-
Adrian Christescu s,e n;scur in 1968 la Tirgu Mure;.A absolvir
li,.eul ,.Alexandru papiLr llarianY rl9!6j.a urmar .ursurile
Faculririi de Hidrorehnici din Iasi( toSS-, nnr, t' pe cele .Je
J-acuJragii de Drept din cadrulUniversiralii ..Mihail Kogilniceanu
rj00+-200g).D\n 1992 a lucrat in vinziri pentru diverse
societiti
comerci.rle. iar in prezent esre manaqerul propriilor sale
comn;niiA .olaborar in c.rlirare de ediroriali.;. la Zjua de jasi r
)006_,2007t,' dupl(are si-a (onrinuel acri\ irarea publici\ric.i pe
blogul personal. Volumul:du TroJ|ul Qove*iri. 201 lt a primir
premiul peitru debur in prozj la5alonul lnrernalional dc Carre din
la1i. Esre:urorul romanului'-rhrillerDclrinul lupalui singurati.
(ea mai vjndurj carre a edirurii Adenirrm in20 I 5), al volum.u lui
d e rcfiru Dngolc ti )pariu locatiu tAdenium. 2017)si a rrrdu\ din
limba maghiar.i Orasui uhurilor de lldiko judirh Jung.
ADRIAN CHRISTESCU
@ 2020 by Editura Lebida NeagriAceasri carte este protejad de
legile copyrighrului. Reproducerea, muhipticarea,punereala
dispozifia publici, precum Si ,lte fapte similare efectuare fird
permisiuneadelinirorului copyrightului consrituie indlciri
legislative cu privire la proteclap'oprie{ rrii rnr.le.ruJc ,i ,e
pedep.cx :n . orformiure .L t.git. i"
",goo;..
www.blackswanpublishing.ro
Editura Lebida NeagriIa9i, B-dul Chimiei nr 2, bI. Ct, et. 2,
ap. 22,700391
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomenieiCHRJSTESCU,
ADRIAN
Hotelul amintirilor / Adrian Chrisrescu. - Ia;i : kbida neagri,
2020ISBN 978_606_94971_5,9
821. r 35.1
Hotelulamintirilor
Lebida NeagriIaqi,2020
https://www.libris.ro/hotelul-amintirilor-adrian-christescu-LEN978-606-94971-5-9--p13318261.html
-
V
To4e in intuneric
TianzacEie la qa frigiderului
247
. 205
236
-
Adian Christesett
PiLni la urmi, rosruI ma-rinarului esre si duci incircitura
inport, si nu si-si dea cu pirerea referitor la utiliatea
mirfii.Depun o pafte dintre ele acum in fa,ta cititonrlui pentru
caacesta si igi ia in serios rolul de vames al povegtilor mele.
Autorul O amintire bizard
h imineala, m-am trezit in zgomot de ploaie' PiciturilelJ grel.
ced.au p. getmul dorititorului meu, aflat la man-sardi, intr-un
ripiit constant, uneori accelerat de palelede vint care se
strecurau printre foile de tabli ale acope-
rigului. Inevitabilul se produsese, cici dimineala de sep-
tembrie venise trigdnd toamna dupi ea. inci din copilirie
imi plicea si rni bucur de cildura 9i confortul patului
",rr.r.i .and afari stlpineau intunericul, ploaia ;i vdntul'
Atunci, nu puteam si mi bucur prea mult de aceste mo-
mente pentru ci trebuia si mi ridic din pat ;i si plec lagcoali.
$i, ca un Hcut, in copiliria mea, toamna nu venea
niciodati la sfirgit de siptimlnl.Acum insi, de copilirie mi
leagi doar amintirile, iar
astizi incepe weekendul. Pot si. stau ln pat ;i si lenevescdupi
pofti. M-am asezat in fotoliu 9i, cind am luat ln
mXni cartea pe care o citeam, a clzrtt o fotografie pe care
o pusesem ieri ca semn de carte. O scosesem dintr-un ser-
tar, la nimereali, fhri si o Privesc, insi de data asta am
studiat-o cu atenlie. in lumina strilucitoare a
soareluireflectat de apa calmi a Mlrii Egee, in pozi apirea
golfulVahti cu plajele sale inguste ;i albe' Mi-am adus amintede
momentul in care o fbcusem.
12
-
Adrian Chistescu
Eram sus, pe soseaua care lega fermecitorul golf derestul lumii,
asti-vari, in timpul unei excursii citre kastro.Opriserim pentru un
moment intr-o parcare inghesuitiprintre stinci. La yederea
panoramei, izbucniserim in ex_clamatii de admiragie. Amintirile
mi-au revenit in forti.Mai ales cea referitoare la Costa...
Dupi un somn agitat, m-am trezit cu un gust persis-tent de
cocleali. Cam confuz - mahmureali ca lumea,ce mai - mi-au trebuit
citeya zeci de secunde si realizezci nu mi aflu in confortabilul
meu pat de la Iagi, ci incel auster, din cabina vasului nostru,
ancorat lAngi insulaSyfnos, in Arhipelagul Ciclade .
Cu o seari inainte, cAnd am plecat de la taverna Anas-tasiei,
eram, recunosc, ,,cam obosit" si nu mi_a fost usorsi ajlng in
cabini. Ambarcatiunea noastri se legina usorcAnd am ajuns, asta
insemnind ci pe mare, nu de mult,fusese un pui de furtuni, iar
golful Vahti, unde amarasemcu o zi inainte, oricdt ar fi fost de
primitor, nu putea sise inchidi complet in laga valurilor furioase
din larg. Ampisit cu griji pe scindura ingusti lisati pe mal si
cindam aiuns pe dunera, am dat de George si Aron srand pebanchete.
Primul, in calitate de skipper (ciryitanul-pilotal navei), mai avea
un rost pe punte, dar cel de-al doilea?!E greu de explicat - sau
nu?l - de ce nu se afla in cabina lui.
An de an, citiva pasionaEi facem cite o ,,fecioreasci,pe un
velier, iar aventurile triite vreme de o siptimini neoferi subiecte
de discutie penrru tot restul anului. Acumvenise rindul Greciei,
mai exact insulelor din Ciclade,
14
Hotelul amintirilor
dupi ce in anii treculi fuseseri bifate coasta amalfitanl
9iBalearele. Oameni de diverse profesii, din afaceri sau ad-
ministratie, avAnd in general profesii liberale, se
intAlnesc
pe astfel de nave o dati Pe an ;i {rtternizeazi cu entuzias-mul
colegilor de liceu care se revid la intervale rotunde de
timp. Cu cei de pe barca ta e iimpede ci te vezi mai des,unii
i1i sunt vecini, algii, chiar prieteni apropiagi, ba chiar,
de la o vreme, au inceput si se aduci asocialii in afaceri.
Ceilalgi insi.. . pot fi numili camarazi de ,,unici
folosingi'
anuali. Sper si nu sup:.r pe cineva... La inceput, plecasem
cu un velier ;i ne gtiam cu tofii; astizi, cnnd pornim
dinacelati port cu cinci ambarcatiuni ti umplem un avionnumai cu
marinari de strAnsuri, e mai greu...
Ieri dupi-amiazi, mergeam dinspre Mykonos spre Sylnos
si ciutam un motiv si debarcim cit de repede. Motivulcra simplu:
aveam cu tolii chef de scildat ;i hotirisemsi facem baia rituali in
Egee. Am ales al doilea golf cumveneam dinspre Vest. Primul era
Pustiu, iar cel de-al doi-
lea arita promigitor gi, argument forte, ce punctase deci-
siv, eram situi de mersul ,,la motor", intrucAt acum, dupicloui
zile in care ne bucurasem din plin de vint, ne tAram
ca un glep obosit pe-o mare moarri.
Pornind de la cele doui culmi stAncoase ce striiuiau in-
trarea in golf, apa verde a Egeei se colora citre mal
intr-un
turcoaz translucid. Pe coastele abrupte ale stencilor din
iur,clidirile albe din calcar coborau de pe culmi pini in apace
clipocea printre rocile acoperite de scoici. Cisulele stri-
lucitoare erau aruncate ici-colo lntr-o dezordine incAntl-
toare gi incadrau o plaji largi ;i adinci, in centrul cireia
15
-
Adriax Chr*tesca
circiumi pitoregti (bine cunosonele tauemr) igi spllau
teraselein valurile cuminli.
Dupi ce am coborat din dinghi - barca de cauciuc cumotor aflati
in dotarea velierului -, am ftcut exact doi pa;ipini la o cArciumi.
Desi putine, valurile ne-au ingreunatacostarea. In ce mi privegte,
la primul, m-am dezechili-brat pentru ci $tefan, doar in slip gi in
api pAni la briu,impingea d.e zor barca flri si-i pese ci eu, cu
telefonulgi portofelul intr-o mini gi cu pantofi.i in cealalti,
voiamsi debarc. Am reugit in cele din urmi. se arunc telefonulin
nisip. Nu lnsi gi portofelul 9i incilgirile, pe care le-ambotezat
in apa de la girm.
- Aveli vin? am intrebat morocinos, in timp ce imistergeam
genunchiul zdrelit.- Yes, sir! a rispuns o pugroaici speriati,
venind dinbucitirie cu un pansament de tifon.Pesemne urmirise
circumstantele deloc glorioase in care
debarcasem.
- Atunci, adu un litru ca si spilim rana, i-am zis,refuzind cu
un gest hotirAt bandajul oferit,Orice lup de mare stie ca rana
exterioari se curigi cu
api de mare, iar suferinga internd, cu ,n p"har g.n.ror.In
de6niriv, prezenta pe un velier impune o conduiti...Nu mi-a luat
mult ca si termin ,,doctoria", mai ales ci ilaveam a.lituri pe
$tefan, cu care ciocneam destul de despentru lmpicare. Pini si cer
;i a doua carafr, debarcaserigi ceilalgi, asa ci am putut si ne
concenrrlm pe acdvirilispecifice cum ar fi inotul, hoiniritul in
ciutarea de locurigi ocupagii exotice, precum si un brainstorming
strategicc€ntrat pe o carafr cu vin.
l6
Hotelal anintirihr
A fost o seari fiumoasi. Pe cit d€ modesti era
cascarabetaAnastasiei, pe atat de surprinzitoare a fost prestalia
gaz-delor. Fructe de mare, pette pregitit la mare arti,
musaca,fripturi de berbecuE, dulciuri ;i, peste toate, noi, cei
nou5"meseniJ am biruit gi cele noui carafe de vin pe care
le-amcomandat, in spiritui egalitdlii mariniregti. intr-un
tdrziu,am rugat-o pe copili si ne dea ,,sentinta". Siraca de
ea!Anastasia, vldit incurcati, a ezitat, s-a foit, 9i-a ros
un-ghiile, afi;ind un evident zbucium interior, codindu-sesi. ne
avanseze o cifri. Ceea ce ne-a indreptilit si dedu-cem ci se
apropia un moment delicat.
- {125125ia, se auzi din bucitirie, le-ai spus ci mu-
sacaua e din partea casei?
- Da, confirmi ea, reluind a patra oari calculul notei
de plati.
- 1fu1xs1a5ia, le-ai zis ci pepenele e din partea casei?
- Da, gopti ea tremurind ca o frunzi.
-..._ Anastasia, le-ai zis cL iaurtul cu miere si nuci e totdin
partea noastri?
- Da, suspini ea.
- Atunci, pentru numele lui Dumnezeu, dile nota
cle plati!
- It's too mach, daddy, scipi ea in englezi, dAnd glas
temerii ce o mi.cina.Ori George, cipitanul nostru cu figura sa
de lup de
mare inlelept, ori eu, invocAnd nu mai gtiu ce motiv,
aminduplecat-o in cele din urmi si ne prezinte suma finaii,pe care
a;optit-o cu un glas tremuritor:
- 143 de euro...
r7
-
Adrian Christesru
Asta insemna undeva la 16 euro consumagia pe cap devitl extrem
de bine furajati, astfel ci un hohot de ris ne-increzitor zgudui
echipajul. I s-au pus in palmi 160 deeuro, fapr care a speriat-o si
mai tare:
- Ils too much, ing|imi. ea.- Las', bre, ci e ghini, hohoti
satisflcut Viorel, cuinconfundabilul siu accent de Chiginiu.Am
sirbitorit nota de plati cu o noui comandi de vin,
aga ci, pe misuri ce inaintam in noapte, s-au creat
toatepremisele pentru a mi trezi in halul despre care deja
v-amvorbir.
Agadar, am iesit clitinAndu-mi pe punte, lisAndu-micolegii si
sforiie sub razele de soare blande, apoi m-aminfipt in prima
cafenea, deschisi la nici 50 de metri debarca noastri.. Am comandat
o cafea dubli de la proprie-tar, un ciolinos vegted ce pirea si se
sufoce la fiecare pasffcut, si m-am minunat cum poate cineva si
fumeze doui
;igiri pani pregitegte o cafea. Am biut-o pe indelete,
ag-teptand pani ce au inceput si apari de sub punte ceilalgi.Rand
pe rAnd, veni$ parci de pe galere, inimogii mei fir-tali se
prolipeau pe cite un fotoliu, apoi, suspinend usu-rali la mirosul
de cafea proaspiti, se l5.sau pradi soareluiinci sfios al
diminegii.
lln asemenea moment nu trebuie ratat, mi-am zis. Ima-ginea
amicilor eguafi pe terasi ca un cird de cagaloli me-rita o poz\ si
o postare pe Facebook, lucru pe care l-amgi fhcut fhri intArziere.
Apoi m-am intins 9i eu in nisip,lisAndu-mi toropit de lenea
matinali de dupi cafea.
18
Hotelul amintirilor
Bing! Se auzi semnalul unui mesaj pe \WhatsApp. Pe
ccranul telefonului apiru: ,,Salut! Din poza postati
peIracebook, vid ci sunteli pe Syfnos! Minunat loc! Acoloas vrea si
mi stabilesc daci. nu ar mai trebui si muncesc!Acasi nu am povestit
nimic. .. niminui. Nu de alta, darnu as vrea sl fie descoperit
de-ai nogtri romAna;i, care apoi
sir-l invadeze! Radu'.Hopa!... Amicul meu Radu e matinal gi nu
m-a scipat
tlin ochi. Nu dureazi mult gi se mai aude un semnal, derlata
asta insi postarea lui avea o nuanli enigmatici: ,,Nutrcbuie si
ratezi Kastro! CAnd ajungi in origel, cauli ba-rul Nikos Kavos al
lui Costa! Indiferent ce vreli si Yizitativoi acolo, locatia
aceasta este esenfiali. intrebi de Costa,cl este proprietarul, ;i
comandi o Cuba Librel Mergi pernina mea! Plus ci acolo vezi cele
mai frumoase apusuri;i risirituri de pe marea Egeel" incheie el
mesajul.
Ca si vezi cum circuli ponturile turistice in era infor-nlafiei,
mi-am zis eu, incercAnd si aflu mai multe. I-amnrai trimis citeva
mesaje, dar nu am mai primit nici unlr"rspuns. M-am lisat pigubag
dupi o vreme, dar curiozi-rrrtea imi fusese deja stirniti, astfel
ci in scurt timp eramlrr sFat impreuni cu ceilalgi, planificAndu-ne
deplasarea.
in definitiv, ce puteam face toati ziua in golful acesta?li buni
gi o baie, o plaj5, dat pini la urmi ar cam trebuisi explorim cumva
insula, ca si rimAnem cu ceva in urmacilitoriei. Aga ci, flri a
pierde timpul, intr-un ceas, eramcu tolii in doui taxiuri, urcAnd
culmile abrupte Pe goseauasinuoasi citre Kastro. Ajungi pe creasti,
am mai aruncato privire spre golful strilucitor unde ne lisasem
velierullu ancori s,i am pornit citre necunoscut.
19
-
Adrian Chisesca
Dupi cXgiva kilometri de suiguri gi cobord;uri pe
dealurilestancoase gi aride, dupi o curbi, am dat brusc de un
ori-s,el numit Apollonia. Nu am apucat si vedem prea multepentru cL
mergeam, vorba bancului, prea repede gi amcondnuat si rulim pe
goseaua care sugruma ca un tarpeuriag grumazul unei stA.nci ce
pirea a fi cel mai inalt punctal insulei.
Pe creasti, am oprit taxiurile gi am coborAt cu telefoa-nele in
mAni, cupringi de frenezia pozelor. Pe o limbide pimAnt ce semina
cu o broasci gestoasi, pe vfufirl ln-chipuitei carapace, se gisea o
minunigie de agezare de unalb imaculat, contrastand superb cu
albastrul Mirii Egee.Semina cu un castel, dupi cum ii spunea gi
numele -Kastro -, dar zidurile li erau alcltuite din cisuge
albe,urcate pe stdnci 9i lipite intre ele. Albul coplegitor al
ora-gului brizdat de alei inguste 9i trepte abrupte era tulbu-rat
ici-colo de cite un tufig de oleandri silbatici cocoga;i,Dumnezeu
ttie cum, pe cAte un acoperlg.
Ajungi la porgi, am lisat taxiurile gi am luat-o ugor penigte
sciri tiiate in piatri, ce ocoleau prin dreapta o cir-ciumi ascunsi
de vegetafie. Am cotit de doul ori urmindculmea, pAni cird ne-am
trezit pe o mici terasi sipatlin piatri, acoperiti de o pergoli din
lemn uscat. Am ridi-cat privirea gi, pe peretele din fagi, lingi un
ochi de geammic gi murdar, am dat de o inscrip;ie ficutl cu nigte
literede tipar caraghioase, pictati parci de o mini de copil cuun
penson: Cafd bar - Kavos Sunrise.
Nigte scaune antice, cu gezut gi spitar din frAnghie vop-siti in
rogu si roasi de vreme, dispuse in jurul unei pietrescobite, cu rol
de scrumieri, constituiau mobilierul terasei.
20
Ho*lzl amintiilor
ln cele doul colpui din capic, pirarnide mari cit un stat deom
de sticle goale de Havana Club indicau meniul prin-
cipal. Sporoviind curiogi, ne-am chiorit prin geamul soios.
Acelea;i piramide de sticle goale, e drept, totuqi ceva mai
mici vegheau atmosfera gi ln interiorul barului, ai ciruiperefi
erau acoperili de afige cu Fidel Castro 9i Che Guevara.
Barul nu avea anungat un orar de functionare, iar loca-
lia pirea pirisiti, a;a cl, dupi ce am troPlit oleaci prinjurul
lui, am luat-o ugor la pas. Deci nu am avut noroc cu
barul, micar cu vizitarea ora;ului si ne alegem din aceastl
cilitorie in celilalt capit al insulei.Era deja ora prinzului,
iar strizile erau pustii. Sunetul
pagilor nogtri era stins parci de arfiga ce pirea si
izvorasci
din piatri albi lngirati de-a lungul miculului origel. Ojumitate
de ceas a fost de ajuns si dim ocol localitigiicare, ln urmi cu
trei mii de ani, fusese capitala Cicladelor.
Am trecut pe sub bolgi strimte de calcar ce se opinteau
si faci legitura intre strlzile lnghesuite gi abrupte. De
sus,
de pe creasta agezirii, am admirat biserica albi construitl
pe o limbi de uscat stencos gi pietrele mari cdt un bloc cu
trei etaje care ies din api gi despici valurile cu spinirilelor
albicioase amintind de anticul port. Dupi atita plim-lrare prin
argigi, am convenit cu tolii ci e momentul sine tragem la umbri, pe
care speram si o gisim la tavernaztrriti la venire.
Pe drumul de intoarcere insi, odati alungi in dreptulterasei cu
barul pir5.sit, ne-am oprit nedumerigi. O aritare
soioasi mogmondea la o fringhie colorati, lncercAnd sirefaci
unul dintre scaunele ripciugoase. Omul cu pricina
pirea venit dintr-un vis urdt. Era mic gi slab ca o aqchie,
21
-
Adian Christesca
cu o barbi albi neingrijiti ;i o cimagi numai slin, cunasturi
gtirbi, viriti in niste nidragi din material de veli,rupli in fund
gi cu cracii suflecagi undeva pe la genunchi.
Mii, si fie, ne-am zis noi. Te pomenegti ci ista o
fiproprietarull A;a ci l-am luat tare:
- Mister Costa, hou are you today?- Well! a mormiit el flri si
ridice ochii.- Pii, pe dumneata te ciutam. Adici, mai exact, ba-rul
dumitale.- Barul e inchis pAni la sase dupi-amiaza, z zis e\firi si
ridice privirea.
- Mister Costa, i-am incercat coarda sensibili, am ve-nit tocmai
din RomAnia ca si i1i vizitim barul, niste amicini l-au descris
atit de frumos, iar dumneata nu poti si nefaci o favoare?
Costa ridici privirea si parci abia atunci ne ziri pentruprima
oari". Zdmbi u o guri ttirbi si, stringdnd sfoara,se ridici si
deschise larg usa stabilimentului.
- Cite o Cuba Libre pentru fiecare, binuiesc, nu?- Of course, my
friend! veni rispunsul entuziast dinpartea grupului.Nu trecuri
decAt cAteva secunde gi din bar se revirsi
o melodie dati la maxim: Que uiua Fidel! risuni pe toativalea
indemnul acompaniat de celebrele chitare revolu$o-nare cubaneze.
Grupul cArmi dinspre mole;eali spre voiebuni; in agteptarea
celebrei biuturi, fiecare incerci s5.-siumple timpul intr-un mod
cAt mai util. Eu m-am gAnditci nu ar strica s5. vizitez barul, dar,
p6;ind iniuntru, mi-amdat seama ci nu va fi o incercare usoari.
22
Hotelul amintiilor
Cineva suslinea ci atuurile esengiale ale Homo sapiens,
in comparagie cu celelalte specii, au fost imaginagia 9i cu-
iozitateagi trebuie si recunosc ci a;a este. Altfel, nu a96
rezistat si trec peste gocul produs de putoarea crdnceni
ce te trisnea in momentul in care te apropiai. Curiozita-
tea m-a indemnat sI merg mai departe, pentru ca imagina-
lia sl poati si se desfhgoare. Si pot vedea cu ochii mingii
apusuri gi risirituri de soare ce au rimas, cu sigurangi,ln
memoria atitor celitori. Odati intrat in aceasti inci-pcre, unde
zeci de pagini de ziare 9i reviste din intreaga
lume lipite pe pereli preamireau revoluEia cubanezi ;i vic-
toria socialismului ln Caraibe, am triit pentru prima
datasentimentul reintoarcerii in timp'
Pe nesimgite, o atmosferi ireali s-a infiripat in jurul
nosuu:
Sequreimos adeknte/ Como junto a ti sequimos/ Y con Fidel
tc decimos/ Hasta siempre Comandante. Mtzica a fost scara
pc care am urcat sau coborAt, cine mai;tie' 9i care ne-a
dus intr-o falie atemporali. Loc magic gi nostalgic, in care
strigitele entuzia ste Caros comPaneros/ Viua La Reuolucion!
nu pireau deplasate 9i, ln nici un caz, stingherite de pa-harele
inalte, pline-ochi cu Cuba Libre in care plutea o
nrislini.Acolo gi atunci am conqtientizat sentimentul acek.
Mo'
nrentul in care gtii ci aceastl amintire i1i va rimAne
cuccltitudine Pentru tot restul viegii; l-am triit sorbind
dinprrhar ;i stind rezemat de pragul ce despirgea barul jegos
clc minunatul chip al Egeei.
Ce ironie! Clipa aceasta, niscuti &n melancolia utopiei
ctcrne a omenirii, am triit-o pe o terasd cu o panorami