectele sociale şi aspectele instituţionale ale proiectului în cauză.
#M1 (2) *** Abrogat
#B
(3) În sensul prevederilor alin. (2), prin proiect se înţelege ansamblul lucrărilor/construcţiilor care urmează să fie
executate şi, după caz, al serviciilor care urmează să fie prestate în legătură cu aceste lucrări/construcţii, pe
parcursul derulării contractului de concesiune.
ART. 13
(1) Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să cuprindă o analiză care să permită definirea şi
cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor de proiect, luând în considerare, totodată, şi variantele
identificate de repartiţie a riscurilor între părţile viitorului contract de concesiune, precum şi analiza privind
încadrarea contractului în categoria celor de concesiune.
(2) În scopul realizării analizei prevăzute la alin. (1), entitatea contractantă poate să utilizeze, ca model, matricea
preliminară de repartiţie a riscurilor de proiect cuprinsă în anexa nr. 1.
(3) În sensul alin. (2), matricea preliminară de repartiţie a riscurilor reprezintă un instrument pentru
reprezentarea, compararea şi, respectiv, ierarhizarea riscurilor pentru un proiect de concesiune, pe baza unei liste
generale de referinţă a riscurilor identificate.
ART. 14
(1) În aplicarea art. 7 din Lege, entitatea contractantă determină, pe baza analizei economico-financiare
prevăzute la art. 13, modul în care proiectul ar trebui realizat: fie printr-o concesiune, fie printr-un contract de
(4) Prevederile art. 56 - 62 se aplică în mod corespunzător.
#B
ART. 75
În urma finalizării procedurii simplificate, entitatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP un anunţ de
atribuire în termen de 15 zile de la data încheierii contractului de concesiune, precum şi orice modificare a
contractului.
PARAGRAFUL 5
Servicii sociale şi alte servicii specifice
ART. 76
Anunţurile prevăzute la art. 24 din Lege, inclusiv anunţurile corespunzătoare de tip erată, privind atribuirea unui
contract de concesiune care are ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3 la Lege,
cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 11 alin. (1) din Lege, se transmit spre
publicare de către entitatea contractantă prin mijloace electronice şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, cu respectarea formatului-standard stabilit de Comisia Europeană în temeiul dispoziţiilor art. 33 din
Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea
contractelor de concesiune.
SECŢIUNEA a 4-a
Oferta şi documentele însoţitoare
ART. 77
(1) Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi indică în cuprinsul
acesteia care informaţii din propunerea tehnică şi/sau din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau
sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislaţiei aplicabile.
(2) Riscurile transmiterii ofertei/solicitării de participare, inclusiv forţa majoră sau cazul fortuit, cad în sarcina
operatorului economic care transmite respectiva ofertă/solicitare de participare.
(3) Oferta este compusă din propunere tehnică şi propunere financiară şi este însoţită de documentele de
calificare şi/sau documentele care dovedesc îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie.
ART. 78
(1) Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate
stabilită de către entitatea contractantă şi asumată de ofertant.
(2) Perioada de valabilitate a ofertelor, prevăzută în anunţul de concesionare/invitaţia de concesionare/anunţul de
concesiune simplificat şi în documentaţia de atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să cuprindă toate etapele
până la momentul încheierii contractului de concesiune.
(3) Atunci când stabileşte perioada de valabilitate a ofertelor, entitatea contractantă trebuie să ia în considerare
estimările privind perioada necesară pentru analiza şi evaluarea ofertelor, perioada necesară pentru verificările
legate de aceste activităţi, precum şi perioada legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor contestaţii.
(4) Entitatea contractantă are obligaţia de a solicita prelungirea valabilităţii ofertelor, precum şi, după caz, a
garanţiei de participare, în situaţii excepţionale care impun o astfel de prelungire, datorate extinderii neprevăzute a
duratei procedurii de atribuire, în condiţiile Legii, precum şi ale Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de
atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional
de Soluţionare a Contestaţiilor.
ART. 79
(1) Operatorul economic are obligaţia de a depune oferta, precum şi celelalte documente la adresa şi până la data
şi ora-limită pentru depunere stabilite în anunţul de concesionare.
