This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Convocarea V-a (24-25 martie 2007)y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu)y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu)y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu)y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu)y G
rupul Kalium (D
r.D
orinD
ragos)y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi)y Aurum ( Dr. Ileana R indasu)
Convocarea VI-a (19-20 mai 2007)y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanuy Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescuy Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschiy Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana R indasuy Medicamentul homeopatic
Convocarea VII-a (16-17 iunie 2007)y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanu
y Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana R indasuy Materia medica - Lycopodium - Dr. I. R indasuy Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcuy Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescuy Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschiy Materia Medica - Bryonia, R hus Toxicodendron - Dr. Secil Omer
CONVOCAREA I-A (25 - 26 noiembrie 2006)
http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_01.htm y Bazele stiintifice si principiile homeopatieiy Forta vitalay Consultatia homeopatica in cazurile cronice
Dr. Ioan Teleianu - note de curs ± 2006
BAZELE TIINIFICE I PRINCIPIILE (LEGILE) HOMEOPATIEI
Fiecare tiin are anumite principii fundamentale care ghideaz întregul sistem. Homeopatia, ca tiin atratamentului medical are o filozofie a sa proprie i terapeutica sa este bazat pe anumite p rincipii fundamentale,astfel:
Legea similitudiniiLegea remediului unic
Legea dozei minime (infinitezimalitii)
Se adaog:
Doctrina provingurilor
Teoria bolilor cronice
Teoria Forei vitale
Legea asemnrilor (similitudinii)
Despre Similitudine i Identitate
Menionarea acestei legi ne trimite mult înainte de Hahnemann i anume la Hippocrate i Paracelsus i la alte texteantice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea acestei legi i a scos -o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet de medicin.
Dedus în urma experimentelor i confirmat de experiena clinic, legea asemnrilor poate fi definit: oricesubstan este capabil s deregleze un organism, dereglare care se traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceiaisubstan va fi apoi capabil s vindece un bolnav care prezint acele astfel de simptome.
Putem vorbi astfel de producerea unei Äboli artificiale´, aa cum a conceput-o Samuel Hahnemann.
Ä Nu rmâne deci alt metod eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, decât de a recurge la metodahomeopatic, cu ajutorul creia se caut, pentru a-l îndrepta contra totalitii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele cruia i se cunoate bine maniera de a aciona asupra omului sntos, i care posed facultatea de a produce boala artificial cea mai asemntoare bolii naturale, cu care avem de a face´ (S.Hahnemann)
Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analo giei : boala produs de manierÄartificial´ nu poate s fie identic în putere bolii reale, ea este analoag (comparabil) i asemntoare.Similitudinea este o asemnare, o afinitate simptomatic. Nu poate avea caracter « identic » pentru cexperimentarea a fost fcut pe subieci sntoi iar în practic noi avem de a face cu o persoan bolnav.
Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci dou realiti diferite, pentrustabilirea gradului de similitudine între ele. De fapt, compararea privete simptomele Äbolii naturale´ i semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindec prin analogie nu prin identicitate.
Samuel Hahnemann explic clar în Organon et în Bolile cronice :
«Dou boli care difer bine una de alta ca gen, dar care se aseamn mult privind manifestarea i efectele lor, adicîn ceea ce privete simptomele i suferinele pe care ele le determin, se distrug totdeauna în mod reciproc, imediatce ele ajung s se întâlneasc în acelai organism. Cea mai puternic o distruge pe cea mai slab. Cauza acestuifenomen nu este greu de îneles. Boala mai puternic ce survine, având asemnare cu cea veche în maniera ei de
aciona, invadeaz i chiar prefer prile care fuseser pân atunci atacate de aceasta din u rm, care, mai slab decâtea, se stinge, ne mai putându-i exercita activitatea ei. La fel ca flama unei lmpi de lumin care se terge rapid înnervul optic, în faa razelor soarelui, care ptrund în ochii notri cu for mult mai puternic" (Organon § 45)
S presupunem c am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, în acest fel noi nu facem decât sreadogm o miasm identic cu cea existent în organism. Nu putem avea în acest caz niciun fel de vindecare. E cai când mecanismele organismului se învârtesc pe loc i nu pot s elimine ceea ce îl tulbur. Pentru c Äidentic´ esteÄasemntor lui însui´ Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asemntor bolii naturale, adic s prezinte o perfect asemnare cu ea ; finalitatea ei este s aduc organismului acea transformare care s-i permit s treac dela o stare (boal) la alta (vindecare), dându-i un remediu Äînrudit´, echivalent dar nu omolog.
« Niciodat homeopatia nu a pretins s vindece bolile prin aceiai putere cu cea care le -a produs ; ea vrea s o fac printr-o putere care nu este deloc identic, ci numai analoag cu boala´ (Samuel Hahnemann).
Concepia similitudinii este desigur o lege unic ; enunarea sa a permis s se stabileasc o relaie între fenomene(manifestri morbide) dup o metod experimental i deductiv, rspunzând unor reguli precise. Unii vorbesc deacum de un fel de concept homeopatic sau de relaie terapeutic de similitudine.
Totui, ea seamn a fi mai aproape de un principiu decât de un concept. Conceptul este abstracie; principiul esteoriginea, cauza prim, sursa i tocmai acest lucru a fost conceput de Hahnemann : legea asemnrilor sau principiulsimilitudinii este cheia de bolt, punctul de plecare al homeopatiei.
Fa de ceea ce se mai întâmpl în practic, se pare c muli terapeui homeopai n-au sesizat sensul profund ineobinuit al acestei legi, nu i-au clarificat aspectele profunde definitorii ale homeopatiei, subtilitile valorice aleacesteia, plecând de la principiul similitudinii. Aceast împlinire cere o munc continu, ani de practic i reflexie,de fapt homeopatia este opera
Legea individualizrii
(De la globalitate la entitate (individ)
Homeopatia consider mai întâi Äbolnavul´, înaintea bolii. Persoana este luat în considerare în totalitatea ei : înfuncie de ce este, de retenul su, de istoria sa i nu numai în funcie de simptomele corespunztoare sau de efectele bolii.
Bolnavul este observat în realittea sa complex, spaio-temporal, deci legat de spaiu (corp, caliti înnscute) itimp (istorie, caliti dobândite); pentru a cunoate cauza declanant trebue adus la zi din memoria pacientului oriceeveniment semnificativ (episod), cât ar fi de vechiu, îndeprtat sau insignifiant. Fiina este considerat ca o ent itatereacional. Discuia cu bolnavul trebue s creieze o sinergie a triunghiului Äremediu, persoan, for vital´. Boalaeste expresia unei etape în viaa bolnavului i nu poate fi izolat de ansamblul istoriei persoanei.
Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologic, care este motivul consultaiei dar asta nuînsemneaz c asta este totul. Persoana este ceea ce ne intereseaz în primul rând, înainte de particularitateaetiologic. Particularitile sunt studiate numai pentru a confirma remediul.
« Totalitatea este mai important decât detaliul. Nu jonglai niciodat cu particularitile în defavoarea întregului. »(M. Tyler)
S facem ca remediul s apar din vorbele pacientului i de aceea discuia cu el trebue s vizeze acest lucru, sfurnizeze maximum de informaii privind descrierea apariiei suferinelor, a factorilor declanani, a altor simptomeconcomitente, etc. i a ceea ce face ca starea sa s fie diferit de a altui pacient bolnav.
Pacientul, în final, trebue s ne permit s avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul interogatoriului, ca s percepem care poate fi cheia sa personal, care s duc la vindecare profund.
Noiunea de dinamizare infinitesimal s-a nscut din constatarea fcut de Hahnemann c medicamentele, date chiar în doze mici, antreneaz agravri temporare. Pentru a modera acest fenomen el a cutat s atenueze efectul produselor folosite crescând progresiv diluarea lor, dinamizându-le.
Acest fenomen, al aciunii remediilor mult diluate ridic întrebri adesea insolubile pentru unii oameni de tiin,mai ales c produsele homeopatice au efecte terapeutice i dup ce practic nu mai exist nicio molecul din
substana initial. Aici trebue s acceptm c modificrile sunt nu numai de ordin cantitativ ci i calitativ, aa cumconfirm cercetrile fizicii cuantice.
Un remediu homeopatic acioneaz pentru c este similar bolii dar prin prepararea sa el devine cevat mai puternic,graie dinamizrii.
În fapt, diluia suprim toxicitatea substanei.Modificând remediul, dinamizarea crete aciunea sa, motiv pentrucare Hahnemann afirm de «substan energetic », remediul devenind purttor de mesaj. Acest lucru schimb i parametrii posologiei în homeopatie, o singur granul fiind suficient pentru a face ca informaia vindectoare streac i s finalizeze actul terapeutic.
De aceea un remediu homeopatic este cu atât mai puternic cu cât este mai « asemntor » persoanei respective.
« Puterea curativ a medicamentelor este deci fondat pe proprietatea pe care ele o au de a duce la naterea
simptomelor asemntoare celor ale bolii i care depesc în for pe acestea din urm. De unde deducem c boalanu poate fi distrus i vindecat de o boal oarecare, radical, rapid i durabil, decât cu ajutorul unui medicamentcapabil s provoace la omul sntos, ansamblul simptomelor celor mai asemntoare totalitii acestora, i dotat înacelai timp de o energie superioar celeia pe care ea o posed´ (Samuel Hahnemann).
ADDENDA
Controverse
(Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004)
1. Este greu de împcat conceptul Äceva asemntor vindec ceva asemntor´ cu Farmacologia clasic. Deoarecesentina enunat postuleaz c o aceeai substan poate i provoc o serie de simptome, i le poate i vindeca
atunci când este administrat în diluie mare, preparat dup metode specifice. Dei
Legea inversrii efectului dup doz a fost enunat înc din 1878 de ctre Arndt i Schultz, care, lucrând pe levuriau constat c excitaiile mici provoac creterea activitii vitale; excitaiile medii o amplific; cele puternice ofrâneaz; excitaiile exagerate o abolesc. A fost utilizat concret abia de ctre Claude Bernard i Brown Sequard:Äexcitaia moderat a unui element nervos provoac o exaltare (dinamogenie) a funciilor care depind direct saureflex de acest element. O excitaie puternic poate s aboleasc aceleai funcii´. Claude Bernard spunea: Äoricesubstan care, în doz mic, excit proprietile sau funciile unui element anatomic, în doze mari, le suprim´.
În schimb, în natur, legea inversrii efectului ni se arat ca o lege universal.
Cine a avut ocazia s se apropie de o cascad mare a putut observa direct cum, alturi de uvoiul masiv de ap carecade cu zgomot, urmând legea gravitaiei, în atmosfera din jur plutete o boare de picturi minuscule care floteazcu atât mai bine i mai sus, cu cât dimensiunile particulelor sunt mai mici.
Alt exemplu este dat de fenomenul capilaritii: într -o conduct cu un diametru apreciabil un lichid cujrge în jos,ascultând de legea gravitaiei, iar pe de alt parte, într -un tub capilar, lichidul urc, reprezentând un fenomenantigravitaional. Cu cât dimensiunea lumenului este mai mic, cu atât ascensiunea este mai evident. S ne gândimla faptul c într-un arbore de Sequoia gigantea, seva urc peste 20 de metri înlime i ajunge în vârful fiecreimldie i frunzulie.
Alt exemplu : dac apropiem o flacre de un fir de platin gros de câiva milimetri, el se va dilata, revenind apoi ladimensiunea precedent. Dar, dac apropiem o flacr de un fir capilar de platin, acesta ia foc i se distruge. i înacest caz se poate observa comportamentul total diferit, dup cum difer cantitatea de materie. Asemenea exemplear mai putea fi date.
Pragul la care se petrece aceast schimbare de sens a aciunii este diferit pentru fiecare fenomen (aa dup cumexist o mas critic specific care determin fisurarea atomilor i începutul exploziei nucleare).
2. O alt cauz de refuz în a accepta homeopatia se refer la concepia c ³o substan devine mai activfarmacologic pe msur ce este tot mai diluat´. La o Mas rotund organizat de ctre Academia de tiineMedicale, un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : Äîn farmacologie exist o lege ± a potenei: creti doza, creteefectul; scazi doza, scade efectul; voi scdei doza atât de mult încât nu mai poate fi nici un efect´.
Eroarea pe care o comitea const în faptul c aplica i în Homeopatie criteriile valabile în Farmacopea clasic,neinându-se seama c este vorba despre dou domenii total diferite. Ori, ca în multe alte domenii ± i cel mai
ilustrativ este domeniul fizicii ± când se trece dintr-un registru de mrimi în altul, fenomenele nu mai sunt guvernatede aceleai legi.
Atunci când fizica a început s studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici, s-a constatat c principiile i legile din fizica newtonian nu se mai aplic. A trebuit o alt gândire i un alt instrument matematic(teoria cuantelor a lui Planck), pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu.
Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu in seama de acest lucru: Ä Numai protii pot s cread c ceea ce se potrivete unui elefant se potrivete i unei furnici´.
Fizica atomic ± cu expresia ei cea mai elocvent, bomba atomic- este ilustrarea faptului c reducerea la extrem amasei la cantiti extrem de mici nu se întovrete cu o reducere a energiei, ci din contra.
Este un fapt care vine în sprijinul conceptului din Homeopatie c aciunea unei substane cu proprieti
farmacologice poate crete odat cu diluarea ei.
Pot s citez aici rezultatele unui cercettor mai extravagant, care ± într-o cmru - a emis primele dou mote dintr-una din variantele melodiei ³AveMaria´. A poi a transmis sunetul respectiv într-o camer de 10 ori mai mare decât prima i apoi în alta de 10 ori mai mare decât a doua i, înc o dat în alt camer, iar de 10 ori mai mare. Ei, bine!Dei era ede ateptat ca în final sunetul s fie mai slab (cci s-a Ädiluat´ din ce în ce mai mult), din contra, era multmai puternic.
Dar,chiar dac se accept ca valabile preceptele homeopatice puse în discuie mai înainte, exist un contraargument pe care criticii Homeopatiei îl socoresc de mare greutate. Este vorba de faptul c diluiile homeopatice sunt aa demari încât depesc numrul lui Avogadro.Acesta, se tie este egal cu 6,o23 * 1023. Ori, la repetarea de 10 ori adilurii 1 la 10, se arunc i ultima moleculoâ de substan din soluie (care nici nu mai merit denumirea deÄsoluie´). i, totui, homeopaii, de 200 de ani, înregistreaz rezultate strlucitoare tocmai cu aceste diluii foartemari, în care nu mai exist substan.Acest lucru nu se poat e explica decât dac se admite c, în cursul diluiilor
(însoite de sucusiuni) informaia farmacologic specific s-a transferat asupra solventului.
Astzi trim într-o lume în care se petrec într -una transferuri de informaie, de pe un suport de informaie pealtul. O melodie, care parvine urechilor noastre graie undelor sonore, poate trece de pe acest suport pe un altul, deexemplu, pe o band de magnetofon, pe videocaset, pe CD, dup care, melodia poate fi recuperat sub forma sainiial.
Tot astfel i informaia farmacologic poate trece pe solvent. O comparaie extrem de sugestiv a fost fcut de unfizician de origine chinez. Închipuii-v un trib ce triete în epoca de piatr, la care ajunge o expediie decercettori albi i care vor convieui un timp cu aborigenii. Dup plecarea albilor este sigur c rmân nitemodificri în viaa i comportamentul tribului. Este analog cu remediu homeopatic în care un solvent a coexistattemporar cu o substan activ, de-a lungul unui proces de diluare cu agitaie, timp în care a preluat proprietile dela substana activ. La baza acestui fenomen stau schimburi în structura spaial a solventului.
R ecent, un grup de oameni de tiin de la ATG (American TechnologiesGroup) au identificat i au determinatcaracteristicile unui tip particular de cristale de ghea înconjurate de un câmp electric, formate în interioerul apeilichide. Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice, E = electrical field). Ele iau natere atunci când o substan est e pus în ap distilat i este agitat i diluat. De multe ori, aceste cristale apar când substana respectiv ajunge s fieîn proporie de 1 la 100 milioane pri de ap = în diluii homeopatice,D8, adic o diluie foarte mic. Acestecristale nu se topesc chiar dac apa este înclzit i nici dup diluii repetate. Este remarcabil cât de stabile suntaceste cristale odat formate. Dac se continu diluiile cu agitaie, alte clustere de cristale se adaug la celeexistente, ceea ce face ca i concentraia de cristale IE s creasc o dat cu numrul diluiilor. Indiferent de numruldiluiilor, cristalele IE continu s pstreze forma specific pentru substana iniial introdus în apa distilat.
Fiina uman este un sistem integrat acionând tot timpul prin trei nivele distincte: mental, emoional i fizic, nivelulmental fiind cel mai important urmat de cel emoional.
Din momentul naterii fiina uman triete într-o continu dinamic cu mediul, care îi afecteaz organismulîn diferite moduri i este deci obligat s se adapteze continuu în vederea obinerii unui echilibru dinamic.
Nivelurile mental, emoional i fizic nu sunt complet separate între ele, aflându-se într-o permanent interaciune.Gradul de sntate sau de boal al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri.Exist o ierarhizare i încadrul acestor trei niveluri de baz . Planul mental este vzut ca fiind cel mai central, cel mai în ierarhic pentru c peacest nivel excist funciile cruciale exprimrii individului. Planul fizic, dei important, este totui listat ca cel mai periferic sau mai puin semnificativ în aceast ierarhie. În interiorul fiecrui plan exist o ierarhie a func iilor individuale.
În cazul unui stimul morbid, mecanismul de aprare al organismului creeaz cea mai bun aprare posibil la unanumit moment încercând întotdeauna s limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Ce înelegem îns prin mecanism de aprare al organismului voi încerca s clarific mai departe. Aceast noiune destul de vag la prima vedere are o expresie bine cunoscut la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar,endocrin i nervos. Dar exist o expresie a macanismului de aprare atât la nivel emoional cât i la nivel mental subforma unui tot înalt sistematizat care funcioneaz unitar i coerent aprând organismul în cea mai bun manier posibil i în orice moment. Funcia mecanismului de aprare este s protejeze regiunile interne cât i pe cele psihice
înalte i spirituale ale organismului.
Acest mecanism de aparrare face parte dintr-o structur energetic a organismului, un fel de câmp elecrodinamic pecare vechii homeopai au denumit-o, în mod arbitrar ³fora vital´. În paragraful 9 din Organon,Hahnemanreferindu-se la acest for vital, afirm c dinamismul (energia) care anim corpul material (sau anatomic)coordoneaz toate funciile vitale i prile organismului i le menine într -o admirabil armonie astfel încât minteas poat aciona pentru atingerea scopurilor înalte ale existenei.
Corpul omenesc fr aceast structur numit for vital nu poate avea senzaii, funcii i nu se poate autoconserva.Ea rspunde de senzaii, de realizarea funciilor vitale vieii i anim organismul material atât în starea de sntatecât i în cea de boal (paragraful 10 Organon).
Cu alte cuvinte, ea direcioneaz toate aspectele vieii organismului: se adapteaz la influenele mediului, animviaa emoional a individului, îi confer gânduri i creativiti i îl conduce la inspiraia spiritual (Vithoulkas,
tiina Homeopatiei)
James Tyler Kent referindu-se la aceast for vital folosete expresia ³inteligen formativ´, inteligen care estesupus schimbrilor, ptrunzând în substana material, fr a o înlocui, creând ordine în corp, aparinânddomeniului calitii mai degrab decât celui al cantitii, fiind adaptabil i constructiv.
Una dintre expresiile frecvent folosite în legtur cu fora vital este aceea de dinamism. Pentru înelegerea acestuiconcept va trebui s apelm la cunotinele de fizic modern, mai ales cele legate de teoria câmpului, teoriacuantic i teoria relativitilor. Lumea mecanicist clasic a fost bazat pe noiunea particulelor solideindestructibile care se mic în vid. Fizica modern a adus o revizuire radical a acestei imagini. În teoriile câmpuluicuantic clasicul contrast între particulele solide i spaiul înconjurtor este complet depit. Câmpul cuanti c estevzut ca o entitate fizic fundamental, un mediu continuu care este prezent peste tot în spaiu. Particulele sunt maidegrab condensri locale ale câmpului, concentrri ale energiei, care vin i pleac deci nu îi pierd caracterul lor individual i se dizolv în câmpul înconjurtor. Deci, materia este constituit din regiuni de spaiu în care câmpul
este extrem de intens. Ca urmare, se schimb complet aspectul realitii.Adic materia i energia sunt completinterschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabil. Deci, fora vital este o structur a organismuluidotat cu inteligen care anim organismul omenesc i poate fi asimilat cu un câmp analog celui electromagnetic.Materia i energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Acest câmp este în interrelaie cu particulele carese influeneaz unele cu altele prin schimbri i micare. Aceste relaii sunt definibile prin oscilaii i relaii.Din punct de vedere al unui observator extern micarea particulelor poate fi descris ca o und.
Viteza de propagare a acestor unde este dependent de tipul de substan în care se deplaseaz. Exist 3 parametriicare definesc forma undei:
Frecvena vibraiei este descris ca numr de unde sau cicli/ unitatea de timp. Conceptul de frecven a vibraiei esteîneles imediat dac ne gândim la notele muzicale. Amplitudinea este o msur a forei efective care este coninutîn und. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât fora coninut în und este mai mare. Considerând fora vital aorganismului uman în termeni de vibraii electroinamice, aceasta la rândul ei poate fi caractrizat de o frecvenvibratorie i de o anumit amplitudine. Fiind un sistem atât de complex, vibraia rezultant se modific în timp cafrecven i amplitudine în interrelaie cu mediul înconjurtor.
Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeaz legilor i prin cipiilor care seaplic tuturor câmpurilor, cum ar fi principiile rezonanei, armoniei, reîntrii i interferenei.
Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic, primul eveniment care se produce este o abatere afrecvenei de vibraie a planului dinamic. Pân la un anumit prag al forei stimulului fora vital poate face faacestor stimuli fr modificri vizibile. Peste acest prag care este strict individual, fora vital sau planul dinamic prin componenta sa numit mecanism de aprare, va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome aleuneia dintre cele trei niveluri.
În paragraful 11 din Organon, Hahneman menioneaz c atunci când o persoan se îmbolnvete, aceast forvital prezent peste tot în corp este în mod fundamental perturbat de influena dinamic a unui agent nociv;aceast perturbare a forei vitale ducând la apariia simptomelor dezagrabile cu apariia unor procese injurioase pecare le numim boli.
Pentru a se produce o modificare în frecvena de vibraie a forei vitale, trebuie ca dinamismul agentului patogen saib o frecven de vibraie corespunztoare cu a organismului, i totodat s fie depit o anumit ³amplitudine prag´. Interaciunea cu fora vital va duce la o modificare a frecvenei acesteia ceea ce duce i la modificareasusceptibilitii organismului, adic aceeai for vital nu va mai putea interaciona (ca nivel energetic vibratoriu)cu ageni patogeni care au aceeai frecven vibratorie cu cea a primului stimul. Ca urmare infecta rea cu un anumitvirus ferete de infectarea cu virusuri similare. Îns poate duce prin modificarea frecvenei vibratorii a forei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecvene vibratorii mai joase. Un efect similar de coborâre a frecveneivibratorii îl poate avea o intervenie terapeutic supresiv (gen tratament antibiotic).
Principiul rezonanei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de baz (vibratoriu) la un anumitmoment. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face stri patologice corespunztoare unui alt nivelenergetic. De exemplu, pacienii cu SIDA sunt imuni la infecii gonococice, sau pacienii cu psihoze nu fac gripdecât foarte rar. Deci o persoan de pe un anumit nivel nu va face o anumit boal fie pentru c este prea bolnav,având o frecven a vibraiei corespunztoare unor nivel mai profunde de rezonan, fie este prea sntoas cu o
frecven a vibraiei superioar. Deci, cu cât o persoan este mai psihotic cu atât este mai puin posi bil s fac o boal acut. S-o observat în anumite clinici de psihiatrie c bolnavii care fceau boli acute (gripe, pneumonii) aveauo luciditate mental foarte bun care disprea imediat ce se vindeca boala acut.
Un oc sau stimul poate aciona fie fizic fie emoional, fie mental, cu condiia ca organismul s fie susceptibil lafrecvena vibratorie a stimulului. Stimulul poate fi un oc emoional, o epidemie de grip sau o suprasolicitaremental. Dac stimulul este suficient de puternic fora vital va duce la apariia simptomelor ca mecanism deechilibrare.
Fora vital care are îns calitatea de inteligen va prefera s produc simptome pe un nivel cât mai periferic alorganismului, va prefera în msura în care este posibil (depinzând i de susceptibilitatea înnscut) s manifestesimptome în planul fizic cât mai periferic, adic la nivelul pielii sau mucoaselor. Este ca o cetate asediat careîmpinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic sim de aprare.
Dac prin metode supresive (ce nu cresc frecvena de vibraie a organismului) forei vitale nu i se permitemanifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic), vor fi împinse manifestrile ctre un nivel mai profund fie fizic (un organ mai important- vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dup supresia timp de ani ascurgerilor vaginale), fie emoional (o fobie, o depresie, stare de anxietate), fie mental (tulbururi de memorie,concentrare).
Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecvenei actuale de vibraie a organismului va duce la producereaunei boli artificiale iniial (agravarea) cu creterea ulterioar a frecvenei de vibraie i dispariia simptomelor iimplicit a bolii.
Asemenea influene benefice pot s apar virtual în orice tip de terapie dar în majoritatea se produec accidental pentru c nu sunt repectate principiile prin care frecvena de rezonan a agentului terapeutic s se potriveasc cu ceaa bolii. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvat.
Medicul homeopat va deduce nivelul forei de vibraie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezint pacientul. Totalitatea acestor simptome reprezint cea mai bun soluie pentru organism pe care fora vital le -a putut manifesta în direcia echilibrrii agersiunii. Ca urmare, cooperearea cu fora vital, cu încercarea ei deechilibrare, va duce implicit la întrirea ei ca modificare a frecvenei ei vibratorii. Cooperarea se face în homeopatie prin înelegerea totalitii simptomelor i administrarea unei subst ane sau remediu care produce la un organismsntos aceleai simptome, adic are aceeai frecven vibratorie.
* * * * * * *
Dr. Ileana RINDASU ± note de curs
CONSULTATIA HOMEOPATICA IN CAZURILE CRONICE
IMPORTANTA EI IN ALEGEREA REMEDIULUI COR ECT
MOTTO:
³Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica´
S. Hahnemann
Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste
Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic
Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala
Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) -Dr. P. Schmidt
De asemenea, medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti cei lalti pacienti care au aceeasi boala
Anamneza se studiaza sub 2 aspecte
Cum se pun intrebarile
Cum inregistram informatia obtinuta
Cateva sugestii importante
n 1.- Homeopatul trebuie s aiba o minte ³fr prejudeci´
In acest fel, ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomelede la bun inceput ca apartinand unui remediu anume.
n 2. - O atitudine de ³înelegere a problemelor pacientului´,
indiferent de ce natur ar fi ele, il va încuraja pe acesta s vorbesc liber, în acest mod oferindu-ne informaianecesar pentru o bun prescripie. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat.
Despre sala de ateptare i interiorul cabinetului
O sal de ateptare prietenoas poate liniti pacientul.
Un interior plcut al cabinetului (un decor armonios, estetic) poate avea acelai efect.
Despre pacient
Uneori, putei înva ceva din modul în care acesta stabilete programarea (de ex. anumii pacieni vor o programareurgent, ³chiar astzi dac se poate´).
n Trebuie s observai cum se aeaz pacientul, cum se plimb, cum se ridic de pe scaun, cum merge i cum esteîmbrcat. Putei obtine informatii importante din aceste observaii (de ex. anumii pacieni vor intra înaintea Dvs. încabinet).
n Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei
Prima parte a anamnezei
n Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui, fara a fi intrerupt deloc.
n Dupa ce ³anamneza spontana´ a luat sfarsit, incepe ³anamneza dirijata´ de intrebarile homeopatului
SCHEMA ANAMNEZEIDIR IJATE - cuprinde mai multe intrebari
n Trebuie evitate intrebarile directe, la care se raspunde prin da sau nu
n Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul
n Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative
n Se respecta principiul intrebarilor deschise
CHESTIONARUL HOMEOPATIC
Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi : Pierre Schmidt,Margaret Tyler, Jahr,Close si chiar de catre celebrul J.Tyler Kent.
Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan, V. Ghegas
Homeopatul începtor trebuie s aib aceast schem pe birou, în timpul consultaiei.
n Este important de tiut care este situaia familial a pacientului. Are un partener? Este cstorit, necstorit,divorat? Locuiete singur sau împreun cu alii? Are copii?
n Situaia social a pacientului este important, de asemenea. Care este ocupaia sa de baz? Care sunt activitilesale de timp liber?
n Cu toate aceste informaii în minte, este uneori mai uor s înelegem câteva din problemele pacienilor. Ne permite s înelegem mai bine situaia de via a pacientului nostru, sau s punem întrebri mai precise referitor laexperiena pacientului.
Lista de intrebari
n 1. Care este cea mai important acuz i care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va întreba despremodaliti (de când, care este cauza, poziia, extinderea, ce o agraveaz, ce o amelioreaz?)
n 2. Care au fost afeciunile anterioare? (APP)
n 3. Sunt afeciuni care se întâlnesc frecvent în familie? (AHC)
n 4. Este sensibil la vreme sau temperatur? Suport bine cldura sau frigul, s e înclzete repede: în pat, în
sufragerie, la soare?
n 5. Cum este somnul? Se petrece ceva special în timpul somnului? Are o poziie fix pentru a adormi?Scrânete din dini? Saliveaz?
n 6 . Cum este apetitul? Este ceva pe care pacientul îl dorete sau pentru care are aversiune?
n 10 . Are probleme cutantate? Întrebai dac a avut erupii cutanate, transpiraie, probleme cu unghiile i prul?
n 11 . La femei: exist probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi (APF)
n 12 . Cum este energia sexual?
n 13. Are frici? Dac nu sunt menionate spontan trebuie s întrebai despre teama de înlime, teama de lift,teama de întuneric, de animale (de care), de furtun, de boli, de moarte.
n 14. Mental-emoional: Ce gândete pacientul despre caracterul su? Este închis sau deschis? Îi place s stea
singur sau nu? Plânge uor? Se enerveaz uor? Este sensibil i în ce grad (cerei exemple). Este milos?
n 15. Cum este energia general? Se simte obosit sau în form (fluctuaiile cotidiene)? Cum merg lucrurile laservici? Acas? Cum se simte în general?
Cum inregistram simptomele
n Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul, cu cuvintele lui
n La analiza cazului, vom traduce simptomele in limbajul repertoarului
n Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari
n Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav,pe care le resimte intens si pe
care le enunta clar, fara posibilitatea de false interpretari
n Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate, dupa cum urmeaza:
n - cu o linie, cele clare, intense, dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata
n cu 2 linii, cele de mare claritate si intensitate, oferite spontan
n cu 3 linii, cele de cea mai mare claritate si intensitate, oferite de asemenea spontan (dupaG. Vithoulkas)
n Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului, dar si la consultatiile ulterioare, pentru aevalua pe termen lung evolutia cazului
In incheiere, sa nu uitam ca:
n O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii, dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sausabloane rigide
n Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient.
* * * * * *
CONVOCAREA II-a (16 - 17 decembrie 2006)http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_02.htm
y Modalitati, alternante, concomitentey Aconitum napellusy Dulcamaray Durata de actiune a remediilor
Dr Doina Pavlovschi ± note de curs
MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE
Modalitatile sunt calitati ale simptomelor, agravari si ameliorari, care confera unui simptom, banal prin el insusi,caracteristica individuala.
Modalitatile reprezinta circumstantele psihice, fizice, de ritm, ambianta, pozitie, miscare, aplicatii locale, aporturialimentare, functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul.
Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat,homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui.
Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei.
AGRAVAR I
Conditii atmosferice
Climat:
La mare : kali iod., magn. m., Lues., Natr.mur., Natr.sul ph
Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau siautor de multe lucrari in Homeopatie, printre care ³Therapeutic Pocket Book´ , un R epertoriu in introducerea caruiaavanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor.
Dupa B.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare, primele legate direct de acuze, proeminente, care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu
primele din punct de vedere patologic, care nu sunt alese aleatoriu, ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara intimp si circumstante cu primele = simptome concomitente, care exista sau se petrec impreuna. Sunt simptomele particulare, ciudate despre care Hahnemann spusese : ³aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz, sunt baza prescriptiei homeopatice, pentru ele trebuie gasit remediul similimum´.
Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie, senzatie si modalitati, care adunate formeaza un tot logic =totalitatea simptomelor. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent.La acestea B. adaugasimptomele concomitente, care, de altfel, pot lua forma celorlalte trei elemente. Deseori ele par irationale in cazulrespectiv, totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. Nu sunt deneglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei.
Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom, adicafactorul de diferentiere. R emediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediulsimilimum, cel care vindeca.
Hahnemann : ³de acum, medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptomemorbide identice si nu dupa numele identic al bolii´.
CAZ : barbat care sufera de un tic dureros, un spasm cam la 5 minute interval, durere cu senzatia de tragere denervul trigemen stang, insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. Este agravatde atingere, emotie, vorbit, vreme umeda, noaptea si ameliorat de frictie locala. In antecedente o secretie cronica ani
de zile din urechea stanga, remisa cu tratament OR L cu 8 ani in urma. De atunci au aparut crizele care s-au indesit intimp. Analiza cazului :
Modalitati : < atingere, vorbit, noaptea, emotie, vreme umeda, > la frictie locala
Concomitente : foame apriga, transpiratie in partea superioara a corpului, bufeu de caldura la cap, secretie otica.
In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars., Bry., Calc.c., Caust.,China, Kali c., Merc., Nitri ac., Nux v., Phos., Puls., R hus tox., Sep., Sil., S pig., Staph., Sulphur.
In urma eliminarii remediilor cu neconcordante, simptomele concomitente avand mare rol in decizie, au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei oticea decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile.
Pacientul a primit Sulphur 1M , odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica, in o perioada de 18 luni a primit 3doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor.
BIBLIOGRAFIE
Allen T.F. Boenninghausen¶s Therapeutic Book, Introduction by R oberts H.& Wilson A. B. Jain Publishers NewDelhi India 1993
EncyclopedieMedico-chirurgicaleEditions Tehniques Paris
Synthesis 7 B. Jain Publishers New Delhi India 1997
Vannier L & Poirier J. Precis deMatiere MedicaleHomeopathique Doin Ed. Paris
=================================
Dr. Ioan Teleianu - note de curs
ACONITUM NAPELLUS (Acon.)
Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice, având câteva caracteristici,în funcie de manifestrile sale clinice dominante, i anume: un debut brusc, violent, impresionant, în strile acute,cu o nelinite i agitaie dus uneori la extrem i cu mare fric de moarte, sau, în formele cronice, o excesiv
excitabilitate nervoas exteriorizat prin crize de un dramatism aparte, pe fond anxios, care înglobeaz variate fricii temeri, îngrijorri fulminante, adesea declanate sau puse în legtur cu urmrile unui eveniment nefast (unaccident, un cutremur, o boal, un oc, o spaim, etc.), amplificate i întreinute apoi de stresul cotidian, de diverseleîntâmplri, de relatri prpstioase i închipuiri sau griji, etc., care fac ca pacientul s intre extrem de uor în panicdin orice, o panic nemiloas care îi face viaa nefericit, neregsind decât cu greu i nu totdeauna pentru mult timp,linitea i tihna pierdut.
Dei eficiena remediului este cunoscut mai mult din rezultatele excelente ce se obin în afeciunile acuteinflamatorii, ce pot apare la orice organ i care debuteaz rapid, zgomotos i cu mare agitaie, cauzate de expunereala intemperii, respectiv la aer rece i uscat, Aconitum este, în fapt, principalul remediu al anxietii i fricilor cronicei se pare c va deveni i mai actual pe msur ce societatea modern devine tot mai trepidant, stresant i implicitmai anxiogen ; nu rareori tablouri clinice de nevroz anxioas care au aprut în forma lor pregnant destul de
târziu, având îns legtur cu o spaim sau sperietur din trecut, dar pstrat de ani de zile latent în mintea pacientului, s-au rezolvat cu acest remediu, administrat în diluii foarte înalte de homeopai cu experien.
Ca psihism, este vorba de persoane extrovertite, blânde (simpatetice), cu dorin de companie, impresionabile,care se nelinitesc îns uor de necazurile celor din jur, devenind sperioase i agitate. Au o dispoziie care variazuneori de la o or la alta, cu alternane, o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare, precumi o vdit versatilitate de spirit.
Tipologic, remediul convine indivizilor cu stenicitate pronunat, robuti i pletorici, la care sensibilitatea la boal, instalarea rapid i mai ales acuitatea, dramatismul tabloului clinic, acea degringolad general ce se
instaleaz i stpânete reaciile i acuzele unui pacient cu o aparen atât de viguroas, apar de -a dreptulsurprinztoare. Tot surprinztoare este i profunzimea efectului, adesea devastator, al strilor cronice anxioase nunumai asupra psihicului ci asupra economiei întregului organism al pacientului, care terorizat de panici i frici, prsit de tria i echilibrul su emoional, nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boal, apareanorexia psihic, nu mai asimileaz, slbete, i firesc, îi amplific temerile i devine tot mai sigur c suferina saeste fr speran de vindecare, apelând disperat la tot mai muli medici, dar rmânând cu convingerea sa ferm,dominant, aprut înc de la declanarea bolii, c va muri curând. Practica unor medici pledeaz, în tratarea unoradin aceste forme, pentru asocierea Aconitului cu alt remediu, de regul Arsenicum album.
Simptome dominante:
- indiferent de felul, varietatea, localizarea sau intensitatea simptomelor, ceea ce iese în eviden în modul cel mai pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoas, exprimat prin modalitatea de apariie a acestora, aceaapariie invaziv, brusc i violent, ce poate configura rapid un tablou clinic acut, impresionant, în orice aparat sau
sistem al organismului (de pneumonie, nevralgie, infarct, oc, spasm cerebral, etc.); cu toate acestea, tulburrileacute ce in strict de remediu sunt doar funcionale, reversibile, fr a exista dovada provocrii unor leziuni, iar durata de aciune este scurt fr periodicitate;- teribila tensiune psihic, agitaie anxioas i neastâmpr, care in de aceeai caracteristic, pe prin plan fiind fricade moarte, confer acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului i sunt însoite de solicitarea insiste nt,nelinitit, de ctre pacient, a unui sprijin medical imediat, pentru a fi salvat ; acesta e atât de speriat i dezndjduitîncât prezice i ora morii sale iminente; o asemenea fric special, intens, poate apare i la femei în timpultravaliului;- frici diverse, chinuitoare, care în formele cronice modific în mod semnificativ psihismul pacientului, i-i rvesc i marcheaz intens viaa relaional, uneori pentru mult vreme; varietateaacestor frici este destul de mare, cel mai des fiind vorba de:
- claustrofobie (spaii închise);- frica de a sta în mulime sau într -o camer aglomerat;
- frica de a traversa strada, mai ales pe aglomeraie;- frica de cutremure, deobicei dup un cutremur;- agorafobie (spaii deschise);- frica de lift;- frica de tunele;- frica de avioane;- frica de veti proaste;- frica de întuneric i de fantome, mai ales noaptea;- frica de moarte, mai ales în timpul simptomelor cardiace;- frica de a se sufoca;- frica de a fi atins;- etc.Este vorba atât de un fond dominat de frici i angoase, exaltate de diferii factori i împrejurri emoionale, cât i deadevrate atacuri de panic, cu episoade repetate, pe faa pacientului citindu-i-se groaza în timpul crizei, tot cu
senzaia de moarte iminent, la care se adaog, obinuit, palpitaii puternice sau chiar violente, aprindere a feei isete de aer ; aceste atacuri sunt mai grave seara, spre miezul nopii, sau imediat dup ce a adormit, când persoana setrezete înspimântat, dup 30-40 minute de somn, situaie ce poate apare deseori în urma unui oc recent, accident,infarct, etc.;
- durerile intolerabile constituie, de regul, debutul suferinelor acute, însoite de psihismul menionat mai sus iavând variate forme de exprimare: furnicturi, înepturi, amoreli, înepeniri, junghiuri, colici, etc., aprândîndeosebi dup intemperii, cea mai frecvent cauz fiind expunerea la vânt rece i uscat, pe orice anotimp;Aconitum realizeaz frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe, boli erup tive febrile, unei congestii pulmonare, pneumonii sau pleurite, a unei nevralgii faciale ? frigore, otite acute, artrite reumatice, cistite,amigdalite, etc.;- orgasmul i eretismul vascular este a doua faet a hiperexcitabilitii ce caracterizeaz acest remediu, alturi de celnervos, ceea ce explic apariia a o serie de simptome frecvente, ca de exemplu:
- faa roie cu piele uscat, atunci când pacientul e culcat dar care devine palid când se ridic în capul oaselor;- mâini calde, cu roeaa zonei palmare i cu picioare reci;- abdomen cald, destins;- cefalee frontal cu senzaia de cap greu;- ameeal când se ridic repede din poziia culcat;- congestie cefalic sau acces de hipertensiune arterial;
- extrem hiperacuitate senzorial: miros extrem de sensibil, fotofobie cu dureri la vederea suprafeelor ce strlucesc(zpad, arc voltaic, etc., de aici utilizarea sa în fotoftamiile alpinitilor i ale sudorilor), sensibilitate la zgomote sa u
la sunete muzicale pe care le simte i în din i sau trecând prin membre, gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele, cuexcepia apei, par amare);- febr inflamatorie, cu cldur uscat, aprut brusc i violent, cu agitaia caracteristic i cu fric de moarte, precedat de frigurozitate, pielea arzând a corpului neiradiind cldura în jur ; febra este însoit de sete intensnumai pentru ap rece;- de altfel i inflamaiile localizate pe mucoase i seroase (gur, nas, ochi, urechi, faringe, laringe, arborelerespirator, intestine, organe uro-genitale, articulaii, etc., sunt preponderent uscate, fr secreii, excreii sau coleciilichidiene;
Alte simptome:
- tahicardie cu anxietate, cu puls plin, dur i destins, însoit de palpitaii violente, cu senzaie de cldur sau arsur,îndeosebi dup o fric, spaim sau o scen impresionant;- angin pectoral sau infarct miocardic acut cu amoreal a braului stâng;
- agravarea general poate apare nu numai pe vreme rece i uscat, respectiv dup expunere la vânt rece i uscat; dar i la lumina soarelui i chiar la cldur, atunci când pacientul devine febril, observându-se i o exacerbare asimptomelor mentale în aceste condiii;- orbire brusc dup spaim sau oc;- faringit sau amigdalit, foarte roii, cu senzaie de arsur, dup expunere la intemperii;- gastrite aprute dup consumul de buturi reci când pacientul a fost supraînclzit;- dorin de pete;- aversiune pentru anghinare (artichaut);- retenie de urin la nou-nscui i la mame, imediat dup natere;- travaliu dificil la natere, mai ales când parturienta are senzaia sigur c va muri;- crup laringian cu tuse seac i sufocant, fiind principalul remediu pentru stadiile iniiale ale crupului;- amenoree la tinerele fete pletorice; suprimarea menstrelor dup o spaim;- comaruri, delir nocturn, vise anxioase, tresriri în somn i insomnii agitate;
Senzaii deosebite,particulariti:
- impresia c gândurile sale vin din stomac i c anumite pri ale corpului sunt anormal de mari;- are impresia c lucrurile pe care abia le-a fcut, le-a fcut în vis;- cefalee frontal cu senzaia de ap fierbinte în interior i de cap care plesnete;- senzaia c toate lichidele au gust amar cu excepia apei;
De notat:
- la Aconitum este proverbial remarca homeopailor privind încetarea aciunii sale i necesitatea recurgerii la un altremediu, în momentul când, în evoluia tabloului clinic febril, aflat sub tratament, apar transpiraia i secreiile, fiindindicate în continuare, cel mai adesea, Bryonia sau Belladona ; marele merit al Aconitului va rmâne acela c,fcându-i efectul su eroic în stadiul grav, de debut, al bolilor respective, totul poate intra în mod ferm, tot aproape
brusc, în defervescen spre vindecare, evitându-se multe din neplcerile complicaiilor ulterioare posibile;- de asemenea trebuie evitatAconitul în febrele din preajma i dup apariia erupiilor, precum i administrarea lui înalternan cu alte remedii;- totodat este bine de tiut c Sulphur-ul este cronicul Aconitului i c, deci, continuarea tratamentului, cu acestadin urm, consolideaz i desvârete rezultatele terapeutice de început ale Aconitului, în bolile acute.
ADDENDA
STUPEFACTIE, ca o betie,intoxicatie: fum de tutun, de la: (Acon.1)|| Turns suddenly red and falls unconscious. Teething child.(C.Hering)
Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat în seam. Simptomul-cheie (agravare din pricina vremii reci,umede) este foarte evident, încât deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau Calcarea carbonica în loc deDulcamara.
Sursa
Planta-arbust ÄDulce-amar´, triete pe marginile apelor, dezvoltarea sa robust fiind condiionat de abundena înap de care are nevoie.
Se folosesc ramurile plantei recoltate puin inainte de inflorire, prin macerare în alcool de 90 grade.
Aciunea general (tropism):
- Sediul de preferin: pielea i mucoasele, în special pielea fin, subire, de pe fa, partea dorsal a mâinilor,axilelor, pliurile articulaiilor, etc. pe care apar iritaii, roea, eroziuni i diverse erupii ± agravate de contactul cuapa rece, putând apare secreii abundente i respingtoare.
- Sistemul limfatic, ca i esutul fibro-muscular, sunt puternic interesate, determinând celebrele acuze dureroasede tip reumatismal, specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed;
- Sistemul nervos care explic numeroasele sale simptome de depresie;
- Parenchimul renal, confirmat de numeroase observaii de toxicologie.
Caracteristici:
- Constituie i tip: pare s prefere persoane tinere, cu piele delicat, de constituie limfatic, care rcesc uor,mai ales dintre cei cu fire agitat i iritabil, Ali autori gsesc c pacientul este în general robust, solid i dominator dar foarte friguroi i sensibili la cea mai mic schimbare a timpului.
- Este unul din medicamentele celebrei constituii hidrogenoide a lui Grauvogl, din care mai fac parte iremediile: Natrum sulfuricum; Thuja, Causticum, Nux moschata, R hus toxicodendron, etc.
Modaliti:
Lateralitate : stânga, mai ales.
Agravare:
- umiditate;
- frigul umed;
- timpul ploios;
- schimbarea brusc a timpului (de la cald la rece i umed), respectiv la finele verii, toamna, cu zile calde inopi reci i umede; Alte remedii sensibile; Aranea diadema, Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica (mai ales latopirea zpezii), Natrum sulfuricum, Nux moschata, R hododendron, R hus toxicodendron.
- Agitaie mental, cu lipsa poftei de munc i impulsie la mânie (furie);
- Nelinite în legtur cu familia;
- Dominator în familie i preocupat de problemele familiei;
- Mare nerbdare, dorin nerbdtoare de un obiect oarecare pe care-l arunc cu furie dup ce l-a obinut(Chamomilla, Cina, R heum, Staphysagria)
- O oarecare stare de confuzie mental, cu dificultarea de a gsi cuvântul potrivit, în timpul vorbirii.
- În timpul întrevederii cu medicul discuia se axeaz în jurul grijilor i neajunsurilor pacientului legate defamilie. E dificil s îl întrerupi pe pacient din aceste divagaii pentru a -l face s vorbeasc de propriile probleme desntate.
- Somnolen cu frecvent cscat în timpul zilei i insomnie i somn agitat, cu vise înfricoetoare.
Cap
- Cruste groase brune glbui pe pielea capului, pruriginoase, sângerând cu uurin, putând duce la cderea prului;
- Dureri de cap surde, presive spre exterior, însoite de stri de lâncezeal, senzaie de frig general cu cldurcefalic i greuri;
- Durerile se accentueaz la ridicarea din pat si se amelioreaz culcat;
- Ca localizare pot apare oriunde dar prefer zona occipital i ceafa; Ele au caracterul cunoscut al durerilor reumatismale, influenate de vremea rece i umed.
- Ameeli (vertij) dimineaa la sculare, cu stare de slbiciune i tremurturi (Bryonia, Lycopodium).
Ochi
- Iritaie conjunctival, conjunctivit, ptoza pleoapei superioare ± acuze legate de condiiile atmosferice
specifice remediului;
- Pupile alternativ dilatate i contractate;
- Ochii sunt extrem de sensibili la lumin, care se irit i inflameaz uor.
Urechi
- Dureri nocturne cu greuri i zgomote (acufene);
- Catar al urechii medii, agravat sau întreinut de vreme rece i umed.
- Obstrucie nazal dup contactul cu frigul rece, dup ploaie, cu dorina de a respira aer cald;
- Coriz uscat, dup expunerea la frigul umed, cu senzaia astuprii narinelor;
- ÄBoala de fân´ de la finele lunii August. A prut în circumstanele remediului.
Bronchii i plmâni
- Durere toracic presiv, în special pe partea stâng;
- Durere constrictiv epigastric, în timpul tusei, obligând pacientul s apese puternic cu mâna pe zonadureroas;
- Tuse agravat semnificativ de frigul umed ± precum i tusea seac de iarn sau de toamn, accentuat defrigul umed, extrem de sâcâitoare.
S pate i extremiti
- R igiditate (înepenire) i redoare a cefei, umerilor, dup expunerea la frigul umed, torticolis (Calcarea
carbonica, Lachnantes, Nux vomica, R hus toxicodendron);
- Dureri de spate, în zona renal, ca i când a stat indelungat în poziie fix, aplecat;
- Dureri surde, continui, în membre, sau tracionante, agravate sau întreinute de frigul umed, seara înaunte demiezul nopii i în repaos, ameliorate de micare;
- Dureri reumatismale, mai degrab musculare, decât articulare, însoite de senzaia de frig, survenind sauagravându-se de timpul friguros i umed.
Piele
- alergii i afeciuni herpetice, aprute în locuri cu pielea fin i delicat, dup frig umed;
- Prurit agravat de frig;
- Placarde eruptive, cu scuame umede, cu prelingeri, dup grataj, agravate de apa rece i de atingere;
- Erupii umede pe fa, prile genitale, mâini, etc. (Graphites, Croton tiglium,Hepar sulfur, Calcareacarbonica, Mezereum, R hus toxicodendron, etc. )
- Veruci largi i netezi pe fa i partea dorsal a mâinilor;
- Adesea pot fi atini ganglionii gâtului, axilari i inghinali, mrii de volum, dup frigul umed sau ploios.
Se înrudete cu Natrum sulfuricum, prin releul umiditii i tendina astmatic i diareic, precum i cu Thuja pentrumanifestrile cutanate.
================================ Dr. Ioan Teleianu (traducere si procesare)
DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE
(Tabel comparativ dupa Jahr / R . Gibson Miller)
Jahr R . Gibson Miller Aceticum acidum 14 pana la 20 zileAconit 8, 10, 24, 48 ore in cazurile acuteAesculus 30 zileAethusa 20 pana la 10 zileAgaricus 40 zile in cazurile cronice 40 zileAgnus castus 8 pana la 15 zile in cazurile cronice 8 pana la 14 zileAloe 30 pana la 40 zileAllium cepa 1 ziAlumina Peste 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 60 zileAlumen Durata mare de actiuneA
mbra grisea 40 zile in cazurile cronice 40 zileAmmonium carbonicum 40 zile in cazurile cronice 40 zileAmmonium muriaticum 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zileAnacardium 30 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zileAngustura 2 pana la 4 zile 20 pana la 30 zileAntimonium crudum 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 40 zileAntimonium tartaricum 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zileA pis mellifica 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic.Argentum foliatum 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. (metallicum) 30 zileArgentum nitricum 50 zileArnica montana 12 zile in cazurile cronice 6 pana la 10 zileArsenicum album 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 pana la 90 zileArum triphyllum 1 pana la 2 zileAsa foetida 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile
Asarum 15 zile in cazurile cronice 12 pana la 15 zileAurum foliatum 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 60 zileBaptisia 6 pana la 8 zileBaryta carbonica Mai multe saptamani 40 zileBelladonna 4 pana la 5 zile in acut. 60 zile in cazurile cronice 1 pana la 7 zileBerberis mai multe saptamani 20 pana la 30 zileBismuthum 50 pana la 40 zile 20 pana la 50 zileBorax 30 zile in cazurile cronice 30 zileBovista 50 zile in cazurile cronice 7 pana la 14 zileBromium 20 pana la 50 zileBryonia 1 pana la 5 zile in acut. 30 zile in cazurile cronice 7 pana la 21 zileCactus 7 pana la 10 zileCaladium seguinum 50 zile 50 pana la 40 zileCalcarea carbonica 50 zile in cazurile cronice 60 zileCalcarea phosphorica 60 zileCamphora Cateva minute 1 ziCannabis sativa 2 pana la 5 zile in acut. 14 pana la 20 zile in cazurile
cronice1 pana la 10 zile
Cantharis 20 zile in cazurile cronice 50 pana la 40 zileCapsicum 20 zile in cazurile cronice 50 pana la 40 zileCarbo animalis 40 zile in cazurile cronice 60 zileCarbo vegetabilis 40 zile in cazurile cronice 60 zileCausticum 50 zile in cazurile cronice 50 zileCepa allium 1 ziChamomilla vulgaris Cateva zile 20 pana la 50 zileChelidonium majus 7 pana la 14 zile
China 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zileChininum sulfuricum 40 zile in cazurile croniceCicuta virosa 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 55 pana la 40 zileCimicifuga 8 pana la 12 zileCina 14 pana la 21 zile 14 pana la 20 zileClematis erecta 45 zile in cazurile cronice 14 pana la 20 zileCobalt 30 zileCocculus 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 50 zileCoccus cacti 24 pana la 48 ore in acut. mai multe saptamani in
cazurile croniceCoffea 10 zile in cazurile cronice 1 pana la 7 zileColchicum 50 zile in cazurile cronice 14 pana la 20 zileColocynthis 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 7 zileConium maculatum 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zileCopaïva 10 pana la 12 zileCrocus sativus 7 zile 8 zileCrotalus horridus mai multe saptamani 30 zileCroton tiglium 30 zileCuprum metallicum 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zileCyclamen 14 pana la 20 zileDaphne indica mai multe saptamani in cazurile croniceDigitalis purpurea 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zileDioscorea villosa 1 pana la 7 zile
Drosera 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zileDulcamara 20 pana la 50 zile 50 zileEupatorium perfoliatum 1 pana la 7 zileEuphorbium 50 zile in cazurile cronice 50 zileEuphrasia 20 zile 7 zileFerrum metallicum 45 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 zileFluoricum acidum 10 zileGelsemium 50 zileGlonoïnum 1 ziGraphites 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 50 zileGuaïacum officinalis 20 zile in cazurile cronice 40 zileHelleborus niger 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zileHepar sulfur 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 40 pana la 50 zileHyosciamus niger 8 pana la 15 zile in cazurile cronice 6 pana la 14 zileHypericum 1 pana la 7 zileIgnatia Pana la 9 zile cateodata 9 zilelodum 50 zile in unele cazuri 30 pana la 40 zileIpeca 5 zile cateodata 7 pana la 10 zileKalium bichromicum 30 zileKalium carbonicum 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zileKalium chloricum mai multe saptamani in cazurile croniceKalium iodatum 20 pana la 30 zileKalmia 7 pana la 14 zileKreosotum 4 pana la 5 zile 15 pana la 20 zileLachesis mai multe saptamani in cazurile cronice 30 pana la 40 zileLactuca virosa 24 oreLaurocerasus 6 pana la 8 zile cateodata 4 pana la 8 zile
Ledum palustre 40 pana la 50 zile 50 zileLilium tigrinum 14 pana la 20 zileLycopodium 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zileMagnesia carbonica 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zileMagnesia muriatica 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zileMancinella 30 pana la 40 zileManganum carbonicum 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 40 zileMenyanthes 14 pana la 20 zileMephitis putorius Durata scurta 1 ziMercurius 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 60 zileMercurius corrosivus 20 pana la 30 zileMezereum 10 zile in cazurile cronice 30 pana la 60 zile
Millefolium 1 pana la 5 zileMoschus 24 ore 1 ziMuriaticum acidum 40 zile in cazurile cronice 35 zile Natrum carbonicum 40 zile in cazurile cronice 50 zile Natrum muriaticum 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile Natrum sulfuricum 50 pana la 40 zile Nitrura (kali n.) 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 40 zile Nitricum acidum. 60 zile in cazurile cronice 40 pana la 60 zile Nux moschata 60 zile N
ux vomica 5 pana la 10 zile 1 pana la 7 zileOleander 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zileOpium 24 ore pana la 5 zile 7 zileParis quadrifolia 2 pana la 4 zile 2 pana la 4 zilePetroleum 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 50 zilePhosphorus 5 pana la 5 zile in acut. 50 zile in cazurile cronice 40 zilePhosphoricum acidum 3 pana la 4 zile in acut. 40 pana la 50 zile in cazurile
cronice40 zile
Platina 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zilePlumbum 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zilePodophyllum 10 zilePrunus spinosa mai multe saptamani in cazurile cronicePsorinum 10 pana la 40 zilePulsatilla 4 pana la 5 zile in acut. Mai multe saptamani in cazurile
cronice
40 zile
R anunculus bulbosus mai multe saptamani in cazurile cronice 30 pana la 40 zileR anunculus sceleratus 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 40 zileR aphanus sativus 1 pana la 15 zileR heum 2 pana la 3 zile in acut 2 pana la 3 zileR hododendron 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zileR hus toxicodendron 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 7 zileR uta graveolens 8 pana la 15 zile 30 zileSabadilla 14 pana la 21 zile 20 pana la 30 zileSabina 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zileSambuccus 5 pana la 4 ore. Actiune mai lunga in cazurile cronice 1 ziSarsaparilla 55 zile in cazurile cronice 35 zileSecale cornutum 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zileSelenium. 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 40 zileSenega 35 zile in cazurile cronice 50 zileSepia 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zileSilicea 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 40 pana la 60 zileS pigelia 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zileS pongia tosta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zileStrontium carbonicum 40 zileSquilla maritima 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 14 pana la 20 zileStannum metallicum 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 35 zileStaphysagria 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 25 pana la 50 zileStramonium 24 oreSulfur 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 60 zileSulfuricum acidum 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zileTaraxacum 14 pana la 21 zile
Tellurium 50 pana la 40 zileTeucrium marum 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zileTheridion 10 zileThuya 40 zile in cazurile cronice 60 zileValeriana 5 pana la 10 zile 8 pana la 10 zileVeratrum album 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zileVerbascum 4 pana la 5 zile 8 pana la 10 zileViola odorata 2 pana la 4 zile 2 pana la 4 zileViola tricolor 8 pana la 15 zile 8 pana la 14 zileZincum metallicum 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile
Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai multi factori :
Natura intrinseca a remediului
Similitudinea remediului
Dilutia (potenta)
Criterii clinice
CONVOCAREA a III-a (27-28 ianuarie 2007)http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_03.htm
y Homeopatie si biotipologie. constitutii.y R emedii frecvent indicate in traumatisme (materia medica)y Tratamentul homeopatic in traumatisme (terapeutica)y Miasmele in homeopatie (generalitati)y Miasma psoricay Sulphurusy Psorinumy Sulphurus iodatum
HOMEOPATIE SIBIOTIPOLOGIE. CO NSTITUTII.Dr Doina Pavlovschi - Note de curs (27-28 ianuarie 2006)
HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE
Confucius ± sfat dat printului Ling :´Puneti în ordine denumirile. Cand denumirile sunt incorecte, rationamentelesunt incorecte´.
Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala, tendintelefiziologice si comportamentul psihic.
Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic.
Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament.
Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot conduce lao inclinatie spre o anumita morbiditate.
Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. ) evolueaza dupa varsta.Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice, psihice sitendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern.
Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma .
Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune.
Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere
ereditara constitutia.
Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice
Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara ca racterelor proprii ale bolii. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic.
Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante , endo sau exogene, caretransforma, impreuna cu boala, omul sanatos în om bolnav.
Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce, ca predispozitie, la un modde reactie specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercareaunei profilaxii. Deci interes diagnostic, pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii.
Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se prescrieun remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogeneziaremediului.
ISTOR IC
Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant, apa, foc si aer cu cele 4 stari : uscat,umed, cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic, sanguin, bilios si atra biliar sau nervos. Elspunea : Ätrebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala´.
Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei.
Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral.
Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic.
Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic.
Kretschmer, psihiatru, a descris tipurile somato-psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic ixotimic.
Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton
Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice :
- carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari deexcretie
- hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie.
- oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si afanerelor.
Morfotipologie homeopata
Nebel, elvetian si Leon Vannier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuriconstitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si fluoric, reflectate n policrestele Calcareacarbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism siluetism. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa, in sensul ca, pe langa un fond de caractere comu ne, se poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice , care sunt sarurilediferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile evolutive.
El distinge 3 constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul neutru care poateevolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se gaseste tipul carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric.Constitutia fluorica este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principaledand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. Singura combinatie imposibila este cea carbo -phosphorica.
ÄCu toate c aceste clasificri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din homeopatia
hanemanniana, ele capt un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective, aducând i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere în practica homeoterapic, pe stadii evolutive, a patologiei. » (Dr.Ioan Teleianu)
· muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala în hiperext ensie unghi usor inferior la 180 grade în artic.cot, genunchiA p. buco-dentar :· dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb-galbui, rare carii,· radacini mijlocii si paralele,· ligament alveolo-dentar solid,· arcade circulare, regulate,· bolta palatina rotunjita,· ocluzie perfecta
Fiziologie si tendinte patologice
Armonie fiziologica, echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata.
Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu congestii active arteriale sivenoase acute localizate : piele ± furuncule, eczeme, mucoase - hemoroizi, seroase ± reactii artritice, saugeneralizate : HTA, alergie.Mentalitate
Dorinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu judecata, obiectiv, dinamism sioptimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu Äself control´ si incredere în sine.
Tipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv.Examene complementare
Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici.
CO NSTITUTIA CARBO NICA
Morfologie
Aspect general : talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat înlargime, fata sferica, lunara sau în para, abdomen important, atitudine hipotona în copilarie, rigida la adult, mersregulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si precise
A p. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga, rotunjita, segmente scurte, maini scurte, patrate, carnoase, moi, picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult
în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot, genunchiA p. buco-dentar : dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente, ligament dens sisolid, arcade eliptice si largi, bolta palatina rotunjita, ocluzie aproape perfecta
Fiziologie si tendinte patologice
Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult.
Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiuastenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal, hipotiroidie de fond si hipogenitalism.
Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente scleroase,neuroartritism,HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie, boli de nutritie ± diabet, guta, artroze.
Friguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate (hidrogenoid)Mentalitate
Domina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil.Doreste liniste, pace, ordine. Este econom, un realizator metodic cu rationament de bun simt, perseverent, vorbeste putin, doar ce stie.
Tipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv.Examene complementare
Aspect general : talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si aplatizatdinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, dar aplecata în repaus, mers suplu si gratios, rapid siusor, gesturi suple, expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva,exteriorizari zgomotoase
A p. locomotor : craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante, cu degetesi unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si articulatii hipotone culaxitate moderata, rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot, genunchi,
A p. buco-dentar : dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice radacinilungi si paralele, ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa, bolta pa latinaalungita, ocluzie imperfecta
Fiziologie si tendinte patologice
Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare, tendintala demineralizare celulara.
Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie, hipertiroidie,hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala.
Tendinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica ce
accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de substanta tisulara.
Boli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile.
Instabilitate termica : frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig.
Decalcifiere osoasa. Artrite.
Mentalitate
Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate, tendinta la exaltare si deprimare rapida, hipersensibilitate imaginativa si
afectiva, mai mult intuitiv decat rational, mai mult visator decat realizator. Distrat, boem, sentimental si superficial.Are oroare de ordine si disciplina, nu are rabdare.Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata, in cursul unei perioade de exaltare. Nu rezista la efort, cade in depresie, suicid.
Tipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase.
Tipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sail poate duce la sinucidere.
Aspect general : variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudinedezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi dezordonate, stangace, inutile, actiunivariabile si paradoxale, imprevizibile
A p. locomotor : asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi, triunghiularesau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara,
elastopatie, în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot, genunchi.
A p. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie inferioara, bolta palatina foarte ogivala, asimetrica,ocluzie foarte defectoasa.
Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile.
Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeazaexcavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar îi anima ritmul de viata, agraveaza decompensarea sulphuricului.
Mentalitate
Instabilitate si paradox. Indecis, dezordonat, agitat. Nu are continuitate în actiuni, capricios, în miscare continua, cunevoia de schimbare.
Tipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade just print r-undeosebit simt de observare si intelegere.
Tipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu tendintala perversiuni sexuale.
CO NSTITUTII MIXTE
Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior.
REMEDII CO NSTITUTIO NALE
Carbonic : Calc. c. , Magn. c. , Kali c. , Natr. c. , Baryta c. , Ammon. c. , Carbo anim. , Carbo v.
Sulphuric : Sulphur ± gras : Calc. s. , Hepar s. , Magn. s. , Kali s. , Natr. s. , Bar. s. , Sulph. ac.
slab : Calc. mur. , Magn. m. , Kali m. , Natr. m. , Ammon. m. , Mur. ac.
Bilios : Lyc. , Iod. , Nux v. , Nitri ac. , C hina,Bry. , Act. rac. si altele
Nervos : Natr. mur. , Sepia, Alum. , Arg. nitr. , Conium, Caust. , R hus tox. si altele.
MIASME
Cele 3 miasme hahnemaniene ± psora, sicoza si luetismul, descrise în ÄBolile cronice´ plus alte 2 miasme noi ± tuberculinismul si cancerinismul.
PSORA
Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice, atasate unei patologii predominante, scabia. Caracteristici dupa Hahnemann :
- la inceput boala generala si interna
- aparitie secundara de semne cutanate, care tratate duc la metastaze morbide, la disparitia semnelor cutanate si laalternante morbide, deplasari pe alte organe.
Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi laagresiuni patogene cunoscute sau nu.
Caracteristici :
- tendinta la recidive
- alternante morbide cutaneo-mucoase
- ameliorare generala prin eliminari- diaree, transpiratie, menstra, etc.
Clinic : - alternanta de stari stenice si astenice, de euforie si anxietate
- tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie, pusee hemoroidare
- tulburari eliminatorii genito-urinare
- tulburari alergice respiratorii
- tulburari cutaneo-mucoase
Etiologie : nu numai scabia, infectiile cronice virale, ereditare sau/si castigate si altele.
Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice.
SICOZA
Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia devegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos, verucos, etc, mai ales pe organele genitale, putand fi sau nu asociatecu gonoree. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea ± Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani.
Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana, a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare, la staza, incetinire a eliminarilor centrifuge.
- infiltrare hidrica si adipoasa : palid, buze groase, facies Äbouffi´, piele lucioasa si grasa, infiltratii ale 1/3inferioare a gambelor mai ales seara
- secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare
- incetinirea tranzitului intestinal si oligurie, congestii hepato -biliare
- tulburari ale fanerelor : unghii casante, deformate, par rarefiat, fragil
- mana sicotica (Michaud) : unghii casante, striate, dedublate, cu disparitia lunulei, iar pe dosul mainii veneaccentuate si pete melanice.
Etiologie : gonococia, mai ales cea recidivanta
vaccinari repetate, seroterapie
poliinfectii, mai ales colibacili, bacili tifici si paratifici
politoxicoza ± toate noxele moderne
Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei
LUETISM
Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia decomplicatii secundare cu caracteristicele :
- mod reactional fiziopatologic centripet
- formare de leziuni ulcero-necrotice
- procese tisulare cu tendinta sclerogena
Clinic : - labilitate neuro-senzoriala si emotionala
- hiperalgii ± dureri liniare nocturne
- morfologic asimetrie
- anomalii dentare
- hiperlaxitate ligamentara
- piele uscata si crapata, unghii subtiri, par rar
hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate
- digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata matinala, ficat gros,sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrulstang
- cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale
Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele
BIBLIOGRAFIE
Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983
Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie EdituraMedicala Bucuresti 1983
EncyclopedieMedico-Chirurgicale Editions Techniques Paris
Hahnemann S. The chronic diseases
Julian O. A. A bregee d`homeopathie Ed. Masson 1981
Little D. Les miasmas Homeopathy on line
Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980
Zissu R . Matiere Medicale homeopathique constitutionelle
** ** **
REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA)
Dr. Ileana Rindasu ± note de curs (27.01.2006)
TRAUMATISMELE I N HOMEOPATIE
ARNICA MO NTANA
(Carul zânelor, Carul pdurilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte )
Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina.
Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantareaei toamna.
Descriere:
Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie -maronie inexterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o
floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescentelaterale situate dedesubt.
Plansa 1
Parti utilizate
Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori.
Compozitie chimica
Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare.
R adacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina.
Farmacologie ( fitoterapie )
Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagideschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese.
Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de florisedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere.
Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor.
Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii.
Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia.
Toxicitate
Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l -te ), este toxica, producand ameteli,tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive.
Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas )
Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sauemotional sau mental.
Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotionalcum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara.
Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nuvrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase.
Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensivaexprimata prin ³ Nu te apropia de mine!´ fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( R uggeroDujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; oalta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape seobserva ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca
Arncae).
Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii:
In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact preaapropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il maivrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ).
Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ).
In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul binecunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea deconsolare, reactioneaza cu agresivitate.
Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atinssau penetrat.
La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal.
Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte originea in socurilew anterioare provocate de o spaima,suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotitede senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa.Aceste stari pot sa apara in urma unuiaccident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis).
In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poateconcentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise.
Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau celdin accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ;vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat.
Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: ³ Nu am nevoie de tine,nu vreau medicamente!´
Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la stareainitiala, uneori inainte de a termina propozitia.
Sugarul Arnica
Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau pi cioarele. Plange in somn, maiales dupa ce a mancat sau dupa tuse.
In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte.
Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati
Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite deextravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut.
Contuzii, luxatii, entorse
Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida
Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin
Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga
Kent : ³ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, dacaisi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.´
Miros putred de oua stricate al secretiilor (amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ).
Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm, florile sale galbeneau 4- 5 petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte.
Foarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului conjunctiv; in afectiuni reumatice.
In antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mijloc anticonceptional si abortiv.
In folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta gratiei( divine), denumire sub
care o gasim intr-un monolog al Ofelii, in Hamlet.
Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor(A borinina, Graveolimina, Skimianina), iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea.
Planse
Caracteristici
Cea mai importanta caracteristica; senzatia teribila de intepeneala (redoare) resimtita in muschi si tendoane.
Stare mentala :
- Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret
- Alteori; plin de remuscari
- Anxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, mai ales i n timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit
Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa
Aspecte generale, modalitati
- Oboseste usor, agravat de exercitii fizice
- Intepeneala in tot corpul
- Agitatie
- Dureri pe partea pe care se sprijina
- Traumatisme ale tesutului conjunctiv, tendoanelor si periostului
- in pozitie culcat ( desi uneori, se agraveaza, mai ales durerea )
- daca isi misca memrele sau intregul corp
Cateva simptome locale caracteristice
Ochi :
Afectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefalee; senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii,mai ales dupa o munca migaloasa
Eye, pain, reading while; sewing while; exertion of vision from
Gastro-intestinal ;
o Constipatie, cu efort de defecatie ineficient
o Prolaps rectal inainte de scaun (R ectum, prolapsus, stool before)
Extremitati :
o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare
o Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala
o Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara
o Bursite si tendinite acute post-traumatice
o Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii
o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de ex.lanivelul palmelor
o Chisturi sinoviale
R emedii complementare
Calc-phos
Diagnostic dif. ± R hus-tox - intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si umeda,redoarea cefei, leziuni tendinoase.
Indicatii clinice
Artrite, Atacuri de panica, Bursite, Cefalee, Lombalgii, Fibrozite, Leziuni tendinoase, Leziuni ale periostului,Prolaps rectal, Sciatica, Suprasolicitarea vederii, Suprasolicitari musculare.
Plant erbacee peren, cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilelefrunzelor. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre; florile galbene, numeroase, prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. Creste mai ales in zonele de deal sau montane.
Plansa
Farmacologie
Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei.
Antibacterian, antiviral
Antiinflamator
Hepatoprotector
REMEDIUL HYPER ICUM
Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale.
Simptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste ³ impuscaturi´.
Aspecte generale:
Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi,, intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor, limba,ochi )
Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale
Leziuni ale nervilor mari ( ex. ± nervul median)
Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale
Comotie
S pate
Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi, luxatii )
Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere
Extremitati
Dureri in membrul fantoma; cicatrici dureroase
Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor
Comparatii
Ledum, Arnica, R uta, R hus-tox, Nat-s
BELLIS PERENIS
( Bnui, Pscue, engl. - daisy )
Se aseamana mult cu Arnica, desi e mai putin folosit.
Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. ± traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine )
Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase
Dupa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea
Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat
Simptome locale mai importante
A bdomen
Dureri postoperatorii si echimoze
Dureri ale peretelui abdominal la gravide
Torace
Cancer mamar dupa o lovitura sau rana
S pate
Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii, precum si la persoane ce calatoresc mult cuavionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu
Extremitati
Contuzii, cu echimoze si/sau hematoame
Luxatii
Senzatia de redoare si racire a membrelor
A bcese
SYMPHYTUM OFFICI NALE
(Ttneasa)
Planta erbacee perena, cu 5-10 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie-violacee. R izomul si radacinile auculoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate siare efect antiinflamator
A plicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. In fitoterapie, se poatefolosi in aolicatii externe.
R emediul Symphytum
Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englezii numindu-l si ³ repara- oase´ ( bone-setter ).
Aspecte generale
Stimuleaza formarea calusului in fracturi
Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in
Dureri ale bontului de amputatie ( membru- fantoma ), ca siHypericum, Staphysagria, Allium cepa.
- leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflamaii oculare i nazale, cu secreii abundente: secreialacrimar este iritant i vscoas ( iritant apoas : Mercurius) iar cea nazal neiritant (lacrimar neiritant inazal iritant: Allium cepa); ag. de cldur, seara, lumin, amel. de aer rece.
- cu dezlipirea retinei: Gelsemium
- leziuni penetrante:Hypericum, Calendula
Posttraumatic:
- cataract: Tellurium ;
- strabism: Cicuta.
Alte probleme care pot aprea dup traumatisme închise:
- edem testicular dup lovituri: ARN ; Con.; Puls
- avort: Arn; cinnm.; ham.; Puls.; R us-t.; ruta.
- menstruaie: CR OCUS.
- amenoree: Colocynthis.
- cancer mamar: arn.; Bell-p.; calen.; Con. hyper.
2. TRAUMATISME DESCHISE ± plgi:
a. Prin zgâriere, sfâiere, tiere
CALENDULA acioneaz ca antiseptic aplicat local, prevenind infecia, i poate vindeca plgi deja infectate - în potene înalte; are, de asemeni, efect hemostatic i antialgic.
(Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. 5 remedii/ rubric)
MI ND - DELUSIO NS - falling - height; from a 5/1
HEAD - FRACTURES - Skull; of 2/1
HEAD - I NJUR IES of the head; after ± Scalp 1/1HEAR I NG - IMPAIRED - distance - amel. 3/1HEAR I NG - IMPAIRED - noises - amel. 5/1HEAR I NG - IMPAIRED - riding in a carriage - amel. 4/1
NOSE ± LACERATIO N 1/1MOUTH - I NJUR IES - Tongue ± laceration 2/1STOMACH - HEARTBURN - horripilation, with 1/1
BLADDER - I NJURY, operations after 3/1
URETHRA - PAI N - tearing - chill, during 1/1
FEMALE GENITALIA/SEX - CO NDYLOMATA - Uterus ± Cervix 3/1
CHEST - CANCER - Mammae - contusion, from 4/1BACK - WOU NDS, spinal 3/1
EXTREMITIES - FRACTURES - open fractures 1/1
EXTREMITIES - HEAT - Foot - eating; after 1/1
STAPHYSAGR IA ± ca i Arnica, un policrest important ± este remediul de elecie în tratamentul plgilor tiate, cumargini regulate, curate sau cu contaminare minim (anfractuoase i contaminate - Calend. ), cum este i cazul plgilor operatorii; o alt indicaie major o reprezint traumatismele aparatului urogenital.
HYPER ICUM este util în orice tip de traumatism în care este a fectat direct sistemul nervos, inclusiv în plgile penetrante la nivel cerebral, ocular, în fracturile cominutive cu lezarea nervilor , în orice fel de leziune care afecteazo zon bogat inervat etc. S pecific pentru Hypericum este caracterul ascuit, iradiant al durerilor.
b. Prin înepare:
LEDUM ± plgi înepate, infectate, înepturi de insecte sau mucturi de animale (dar i entorse sau contuzii) cuinflamaie, edem, coloraie violacee sau tegumente marmorate (modificrile de culoare persist mult timp) i recicu simptomatologie ameliorat de aplicaii reci ; profilaxia tetanosului tetanigene.
Inepturile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum, Urtica, Hypericum sau Calendula, sau, în cazulunei reacii exagerate, se pot administra i intern :
Ledum ± edem rece , durere amel. de aplicaii reci;
A pis ± inflamaie care se dezvolt foarte rapid cu edem, durere arztoare usturtoare , prurit, culoare roie sau roz itegumente fierbini, amel. de aplicaii reci;
Cantharis ± vezicule cu durere intens arztoare i prurit, amel. de aplicaii reci.
- îneptur de albin: A pis, Arn.; Carb-ac.; Led.; Urt.; /
oc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM
- îneptur de viespe:Arn.; Led.; mez.
Mucturile de erpi: A pis, Ars.; Bell.; Camph. ; Cedr.; Echi.; Euph.; LACH.; LED.; Vip.
B. Ageni traumatizani termici
1. Degerturi:AGAR (dureri îneptoare ca i cum ar fi împuns de mii de ace fierbini sau dimpotriv, reci cagheaa).; LACH.; NIT-AC.; PETR .; PULS.
2. Arsuri:
· uoare- grd I ±II : local Urtica,Hypericum, Calendula i intern Urtica sau Cantharis, care controleaz foarte bine durerea;
· grave: se trateaz întâi ocul cu Arnica, Aconitum, Opium .a
Urtica urens: eritem, dureri îneptoare
prurit
Cantharis: flictene, dureri foarte intense, arztoare( senzaie ca ³de ap clocotit´), amel. de aplicaii reci;
Arsenicum album: leziuni închise la culoare
tent negricioas (flictene, escare, ulceraii, gangren), dureri foarteintense, violente, arztoare ( senzaie ca ³de crbuni încini´), ameliorate de aplicaii calde.
Pentru arsuri care se vindec greu: carb-ac.; Caust
Samuel Hahnemann: ORGANO N OF MEDICI NE ( Ed.Marineasa, Timi oara 1999) pag.186 :
³¡ Tratamentul unor asemenea boli (care se datoreaz doar unei leziuni externe) este lasat în seama chirurgiei, dar
acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care obstacolele externe di ncalea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot fi îndepartate prin mijloacemecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prinefectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie
printr-un bandaj potrivit - ghips. ¡ ´
Bibliografie
- BOER ICK E W., Pocket Manual of Homeopathic MateriaMedica;
- BOR LAND D., Homeopathy in practice;
- CASTR O J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine;
- CLAR K E J. H., The Prescriber;
- GIBSO N Douglas M., Manuel d¶Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. JeanLafeuillade)
Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007
MIASMELE I N HOMEOPATIE
( Noiuni introductive)
Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm, termen plecat din limba greac, semnificând patsau greeal. El pleca de la ipoteza c anumite boli infecioase erau transmise oamenilor de aerul i apa murdrit demiasme. La sfâritul secolului 18, se obinuia s se cread c miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor în rândul populaiei. Hahnemann i-a dat seama c aerul putea vehicula boli infecioase dar,dup prerea sa, elementul patologic nu putea s fie gazos. La sfâritul anului 1790, Hahnemann s-a sesizat csifilisul era o boal a sângelui putând s se ascund sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vieii sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul clasic al
sifilisului în toat Europa. El a descoperit rapid c Mercurul în dinamizare homeopatic avea i mai mult eficacitateasupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brut i a reuit mai multe vindecri complete.
Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul i a publicat înainte de moartea sa, în 1723,observaiile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Aceast informaie i-a permis lui Hahnemann s presupunc aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infecioase. Pe aceast baz, el a susinut ideile celor ce susineau rolul ³animalcule´-lor dar în acelai timp a aprat importana predispoziiei organismului -gazd. Tot ladebutul vieii sale profesionale, Hahnemann a sugerat c anumite erupii cutanate, ca acele ³cruste de lapte´,trebuiau s fie datorate microscopicelor vieti (animalcule) miasmatice, adic micro -organismelor. În aceast epoc,existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infecios.
Deci, în Homeopatia hahnemannian, semnificaia termenului " miasm " se refer la efectele unui micro -organismasupra forei vitale, incluzând i simptomele transmise de generaiile precedente. Aceste miasme cronice suntcapabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi astzi, i pot ajunge pân la o imuno-deficien.
Hahnemann a remarcat c fiecare boal cronic cuprindea trei faze, o faz primar, latent, una secundar si altateriar. Efectele acestor miasme se transmiteau de la o generaie la alta prin ereditate i provocau predispoziii laanumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma pruriginoas), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) i Lueza (miasma ancrului sifilitic). Hahnemann a publicataceast teorie cu mult înainte ca prezena germenilor s fi fost larg acceptat i majoritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificulti în înelegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Înc de pevremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii bnuiau existena de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infecie. În fapt deci, patologia
homeopatic este de bun seam mult mai avansat de cât modernul su echivalent alopatic care nu înelegetotdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constituionale transmise.
În prefaa de la Organon-ul tradus de CharlesHempel, Constantin Hering povestea c la sfâritul vieii sale,Hahnemann fcuse descoperiri complementare i dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea uneimiasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora.
" Hahnemann a stabilit o distincie între miasmele veneriene, adic S ifilis i Sicoz; i de asemenea a creiat osubgrup în Psor, Pseudo-psora. " (Hering)
Teoria miasmatic a lui Hahnemann cuprindea de atunci dou miasme veneriene i dou neveneriene, responsabilede boli cronice de lung durat. Cele dou miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoas) i Pseudo-psora(boala tuberculoas). Cele dou miasme veneriene sunt Sicoza (boala ³negilor´) et Lueza (ancrul).
Hahnemann a remarcat c evoluia câtorva cazuri care preau a depinde de Psor nu erau legate de o manierexclusiv de o erupie cutanat. El a observat c acest tip de afeciune era de natur infecioas i avea simptome primare, latente i secundare ca i elemente ereditare. El a conchis c aceast afeciune era datorat unui agentmiasmatic cu o etiologie distinct, cu simptome pe care le -a deosebit de psor i a creiat astfel o nou afeciunemiasmatic pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinic .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecândde la o infecie sau prin transmitere ereditar.
S-a emis, uneori, ideea c Hahnemann ar fi îneles c toate bolile de lung durat erau datorate miasmelor cronice.Acest lucru nu este în intregime exact.
În Organon, el menioneaz trei categorii de maladii cronice:
Ø cele datorate unor stress-uri continui (tulburri legate de cauze persistente care prin natura lor nu suntforamente tulburri cronice, Aforismul 73),
Ø cele datorate unei toxiciti medicamentoase i unor erori terapeutice (cauze medicale,Aforismul 74), i
Ø cele datorate miasmelor infecioase (cauze naturale, Aforismul 78).
În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie s includ miile de produse chimice potenialnocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinal datorat imunizrilor obligatorii, imarele numr de noi medicamente produse de industria farmaceutic, cea de a doua categorie (cauze medicale) acrescut de o manier considerabil..
Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; i miasme naturale) sunt din ce înce mai greu de tratat cci aceste trei cauze se întreptrund i formeaz situaii i mai complexe..
Etiologia unei boli, temperamentul constituional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei treifactori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uitm de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele iconstituia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulburrilor cronice întrucât constituia i temperamentul reflect motenirea miasmatic. Noi trebuie s contm în mod unic peistoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în însisimptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag atenia asupra cauzei fundamentale chiar iatunci când ea nu poate fi legat, în cadrul observaiei, de un factor etiologic specific.
Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor.
De exemplu:
Ø Psora are tendin de a induce iritaie, infla maie i hipersensibilitate ;
Ø Sicoza: infiltraie, indurie, i excrescene ;
Ø Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supuraii ;
Ø Sifilisul , granulaie, degenerescen i ulceraie.
Atât cât permite constituia fizic:
Ø Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nesntoas i s perturbe funciile digestive ieliminatorii.
Ø Pseudo Psora are tendina de a produce oase lungi i fine, un torace strâmt, obraji scobii i ochi st rlucitori.
Ø Sicoza duce la formarea de oase grele, la retenie de ap, la excrescene de esuturi i la o lentoare ametabolismului.
Ø Sifilisul are tendina de a produce malformaii congenitale, o structur osoas asimetric, dini malf ormai io fa buhit de tip buldog.
Temperamentul:
Ø Temperamentul psoric este plin de idei pseudo-tiinifice, filozofice, politice, religioase.Ei sunt foarteexpresivi, vorbrei, se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali, dar pentr u alii ei par nesocotii i nerealiti.
Ø Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimbtor, optimist,dar nesatisfcut i dorete s-i schimbe locul, slujba, partenerii, etc.
Ø Sicozicul est pesimist, realist fr concesiuni, septic, secret, bnuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însui.
Ø Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascuit al ironiei care -l conduce la obsesia moriii destruciei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid.
Durerile:
Ø Psora resimte ca dureri: mâncrimi, senzaii de reptaii furnictoare, gâdileli i arsuri ;
Ø Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ;
Ø Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de pete ;
Ø Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infecie, fetide, foarte puternice.
Pielea:
Ø Pielea la Psora est uscat, aspr, neîngrijit, cea mai mic plag infectându-se uor iar leziunile sunt pruriginoase cu secreie purulent abundent.
Ø Pielea la Pseudo Psora este diafan, delicat, neted, se lezeaz i sângereaz cu uurin, producând multesecreii purulente.
Ø Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumusee, excrescene, de culoare închis cudezvoltare excesiv a pilozitii.
Ø Pielea la Luez prezint pete roii închise, sau culoare armie, cu erupii fr prurit dar cu tendina de a ulceracu uurin.
În ceea ce privete simptomatologia mental, ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puterniccaracteristic miasmatic, este:
Psora: anxietatea
Sicoza: Frica
Sifilis: Desndejdea, disperarea
Lucrarea dr. R akshit ne permite s nuanm mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toat patologia genului uman.
ÄMentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in stri de prostraie, obosind relativ uor în urma efortuluimental.
1. În cursul bolilor, are fric de moarte, gândete c este incurabil i fr speran.
2. Memoria sa este scurt, e distrat, are o putere de concentrare mediocr.
3. Psihismul su nu este niciodat satisfcut, gsete c tot ce face el nu e niciodat bine, e melanco lic, setulbur din orice fleacuri i este perturbat cu uurin pe plan psihic;
4. Aceste tulburri mentale de origin Psoric sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma detranspiraii abundente i de miciuni tot atât de importante´.
ÄMentalul Sifilitic este deprimat, niciodat deschis, niciodat sincer, cu dorin de sinucidere;
5. Fric de noapte, puterea sa de gândire (raionamentul) este lent, vrea s comande dar in acela timp areinstincte ucigae, cu dorin de a distruge vieile altora;
6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi i încpânat;
7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifestrile externe ale bolilor pe care le prezint, ca i de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.´
ÄMentalul Sicosic este imbufnat (morocnos), iritabil, îi aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timpce faptele demult petrtecute îi revin cu uurin în minte;
8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu raionament lent, revenind repede asupra a ceea ce azis sau a gândit;
9. Ca i în cazul mentalului Sifilitic, el vrea deasemenea s ucid , s distrug pe alii;
10. Acest psihism se amelioreaz prin eliminri patologice, cum este leucoreea, gonoreea, etc.´
Fr îndoial, în analiza cazului, proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindectoare, se pleac de la inventarierea inteligent a totalitii simptomelor pacientului. Aceasta ne face s acordm o at eniedeosebit discuiei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala. Totui expresia: Ä totalitateasimptomelor´, cel puin la începutul practicii homeopatiei, te incit s dai atenie prioritar îndeosebi aspectelor strict semiologice, legate de tipul simptomelor, felul cum pacientul simte suferinele sale, particularitile de apariie,dispariie, etc. ± în orice caz Ästresul´ medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele
eseniale ale manifestrii bolii la pacientul respectiv.
Conceptul hahnemann-ian al consultaiei homeopatice cere ceva mai mult. În analiza cazului avem nevoie atât dedatele bolii cât i de alte dou tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmbolnv irii,analizând istoric evoluia procesului morbid i de datele constituiei fizice i temperamentale ale individului bolnav,reflectând starea actual a forelor sale de aprare i gradul afectrii acestora.Acestea alctuiesc tabloul complet alunei boli. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adevrat ceea ce denumim Ätotalitatea simptomelor´, iar cunoaterea lor este absolut necesar în cazul bolilor cronice, boli care ne oblig s tratm miasmatic tulburrile pacientului, în funcie de profunzimea afectrii organismului i de resursele vitale ale acestuia.
În Organon, Hahnemann se refer cu claritate la cauzele bolilor, precizând c exist cauze ocazionale i cauzefundamentale. Acestea din urm se refer la miasmele cronice. Fiecare miasm cronic are semnele salecaracteristice care se exprim mai mult sau mai puin în cadrul Ätotalitii simptomelor´. Deci cunoaterea atent aacestora ne ajut s stabilim strategia de tratament în cunotin de cauz.
Sigur, un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai puin intricat din punct de vedere miasmatic.
Plecând de la cele 3 miasme fundamentale, crora Hahnemann le-a adogat pe cea de a 4-a, Pseudo-psora -denumit mai târziu "Miasma tuberculinic" - astzi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput slrgeasc evantaiul miasmelor de baz, fiind acceptat în zilele noastre înc o miasm de actualitate -"cancerinismul" sau "miasma cancerinic". Ali autori contemporani, ca de ex. Sankaran, aduce argumenteetiologice in legtur i cu alte miasme. dintre cele care au avut i au o înrâurire general în cauzalitile patologieisecolelor. Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs.
Efortul de cunoatere a patologiei miasmatice dominante este în msur s ne indice cel puin modalitatea deîncepere cât mai corect a tratamentului homeopatic.
Din cele de mai sus înelegem cu uurin profunda valoare a acestor noiuni despre miasme i bineîneles despre
valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase, care pot schimba spectrul simptomelor atât de minuios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic.
Totodat, repetm: nu trebuie uitat c baza prescripiei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sauansamblul, universalitatea lor); imediat ce ne îndeprtm de aceasta, ne îndeprtm de Organon.-----------------------------------------
DOCTRINA: PSORA
Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27 - 28 ianuarie 2007
MIASMA PSOR IC.
Este cea mai intins din intreaga patologie i evolueaz sub form latent cu rbufniri periodice sub form deacutizare a unor dereglri miasmatice profunde.
Clinica sa este cel mai bine reprezentat de Sulphur.
CARACTER ISTICI:
Ø alternana simptomelor între ele;
Ø periodicitatea episoadelor morbide, respectiv predispoziie la alergie sub toate formele sale:
Ø tropism cutanat frecvent, la orice agresiune sau morbiditate
Ø boli acute cu debut brutal, net, cu febr mare ± urmate de ameliorare general
Ø ameliorare prin tot ceea ce faciliteaz o scurgere exterioar
· transpiraie
· diaree
· urinare
· sânge
Ø predomin simptomatologia fizic în raport cu cea intelectual; psihismul este puin exteriorizat (mânieviolent);
Ø sensibilitate redus la durere, psoricul nu se vait, el suport durerea fara s se plâng;
Ø tendin la congestie arterial i hipertensiune prin pletor;
Ø tendin la supraîncrcare metabolic: gut, diabet gras, etc.
Ø patologie predominant pe tubul digestiv ; psoricul nu se oprete de la mâncare când este bolnav;
Constituia carbonic întruchipeaz in cel mai mare grad aceast miasm.
REMEDII PSOR ICE
Exist dou serii de remedii adaptate psorei:
- o serie legat direct de aceast diatez : unul care marcheaz debutul ciclului evolutiv i altul sfâritulacestuia, respectiv : SULPHUR i PSOR I NUM;
- alt serie este cea legat de decompensarea progresiv a psoricului în interiorul celei mai reprezentative istufoase constituii, cea carbonic, pe linia:
CALCAREA CARBO NICA spre
CARBO VEGETABILIS i
CARBO ANIMALIS
EVOLUTIE GENERAL
Exist dou eventualiti:
a. Pacient care îi exteriorizeaz precoce (devreme) patologia:
· În primul rând sub forma afeciunilor cutanate (furunculi, abcese, eczeme, piodermite, cruste de lapte - saucel puin prurit i transpiraii ;
· În al 2 -lea rând sub forma de afeciuni acute, de diferite localizri, dar totdeauna febrile i cu evoluie ferm.Adesea e vorba de afeciuni respiratorii (de ex. pneumopatiile zise virale ; pneumonia franc lobar acut a adultuluisntos ± descris pe vremuri este o form tipic de boal psoric.
· Sub form de afeciuni digestive : crize hepatice, migrene, hemoroizi, ulcer gastric;
S pontan sau cel mai frecvent sub influena terapeuticilor oficiale, mai mult sau mai puin fericite, psoricul de maisus se declar mai devreme sau mai târziu Ä alergic Ä i nu mai suport aspirinele, antibioticele, cortizonicele ;
Totodat devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene, insecte, vaccinri, etc. care declaneaz reacii deeliminri de salvgardare a integritii biologice.
Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii, mai întâi arteriale, cu hipertensiune, apoi venoase, cu varice.
Se ajunge, în continuare, la retenii toxinice i perturbri metabolice, cu:
- litiaze renale ± un fel de întoarcere la carbonismul primitiv al diatezei, care solicit Calcarea carbonica, ca un
fel de isoterapic;
- litiaze veziculare ± martor al colmatrii emonctoriilor digestive ;
- diabet, gut - în aceiai categorie;
- scleroze de tot felul cu pierdere de memorie,vertij, insuficien renal, dureri articulare i anorexie ± neobinuite la psoric ± semn de decompensare grav.
b. Pacient, mult vreme fr acuze patologice, care se laud c nu tia ce este boala, care ajunge la consultaiedup vârsta de 50 ani, pentru acuze aparent neînsemnate : astenie, mici crize de palpitaii, de dispnee de efort, arsurigastrice, hemoroizi, reumatism ± dar care persist.
La acesti pacieni, adesea euforici, se profileaz la orizont afectri organice
ca infactul sau insuficiena cardiac.
Alii surprind prin modificri de caracter, stri de nelinite, anxietate,
tristee, iritabilitate, etc. semne de decompensare i organicitate.
REMEDII PSOR ICE EVOLUTIVE
Practica homeopatic arat c organismul uman ofer o mare varietate de tablouri de tip psoric, uneori chiar laacelai remediu, ceea ce se reflect i prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertorizrile, în cursultratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urmrii în timp. Se pot observa fie evoluii favorabile,compensate, fie evoluii decompensate. In acest fel s-au remarcat etape de legtur între remediile anti-psorice celemai rspândite, astfel:
Nebel i Vanier, inând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declanate de unele potene greu de precizat în
raport cu reactivitatea diferit a pacienilor, fa de remediile antipsorice, în special în cazul Sulphurului, audezvoltat o teorie pragmatic de evitare sau de atenuare a acestor reacii, folosind unele remedii care au un impactfavorabil, în anumite diluii, asupra pregtirii emonctoriilor de drenaj toxinic dominant, cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. Acest efect apare, de bun seam, folosind i diluiile joase ale remediului simillimum dar inconstant. Printre remediile de drenaj se numr:
Dr. Ioan Teleianu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007
SULPHUR US
Este aproape imposibil de fcut un rezumat al punctelor eseniale ale remediului Sulphur, deoarece spectrulremediului este atât de vast, încât fiecare trstur caracteristic menionat poate prea contrazis de altcaracteristic la fel de valabil, îns cu simptome opuse. Sulphur este cu siguran cel mai folosit remediu , ceea ce l-a fcut pe Kent s afirme c nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experien i un novice numai pe
baza frecvenei cu care acetia prescriu pacienilor remediul, deosebirea const în faptul c unii îl folosesc cu succesi alii nu. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. Exist dou mari tipuri de personalitate, caracteristiceremediului:
1)- tipul filozofic, cu preocupri intelectuale, dar cu legturi umane superficiale (cu familia, prietenii). Este ungânditor adevrat, profund, cântrind îndelung probleme intelectuale adânci, într-un mod detaat. Inteligena sa tindes-l îndeprteze de ceilali, astfel încât devine plin de sine, preocupat numai de realizrile sale. Cea mai mare dorina sa ar fi s descopere vreun adevr sau nite cunotine noi care s îl fac celebru. Este un om ambiios, tipul deintelectual rece, detaat, adoptând o atitudine cinic, condescendent, în faa vieii. Uneori ajunge s simt dezgustfa de alii. Încrederea în sine pe care o nutrete e de nezdruncinat.
2)- tipul de ³idealist practic´, care pune accent mai ales pe relaiile sociale i munc. Acest tip de pacient tinde s fieextrovertit, prietenos, fermector, oarecum inocent, în mare msur. Oamenii depind de el, este plin de via i deentuziasm. Acest tip are nevoie de aprobare i de afeciune din partea celorlali; dei pare plin de încredere în sine,
vrea s simt c e aprobat i preuit. Dei e ludros i plin de sine, fanfaronada lui este atât de naiv, încât nu erespingtoare.Poate fi generos, de asemenea poate avea multe temeri i stri de anxietate, în legtur cu sntatea sau cu familiasa. Poate avea perioade de posomorâre, nelinite i depresie.
Femei:Pacienta Sulphur poate s nu prezinte aceeai personalitate, cu acelea descrise mai sus în cazul brbailor.Dei
poate fi preocupat excesiv de persoana sa, i intelectual, ea este mai interesat de probleme materiale, practice, deafaceri, etc. Este foarte competent, vioaie, îi place s fie mereu ocupat, are o mi nte ascuit. Mai exist un tip defemeie Sulphur care, dei este inteligent i realizat pe mai multe planuri, pare totui împrtiat i dezorganizat.Femeia Sulphur tipic are o fire masculin, dominatoare. Îi place s conduc din poziii de autoritat e, control iresponsabilitate. Simptomele emoionale vor fi relevate de familie, mai degrab decât de pacienta însi: familia vaspune c ea este încpânat i irascibil; de asemenea poate fi foarte anxioas i ipochondr în manifestri. Are oînfiare robust sau chiar corpolent, o constituie fizic foarte solid.
Lenea:Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Pacientul zbovete, amân îndeplinirea sarcinilor,
se gândete la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfârit. