UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” IAŞI Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Profesori : Student: Pr.dr Ştefura Gabriel Iftimie Constantin Coordonator Mircea Soroceanu Administratie Publică
UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” IAŞIFacultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Profesori : Student:Pr.dr Ştefura Gabriel Iftimie ConstantinCoordonator Mircea Soroceanu Administratie Publică an III seria I grupa 5
CAP 1 .Prezentare societate
Situata exact in Piata Unirii, considerată punctul zero al Iaşilor, societatea oferă un
pachet complet de servicii hoteliere, la nivel european, asigurat de cei care deservesc
complexul. Cotată la categoria de două stele, unitatea işi propune o abordare net superioară
standardelor de calitate prin gradul inalt de pregătire al personalului şi varietatea serviciilor.
Forma juridică: Societate pe acţiuni
Anul infiinţării: 1998, prin desprindere de societatea mamă, S.C. Turism Moldova S.A
Număr de înregistrare la Registrul Comerţului: J22/89/1998
Cod fiscal: R.10164493
Domeniu de activitate: hoteluri şi moteluri cu restaurant ( cod CAEN 5511)
Sediul firmei: str. St. Piaţa Unirii, nr. 5 Iaşi,
Telefon/Fax: 0232/ 240404, 0232/258034
Capital social: 12.044.575.000 lei
Numărul total de salariaţi: 106 persoane cu următoarea structură:
Evoluţia cifrei de afaceri (lei):
Anul 2001 2002 2003 2004
CA 9.300.000.000 14.500.000.000 18.100.000.000 24.000.000.000
Tab. Nr. 3-Evoluţia cifrei de afaceri
Fig. nr. 1- Evoluţia grafica a cifrei de afaceri
2001 2002 2003 2004
9.300.000.00014.500.000.000
18.100.000.00024.000.000.000
1 2 3 4
2
Serviciile oferite de către societate se adresează in principal delegaţilor firmelor
producătoare şi importatoare din ţară şi din străinatate, care urmăresc să-şi extindă afacerile in
această zonă, precum si turiştilor autohtoni si străini care doresc să viziteze zonele pitoreşti din
nordul Moldovei. Ponderea clientelei de afaceri este de cca. 70% din total, iar clienţii turisti
reprezintă 30% din total. Ţara de unde provin cei mai multi turisti străini este Israel, datorită
numărului mare de romani stabiliţi acolo, iar aceştia vin periodic să viziteze Romania. Intr-un
procent mai mic sunt prezente si alte state, atât din Europa, cât si de pe celelalte continente.
De asemenea, o bună parte din turişti externi vin prin intermediul unor agentii de turism,
unităţi cu traditie in domeniu turistic, care cunosc necesităţile şi particularităţile diferitelor
categorii de clienţi. Astfel, printr-o colaborare cu agenţiile de turism, societatea asigură servicii
de calitate, adaptate solicitărilor clienţilor noştri. Acestea şi modernizările care au loc in prezent
, vor determina o creştere a numărului de turişti străini in următorul an cu 20%.
Principalii concurenţi:
1. Hotel Traian: 2 stele ( 137 camere )
2. Hotel Orizont: 2 stele ( 60 camere)
3. Hotel Astoria: 3 stele
4. Hotel Moldova: 3 stele ( 142 camere )
5. Hotel Europa: 4 stele ( 70 camere)
Obiectul principal de activitate il reprezintă serviciile hoteliere, menite să satisfacă
exigentele clienţilor prin pachetul complet de servicii, care cuprinde:
Servicii de cazare in camere single, duble si apartamente;
Servicii de alimentaţie publică – mic dejun servit bufet suedez, restaurant cu o capacitate
de 220 de locuri;
Organizare de acţiuni – simpozioane, congrese, prezentări expozitii, receptii, mese festive,
cocktail-uri, in cele trei săli elegante care formează Centrul de Conferinte Unirea ( sala cuza-
210 locuri, sala musique-60 locuri, sala cocktail-40 locuri);
3
Organizare de excursii – de la turul Iaşului până la cele mai pitoresti şi inedite trasee din
ţaăa şi din străinătate, de către cel mai nou sector al unităţii, respectiv Agentia de Turism.
SC Complex Hotelier Unirea SA Iaşi işi desfăşoară activitatea în domeniul prestărilor de
servicii hoteliere şi de alimentaţie publică. Activitatea turistiăa este axată pe turismul de afaceri
si de tranzit spre zonele pitoresti din nordul Moldovei, aşa incât piaţa tintă a serviciilor este
formată din reprezentanţi ai firmelor careîşi extind afacerile in zona de nord - est, organizatori
si participanti la diverse evenimente sociale, culturale, educaţionale sau caritabile, precum şi
turisti autohtoni si străini care doresc să viziteze zona Moldovei.
Activitatea de alimentatie publica – a doua ca importanta in totalul cifrei de afaceri,
reprezintă o completare a serviciilor oferite clienţilor din hotel si din exterior, urmărindu-se
creşterea veniturilor realizate printr-o politică de preturi avantajoasă sub raportul pret - calitate,
prin servicii profesionale şi o diversificare continuă a acestora in functie de evoluţia
standardelor în domeniu.
Pentru desfăşurarea activităţii, unitatea dispune de o infrastructura formată din
următoarele corpuri:
1. corpul A – clădire hotel, cu o capacitate totaăa de cazare de 183 de camere, din care in
prezent sunt disponibile 100 de camere, dispuse pe 12 nivele;
2. corpul B – sala de conferinţe, cu o capacitate de 220 de locuri, spatiu modernizat
recent si dotat cu toate accesoriile necesare desfăşurării de conferinte, seminarii, expozitii si alte
acţiuni care necesiîa un ambient special;
3. corpul C – restaurant, cu o capacitate de 220 de locuri şi bucătărie corespunzătoare,
unde se prepară de la traditionalele reţete moldovenesti, până la menu-uri care satisfac cele
mai distinse gusturi.
Toate acţiunile societăţii, prin personalul acesteea, au drept scop păstrarea si
imbunătăţirea prestigiului firmei, dezvoltarea tradiţiei deja existente, de importantă unitate
hotelieră şi de alimentaţie publică in Iaşi şi in zona de nord - est.
4
O imagine de ansamblu asupra modului in care produsele hoteliere compun cifra de
afaceri a S.C. CH UNIREA IAŞI, este redată in tabelul ce urmează:
Produs hotelier Pondere in vânzările totale
Cazare // hotel 60 %
Restaurant // alimentatie publica 30 %
Centrul de conferinte+agenţie turism 10 %
Tab. Nr. 4 – Pondere produs hotelier in cifra de afaceri
Fig. nr. 2-Pondere produs hotelier in cifra de afaceri
Cazare // hotel
Restaurant // alimentatie publica
Centrul de conferinte+agenţie turism
În cadrul S.C. CH UNIREA IAŞI se regăsesc doar 4 din funcţiile de bază ale
întreprinderii, respectiv: funţia de producţie, funcţia comercială, funcţia financiar- contabilă
şi funcţia de personal.
Multe din activităţile ce se desfăşoară în cadrul firmei sunt cuprinse în una sau mai multe
funcţii neputând exista o delimitare clară între funcţii şi activităţile desfăşurate.
Funcţia de producţie(prestări de servicii) grupează toate activităţile care asigură
realizarea obiectului de activitate al firmei şi anume servicii cazare, servicii de alimentaţie
publică, organizare de acţiuni, organizare de excursii (lansarea, primirea şi realizarea
rezervărilor la camere, la spaţiile de inchiriat, urmărirea desfăşurării acţiunilor, controlul de
calitate în timpul desfăşurării acţiunilor, întreţinerea şi refacerea locaţiilor după ce are loc
acţiunea, etc).
5
Obiectivele funcţiei sunt:
Utilizarea eficientă a resurselor firmei;
Asigurarea unei capacităţi optime de producţie;
Obţinerea de produse hoteliere de calitate;
Satisfacerea clienţilor prin oferirea de produse la timp şi la costuri cât mai mici;
Respectarea graficului de rezervări şi programări;
La realizarea acestei funcţii concură mai multe sectoare, departamente şi anume:
1. Recepţia – care are rolul de a prelua rezervările de camere, prin fax, telefon sau
email, direct de la clienţi sau de la agenţiile de turism din toată ţara; de a realiza un
grafic al acestora şi de a-l respecta; de a primi clienţii şi de a le repartiza camerele
conform graficului intocmit; de a ţine permanent legătura cu clienţii ;
2. Houskeeping-este departamentul care are rolul de a întreţine spaţiile de cazare şi
celelalte locaţii care se închiriază;
3. Restaurantul- colaborează cu recepţia, sala de conferinţe, agenţia de turism pentru
a oferi serviciile de alimentaţie publică cerute de clienţi în cadrul unor acţiuni
complexe (cazare, masă, centru de conferinţe, tur al Iaşului), întâmpină clienţii
veniţi din exterior şi le onorează comenzile;
4. Sala de conferinţe – la fel ca şi recepţia realizează pe baza comenzilor primite un
grafic al acţiunilor din centrul de conferinţe, colaborează cu celelalte
compartimente pentru a respecta acel grafic;
5. Agenţia de turism- lansează oferte turistice şi duce la îndeplinire acţiunile
contractate;
6. Spălătoria- este sectorul care contribuie la meţinerea spaţiilor de cazare şi a
locaţiilor de închiriat;
7. Atelierul de întreţinere- intervine în timp util pentru a remedia defecţiunile tehnice
care împiedică desfaşurarea în mod normal a acţiunilor.
6
Funcţia comercială implică activităţi complexe legate de aprovizionarea cu materii
prime şi materiale necesare bazei de producţie, dar şi pentru celelalte activităţi desfăşurate în
cadrul unităţii, cercetarea pieţei şi a concurenţilor, activitatea de promovare, publicitate şi
reclamă, participarea la licitaţii, târguri şi expoziţii.
Obiectivele funcţiei sunt:
Asigurarea ritmicităţii în aprovizionarea cu materii prime şi materiale;
Găsirea celor mai bune oferte de aprovizionare, în ceea ce priveşte raportul preţ
calitate;
Creşterea segmentului de piaţă;
Lansarea de noi produse turistice;
Depistarea noilor cerinţe de pe piaţă;
Păstrarea unor bune relaţii cu clienţii, furnizorii şi ceilalţi parteneri de afaceri;
Funcţia comercială este realizată în cadrul compartimentului aprovizionare care
desfăşoară toate activităţile necesare asigurării complete şi la timp a bazei de producţie cu
resursele materiale necesare realizării continue a activităţii.
Principalele activităţi sunt întocmirea planului de aprovizionare pe baza cererilor de la
departamentele productive şi asigurarea recepţionării materialelor primite de la furnizori.
De asemenea, la realizarea acestei funcţii contribuie şi asistentul manager al unităţii, care
a preluat toate atribuţiile biroului de marketing, şi ale cărei atribuţii principale sunt promovarea
imaginii societăţii, promovarea produselor hoteliere, prospectarea pieţei, sondarea opiniei
clienţilor, informarea opiniei publice referitor la transformările care au loc în cadrul societăţii.
Funcţia financiar- contabilă asigură elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli,
evidenţa tranzacţiilor economice, urmărirea modului de obţinere a rezultatelor financiare,
inventarierea patrimoniului, calculul indicatorilor economico- financiari, utilizarea fondurilor,
repartizarea pe destinaţii a profitului, onorarea la plată a datoriilor, urmărirea încasării
creanţelor, elaborarea documentelor de sinteză, organizarea contabilităţii, a fluxului
informaţional, inventarierea mijloacelor fixe, calculul amortizărilor etc.
7
Obiectivele funcţiei sunt:
Creşterea profitabilităţii;
Utilizarea eficientă a resurselor financiare ale firmei;
Asigurarea capacităţii de plată a firmei;
Creşterea patrimoniului.
Această funcţie este realizată în cadrul compartimentului financiar- contabil şi a biroului
aferent acestuia. Aici se realizează următoarele activităţi: înregistrarea şi evidenţa elementelor
patrimoniale ale firmei, întocmirea lunară a Balanţei de verificare pentru conturile sintetice şi
cele analitice, înregistrarea, evidenţa şi urmărirea operaţiilor cu furnizorii.
Funcţia de personal urmăreşte determinarea necesarului de forţă de muncă , acoperirea
locurilor de muncă cu personal cu pregătire corespunzătoare posturilor, selecţia, angajarea
personalului, stabilirea responsabilităţilor specifice fiecărui post (fişa posturilor) stabilirea
modului de salarizare şi cointeresare materială, rezolvarea problemelor sociale ale salariaţilor
etc.
Obiectivele funcţiei sunt:
Crearea condiţiilor optime de muncă pentru toţi salariaţii;
Prevenirea accidentelor de muncă;
Asigurarea unui nivel superior de pregătire a personalului prin cursuri de instruire;
Stimularea forţei de muncă prin sistemul de salarizare şi cointeresare materială;
Sancţionarea drastică a celor care-şi însuşesc bunuri din gestiunea unităţii.
În cadrul societăţii, nu există un departament distinct de resurse umane, evidenţa
salariaţilor şi a tuturor documantaţiilor legate de personal fiind ţinută de juristul unităţii, iar
calculul efectiv al drepturilor salariale este făcut de o persoană din contabilitate, pe baza datelor
primite de la jurist şi de la celelalte sectoare.
Forma de organizare a societăţii este structura organizatorică funcţională, având la bază o
structură ierarhică piramidală cu activitatea împărţită în compartimente distincte. Exercitarea
8
conducerii se face in mod descentralizat, iar sistemul de comunicare funcţionează atât pe
verticală cât şi pe orizontală.
Conducerea societăţii este structurată pe următoarele niveluri ierarhice:
Nivelul I: Adunarea Generală a acţionarilor;
Nivelul II: Consiliul de Administraţie, Director General;
Nivelul III: Conducerea Executivă ( Director Economic, Director Executiv, Director
InvestiţiiTehnic);
Nivelul IV: şefi dedepartamente/ birouri
S.C. CH UNIREA S.A. este organizată ca o societate pe acţiuni, condusă de Consiliul de
Administraţie, a cărui componenţă este stabilită de AGA, şi în subordinea căruia se află
directorul general.
Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) este organul de conducere al societăţii care
decide asupra activităţii şi asigură politica economică şi comercială a acesteia. AGA aprobă
structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi precum şi normativul de constituire a
compartimentelor funcţionale şi de producţie, alege membrii Comisiei de Cenzori şi le
stabileşte remunerarea; numeşte directorul general şi adjuncţii acestora şi le stabileşte
salarizarea.
De asemenea, AGA hotărăşte mărirea sau micşorarea capitalului social, modificarea
numărului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, modificarea statutului precum şi
transformarea formei juridice a societăţii; hotărăşte cu privire la comasarea, divizarea,
dizolvarea şi lichidarea societăţii.
Un rol important îi revine AGA în examinarea, aprobarea sau modificarea bilanţului şi a
contului de profit şi pierdere după analizarea raportului conducerii şi Comisiei de Cenzori
precum şi în repartizarea beneficiilor între acţionari.
În cazul unor pagube pricinuite societăţii de cenzori sau directori, AGA hotărăşte
acţionarea în justiţie a acestora şi recuperarea pagubelor.
9
AGA hotărăşte şi cu privire contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv
cele externe precum şi în orice alte probleme ce privesc societatea.
Comisia de Cenzori este aleasă de AGA pe o perioadă de 3 ani şi are următoarele
atribuţii: în cursul exerciţiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe şi a mijloacelor
circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele de evidenţă contabilă şi prezintă rapoarte
de activitate; la încheierea exerciţiului financiar controlează activitatea, exactitatea inventarului,
a documentelor şi informaţiilor asupra conturilor societăţii, a bilanţului şi a contului de profit şi
pierderi, prezentând AGA un raport scris prin care se propune aprobarea sau modificarea
bilanţului şi a contului de profit şi pierdere; la lichidarea societăţii controlează operaţiile de
lichidare şi prezintă AGA punctul de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social
sau de modificare a statului şi a obiectului societăţii.
Directorul General este numit de AGA şi subordonat acestuia. Aceasta asigură
conducerea curentă a societăţii ducând la îndeplinire toate hotărârile AGA şi ale Comisiei de
Cenzori.
.Directorul general coordonează activitatea directorilor pe funcţiuni precum şi a
compartimentelor de program director, delegând autoritatea sa cadrelor de conducere aflate pe
nivelele ierarhice imediat inferioare pentru decizii de rutină.
Trimestrial, directorul general răspunde prin rezultatele obţinute de societate în faţa AGA
şi a Comisiei de Cenzori, de activitatea managerială şi de marketing. Împreună cu toţi factorii
decizionali răspunde asupra derulării în bune condiţii a tuturor activităţilor, lucrărilor,
operaţiilor pe nivelele ierarhice, funcţionale şi operaţionale.
Directorul general primeşte informaţii pertinente asupra derulării programului director şi ia
decizii strategice şi tactice. De asemenea, asigură realizarea de produse fiabile, conform
cerinţelor şi normelor internaţionale, în funcţie de restricţiile contractuale; conlucrează ierarhic
cu oficiul juridic pentru rezolvarea problemelor şi lucrărilor curente din acest domeniu, luând
deciziile care se impun; negociază cu sindicatele ori de câte ori este nevoie şi semnează în
numele societăţii contractul colectiv de muncă.
10
Tot în legătură cu personalul societăţii, directorul general acordă recompense şi stabileşte
sancţiuni disciplinare, după caz; face propuneri privind încadrarea şi eliberarea din funcţie a
personalului de conducere; urmăreşte derularea programului de asigurare, pregătire şi
perfecţionare a forţei de muncă corelat cu cerinţele.
Directorului general îi revine şi sarcina de a adopta măsuri corespunzătoare pentru
derularea logică a activităţilor de cercetare, producţie, personal – salarizare, comercial şi
financiar – contabil prin directorii acestor compartimente, asigurând condiţii corespunzătoare de
muncă pentru prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale precum şi de a îndeplini
orice hotărâre luată de AGA şi Comisia de Cenzori.
Directorul Economic se subordonează directorului general al societăţii şi are rolul de a
conduce activităţile economice. Acesteia i se subordonează trei servicii: Serviciul Financiar-
Contabil, Casieria şi Serviciul Aprovizionare.
Directorul economic îi revine sarcina de a sigura, în conformitate cu dispoziţiile legale,
întocmirea lucrărilor de planificare financiară şi urmărirea beneficiului obţinut de societate, de a
analiza evoluţia situaţiei din contul curent, din conturile de împrumut, comparativ cu limitele de
creditare stabilite; de a organiza analiza lunară a utilizării mijloacelor circulante şi de a dispune
măsuri pentru readucerea în circuitul economic a stocurilor disponibile, fără mişcare sau cu
mişcare lentă; de a organiza analiza periodică a utilizării şi stării mijloacelor fixe.
De asemenea, directorul economic analizează şi ia măsuri pentru creşterea rentabilităţii
atât pe total, cât şi pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat; analizează cheltuielile de
producţie şi ia măsuri concrete pentru reducerea acestora; urmăreşte constituirea fondurilor şi
utilizarea acestora cu respectarea dispoziţiilor legale; asigură efectuarea inventarierii
patrimoniului, participă la organizarea sistemului informaţional, solicită băncii credite
suplimentare şi decide asupra metodologiei de întocmire a lucrărilor contabile şi financiare.
Directorul Economic răspunde de întreaga activitate financiar-contabilă a societăţii;
răspunde de menţinerea în permanenţă a capacităţii de plată a societăţii şi de îndeplinirea la
termen în conformitate cu dispoziţiile legale a obligaţiilor faţă de bănci; răspunde de întocmirea
11
anuală şi în mod corect a bilanţului contabil; răspunde de modul de stabilire a preţurilor şi
tarifelor.
Directorul Executiv este subordonat Directorului General şi are rolul de a conduce
activităţile productive ale societăţii comerciale. Acesta organizează, îndrumă şi controlează
întreaga activitate de producţie a societăţii; decide organizarea procesului de producţie în
concordanţă cu contractele încheiate; stabileşte măsuri pentru îndeplinirea obligaţiilor
contractuale eşalonate trimestrial sau anual; răspunde de funcţionarea la parametrii proiectaţi a
capacităţilor de producţie şi de folosirea raţională a bazei tehnice şi materiale puse la dispoziţie
pentru procesul productiv. Are în subordine urmăroarele departamente şi răspunde pentru ele :
agenţie de turism, departament alimentaţie publică, recepţie, houskeeping, centru de conferinţe,
serviciu pază, spălătorie.
Directorul Tehnic-Investiţii este subordonat Directorului General şi coordonează
activitatea de mentenanţă (întreţinere, reparaţii, modernizări) la toate clădirile, instalaţiile
tehnologice de tip mecanic, electric şi de automatizări. Lui îi revine sarcina de a coordona şi
răspunde prin delegarea de autoritate de întocmirea planului de reparaţii, revizii şi realizarea lor
în conformitate cu termenele stabilite precum şi de a răspunde de alimentarea cu energie
electrică, termică, apă, aer condiţionat, gaze etc., necesare desfăşurării normale a proceselor de
producţie.
Juristul unităţii este subordonat directorului general şi are rolul de a asigura legalitatea
asupra tranzacţiilor economice desfăşurate în cadrul unităţii, apărarea drepturilor firmei în caz
de litigii, asigurarea fondului legislativ pe baza căruia se poate desfaşura activitatea societăţii,
precum şi atribuţii de resurse umane.
Din organigrama societăţii se poate vedea foarte uşor că societatea nu are un departament
de informatică, ea apelând la serviciile unei firme autorizate.
12
13
Structura veniturilor bugetare si evolutia lor
CATEGORIA DE OBLIGATII
2002 2003 2004
01.01.200
1
31.12.2001 01.01.2002 01.12.2002 01.01.2003 31.12.2003
1.BUGETUL STATULUI 20.563.62
0
56.326.200 56.326.200 79.707.300 79.707.300 139.484.300
- impozit pe profit - - - - -
- impozit pe salarii 21.314.000 21.314.000 32.625.000 32.625.000 40.253.000
- TVA 13.546.72
0
20.900.000 20.900.000 46.540.000 46.540.000 76.000.000
- alte obligatii 382.900 458.200 458.200 542.300 542.300 542.300
- majorari intarzieri 6.634.000 13.654.000 13.654.000 19.982.000 19.982.000 22.689.000
2.BUGETUL LOCAL 7.318.256 8.956.658 8.956.658 13.390.154 13.390.154 19.931.310
- impozit pe cladiri 2.752.000 3.456.000 3.456.000 4.780.000 4.780.000 5.830.000
- impozit pe teren 3.754.000 4.564.000 4.564.000 7.439.000 7.439.000 12.532.000
Taxa asupra mijl de reclama si pub
254.000 210.000 254.000 298.000 356.000 437.500
- taxa mijloace de transport
256.000 351.000 351.000 453.000 453.000 568.000
-majorari intarzieri 302.256 375.658 375.658 420.154 420.154 564.210
14
2.Relatii interne ale S.C. COMPLEX HOTELIER UNIREA S.A.
FLUX INFORMATIONAL
15
Alimentatie publica Cazare
Departament Finante Contabilitate
Sala conferinte
Sala conferinte
Intretinere
Agentie turism
Intretinere
In ceea ce priveste fluxul informational cu privire la relatiile interne care se realizeaza in cadrul S.C COMLEX HOTELIER UNIREA S.A. avem urmatoarele:
1. Departamentul finante contabilitate emite note de plata compartimentului care se ocupa cu alimentatia publica in urma aprovizionarii cu alimente de catre acesta.
2. Compartimentul de Alimentatie publica face aprovizionarea in functie de cati oameni sunt cazati la acel moment in hotel.
3. Banii proveniti in urma inchirierii camerelor de hotel ajung la caserie.
4. Toate cheltuielile realizate in urma sedintelor,conferintelor in interes de serviciu sunt suportate din bugetul propriu ele fiind inregistrate la Departamentul finante contabilitate.
5. Cheltuielile privind intretinerea hotelului sunt inregistrate la Departamentul finante contabilitate.
6. Facturile primite de la furnizori in urma aprovizionarii cu diverse materii prime sunt inregistrate la Departamentul finante contabilitate.
7. In urma vanzarii pachetului de servicii diversilor clienti prin intermediul Agentiei de turism,se emit facturi care se inregistreaza la Departamentul finante contabilitate.
3.Relatii externe ale S.C. COMPLEX HOTELIER UNIREA S.A
16
FLUX INFORMATIONAL
17
C.A.S.S
Complex hotelier UNIREA SA
C.A.S
C.F.S
CASA DE PENSII
FURNIZORI
BANCI
CLIENTI
TREZORERIE
D.G.F.P
In ceea ce priveste fluxul informational cu privire la relatiile externe care se realizeaza in cadrul S.C COMLEX HOTELIER UNIREA S.A. avem urmatoarele:
1. Complexul Hotelier Unirea plateste toate datoriile catre bugetul de stat prin intermediul Trezoreriei(C.A.S.S, C.A.S, C.F.S)
2. Bancile unde Complexul Hotelier Unirea are deschise conturi acorda credite acestuia dupa care la o perioada scadenta ramburseaza imprumuturile impreuna cu dobanzile aferente.
3. Clientii platesc pentru toate serviciile de care beneficiaza,in urma carora li se emit note de plata de compartimentul specializat.
4. Furnizorii de servicii catre Coplexul Hotelier Unirea emit facturi si primesc contravaloarea acestora.
5. Directia Generala a Finantelor Publice verifica legalitatea platilor catre bugetul de stat realizate prin intermediul Trezoreriei.
18
Cap ll. Fundamentarea si realizarea veniturilor bugetare la S.C. COMPLEX HOTELIER UNIREA S.A
1. Impozitul pe profit
1.1.Baza legala:
Legea 571/2003 privind Codul fiscal;
Ordonanta Guvernului 92/2003 privind odul de procedura fiscala;
Hotararea Guvernului 1569/2002 pentru aprobarea Normelor privind limitele
legale de perisabilitati la marfuri in procesul de comercializare;
Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si
continutului formularului 100”Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul
general consolidat”;
Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a codului fiscal.
1.2.Baza de impozitare. Determinarea profitului impozabil
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile din livrarea bunurilor
mobile si imobile, a serviciilor prestate, lucrarilor executate si cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora intr-un an fiscal, la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Veniurile neimpozabile sunt:
19
Dividendele primite de o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica,
romana sau straina;
Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare
a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune precum si
diferentele de evaluarea investitiilor financiare pe termen lung;
Venituri din anularea obligatiilor unei persoane juridice,daca obligatiile se
anuleaza in schimbul obligatiilor de participare la respectiva persoana juridica.
Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,veniturile
din anulere si reducerea provizioanelor pentr care nu s-a acordat
deducere,precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
Veniturile neimpozabile,prevazute in mod expres in acoruri si memorandunuri
aprobate prin acte normative.
Se considera cheltuieli deductibile precizate expres prin lege:
cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli
profesionale sau riscuri profesionale;
cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare.
cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către
salariaţi şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în
exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi;
contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de
credit;
Contributiile pentru constituirea de fonduri cu destinatie speciala, conform legii;
20
Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea
creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau parti sociale de la
F.P.S.,;
Chiria sau amortizarile si dobanzile pentru contractele de leasing financiar
Cheltuieli de delegare, detasare si de deplasare in tara si in strainatate, constatate
prin documentele justificative;
Cheltuieli cu diurna;
Cheltuieli cu tichetele de masa;
Cheltuieli de asigurare care privesc activele corporale fixe si circulante si
cheltuielile de asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca,
Valoarea ramasa neamortizata in urma casarilor de mijloace fixe uzate fizic si
moral pe o perioada de 18 luni;
Cheltuielile de consolidare ale cladirilor cu risc seismic de grad l
Cheltuielile de reclama si publicitate;
Pierderea fiscala din anii anteriori.
Se considera cheltuieli nedeductibile:
cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv
cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi
impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi
cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi
juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere
datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile,
penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul
contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau
21
autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror
regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri.
amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere, datorate ca urmare
a clauzelor prevăzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu
autorităţile, nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei litere;
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă,
dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI;
cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor
sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată
prin reţinere la sursă;
Impozitul pe profit, precum si impozitul pe venitul realizat din strainatate;
Celtuieli pentru bunuri de natura stocurilor constatate lipsa in gestiune sau
degradate neimputabile, TVA aferenta acestora, TVA colectata aferenta
bunurilor, altele decat cele din productie proprie, acordate salariatiilor sub forma
unor avantaje in natura, precum si TVA nedeductibila aferenta cheltuielilor de
protocol ce depasesc cota prevazuta de lege;
Valoarea ramasa nerecuperata in urma valorificarii mijloacelor fixe sau a casarii
acestora (daca legi speciale nu prevad astfel);
Orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor si asociatilor;
Cheltuieli cu perisabilitatile peste limitele legale;
Sumele angajate in favoarea partenerului contractual, altele decat cele rezultate
pe baza decontului intocmit la nivelul contractului de asociere in participatiune;
Cheltuieli de conducere si administrare inregistrate de un sediu permanent
apartinand unei persoane fizice sau juridice straine , indiferent de faptul ca s-au
22
efectuat in statul in care se afla sediul permanent sau in alta parte, care depasesc
10% din salariile impozabile ale sediului permanent in romania;
Cheltuieli inregistrate in contabilitate pe baza unor documente nelegale;
Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe aferente gradului de neutilizare;
1.3.Contribuabilii
Persoanele juridice romane – pentru profitul impozabil realizat din orice surse,
atat in romania, cat si din strainatate. Din aceasta categorie fac parte regiile
autonome, indiferent de subordonare, companiile nationale, societatile nationale,
societatile comerciale, indiferent de forma de organizare si forma de proprietate,
inclusiv de cele cu participare de capital strain sau cu capital integral strain,
societatile agricole si alta forme de asociere agricola cu personalitate juridica,
organizatiile cooperatiste, institutiile financiare de credit, fundatiile, asociatiile,
organizatiile, trusturile, precum si orice entitate care are statutul legal de persoana
juridica romana;
Persoane juridice straine – care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in
Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu;
Persoanele juridice si fizice straine – care desfasoara activitati in Romania ca
partener intr-o asociere ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate
veniturile rezultate din activitatea desfasurata in Romania.
Institutiile publice – pentru veniturile extrabugetare din activitati economice
desfasurate in conditiile legii. Din aceasta categorie fac parte institutiile publice
finantate integral din venituri extrabugetare, care nu sunt obligate sa le verse la
integral sau partial la bugetul de stat sau la bugetele locale si ale caror solduri
anuale rezulta din executia bugetara raman la dispozitia acestora.
23
Exceptari de la plata impozitului pe profit a) trezoreria statului;
b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele
publice locale, dacă legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate
pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi
produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu
condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru
întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparaţie şi de
consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni
specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obţinute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru
veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Invatamantului.
h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau
urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea
şi repararea proprietăţii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
24
j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.
(2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de
la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii
şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare obţinute din plasarea veniturilor scutite;
g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu
taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea
organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate
economică;
k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de
utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării
ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie,
organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
(3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de
la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzută la alin. (2). Organizaţiile
25
prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce
corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit
calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1)
1.4.Cotele impozitului pe profit
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de
25%,cu excepti Bancii Nationale a Romaniei care aplica o cota de 80%.
Daca castigurile rezultate din vanzare/concesionare proprietatilor imobiliare
situate in Romania si a titlurilor imobiliare detinute la o persoana juridica ronana
depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vanzare/concesionare,atunci
impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta
rezultata.Aceasta cota redusa se aplica in cazul proprietatilor imobiliare sau
titlurilor de participare numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o
perioada mai mare de ddoi ani;
persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu
este o persoana afiliata contribuabilului;
contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliara sau titlurile de participare
dupa 31 decembrie 2003.
1.5.Termene de plata
Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial,pana la data de 25 inclusiv a primei
luni din trimestrul urmator, cu exceptia BNR si a societatilor bancare care efectueaza plati
lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul.
26
In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia sa depuna declaratia de impunere pana
la termenul de plata al impozitului inclusiv, urmand ca dupa definitivarea impozitului pe profit
pe baza datelor din bilantul contabil anual sa depuna declaratia de impunere pentru anul fiscal
expirat pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil.
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari de intarziere .
Nedepunerea la termen a declaratiilor se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000.lei la
100.000.000.lei
1.6.Facilitati fiscale
In cazuri bine justificate, Ministerul Finantelor poate acorda amanari si esalonari la
plata, precum si stabilirea altor termenede plata a impozitului pe profit in cursul anului.
Ministerul Finantelor poate aproba, de asemenea, reducerea sau scutirea la plata a majorarilor
de intarziere.
Intalnim facilitati fiscale intr-o serie de legi privind zonele defavorizate, zonele
libere,precum si legi care cuprind activitati de cumparari de actiuni, parti sociale de la F.P.S. in
cadrul procesului de privatizare a societatilor strategice.
1.7.Termenul de prescriptie
Dreptul organelor fiscale de a stabili diferente de impozite si majorari de intarziere,
precum si penalitati pentru faptele ce sunt, potrivit legii, de competenta organelor fiscale, se
prescrie dupa cum urmeaza:
In termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaratiei
pentru perioada respectiva;
27
In termen de 5 ani de la data ultimului termen legal de plata a impozitului, in
cazul in care legea nu prevede obligatia depunerii declaratiei;
In termen de 5 ani de la data comunicarii, catre contribuabil, a impozitului stabilit
de organele fiscale,in conditiile prevazute de lege.
Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitelor si a diferentelor de impozit este de
10 ani, in cazul de evaziune fiscala.
1.8.Exemplu de calcul la impozitul pe profit Presupunem urmatoarea situatie:
A) Venituri totale cumulate de la inceputul anului=500.000.000 le
B) Cheltuieli totale cumulate de la inceputul anului=200.000.000. lei
Cheltuieli de protocol peste limita legala=10.000.000 lei
Alte cheltuieli nedeductibile=20.000.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit=30.000.000 lei
Profit impozabil=Venituri totale-Cheltuieli totale-Venit
Neimpozabile+Cheltuieli nedeductibile
Profit impozabil=500.000.000-200.000.000-
(10.000.000+20.000.000+30.000.000)+20.000.000=260.000.000 lei
Impozit pe profit=Profit impozabil*25%
Impozit pe profit=260.000.000*25%=65.000.000 lei
Profit brut=Venituri totale-Cheltuieli totale
Profit brut=500.000.000-200.000.000=300.000.000 lei
Profit net=Profit brut-Impozit pe profit
Profit net=300.000.000-65.000.000=235.000.000 lei
28
1.9.Fluxul informational la impozitul pe profit
29
S.C. COMPLEX HOTELIER UNIREA S.A.
DEPARTAMENTE, BIROURI, SECTII
SERVICIU FINANCIAR -
CONTABIL
Note contabile
Registrul Cartea Mare
Balanta de verificare sintetica
CONT DE PROFIT SI PIERDERE
DECLARATIE PENTRU
STABILIREA IMPOZITTULUI PE
PROFIT
DIRECTIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE IASI
ORDIN DE PLATA
B.C.R.
TREZORERIE / BUGETUL DE STAT
30
2. IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII
2.1.Baza legala
Legea 571/2003 privind Codul fiscal
Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
Ordinul ministrului finantelor publice 1847/2003 privind stabilirea
Nomenclatorului activitatilor independente pentru care venitul net se determina
pe baza normelor anuale pe venit,pentru contribuabiliicare isi desfasoara
activitatea individual potrivit prevederilor Legii 571/2003.
Ordinul ministrului finantelor publice 1848/2003 privind stabilirea
baremului lunar pentru impunerea veniturulor din salarii si pensii pentru anul
fiscal 2004 potrivit prevederilor Legii 571/2003;
Ordinul ministrului finantelor publice 160/2004 pentru aprobarea
modelului si continutului unor formulare privind administrarea impozitului pe
veniturile persoanelor fizice;
Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Codului fiscal’
Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea
modelului si continutului formularului”Declaratie privind obligatiile de plata la
bugetul general consolidat”.
2.2.Baza de impozitare
Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute
de o persoana fizica care desfasoara o activitate in baza unui contract individual
de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau
de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitatea
31
temporara de munca, de maternitate si concediul privind ingrijirea copilului in
varsta de pana la 2 ani.
Baza impozabila a impozitului pe salariu o reprezinta suma veniturilor realizate
de salariat la fiecare loc de realizare a venitului.
Salarii de orice fel;
Indemnizatii de conducere si orice alte indemnizatii;
Sporuri, prime, premii;
Sumele platite pentru concediul legal de odihna, pentru incapacitate temporara de
munca, de maternitate si de ingrijirea copilului;
Orice alta castiguri in bani, primite ca plata a muncii lor de la persoanele fizice si
juridice, dupa caz, la care sunt angajati permanenti;
Sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin
subscriptie publica;
Veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii
civile de prestari servicii;
Sumele primite de reprezentantiiin adunarea generala a actionarilor, in consiliul
de administratie si in comisia de cenzori;
Sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite, conform legii;
Toate drepturile salariale platite in natura angajatilor sub forma de produse sau
prestari de servicii, de catre persoanele fizice sau juridice care au sediul in
Romania. Evaluarea produselor acordate cu plat in natura se face al preturi
diferite in functie de sursa de provenienta a acestora
Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.
Castigurile ce nu se cuprind in venitul lunar si nu se impun sunt:
Ajutoarele platite din fondul de asigurari sociale, fondul de asistenta sociala, din
bugetul de stat, etc;
32
Sumele pentru acoperirea cheltuielilor generate de delegari detasari;
Sumele din asigurari de bunuri, accidente, etc, primite drept compensatii pentru
pagubele suportate;
Sumele primite cu titlu de donatie, mostenire, etc.
33
2.3.Determinarea venitului impozabil
Venitul brut din salarii – reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc
de realizare a venitului;
Venitul net din salarii – de determina scazand din venitul brut, contributiile retinute,
potrivit legii (pentru asigurarile sociale de stat 9,5%; pentru fondul de somaj 1%, 6,5% fond
asigurari sociale de sanatate), si cheltuielile profesionale (15% din deducerea personala de
baza);
Venitul impozabil (venitul baza de calcul) se calculeaza ca diferenta intre venitul net si
deducerile personale,
O.G. 73/2003 prevede ca persoanele fizice rezidente in Romania au dreptul la deducri
personale din venitul anual global,care imbraca formele urmatoare:
Deducerea personala de baza de 2.000.000.lei
Deducerea personala suplimentara pentru sotul/sotia,copiii sau alti membri de
femilie aflati in intretinere este de 0.5% inmultit cu deducerea personala de baza
si se acorda chiar daca acestia nu au domiciliu comun.
Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare,in functie de
situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere in afara sumelor
reprezentand deduceri personale suplimentere pentru membrii de familie aflati in
intretinere astfel:
Determinarea impozitului pe salarii
Impozitul pe salarii se calculeaza lunar, pe fiecare loc de munca, asupra totalitatii
veniturilor realizate in luna expirata de catre fiecare salariat, venituri denumite generic venit
impozabil.
Impunerea se realizeaza pe transe de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote
progresive de venit.
34
2.4.Cotele de impozitare
Aceste cote sunt in prezent urmatoarele:
Venit lunar impozabil
-lei-
Impozit lunar
-lei-
Pana la 2.400.000 18%
2.400.001 – 5.800.000 432.000 + 23% pentru ce
depaseste 2.400.000 lei
5.800.001 – 9.300.000 1.214.000 + 28% pentru ce
depaseste 5.800.000 lei
9.300.001 – 13.000.000 2.194.000 + 34% pentru ce
depaseste 9.300.000 lei
Peste 13.000.000 3.452.000 + 40% pentru ce
depaseste 13.000.000 lei
2.5.Exemplu de calcul la impozitul pe veniturile din salarii
Presupunem urmatoareale date pentru un salariat cu carte de munca:
Numar de ore lucrate/luna: 180;
Remuneratie: 40.000 lei/ora;
Salar tarifar:= 180 * 40.000 = 7.200.000 lei;
20% spor vechime = 7.200.000 * 20% = 1.400.000lei;
35
prima de craciun = 500.000lei;
salar brut =7.200.000+1.400.000+500.000=9.100.000 lei
C.F.S = 1% * 9.100.000=91.000
CAS 9.5% din salariul brut = 9.5% * 9.100.000 = 864.500
CASS 6.5% din salariul brut = 6.5% * 9.100.000 = 591.500
Cheltuieli profesionale 15% din deducerea personala de baza = 15% * 2.000.000
= 300.000;
Venitul net = 9.100.000-91.000-864.000-591.000-300.000=7.553.000
Venitul impozabil = venitul net – deducere personala de baza = 7.553.000-
2.000.000 = 5.553.000
Venitul impozabil se impoziteaza dupa urmatorul barem lunar :
Venit lunar impozabil
-lei-
Impozit lunar
-lei-
Pana la 2.400.000 18%
2.400.001 – 5.800.000 432.000 + 23% pentru ce
depaseste 2.400.000
5.800.001 – 9.300.000 1.214.000 + 28% pentru ce
depaseste 5.800.000
9.300.001 – 13.000.000 2.194.000 + 34% pentru ce
depaseste 9.300.000
Peste 13.000.000 3.452.000 + 40% pentru ce
depaseste 13.000.000
Venit impozabil peste 2.400.000 = 5.553.000 – 2.400.000 = 3.153.000
Impozitul aferent venitului impozabil peste 2.400.000 = 23% * 3.153.000 =
725.190
Total impozit pe salariu = 432.000 + 725.190 = 1.157.190
36
SALARIUL DE PLATA : 9.100.000-(C.A.S+C.F.S+C.A.S.S)-1.157.000=9.100.000-
1.547.000-1.157.000=6.396.000
Plata impozitului pe salarii
Obligatia calcularii, retinerii si varsarii impozitului pe salarii revine platitorului de
salarii. Impozitul trebuie varsat la bugetul statului la termenul de plata a drepturilor salariale
efectuate pentru fiecare luna (chenzina a doua), dar nu mai tarziu de 15 inclusiv a lunii
urmatoare celei pentru care se cuvin drepturile.
Calculul impozitului pe salarii se face pe baza de fisa fiscala.
Platitorul are obligatia de a trimite fisa fiscala de venituri cu datele personale ale
contribuabilului, si de a o pastra pe intreaga durata a angajarii si de a trimite o copie organului
fiscal competent si una salariatului.
2.5.Termenele de plata
Impozitul pe salarii se calculeaza de platitorii acestora si se retine lunar din sumele
cuvenite la adoua chenzina.
Pentru salariile primite din strainatate de catre persoanele care isi desfasoara
activitatea pe teritoriul Romaniei,impozitul pe salarii se calculeaza de catre
organul fiscal in raza caruia isi are sediul sau domiciliul persoana juridica sau
fizica la care se desfasoara activitatea, pe baza declaratiilor depuse, in termen
de15 zile de la expirarea lunii pentru care s-a prestat activitatea, depersoanele
beneficiare de venituri, precum si a informatiilor pe care persoana juridica sau
fizica la care se desfasoara activitatea este obligata sa le aduca la cunostinta
acestuia in acelasi termen. Termenul de depunere a declaratiei constituie si
termen de plata a impozitului.
37
Impozitul aferent tuturor drepturilor salariale se retine la data platii acestora si se
varsa lunar odata cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine sau
la data platii salariului, in cazul in care plata acestuia se face o data pe luna.
In situatia in care platitorul are cont bancar, impozitul se retine si se varsa odata
cu plata celei de-a doua chenzine.
In situatia in care platitorul de salarii sau de alte drepturi salariale nu are sau nu
foloseste cont bancar pentru plata acestor drepturi, varsarea la bugetul de stat se
face lunar, in ziua lucratoare imediat urmatoare datei platii acestor drepturi.
Bancile sunt obligate sa verifice cu ocazia ridicarii sumelor pentru plata salariilor
in tara sau in strainatate, retinerea si varsarea la bugetul administratiei publice
centrale a impozitului pe salarii.
Deduceri din impozitul pe salarii
Persoana fizica romana are dreptul sa i se deduca din impozitul pe salarii datorat
in Romania o suma echivalenta cu impozitul pe salarii din sursa externa, platit
direct sau prin retinere in strainatate, pe baza de documente care atasta plata,
confirmate de autoritatile fiscale din tara in care isi desfasoara activitatea.
Aceasta suma nu va depasi suma impozitului pe salarii, calculat potrivit
legislatiei fiscale in vigoare din Romania;
Impozitul pe salarii retinut in plus se restituie salariatilor respectivi de platitorul
acestora in termen de 30 zile de la data constatarii plusului;
In situatiile in care, pentru evitarea dublei impuneri exista conventii sau alte
acorduri internationale la care romania este parte, se aplica cu privire la impozitul
pe salarii prevederile din acele conventii sau acorduri;
38
Contributia pentru asigurarile sociale de sanatateale persoanelor angajate de 6.5%
aplicata asupra veniturilor salariale brute, se deduce din impozitul pe salariu si se
varsa la casa de asigurari de sanatate.
Prescrierea dreptului de a cere executarea silita
Impozitul pe salarii neretinut la timp sau in cuantumul legal se retine de platitorul
venitului, de la salariatii respectivi, pe o perioada de 3 ani in urma de la data
constatarii. Retinerea se poate face, in rate egala, in cel mult 12 luni de la data
constatarii neretinerilor;
In cazul in care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la salariatul in
cauza, acesta se suporta de catre angajator, suma respectiva nefiind deductibila
fiscal.
Dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare se prescrie astfel:
In termen de 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita pentru
creantele bugetara provenind din impozite, taxe, alte contributii stabilite potrivit
legii,precum si din majorarile aferente;
In termen de 3 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita pentru
creantele bugetare provenind din amenzi ori reprezentand alte creante bugetare
decat cele prevazute.
Facilitati
Ministerul Finantelor si Directiile generale ale finantelor publice si controlulfinanciar
de stat pot acorda, in cazuri temeinic justificate, esalonari sau amanari la plata impozitului pe
salarii si esalonari, amanari, reduceri sau scutiri la plata majorarilor de intarziere.
39
Modalitati de contestare
Impotriva modului in care se aplica prevederile legii de catre persoanele fizice sau
juridice la care sunt angajati, salariatii se pot adresa cu plangere direct acestora, in termen de 30
zile de la data retinerii impozitului.
2.6.Fluxul informational al impozitului pe venituri din salarii
40
SECTIA DE PRODUCTIE
FISA DE PONTAJ
DEPARTAMENT FINANCIAR-
CONTABIL
OFICIU DE CALCUL
STAT DE PLATA
DEPARTAMENT FINANCIAR-
CONTABIL
DECLARATIE PRIVID STABILIREA IMPOZITULUI
PE VENITURILE DIN SALARII
DIRECTIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE
ORDIN DE PLATA
B.N.R
TREZORERIEBUGET DE
STAT
41
3. Contributiile unitatii la fondurile speciale
3.1.Contributia unitatii la fondul pentru asigurari sociale de sanatate
3.1.1.Baza legala
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 150/2002 privind organizarea si functionarea
sistemului de asigurari sociale de sanatate;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 147/2002 pentru reglementarea unor
probleme financiare si pentru modificarea unor acte normative;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 86/2003 privind reglementarea unor masuri
in materie financiar –fiscala,referitoare la activitatile de colectare si declarare a
creantelor bugetere reprezentand contributii sociale;
Ordinul ministrului finantelor publice 1644/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice de alicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap I din Ordonanta
Guvernului 86/2002;
Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si
continutului formularului 100”Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul
general consolidat”;
Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003.
3.1.2.Contribuabilii
Persoanele fizice sau juridice sau orice alta entitate in beneficiul careia una sau
mai multe persoane fizice presteaza munca in baza unui contract individual de
munca sau a unei conventii civile de prestari servicii (angajatori);
42
Salariatii sau cei care presteaza o activitate pe baza de conventie civila de prestari
servicii (asigurati)
Liber profesionistii;
Alte persoane fizice, pensionari, someri;
Angajati aflati in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lehuzie sau in
concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani.
3.1.3.Baza de calcul
Pentru angajator
Fondul de salarii si urmatoarele drepturi salariale : indemnizatiile din activitati
desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica; drepturile de solda
lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare;
indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii/societati
nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei
publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; sumele
primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de
administratie si in comisia de cenzori; sumele primite de reprezentantii in
organismele tripartite; alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate in
bani si in natura de catre angajator.
Pentru asigurati
Veniturile salariale brute, acestora fiindu-le asimilate si urmatoarele :
indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate
43
publica; drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte
drepturi salariale ale cadrelor militare; indemnizatia lunara bruta, precum si suma
din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale,
societati comerciale la care statul nostru sau o autoritate a administratiei publice
locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; sumele primite de
reprezentantii in AGA, in CA si in comisia de cenzori; sumele primite de
reprezentantii in organismele tripartite; venitul sub forma de salarii din
strainatate, obtinute de persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania si de
persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania angajate ale misiunilor
diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania; alte drepturi si
indemnizatii de natura salariala, primite de asigurati, in bani si in natura.
3.1.4.Cotele de impunere
Contributia angajatorului consta intr-o cota de 7% aplicata asupra fondului de
salarii, inclusiv veniturile obtinute pentru munca prestata in baza unei conventii
civile de prestari servicii.
Contributia asiguratului consta intr-o cota de 6.5% asupra veniturilor salariale
brute in cazul salariatiilor angajati cu contract individual de munca sau pe baza
de conventie
3.1.5.Temene de plata
Termenul stabilit pentru virarea impozitului pe veniturile din salarii, in cazul
angajatorului si al angajatului (care plateste prin stopaj la sursa).
Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, cat si
pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia la asigurarile de sanatate
44
se retine odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care
realizeaza plata acestor drepturi.
3.1.6.Exemplu de calcul
angajator
Fond de salarii = 300.000.000 lei
CASS = 7% * 300.000.000 = 21.000.000 lei
angajat
Venitul salarial = 4.000.000 lei
Indemnizatie ingrijire copil = 1.000.000 lei
CASS = 6.5% * 5.000.000 = 325.000 lei
3.1.7.Fluxul informational al contributiei unitatii la asigurari sociale de sanatate
45
3.2.Contributia la asigurari sociale
3.2.1.Baza legala
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul nr. 2004 nr. 519/2003;
Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003;
Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si
continutului formularului 100”Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul
general consolidat”.
Birou Financiar-Contabil
Stat de plata Ordin de plata
Banca
Trezorerie
C.A.S.S.
Declaratie lunara
C.A.S.S.
46
3.2.2.Contribuabilii
Asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;
Angajatorii;
Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza
bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj;
Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea membrii cooperatori si
persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite
in cadrul autoritatilor executive,legislative ori judecatoresti pe durata mandatului
asimilate angajatilor;
Persoanele care nu sunt asigurate in sistemul public de pensii prin efectul legii
cele care nu se afla in plata unor prestatii de asigurari sociale in sistem
public,cele care nu sunt asigurate in alte sisteme de asigurari sociale,neintegrate
in sistemul public,care incheie contracte de asigurari sociale.
3.2.3.Cotele de impunere
Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile
de munca normale, deosebite sau speciale;
Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului
asigurarilor sociale de stat
Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori se stabileste ca diferenta intre
cotele de contributie si contributia datorata de angajat, stabilita la nivelul de 9.5% aplicata
asupra salariilor individuale brute realizate lunar de salariati.
Cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajatori pentru anul 2004 sunt
urmatoarele :
47
31.5% pentru conditii normale de munca;
36.5% pentru conditii deosebite de munca;
41.5% pentru conditii speciale de munca.
3.2.4.Baza de calcul
Salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile, adaosurile,
reglementate de lege sau prin contractul colectiv de munca.
Venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care nu
poate fi mai mic de o patrime din salariul brut lunar pe economie.
Baza de calcul nu poate depasi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut lunar pe
economie.
Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari
sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati;
Baza lunara de calcul, la care persoana juridica din Romania datoreaza
contributia de asigurari sociale pentru personalul roman trimis in misiune
permanenta in strainatate, o constituie fondul total de salarii rezultat din
insumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contributia de asigurari
sociale.
Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru someri o constituie
cuantumul ajutorului de somaj, ajutorului de integrare profesionala.
3.2.5.Scutiri de la plata contributiei de asigurari sociale
48
Prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau
din fondurile angajatorului si care se platesc direct de aceasta ;
Drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor
individuale de munca sau al incetarii calitatii de membru cooperator;
Diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer, drepturile de autor;
Sumele obtinute in baza unei conventii civile de prestari servicii sau executari de
lucrari de catre persoane care au incheiate contracte individuale de munca
Sumele reprezentand participarea personalului la profit
Premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale
3.2.6.Termen de plata
Data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul
angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar dar nu mai tarziu de
data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;
Data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, in cazul angajatorilor care efectueaza
plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii
urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;
Pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata
drepturilor ce se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj
Contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat dupa calcularea si retinerea
acestora se virau pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se
efectueaza plata drepturilor salariale.
Incepand cu 1 ianuarie 2004 termenul de plata al contributiilor este de pana la
data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile
salariale si/sau veniturilor de natura drepturilor salariale.
49
In cazul contributiilor datorate de catre asociati unici, asociati, membri ai
asociatiei familiale, persoane autorizate sa desfasoare activitati independente etc.
termenul de plata a contributiei este pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs.
Neplata contributiei de asigurari sociale la termenele prevazute genereaza plata
unor majorari calculate pentru fiecare zi de intarziere, pana la data achitarii sumei
inclusiv
3.2.7.Exemplu de calcul
1. Pentru angajati :
Salariu de baza = 8.000.000 lei
Sporuri = 700.000 lei
Venit brut (Vb) = salariu de baza + sporuri = 8.700.000
CAS = 9.5% * Vb = 826.500
2. Pentru angajator :
Salarii brute :
Grupa l de munca= 13.000.000 lei;
Grupa ll de munca = 8.000.000 lei;
Grupa lll de munca = 40.000.000 lei.
Obligatia initiala :
I. 13.000.000 * 41.5% = 5.395.000lei;
II. 8.000.000 * 36.5% = 2.920.000lei;
III. 40.000.000 * 31.5% = 12.600.000lei;
TOTAL = 20.915.000 lei
Indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca = 7.500.000;
Suma de virat = 20.915.000-7.500.000 = 13.415.000.
50
3.2.8.Fluxul informational al contributiei la asigurari sociale
51
S.C.COMPLEX HOTELIER
MOLDOVA S.A
FISA DE PONTAJ
DEPARTAMENT FINANCIAR-CONTABIL
OFICIU DE CALCUL
STAT DE PLATA
DEPARTAMENT FINANCIAR-CONTABIL
DECLARATIA PRIVIND ASISTENTA NOMINALA A ASIGURATILOR SI A OBLIGATIILOR DE PLATA CATRE
BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT
C.N.P.A.S
ORDIN DE PLATA
B.N.R
TREZORERIEBUGET DE STAT
52
3.3.Contributia unitatii si a salariatilor la fondul pentru plata ajutorului de somaj
3.3.1.Baza legala
Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de
munca;
Hotararea Guvernului 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii 76/2002;
Hotararea Guvernului 1089/2002 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii 76/2002;
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 147/2002 pentru reglementarea unor probleme
financiare si pentru modificarea unor acte normative;
Ordinanta de Urgenta a Guvernului 124/2002 pentru modificarea si completarea Legii
76/2002;
Legea 4/2002 privind Aprobarea de Urgenta a Guvernului 124/2002;
Legea 232/2002 pentru Aprobarea Ordonantei Guvernului 36/2003 privind corelarea
unor dispozitii din legislatii financiar-fiscala;
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 nr.519/2003;
Ordonanta Guvernului 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie
financiar-fiscala;
Ordinul ministrului finantelor publice 1644/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din capitolul I din Ordonanta
Guvernului 86/2003;
Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003;
Codul de procedura fiscala aprobat prin Ordonanta Guvernului 92/2003.
Subiectul impunerii
53
Pentru persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza
personal roman,subiectul impunerii il realizeaza fondul de salarii realizat lunar.
Pentru angajati subiectul impunerii il reprezinta salariul de baza lunar de incadrare brut
inscris in cartea de munca.
3.3.2.Contribuabilii
Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza
personal roman;
Persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si asociatiile familiale
care isi desfasoara activitatea conform prevederilor legale;
Salariatii persoanelor fizice si juridice romane si straine, cu sediul in Romania, care
angajeaza personal roman;
Membrii cooperatori.
3.3.3.Baza impozabila
Baza impozabila pentru angajatori este reprezentata de fondul de salarii realizat lunar :
Salariile de baza;
Sporurile si indemnizatiile la salriul de baza;
Salariul de merit;
Salariile de baza pentru persoanele incadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii
care cumuleaza pensia cu salariul;
Sumele realizate prin plata cu ora, garzi, indemnizatii clinice;
Drepturile ce se acorda personalului de specialitate trimis in strainatate (in deplasare
pentru actiuni stiintifice, culturale artistice, sportive);
Stimulentele si premiile de orice fel care se platesc din fondurile de salarii;
Indemnizatii pentru concediul de odihna;
Indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca suportate de
unitati;
Platile facute salariatilor zilieri sau temporari;
54
Salariile fixe sau indemnizatiile platite administratorilor, cenzorilor sau imputernicitilor
statului;
Alte sume;
Pentru angajati baza impozabila este reprezentata de salariul de baza lunar de incadrare
brut inscris in cartea de munca, inclusiv :
La unitatile la care salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale :
sporurile si indemnizatiile pentru care in contractul colectiv de munca sau contractul
individual de munca s-a facut precizarea ca fac parte din salariul de baza;
La unitatile bugetare: indemnizatia de conducere, spor profesor-diriginte din
invatamantul gimnazial, profesional, liceal si de maistri, spor farmacist-dirigintespor
asistent medical sef, spor pentru responsabilitatea actului medical, indemnizatia de
zbor, alte sporuri si indemnizatii care, potrivit dispozitiile legale, fac parte din salariul
de baza.
3.3.4.Cotele de impunere
Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza
personal roman platesc o cota de 3% din fondul de salarii realizat lunar Salariatii persoanelor fizice si
juridice romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman platesc o cota de
1% din salariul de baza lunar de incadrare brut inscris in cartea de munca.
Termenul de plata
Contributia la fondul de somaj se vireaza odata cu lichidarea drepturilor salariale pentru luna
expirata, dar nu mai tarziu de 20 a lunii in curs.
3.3.5.Exemplu de calcul
Angajat :
salar lunar tarifar = 5.000.000;
55
Contributia salariatului la fondul de somaj = 1% * 5.000.000 = 500.000
Angajator :
Fond de salarii = 400.000.000;
Contributia angajatorului la fondul de somaj = 3% * 400.000.000 = 12.000.000.lei
3.3.6Fluxul informational al contributiei la fondul de somaj
4.Taxa pe valoarea adaugata
S.C. COMPLEX HOTELIER UNIREA S.A
FISE DE PONTAJ
BIROU FINANCIAR/CONT
ABIL
DECLARATIE LUNARA
AGENTIA JUDETEANA DE
OCUPARE A FORTEI DE
MUNCA
ORDIN DE PLATA
BANCA
TREZORERIE
AGENTIA JUDETEANA DE
OCUPARE A FORTEI DE
MUNCA
56
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, un impozit general pe consum, care
se stabileste asupra operatiunilor privind transferul de bunuri si prestarilor de servicii cu plata.
Taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in tara in care produsul se produce si/sau se
consuma.
Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din vanzarea bunurilor
sau prestarea de servicii si platile efectuate pentru bunuri si servicii aferente aceluiasi stadiu al
circuitului economic.
Sistemul de functionare al taxei pe valoarea adaugata are la baza un principiu
fundamental care consta in aceea ca din taxa facturata pentru bunurile livrate si serviciile
prestate se scade taxa aferenta bunurilor sau serviciilor achizitionate sau executate in unitati
proprii destinate realizarii de operatii impozabile.
4.1.Baza legala
Codul fiscal(art 125-160); Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata, aprobata si
modificata prin Legea nr. 130/1992;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata
4.2.Contribuabilii
Contribuabilii inregistrati la organele fiscale competente ca platitori de taxa pe
valoare adaugata, pentru livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii
bunurilor imobiliare si prestarile de servicii supuse taxei pe valoarea adugata;
titularii operatiunilor de import de bunuri, efectuat direct, prin comisionari in
vama sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul
titularilor operatiunilor de import;
57
persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal
aplicabil acestora;
persoanele fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul stabil in Romania, pentru
bunurile de imnport inchiriate, precum si pentru serviciile efectuate de prestatori
cu sediul sau cu domiciliulin strainatate, referitoare la : operatiuni de leasing,
cesiuni si/sau concesiuniale dreptului de autor, de brevete, de marci de fabrica si
de comert sau alte drepturi similare, servicii de publicitate, serviciile
consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocatilor, expertilor contabili,
prelucrarea de date si furnizarea de date si furnizarea de informatii, operatiuni
bancare si financiare, punerea la dispozitie de personal;
4.3.Sfera de aplicare
TVA se aplica asupra urmatoarelor tipuri de operatiuni :
livrari de bunuri mobile care constau in transferul dreptului de proprietate prin
vanzare, schimb, aport in natura la capitalul social al societatii comerciale,
predarea de catre agentii economici a unor bunuri cu tilu gratuit;
operatiuni asimilate livrarilor : vanzarea cu plata in rate cu clauza trecerii
proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau la o anumita
data stabilita prin contract; preluarea de catre contribuabili a unor bunuri care fac
parte din activele societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au
legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la
dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se
aplica si prestarilor de servicii; trecerea in domeniul public a unor bunuri din
patrimoniul contribuabililor, in schimbul unei despagubiri, in conditiile legii;
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite.
58
Prestarile de servicii : lucrari de constructii-montaj, transport de persoane si/sau
marfuri,servicii de posta si telecomunicatii, de transmisiuni radiosi de televiziune,
inchirieri de bunuri mobile sau imobile, operatiuni de leasing, locatia de gestiune,
operatiuni de intermediere sau de comision, reparatii de orice natura, cesiuni
si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, operatiuni de publicitate,
consulting, studii, cercetari si expertize, operatiuni bancare, financiare si de
asigurare sau reasigurare, organizarea de licitatii, orice alta munca fizica sau
intelectuala;
Transferul proprietatii bunurilor imobile : constructii imobile prin natura lor,
locuinte, vile, constructii industriale, constructii comerciale, constructii agricole,
constructii destinate altor activitati, terenuri pentru constructii si cele situate
intravilan, bunuri mobile care nu se pot detasa de constructiile propriu-zise fara a
antrena deteriorarea acestora;
Importul de bunuri si servicii
Serviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru
care locul prestarii se considera a fi Romaniain conformitate cu criteriile
deteritorialitate stabilite prin lege.
4.4.Scutiri
Unitatile sanitare, veterinare, de asistenta sociala,
unitatile si institutiile de invatamant cuprinse in sistemul national de invatamant;
unitatile care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare;
gospodariile agricole individuale;
cantinele organizate pe langa asociatiile, organizatiile si institutiile publice care,
potrivit legii nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA;
59
casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor reciproc,
cooperativele de credit, casele de schimb valutar;
societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si de valori
mobiliare;
BNR pentru unele operatiuni specifice;
Societatile de asigurare/reasigurare, inclusiv intermediarii in aceste operatiuni;
Compania Nationala Loteria Romana SA si agentii economici autorizati de
Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de noroc, pentru activitatile
de organizare si exploatare a jocurilor de noroc;
Urmatoarele produse si servicii : combustibil pentru consum casnic lem de foc,
carbuni si gaze naturale, energie electrica si termica pentru consum casnic, apa si
canalizare;
Bunurile si serviciile acordate in mod gratuit conform legii.
Operatiunile de import
Bunurile din import, potrivit Tarifului vamal de import al Romaniei;
Marfurile importate si comercializate in regimul Duty Free;
Bunurile introduse in tara fara plata taxelor vamale(persoane fizice);
Bunurile si serviciile din import similare bunurilor si serviciilor din tara, scutite
de taxa pe valoarea adaugata potrivit legii;
Importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlul de ajutoare sau donatii
destinate unor scopuri cu caracter religios,de aparare a sanatatii,de aparare a tarii
si sigurantei nationale,artistic,sportiv de protectie si ameliorare a mediului,de
protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura.
Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire,pe baza
documentelor din care rezulta ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata a
60
unei declaratii pe propria raspundere semnate de reprezentantul legal al
importatorului sau de persoana imputernicita de aceasta,prin care se confirma ca
bunurile sunt destinate scopurilor prevazute la art.142 lit. h) din Legea 571/2003,
ca nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel putin 5 ani de la data
importului si ca vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost
importate.Declaratia pe propria raspundere se intocmeste in trei exemplare
originale,din care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia
vamala de import,un exemplar se depune la organul fiscal teritorial,iar al treillea
exemplar se pastreaza la documentele financiar-contabile ale beneficiarului.La
schimbarea destinatiei bunurilor,inainte de expirarea termenului de 5
ani,importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind
importul marfurilor si sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta importului;
Licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de
stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune.
4.5.Baza de impozitare si cotele de impunere
Obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugataia nastere la data efectuarii livrarii de
bunuri mobile, transmiterii proprietatii bunurilor mobile si/sau prestarii serviciilor.
Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii cu plata in rate, obligatia de plata a
taxei pe valoarea adaugata intervine la data prevazuta pentru plata ratelor. Cotele
aplicateoperatiunilor impozabile sunt cele in vigoare la data la care ia nastere obligatia de plata
a TVA.
Baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate si serviciilor prestate.
Baza de impozitare este determinata in functie de :
61
Preturile negociate intre vanzator si cumparator, cuprinzand si accizelestabilite de
lege, precum si alte cheltuieli datorate de cumparator pentru livrari de bunuri, si
care nu au fost cuprinse in pret;
Tarifele negociate pentru prestarile de servicii;
Suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita intre parteneri
pentru operatiunile intermediare;
Preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile de productie ale bunurilor
preluate din activele societatii de catre contribuabili pentru a fi utilizate in alte
scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau
pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit;
Valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamala, alte
taxe si accizele datorate pentru bunurile importate;
Preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate de
contribuabili in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica
desfasuratade acestia sau pentru alte persoane fizice sau juridice in mod gratuit;
Preturile vanzarilor efectuate din depozitele vamii sau stabilte prin licitatie.
Elementele care nu sunt incluse in baza de impozitare :
Remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct beneficiarului,
inclusiv cele acordate dupa facturarea bunurilor sau serviciilor. De asemenea, nu
se includ in baza de impozitare bunurile acordate de catre furnizor clientilor in
vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in contracte. Pentru a putea
fi excluse de la baza de impozitare, remizele si celelalte reduceri de pret trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii :sa fie efective si in sume exacte in
beneficiul clientului, sa nu constituie remunerarea unui serviciu sau o
contrapartida pentru o prestatie oarecare, sa fie reflectata in facturi sau in alte
documente legale;
62
Penalizarile pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contrctuale;
Dobanzile percepute pentru platile cu intarziere;
Ambalajele de circulatie;
Sumele incasatede la bugetul de stat sau de la bugetule locale de catre
contribuabilii inregistrati la organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata si care sunt destinate finantarii investitiilor, acoperirii diferentelor de
pret, finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala;
Sumele achitate de furnizori sau prestatori in contul clientului (beneficiarului) si
care ulterior se deconteaza acestuia.
Cotele de impunere Cota de 19% pentru operatiile privind livrarile de bunuri, transferurile imobiliare
si prestarile de servicii, din tara si din strainatate, cu exceptia celor prezentate
anterior;
Rambursarea TVA
Rambursarea diferentei de taxa pe valoarea adaugata se efectueza in termen de 30 zile
de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza documentatiei stabilite de reglementarile
legale in vigoare. Rambursarea se face pentru contribuabilii din ale caror deconturi lunare
depuse la organul fiscal teritorial rezulta TVA de rambursat timp de trei luni consecutive.
TVA de dedusContribuabilii inregistrati ca platitori de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente
bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii de :
Operatiuni care nu intra in sfera de aplicare a TVA;
Bunuri si servicii scutite de taxa pentru care prin lege se prevede in mod expres
exercitarea dreptului de deducere;
63
Actiuni de sponsorizare, reclama si publicitate, precum si alte actiuni prevazute
de legi, cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute de acestea.
Pentru efectuarea dreptului de deducere a TVA aferenta intrarilor contribuabilii
sunt obligati :
Sa justifice suma taxei prin documente intocmite conform legii de catre
contribuabilii inregistrati ca platitori de TVA;
Sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt
proprietatea acestora:
Gradul de participare a bunurilor si serviciilor la realizarea operatiunilor cu drept de
deducere se determina pe baza de pro rata, rezultata ca raport intre contravaloarea operatiunilor
realizate, indiferent de sursa de finantare. Suma inscrisa la numitor va cuprinde suma inscrisa la
numarator si contravaloarea operatiunilor realizate care nu genereaza drept de deducere.
La finele anului se efectueaza regularizarea TVA de dedus, determinata pe baza de pro
rata efectiv realizata, iar diferenta se inscrie in decontul de TVA intocmit pe luna decembrie.
4.6.Termenul de plata a TVA
Contribuabilii au obligatia sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la
data de 25 a lunii urmatoare decontul de TVA.
Au deasemenea obligatia de a furniza organelor fiscale toate reperele necesare in
vederea stabilirii operatiunilor impozabile executate atat la sediul principal cat si la subunitati.
Diferentele in minus constatate de organele fiscale la verificarea TVA se platesc in
termen de 15 zile de la data incheierii actuluide control, impreuna cu majorarile de intarziere
aferente.
64
Pentru neplata integrala sau abaterea de la termenul stabilit, contribuabilii datoreaza
majorari de intarziere.
4.7.Exemplu de calculIntrari(cumparari)=1.000.000.000 lei
Iesiri(vanzari)=1.500.000.000 lei
Regularizare de T.V.A se realizeaza astfel:
a)TVAc>TVAd=TVA de plata
b)TVAc<TVAd=TVA de recuperat
TVAc=total vanzari*19%
TVAd=total cumparari*19%
TVAc=1.500.000.000*19%=285.000.000 lei
TVAd=1.000.000.000*19%=190.000.000 lei
TVAc>TVAd=TVA de plata
TVAc-TVAd=285.000.000-190.000.000=95.000.000 lei
TVA de plata=TVAc-(TVAd*pr/100)
TVA de dedus=TVAd*pr/100
Operatiuni cu drept de deducere=12%*Total vanzari=12%*1.500.000.000
Operatiuni cu drept de deducere=180.000.000 lei
Pr=(operatiuni totale-operatiuni cu drept de deducere)/operatiuni totale
Pr=(1.500.000.000-180.000.000)/1.500.000.000=0.88
TVA de plata=285.000.000-(190.000.000*pr/100)
TVA de plata=112.800.000 lei
65
4.8.Fluxul informational al taxei pe valoarea adaugata
Furnizori
Note contabile
Jurnal de cumparari
Centralizator de cumparari
TVAd
Clienti
Note contabile
Jurnal de vanzari
Centralizator de vanzari
TVAc
Decont TVA
TVAd > TVAc TVAd < TVAc
Cerere de rambursare
(TVAr)
Ordin de plata (TVAp)
Administratia financiara
Directia finantelor publice
66
5.Impozitul pe dividende
Dividendul reprezinta cota parte din beneficiile reale ce se achita fiecarui asociat.
Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat.
Termenul de dividend include orice distribuire, in bani sau in natura in favoarea
asociatilor sau actionarilor,din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de
profit si pierderi, proportional cu cota de participare la capitalul social.
5.1.Baza legala
Legea 571/2003 privind Codul fiscal;
Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
Hotararea Guvernului 1569/2002 pentru aprobarea Normelor privind limitele
legale de perisabilitati la marfuri in procesul de comercializare;
Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a Codului fiscal.
Suiectul impunerii
Subiectul impunerii este reprezentat de sumele primite sub forma de dividende de catre
actionarii unei societati comerciale.
Obiectul impunerii
Obiectul impozitului il reprezinta beneficiile nete realizate de unitate si impartite intre
actionari sub forma de dividende.
Beneficiul net al intreprinderii se determina prin deducerea din beneficiul brut a
cheltuielilor utile societatii si a cotei destinate fondului de rezerva.
67
Dividendele pot lua forma unei plati in numerar, a unei parti in natura sau a alocarii de
noi actiuni ale societatii, caz in care are loc o crestere a capitalului social al societatii
comerciale.
Cota
Cuantumul impozitului pe dividende se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale
proportionale de 10% din marimea valorica a dividendului.
In cazul persoanelor fizice, veniturile sub forma de dividende distribuite se impun cu o
cota de 5% din suma acestora, cota de impozit nu se aplica la suma neta a dividendelor ci la
suma totala.
Potrivit reglementarilor in vigoare, obligativitatea calcularii, retinerii si varsarii
impozitului pe dividende revine unitatii. Cu alte cuvinte este utilizata metoda stopajului la
sursa, actionarilor fiindu-le distribuite dividendele in cuantum net.
5.2.Termenul de plataIn ceea ce priveste termenul de plata, legea nu prevede un termen fix sau o perioada, ci
faptul ca plata impozitului se va face odata cu plata dividendelor catre actionari.
In cazul in care dividendele au fost doar distribuite, fara a fi platite efectiv
actionarilor,impozitul pe dividende se poate plati pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat
bilantul contabil, deci pana la 31 decembrie a anului respectiv
5.3.Exemplu de calculDividende cuvenite unor societati = 200.000.000
Dividende cuvenite SIF = 600.000.000
Dividende cuvenite actionarilor persoane fizice = 80.000.000
68
Impozitul pentru persoane fizice = 5% * 80.000.000 =4.000.000
Impozitul pentru persoane juridice = 10%(200.000.000+600.000.000)= 80.000.000
Total impozite = 4.000.000+80.000.000 = 84.000.000
69
5.4.Fluxul informational impozitului pe dividende
COMPARTIMENT FINANCIAR-CONTABIL
REZULTAT BRUT
PIERDERE PROFIT
IMPOZIT PE PROFIT
PROFIT NET
DIVIDENDE DE PLATA
IMPOZIT PE DIVIDENDE
REPARTIZAREA PROFITULUI
AGA
DECLARATIE DE IMPUNERE
ADMINISTRATIA FINANCIARA
ORDIN DE PLATA
BANCA TREZORERIE
70
6.IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE
Trasaturi
Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unitatilor
administrativ-teritoriale.
Cadrul juridic: Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal ;
Ordonanta G.R nr 83/19.08.2004 pentru modificarea si completarea
Legii nr 571/2003.
Contribuabilii:
persoane fizice si juridice;
asociatii familiale , asociatii agricole;
unitatile economice ale unor persoane juridice precum si cele ale organizatiilor
politice si obstesti;
institutiile publice;
fundatiile, unitatile de cult;
filialele, sucursalele si reprezentatele autorizate sa functioneze pe teritoriul
României, apartinând persoanelor fizice si juridice straine si altele similare.
6.1.Impozitul pe cladiri
Subiectiul impunerii
71
Impozitul pe cladiri este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile
aflate in proprietatea acestora, indiferent de locul unde acestea sunt situate si de destinatia
acestora. In cazul cladirilor proprietate de stat, aflate in proprietatea sau in folosinta, dupa caz, a
contribuabililor, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in
folosinta. In cazul cladirilorcare constituie fondul locativ de stat, impozitul pe cladiri se
datoreaza de catre unitatile care le administreaza.
6.1.1.Obiectul impunerii
Obiectul impunerii este reprezentat de cladirile aflate in proprietatea persoanelor fizice
si juridice
6.1.2.Baza impozabila
Pentru persoanele fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% in mediul
urban si de 0,1% in mediul rural asupra valorii cladirii determinata pe baza
normelor prevazute de lege. In mod similar se impoziteaza si cladirilor
persoanelor fizice care desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative;
Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca
locuinta,care nu sunt inchiriate unei alte persoane,impozitul pe cladiri se
majoreza astfel:
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladira in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la
adresa de domiciliu.
72
Pentru persoanele juridice-se calculeaza prin alicarea cotei stabilite de consiliile
locale, care poate fi cuprinsa intre 0,5-1,0%, asupra valorii de inventar a cladirii
acestora conform prevederilor legale;
73
6.1.3.Exonerari si reduceri
Contribuabilii (persoane fizice si juridice) proprietare de cladiri si constructii
pentru terenul de sub acestea beneficiaza de scutire de impozit;
Agentii economici sunt scutiti de impozitul pe cladiri pentru cladirile folosite in
sectorul productiei de aparare. Agentii economici, precum si celelalte persoane
juridice care au in administrare sau folosinta terenuriproprietate a statului
utilizate pentru sectorul productiei de aparare, inclusiv depozitele destinate
produselor militare;
Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de la plata impozitului pe
cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei;
Persoanele care domiciliaza in unele localitati din Muntii Apuseni si rezervatia
Biosferei ,,Delta Dunarii;; beneficiaza de reducerea cu 50% a impozitelor si
taxelor locale.
Facilitati Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri,datorat pentru intregul an de
catre persoanele fizice,pana la data de 15 martie a anului respectiv,se acorda o
bonificatie de pana la 10% stabilita prin hotararea Consiliului local.
Termene de plata
Declaratia privind impozitul pe cladiri se intocmeste pe formulare tipizate care se
depun la serviciile specializate ale consiliilor locale in 30 de zile de la dobandirea
sau de la modificarea impozitului datorat;
Plata se face trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din
fiecare trimestru.
74
Sanctiuni
Majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;
Contraventie cu amenda pentru nedepunerea in termen a declaratiei de impunere
si pentru nedepunere.
6.1.4.Exemplu de calcul
Hotel Unirea (valoare de inventar) = 31.500.450.000lei
Cota stabilita de consiliul local = 2%
Impozit datorat = valoarea de inventar * cota stabilita = 2% * 31.500.450.000
= 630.009.000lei
6.1.5.Fluxul informational al impozitului pe cladiri
75
DEPARTMENT FINANCIAR – CONTABIL
SERVICIUL DE SPECIALITATE AL CONSILIULIULUI LOCAL IASI
ORDIN DE PLATA
BANCA COMERCIALA
TREZORERIE
DECLARATIE PRIVIND STABILIREA IMPOZITULUI PE
CLADIRI
76
6.2.Taxa asupra mijloacelor de transport
Taxa asupra mijloacelor de transport face parte din categoria impozitelor si taxelor
locale si constituie venituri proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale.
6.2.1.Obiectul impozitului Il reprezinta mijloacele de transport aflate in posesia prersoanelor fizice si juridice.
Subiectii impozitului : persoane fizice si juridice;
asociatii familiale , asociatii agricole;
unitatile economice ale unor persoane juridice precum si cele ale organizatiilor
politice si obstesti;
institutiile publice;
fundatiile, unitatile de cult;
filialele, sucursalele si reprezentatele autorizate sa functioneze pe teritoriul
României, apartinând persoanelor fizice si juridice straine si altele similare.
6.2.2.Baza impozabila :
Pentru mijloacele de transport cu tractiune mecanica, marimea impozitului se stabileste
in sume fixe, in functie de capacitatea cilindrica a motorului, de fiecare 500 cmc., dupa cum
urmeaza:
autoturisme:
autobuze, autocare, microbuze:
autocamioane de orice fel:
77
tractoare inmatriculate in evidentele organelor de politie:
motociclete, motorete si scutere:
biciclete si tricicluri cu motor:
Pentru mijloacele de transport pe apa:
luntre, barci fara motor, folosite pentru uz si agrement personal:
barci fara motor:
barci cu motor:
bacuri, poduri plutitoare:
salupe:
iahturi:
remorci si impingatoare:
vapoare:
ceamuri, slepuri, barje fluviale:
6.2.3.Scutiri: Taxa asupra mijloacelor de transport se aplica pentru:
a) autoturisme,motociclete cu atas si motociclete cere apartin persoanelor cu
handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri,barcile si luntrele folosiete pentru transportul
persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si
Insula Balta Ialomitei;
c) mijloace de transport ale institutiilor publice;
d) mijloace de transport ale persoanelor juridice,care sunt utilizate pentru
servicii de transport public de pasageri in regim urban si suburban,inclusiv
transportul de pasageri in afara unei localitati,daca tariful de transport este
stabilit in conditiile de transport public.
78
Termene: declaratia privind taxa asupra mijloacelor de transport se face pe formulare
tipizate, tiparite, care se depune la serviciile de specialitate ale consiilor locale in
termen de 30 de zile de la data dobandirii si in cazul in care au intervenit
schimbari care conduc la modificarea impozitului sau taxei datorate;
plata se face trimestrial in rate egale pana la a15-a zi a ultimei luni din fiecare
trimestru;
pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se
repartizeaza in sume egale la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului.
Sanctiuni: majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;
contraventie pentru nedepunerea in termen a declaratiei de impunere.
6.2.4. Flux informational al impozitului pe mijloacele de transport
79
6.2.5. Exemplu de calcul:
Presupunem ca trebuie sa calculam impozitul datorat pentru un autoturism BMW, cu o
capacitate de 2000 cmc.
Cmc = 2.000
Taxa datorata / 500cmc
(sau fractiune peste) = 150.000 lei
Total taxa = 600.000lei
DEPARTMENT FINANCIAR – CONTABIL
SERVICIUL DE SPECIALITATE AL CONSILIULIULUI LOCAL IASI
ORDIN DE PLATA
BANCA COMERCIALA
TREZORERIE
DECLARATIE PRIVIND STABILIREA TAXEI ASUPRA
MIJLOACELOR DE TRANSPORT
80
6.3.Impozitul pe teren
Persoanele fizice sau juridice care detin in proprietate suprafete de teren, situate in
municipii, orase si comune, datoreaza impozitul pe teren conform dispozitiilor legii.
Subiectii impunerii
Subiectul impozitului pe teren este reprezentat de persoanele fizice sau juridice
detinatoare de suprafete de teren in municipii, orase si comune.
6.3.1.Obiectul impunerii
Obiectul impunerii este reprezentat de suprafetele de teren pe care persoanele fizice si
juridice le au in proprietate
6.3.2.Baza impozabila
Impozitul pe teren se stabileste anual, pe metru patrat de teren, diferentiat pe categorii
de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone.
Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre consiliile locale.
Pentru terenurile neocupate de cladiri si de alte constructii, in suprafata de pana la
1000 m2 inclusiv se datoreaza impozit pe teren, iar pentru suprafata care
depaseste 1000 m2 se datoreaza impozit pe venitul agricol, conform prevederilor
legale;
Persoanele juridice, care detin in proprietate terenuri altele decat cele necesare
desfasurarii activitatii pentru care sunt autorizati conform legii, datoreaza impozit
pe teren;
81
Contribuabilii care dobandesc dreptul de proprietate pentru unele terenuri
proprietate de stat, avute anterior in administrare sau in folosinta, datoreaza
impozit pe teren incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a
survenit aceasta modificare;
Pentru suprafetele de teren situate in extravilanul localitatilor se datoreaza
impozit pe venitul agricol, conform prevederilor legale;
Terenurile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu
incepere de la intai a lunii urmatoare in care acestea au fost dobandite.
6.3.3.Scutiri
Pentru terenurile ocupate de cladiri si alte constructii, proprietatea
contribuabililor definiti conform legii, pentru terenurile apartinand manastirilor,
schiturilor manastiresti, perimetrul cimitirelor, lacasurilor de cult recunoscute de
lege, precum si pentru terenurile proprietatea persoanelor jurdice,folosite in scop
agricol, nu se datoreaza impozit pe teren;
Orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigatie,terenurile
aferente infrastructurii portuare,canalelor navigabile,inclusiv ecluzele sispatiile
de pompare aferente acestora precum si terenurile aferente lucrarilor de
imbunatatiri funciare;
Terenurile ocupate de autostrazi,drumuri europene,drumuri nationale,drumuri
principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania-S.A,zonele de siguranta ale acestora,precum si terenurile
din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta;
Terenurile pacurilor industriale,stiintifice si tehnologice;
Terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-
teritorialein lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
82
Terenurile aferente cladirilor aflate in domeniul public si privat al statului si in
administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de
Stat”.
Facilitati
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren,datorat pentru intreg an de catre
persoanele fizice,pana la data de 15 martie a anului respectiv,se acorda o
bonificatie de pana la 10%,stbilita prin Hotararea Consiliului Local.
Termen de plata
Declaratia de impunere in vederea stabilirii valorii impozabile se depune la
serviciile de specialitate ale consiliilor locale in 30 de zile de la dobandirea
terenului sau modificarea impozitului datorat;
Plata se face trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din
fiecare trimestru.
Sanctiuni
Majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;
Contraventie cu amenda pentru nedepunerea intermen a declaratiei de
impunere si pentru nedepunerea declaratiei.
Calculul impozitului
83
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de
teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de
folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte
prin înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare.
6.3.4.Exemplu de calcul
Terenuri situate in municipiu zona B = 10.000 m.p.
Impozit pe m.p. = 1600 lei/m.p.
Impozitul datorat = 1600 * 10.000 = 16.000.000 lei
84
6.3.5.Fluxul informational al impozitului pe teren
DEPARTMENT FINANCIAR – CONTABIL
SERVICIUL DE SPECIALITATE AL CONSILIULIULUI LOCAL IASI
ORDIN DE PLATA
BANCA COMERCIALA
TREZORERIE
DECLARATIE PRIVIND STABILIREA IMPOZITULUI PE TERENURI NECONSTRUITE
85
6.4.TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE RECLAMA SI PUBLICITATE
Contribuabilii care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate sub
diverse forme au obligatia sa incheie contracte si datoreaza bugetelor locale o taxa de reclama si
publicitate, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin miijloacele de
informare in masa scrise si audiovizuale.
Cadrul juridic: Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal ;
Ordonanta G.R nr 83/19.08.2004 pentru modificarea si completarea
Legii nr 571/2003.
Subiectul taxei supra mijloacelor de reclama si publicitate Orice persoana care in temeiul legii in vigoare beneficiaza de un asemenea serviciu
6.4.1.Obiectul pentru taxa pe mijloace de reclama si publicitate Il constituie panoul insasi pe care firma isi afiseaza scopul de a se face cunoscuta.
6.4.2.Baza impozabila:
Il constituie marimea panoului luata in metri patrati sau a fractiunii de metri patrat a
suprafetei afisajului pentru reclama si publicitate cu suma stabilita de Consiliul Local.
Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual, prin
înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului
pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:
în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate
economică, suma este de până la 200.000 lei;
86
în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi
publicitate, suma este de până la 150.000 lei.
Taxa asupra mijlocului de transport se plăteşte anual, în patru rate egale, până la
datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
În cazul unui mijloc de transport deţinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de
transport se plăteşte integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul
de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală.
Termene:
o declaratia privind taxa asupra mijloacelor de transport se face pe
formulare tipizate, tiparite, care se depune la serviciile de specialitate ale
consiilor locale in termen de 30 de zile de la data dobandirii si in cazul in
care au intervenit schimbari care conduc la modificarea impozitului sau
taxei datorate;
o plta se face trimestrial in rate egale pina la a15-a zi a ultimei luni din
fiecare trimestru;
o pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se
repartizeaza in sume egale la termenele de plata ramase pana la sfarsitul
anului.
6.4.3.Modalitati de plata Plata taxei pe mijloacele de transport pentru societatile comerciale se realizeaza
in baza declaratiei de impunere pe care aceasta are obligatia sa o depuna la Serviciul de
specialitate al Consiliului Local. Apoi trimestrial societatea are obligatia vira trezoreriei aflata
87
la nivel local folosind ca intermediar BRD in baza unui ordin de plata suma aferenta
impozitului datorat.
Inlesniri de la plata
insitutiile publice, persoanele juridice care au profil de activitate
transportul de calatori in comun, din interiorul localitatii;
pentru atase, taxa se stabileste la nivelul a 50% din taxa datorata
pentru motociclete si scutere.
Sanctiuni:
majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;
contraventie pentru nedepunerea in termen a declaratiei de impunere (300-750
mii lei) si pentru nedepunerea declaratiei (750-3 milioane lei)4.6.4 Taxa pe
mijloace de reclama si publicitate
Incasarea la buget(plata)
Plata taxei pe mijloacele de transport si reclama se realizeaza cu respectarea prevederilor
legii in vigoare, fiind respectate termenele mentionate mai jos.
Termene de plata: Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, anticipat sau
trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15
noiembrie, inclusiv.
Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj în scop de reclamă
şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al autorităţii
administraţiei publice locale.
Modalitati de plata Plata taxei pe mijloace de reclama si publicitate pentru societatile comerciale se realizeaza
in baza declaratiei de impunere pe care aceasta are obligatia sa o depuna la Serviciul de
88
specialitate al Consiliului Local. Apoi trimestrial societatea are obligatia vira trezoreriei aflata
la nivel local folosind ca intermediar BRD in baza unui ordin de plata suma aferenta
impozitului datorat.
Inlesniri de la plata acestei taxe
o pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi
publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac
reclamă unor activităţi economice.
o taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, nu se aplică unei persoane care
închiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, în acest caz taxa
fiind plătită de această ultimă persoană.
o taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele,
panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor.
o taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile de
identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie,
precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale.
o nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru
afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor,
realizării de reclamă şi publicitate.
6.4.4.Exemplu de calcul:
Panou publicitar la locul unde isi desfasoara activitatea de 2 metri patrati pentru care firma plateste 145.000 leiPanou publicitar in afara locului de desfasurare a firmei de 3,5 metri patrati. Bi=3.5 m²Cota de impozitare= 125.000 lei/ m²Id=Bi*Ci=125.000 lei/ m²*3.5 m²=437.500 lei
89
6.4.5.Flux informational-TAXA PE MIJLOACE DE RECLAMA SI PUBLICITATE
Departamentul fin-contabil
B.R.D
Declaratia privind taxa pe mij. de reclama si publicitate
Serviciul de specialitate al Consiliului Local
Ordin de plata
TREZORERIE
90
7.BIBLIOGRAFIE:
a) Saguna Drosu Dan-Procedura fiscala,Ed.Oscar Print,Bucuresti,1996
b) Filip Gheorghe-Finante,Ed.Junimea,Iasi,2002
c) Mosteanu Tatiana-Buget si trezorerie publica,Ed.Du.Style,Bucuresti,2000
d) Mosteanu Tatiana-Reforma sistemului fiscal in Romania,Ed.Didactica si
pedagogica,Bucuresti,1999
e) Vacarel Iulian-Finante publice,Ed.Didactica si pedagogica,Bucuresti,2003
f) Vacarel Iulian-Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000,Ed.Expert,Bucuresti,2001
g) Voinea Gheorghe-Impozite,taxe si contributii,Ed.Junimea,Iasi,2002
h) Ordonanta de urgenta nr.45 din 5 iunie 2003 privind finantele publice locale
i) Legea nr.571 privind Codul Fiscal in M.of nr. 92/23.12.2003
91