(2) Oferta depusă la o altă adresă a entităţii contractante decât cea prevăzută în anunţul de concesionare sau după
expirarea datei-limită pentru depunere menţionată în cuprinsul anunţului se returnează nedeschisă.
(3) Conţinutul ofertelor trebuie să rămână confidenţial până la data stabilită pentru deschiderea acestora,
entitatea contractantă urmând a lua cunoştinţă de conţinutul respectivelor oferte numai după această dată.
SECŢIUNEA a 5-a
Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia
ART. 80
(1) Entitatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea fiecărui contract de concesiune de
lucrări/servicii, persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de evaluare.
(2) Membrii comisiei de evaluare trebuie să fie în număr impar şi se nominalizează, de regulă, din cadrul
comisiei de coordonare şi supervizare prevăzute la art. 2.
(3) Entitatea contractantă desemnează, prin hotărâre, ordin sau decizie, preşedintele comisiei de evaluare dintre
membrii acesteia.
(4) Entitatea contractantă are obligaţia de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare.
(5) Entitatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă
numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-şi îndeplini
atribuţiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare.
(6) După producerea înlocuirii prevăzute la alin. (5), calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de
către membrul de rezervă care îşi exercită atribuţiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.
ART. 81
(1) În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul
concesiunilor ori de natură tehnică, financiară, juridică şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea
contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi, care
desfăşoară activităţi independente sau care sunt puşi la dispoziţie de către furnizorii de servicii auxiliare achiziţiei.
(2) Experţii cooptaţi pot fi nominalizaţi odată cu numirea comisiei de evaluare sau ulterior, în funcţie de
problemele specifice care ar putea impune expertiza acestora.
(3) În cazul în care experţii cooptaţi sunt desemnaţi pe parcursul procesului de evaluare, propunerea privind
cooptarea acestora, precum şi justificarea necesităţii participării lor la procesul de evaluare este elaborată de
comisia de evaluare.
(4) Experţii cooptaţi pentru probleme specifice nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă au
obligaţia de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice, asupra cărora
îşi exprimă punctul de vedere.
(5) Raportul de specialitate prevăzut la alin. (4) este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea
deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor şi de stabilire a ofertei/ofertelor
câştigătoare.
(6) Experţii cooptaţi răspund profesional pentru conţinutul raportului de specialitate.
(7) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul de specialitate al experţilor cooptaţi prevăzuţi
la alin. (4) au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care
devine anexă la raportul procedurii de atribuire. În cadrul acestei note se justifică în mod documentat punctul de
vedere al respectivilor membri, la un nivel similar cu exigenţele ce derivă din aplicarea prevederilor alin. (6).
(8) Raportul de specialitate se ataşează la raportul procedurii de atribuire şi devine parte a dosarului achiziţiei
publice.
ART. 82
(1) Comisia de evaluare are următoare atribuţii:
a) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost
solicitate prin documentaţia de atribuire;
b) realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este cazul;
c) realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
d) realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de licitaţie deschisă în două etape
şi în cazul procedurii de negociere fără publicare a anunţului de concesionare;
e) verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al modului în care acestea
corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini/documentul descriptiv;
f) verificarea propunerilor tehnice finale prezentate de ofertanţi;
g) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi;
h) stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective
în fiecare dintre aceste categorii;
i) stabilirea ofertelor admisibile;
j) aplicarea criteriilor de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, şi stabilirea ofertei
câştigătoare;
k) emiterea propunerii de anulare a procedurii de atribuire, în cazurile prevăzute la art. 88 lit. b) şi art. 89 alin.
(1) din Lege;
l) elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei şedinţe, a rapoartelor intermediare aferente fiecărei etape în
cazul procedurilor cu mai multe etape şi a raportului procedurii de atribuire.
(2) Rapoartele intermediare şi raportul procedurii de atribuire se înaintează de către preşedintele comisiei de
evaluare conducătorului entităţii contractante spre aprobare.
(3) În cazul în care nu aprobă rapoartele prevăzute la alin. (2), conducătorul entităţii contractante motivează în
scris decizia sa şi poate, după caz:
a) returna raportul comisiei de evaluare spre corectare sau reevaluare parţială;
b) solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi numită.
#M1 (4) *** Abrogat
#B ART. 83
(1) Pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare şi experţii cooptaţi au
obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra conţinutului ofertelor/solicitărilor de participare, precum şi asupra
oricăror altor informaţii prezentate de către candidaţi/ofertanţi în procedura de atribuire.
(2) Încălcarea angajamentelor referitoare la confidenţialitate se sancţionează conform legii.
#M1 (3) Cu excepţia şedinţei de deschidere a ofertelor prevăzute de art. 57 alin. (1) la care au dreptul de a participa
şi alte persoane, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia şi, după caz,
experţii externi cooptaţi şi persoane împuternicite de către ANAP.
#B (4) Membrii comisiei de evaluare şi experţii externi cooptaţi au obligaţia de a respecta regulile de evitare a
conflictului de interese prevăzute în secţiunea a 3-a a cap. III din Lege.
ART. 84
(1) Comisia de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de
confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 41 din Lege şi prin care
confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea
atribuţiilor specifice, după data şi ora-limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor şi conţine
următoarele date de identificare:
a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal.
(3) În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul dintre experţii cooptaţi
constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea
sa din componenţa comisiei respective cu o altă persoană.
(4) Situaţiile privind conflictul de interese pot fi sesizate entităţii contractante şi de către terţi.
(5) În cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, entitatea contractantă are obligaţia de a verifica cele semnalate
şi, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina
apariţia unui conflict de interese.
ART. 85
(1) Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între membrii acesteia, urmând a se avea
în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii de atribuire şi perioada solicitată pentru valabilitatea
ofertelor.
(2) Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza şi evalua documentele depuse de ofertanţi/candidaţi
individual şi/sau în şedinţe comune.
(3) Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi votanţi.
(4) Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale solicitării
de participare/ofertelor în raport cu cerinţele definite prin documentele concesiunii şi prevederile legale.
(5) În cazul procesului de selecţie a candidaţilor sau stabilirii ofertei câştigătoare pe bază de punctaj, votul
membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei solicitări de participare/oferte
în parte. Fiecare punctaj individual este însoţit de o justificare scrisă.
(6) În cazul în care se ajunge în situaţia ca prevederile alin. (3) să nu fie respectate din cauza unor eventuale
divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare sau când există o diferenţă considerabilă între punctajele
acordate de aceştia în cazul prevăzut la alin. (5), preşedintele comisiei de evaluare solicită reanalizarea punctelor de
divergenţă, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei câştigătoare.
(7) Procesul de reanalizare a punctelor de divergenţă se consemnează într-un proces-verbal, justificându-se
opiniile contrare.
(8) În cazul în care, în situaţia prevăzută la alin. (6), comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se
adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(9) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată potrivit dispoziţiilor alin. (8) au
obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care devine anexă la
raportul procedurii de atribuire.
SECŢIUNEA a 6-a
Procesul de verificare şi evaluare
ART. 86
(1) În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia îndeplinirii unor criterii de
calificare şi selecţie formulate în baza criteriilor prevăzute la cap. IV secţiunea a 5-a paragraful 3 din Lege, comisia
de evaluare are obligaţia verificării modului de îndeplinire a acestora de către fiecare ofertant/candidat în parte prin
analizarea conţinutului documentelor privind calificarea.
(2) Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al
elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
(3) În condiţiile art. 93 alin. (2) din Lege, eventualele neconcordanţe cu privire la îndeplinirea condiţiilor de
formă ale garanţiei de participare, inclusiv cele privind cuantumul şi valabilitatea, se vor clarifica de către comisia
de evaluare cu ofertanţii în maximum 3 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a ofertelor, sub sancţiunea
respingerii ofertei ca inacceptabilă.
ART. 87
(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare,
necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru
transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră
anume în cadrul acestuia.
(2) Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ofertei în baza art. 89 alin. (2) lit.
e), solicită clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate iniţial de
candidat/ofertant/subcontractant/terţ susţinător cu privire la neîncadrarea în prevederile art. 44 alin. (1) lit. d) şi e)
din Lege.
(3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcţie de volumul şi complexitatea clarificărilor şi
completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte.
Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 3 zile lucrătoare.
(4) Comunicarea prevăzută la alin. (1) transmisă către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în
mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.
(5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale
documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei/solicitării de participare, iar candidatul/ofertantul nu transmite
în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările
transmise nu sunt concludente, oferta sa este considerată inacceptabilă.
(6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit
dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa este considerată neconformă.
(7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (4), oferta nu este considerată neconformă în măsura în care modificările
operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una dintre categoriile de mai jos:
a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau
b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei,
indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de
atribuire.
(8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care au la bază erori
materiale evidente şi care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce în realitate la depunerea unei noi
oferte.
(9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în
următoarele situaţii:
a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor
prevederi ale legii care instituie obligaţii ale entităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice;
b) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor;
c) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;
d) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea
ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în
conformitate cu aceste cerinţe.
(10) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (4), oferta nu este considerată neconformă în măsura în care
modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori aritmetice, respectiv
aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii
financiare urmând a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, pe baza
datelor/informaţiilor care sunt cunoscute de către toţi participanţii, deoarece sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă,
documentaţia de atribuire şi/sau în alte documente prezentate de ofertant.
(11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice, oferta sa este considerată
neconformă.
ART. 88
(1) Comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta
acestuia.
(2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu corectarea viciilor de formă, oferta sa este considerată
neconformă.
(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document
a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente
iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de
confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de
atribuire.
ART. 89
(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme.
(2) În condiţiile art. 93 alin. (2) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:
a) se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 86 alin. (3);
b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în
documentaţia de atribuire;
c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini sau ale documentului descriptiv, alternativă care nu
poate fi luată în considerare deoarece în anunţul de concesiune nu este precizată în mod explicit posibilitatea
depunerii unor oferte alternative, iar respectiva ofertă alternativă nu respectă cerinţele minime prevăzute în caietul
de sarcini sau în documentul descriptiv;
d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile specifice de muncă şi de protecţie a
muncii, atunci când această cerinţă este formulată în condiţiile art. 38 din Lege;
e) oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 44 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege, raportat la data-limită
stabilită pentru depunerea cererilor de participare/ofertelor şi/sau oricând pe parcursul evaluării acestora;
f) ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei şi a garanţiei de participare;
g) în cazul în care unei oferte îi lipseşte una dintre cele două componente, aşa cum sunt precizate la art. 5 alin.
(1) lit. w) din Lege.
(3) În condiţiile art. 93 alin. (3) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:
a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini sau ale documentului descriptiv;
b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit entitatea contractantă în cadrul
documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a
fost informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective;
c) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice, ceea ce ar putea conduce la
executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul
concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii.
(4) Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi evaluării reprezintă oferte
admisibile.
(5) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile.
ART. 90
(1) Evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca
urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), comisia de evaluare trebuie să întocmească clasamentul pe baza căruia se
stabileşte oferta câştigătoare în ordinea descrescătoare a punctajului acordat.
SECŢIUNEA a 7-a
Finalizarea procedurii de atribuire
ART. 91
(1) Entitatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de concesiune cu ofertantul a cărui ofertă a fost
stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerii tehnice şi a propunerii financiare cuprinse în respectiva ofertă.
(2) În cazul în care entitatea contractantă nu poate încheia contractul de concesiune cu ofertantul a cărui ofertă a
fost stabilită ca fiind câştigătoare, ca urmare a faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră
sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, aceasta are obligaţia să declare câştigătoare oferta clasată pe
locul doi, în condiţiile în care aceasta există şi este admisibilă.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), în condiţiile în care nu există o ofertă admisibilă clasată pe locul doi,
entitatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de concesiune, în conformitate
cu dispoziţiile art. 89 alin. (1) din Lege.
ART. 92
Refuzul nejustificat al ofertantului declarat câştigător de a semna contractul de concesiune este asimilabil
situaţiei prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. f) din Lege.
ART. 93
(1) În situaţia în care entitatea contractantă anulează procedura de atribuire, în conformitate cu dispoziţiile art. 89
alin. (1) din Lege, aceasta are obligaţia de a comunica în scris tuturor participanţilor la procedura de atribuire, în
cel mult 3 zile lucrătoare de la data anulării, motivul care a determinat decizia de anulare, precum şi încetarea
obligaţiilor asumate de ofertanţi prin depunerea ofertelor sau a solicitărilor de participare.
(2) Entitatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a crea circumstanţe artificiale de
anulare a procedurii de atribuire.
ART. 94
(1) La încheierea contractului de concesiune, următoarele documente devin parte integrantă a contactului de
concesiune, sub formă de anexe:
a) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, după caz, inclusiv clarificările şi/sau măsurile de remediere
aduse până la depunerea ofertelor ce privesc aspectele tehnice şi financiare;
b) oferta, respectiv propunerea tehnică şi propunerea financiară, inclusiv clarificările din perioada de evaluare;
c) angajamentul ferm de susţinere din partea unui terţ, dacă este cazul;
d) contractele cu subcontractanţii, în măsura în care în contractul de concesiune este reglementat un mecanism
de efectuare de către entitatea contractantă a plăţilor corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către
subcontractanţii propuşi în ofertă;
e) acordul de asociere, dacă este cazul.
(2) În cazul în care, pe parcursul executării contractului de concesiune, se constată că anumite elemente ale
propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul
descriptiv, prevalează prevederile specificaţiilor tehnice sau documentului descriptiv.
ART. 95
(1) În temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobândeşte dreptul de a exploata, în tot sau în parte,
rezultatul lucrărilor sau de a presta serviciile care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor şi standardelor de
calitate stabilite de concedent. Concesionarul are dreptul de a folosi şi de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul
concesiunii, potrivit naturii bunului şi scopului stabilit de părţi prin contractul de concesiune.
(2) În temeiul contractului de concesiune, concesionarul are obligaţia de a asigura exploatarea eficace, în regim
de continuitate şi permanenţă, a lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii, în conformitate cu
cerinţele şi destinaţia impuse de concedent.
ART. 96
(1) Scopul principal al contractului este să asigure, pe baza unei gestionări optime, efectuarea la un nivel
corespunzător a activităţilor, la preţuri accesibile pentru utilizatorii finali, precum şi întreţinerea şi dezvoltarea
oricăror bunuri de retur încredinţate concesionarului pentru efectuarea respectivelor activităţi. În acest sens,
indiferent de modul de distribuire a riscurilor, modul de recuperare a costurilor de către concesionar trebuie stabilit
astfel încât să îl determine pe acesta să depună toate diligenţele necesare pentru reducerea costurilor respective.
(2) Modul în care se realizează recuperarea costurilor de către concesionar trebuie să includă, în mod obligatoriu,
preluarea celei mai mari părţi din riscurile de operare aferente contractului de concesiune.
(3) Concedentul nu se obligă la plata niciunei sume de bani dacă prin contract se stabileşte faptul că riscul de
operare este preluat integral de concesionar. În cazul în care contractul de concesiune conţine clauze în acest sens,
concedentul are dreptul de a primi o redevenţă care poate fi stabilită la un nivel fix sau într-un anumit procent din
cuantumul veniturilor încasate de concesionar de la utilizatorii finali ca urmare a activităţilor realizate.
(4) Fără a afecta prevederile alin. (3), în cazul în care riscul de operare este distribuit între concedent şi
concesionar, prin contractul de concesiune trebuie să se stabilească în mod explicit contribuţia financiară a
concedentului pe parcursul derulării contractului, precum şi alte angajamente ale acestuia, ca sprijin complementar.
(5) În sensul alin. (1), prin bunuri de retur se înţelege totalitatea bunurilor care au fost puse la dispoziţia
concesionarului de către entitatea contractantă, în scopul executării lucrărilor sau furnizării serviciilor care fac
obiectul contractului de concesiune şi care revin de plin drept, gratuit şi libere de orice sarcini concedentului la
încetarea contractului de concesiune.
ART. 97
(1) Contractul de concesiune trebuie să cuprindă clauze prin care se stabileşte în mod explicit modul de
distribuire a riscurilor pe întreaga durată a acestuia.
(2) Concedentul nu are dreptul ca, pe parcursul îndeplinirii contractului de concesiune, să accepte sau să solicite
modificări ale clauzelor contractuale care ar avea ca efect o diminuare a responsabilităţilor concesionarului în
asemenea măsură încât cea mai mare parte a riscurilor să fie redistribuită concedentului.
ART. 98
(1) Entitatea contractantă trebuie să elaboreze mecanismul de plată, care trebuie specificat în cadrul unui
contract de concesiune, astfel încât să se asigure că proiectul este bancabil şi să se constituie într-un stimulent
pentru concesionar, astfel încât acesta să îndeplinească obiectivele proiectului stabilite de către entitatea
contractantă.
(2) În sensul alin. (1), mecanismul de plată trebuie să reflecte alocarea riscurilor în cadrul concesiunii şi trebuie
să reprezinte o modalitate de remunerare pentru concesionar pentru serviciile furnizate în cadrul proiectului de
concesiune.
(3) În cazul contractelor de concesiune de lucrări în care plata pentru utilizarea activelor ce fac obiectul
contractului, inclusiv cele rezultate în urma implementării acestuia, se face direct de către utilizatorii finali,
entitatea contractantă stabileşte un mecanism de plată bazat pe nivelul cererii.
(4) În cazul modalităţilor şi proiectelor de transport, care pot fi viabile din punct de vedere economic, dar nu şi
din punct de vedere financiar, precum şi al altor servicii publice sau municipale, se foloseşte un mecanism de plată
bazat pe plăţi de disponibilitate, ale cărui componente şi elemente sunt detaliate în anexele nr. 2 şi 3.
(5) În sensul alin. (4), prin plăţi de disponibilitate se înţelege plăţile făcute de entitatea contractantă către
concesionar, condiţionate de respectarea, pe întreaga durată a proiectului, a unor parametri de performanţă şi
calitate, clar determinaţi şi măsurabili, ai lucrării/serviciului care face obiectul contractului de concesiune,
ART. 99
(1) Concedentul trebuie să definească prin contractul de concesiune nivelul de performanţă şi de calitate al
activităţilor pe care concesionarul urmează să le efectueze, precum şi modul în care acesta trebuie să răspundă în
eventuale situaţii de urgenţă, stabilind în acest sens indicatori relevanţi şi măsurabili pe baza cărora se va realiza
verificarea modului de respectare a obligaţiilor contractuale.
(2) Clauzele contractuale trebuie să prevadă dreptul concedentului de a verifica îndeplinirea cerinţelor de
performanţă şi calitate a activităţilor realizate de concesionar, asigurându-se în acest sens inclusiv dreptul de a
verifica documente relevante cu privire la aceste aspecte.
(3) Clauzele contractuale trebuie să prevadă, de asemenea, modul în care concesionarul se obligă să prezinte
concedentului rapoarte periodice sau la solicitarea acestuia din urmă, cu privire la modul de realizare a anumitor
parametri pe parcursul derulării contractului.
ART. 100
(1) În contractul de concesiune trebuie precizată procedura legală prin care, la momentul începerii proiectului, se
realizează punerea la dispoziţia concesionarului a infrastructurii sau a oricăror bunuri ce vor fi utilizate în derularea
concesiunii şi faptul că lista acestora se constituie în anexe ale contractului de concesiune.
(2) Contractul de concesiune trebuie să stabilească distincţia dintre bunurile de retur şi bunurile proprii, precum
şi regimul juridic al acestora.
(3) Contractul de concesiune trebuie să precizeze, de asemenea, procedura legală prin care, la momentul
finalizării proiectului, se realizează transferul obiectului concesiunii de la concesionar la concedent.
SECŢIUNEA a 9-a
Dosarul concesiunii
ART. 101
(1) Dosarul concesiunii trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de autoritatea/entitatea contractantă
în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:
a) strategia de contractare;
b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este cazul;
c) anunţul de concesionare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
d) erata, dacă este cazul;
e) documentaţia de atribuire;
f) decizia/dispoziţia/ordinul de numire a comisiei de evaluare şi, după caz, a experţilor cooptaţi;
g) declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate;
h) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;
i) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
j) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de entitatea contractantă;
k) rapoartele intermediare, după caz;
l) procesele-verbale de evaluare, negociere, după caz;
m) raportul procedurii de atribuire, precum şi anexele la acesta;
n) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
o) contractul de concesiune semnat şi, după caz, actele adiţionale;
p) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
q) contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, însoţite de deciziile motivate pronunţate de Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, dacă este cazul;
r) hotărâri ale instanţelor de judecată referitoare la procedura de atribuire, dacă este cazul;
s) documentele referitoare la funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a
contractelor de concesiune, dacă este cazul;
t) certificate/documente ale altor ofertanţi numai dacă, în cadrul procesului de evaluare, au fost adoptate decizii
de respingere a respectivelor oferte care s-au bazat pe informaţiile din respectivele certificate/documente;
u) anunţul privind valoarea finală a contractului de concesiune şi dovada transmiterii acestuia spre publicare,
precum şi documentele aferente pe care se întemeiază valoarea finală a contractului;
v) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către
contractant;
w) decizia de anulare a procedurii de atribuire, dacă este cazul.
(2) În sensul alin. (1) lit. m), entitatea contractantă are obligaţia de a întocmi raportul procedurii de atribuire
pentru fiecare contract de concesiune atribuit.
(3) Raportul procedurii de atribuire prevăzut la alin. (2) trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
documente/informaţii:
a) denumirea şi adresa entităţii contractante, obiectul şi valoarea contractului de concesiune;
b) dacă este cazul, rezultatele procesului de calificare şi/sau selecţie a candidaţilor/ofertanţilor şi/sau reducerea
numărului acestora pe parcursul procedurii de atribuire;
c) denumirea ofertantului declarat câştigător şi motivele pentru care oferta acestuia a fost desemnată
câştigătoare;
d) partea/părţile din contractul de concesiune pe care ofertantul declarat câştigător intenţionează să o/le
subcontracteze unor terţi şi denumirea subcontractanţilor;
e) justificarea motivelor privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul aplicării procedurii de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunţ de concesionare;
f) justificarea motivelor pentru care entitatea contractantă a decis anularea procedurii de atribuire;
g) atunci când este cazul, conflictele de interese identificate şi măsurile luate în acest sens.
(4) Informaţiile care fac obiectul alin. (3) lit. b) sunt următoarele:
a) denumirea candidaţilor sau ofertanţilor calificaţi şi/sau selectaţi şi motivele care au stat la baza acestor decizii;
b) denumirea candidaţilor sau ofertanţilor respinşi şi motivele respingerii.
CAPITOLUL IV
Executarea contractului de concesiune
SECŢIUNEA 1
Subcontractarea
ART. 102
(1) În aplicarea prevederilor art. 97 din Lege, entitatea contractantă are obligaţia de a stabili clauze contractuale
obligatorii privind cesiunea de creanţă legată de partea/părţile din contract care sunt îndeplinite de către
subcontractanţi, după începerea operării contractului de concesiune.
(2) În vederea determinării valorii creanţei, ofertantul are obligaţia de a cuprinde în oferta sa denumirea
subcontractanţilor şi datele de contact ale acestora, partea/părţile din contract care urmează a fi îndeplinite de către
aceştia, valoarea la care se ridică partea/părţile respective, precum şi acordul subcontractanţilor cu privire la aceste
aspecte.
(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în cazul contractelor de concesiune care nu prevăd o plată de
disponibilitate pe parcursul derulării acestora.
SECŢIUNEA a 2-a
Modificarea contractului de concesiune
ART. 103
Nu este permisă modificarea valorii unui contract de concesiune în conformitate cu dispoziţiile art. 100 din Lege
în aşa fel încât noua valoare rezultată în urma respectivei modificări să depăşească pragurile prevăzute de Lege sau
de prezentele norme metodologice pentru publicarea unui anunţ de concesionare sau a unui anunţ de participare
simplificat, în conformitate cu dispoziţiile Legii sau ale normelor metodologice, sau să fi impus organizarea unei
alte proceduri de atribuire decât cea aplicată pentru atribuirea contractului de concesiune respectiv.
ART. 104
(1) Entitatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ privind valoarea finală a
contractului de concesiune, în termen de 30 de zile de la încetarea contractului de concesiune.
(2) Anunţul privind valoarea finală a contractului de concesiune se publică în SEAP.
SECŢIUNEA a 3-a
Finalizarea contractului de concesiune
ART. 105
(1) Contractul trebuie să prevadă situaţiile în care acesta poate înceta, după cum urmează:
a) la expirarea duratei stabilite conform angajamentelor din oferta prezentată de concesionar şi a clauzelor
contractuale specifice;
b) în cazul constatării unor abateri grave ale concesionarului de la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, prin
rezilierea unilaterală de către concedent şi cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului;
c) în cazul constatării unor abateri grave ale concedentului de la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, prin
rezilierea unilaterală de către concesionar şi cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului;
d) în cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilaterală de către concedent, dar
numai cu plata de despăgubiri juste şi prealabile în sarcina concedentului;
e) în cazuri de forţă majoră sau caz fortuit, când concesionarul se află în imposibilitatea de a continua contractul,
prin renunţare fără plata unei despăgubiri.
(2) Suplimentar prevederilor alin. (1) lit. b), contractul de concesiune trebuie să conţină proceduri adecvate de
rezolvare a neconformităţilor în îndeplinirea cerinţelor de performanţă şi calitate stabilite potrivit art. 99 alin. (1),
inclusiv penalităţi aplicabile în cazul constatării unor astfel de neconformităţi, până la corectarea acestora.
ART. 106
(1) Părţile vor stabili în mod obligatoriu mecanismele de soluţionare a divergenţelor care pot să apară pe
parcursul derulării contractului şi instanţele învestite cu soluţionarea acestor diferende.
(2) Părţile pot insera în contract clauza compromisorie care atribuie competenţa de soluţionare a litigiilor
izvorâte din executarea contractului instanţelor arbitrale.
ART. 107
(1) Concedentul are obligaţia de a elibera concesionarului documente constatatoare care conţin informaţii
referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către acesta şi a eventualelor prejudicii, în termen de 14 zile
de la data finalizării contractului respectiv.
(2) În situaţia prevăzută la art. 92, documentul constatator se emite în termen de 14 zile de la data la care ar fi
trebuit încheiat contractul de concesiune, dacă ofertantul nu ar fi refuzat semnarea acestuia, sau de la data de la care
a fost reziliat acesta, în situaţia în care există contract semnat.
(3) Entitatea contractantă are următoarele obligaţii:
a) să elibereze un exemplar al documentului constatator contractantului;
b) să păstreze un exemplar la dosarul concesiunii.
(4) Documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2)
pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2)
se publică în SEAP, după expirarea termenelor de contestare prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
(6) Entitatea contractantă poate emite document constatator unui subcontractant la solicitarea acestuia şi numai
în cazul prezentării contractului de subcontractare şi a recepţiilor aferente.
(7) Atunci când ia decizia de respingere a unui candidat/ofertant, pe baza unui document constatator, comisia de
evaluare are obligaţia de a analiza dacă acesta reflectă îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute la art. 81 alin.
(1) lit. f) din Lege.
ART. 108
Atunci când o entitate contractantă care atribuie contracte de concesiune apreciază că sunt întrunite condiţiile
necesare aplicării art. 35 din Lege, aceasta are obligaţia de a solicita Comisiei Europene să decidă, pentru
activitatea relevantă pe care respectiva entitate contractantă o desfăşoară, cu privire la aplicabilitatea acelui articol,
în condiţiile şi conform procedurii stabilite în cap. V din anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 109
(1) Funcţia de reglementare, asistenţă şi sprijin operaţional, control ex-ante, conciliere şi monitorizare a
contractelor de concesiune reglementate de Lege şi de prezentele norme metodologice este asigurată de ANAP, în
conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Achiziţii Publice.
(2) Funcţia de control ex-post în legătură cu atribuirea contractelor de concesiune este asigurată de Curtea de
Conturi şi de ANAP.
ART. 110
(1) În aplicarea prezentelor norme metodologice, preşedintele ANAP are dreptul de a emite ordine şi
instrucţiuni.
(2) Anexele nr. 1 - 3 fac parte din prezentele norme metodologice.
ANEXA 1
la normele metodologice
Matricea preliminară de repartiţie a riscurilor de proiect
Lista generală de referinţă a riscurilor pentru un proiect de concesiune de lucrări ______________________________________________________________________________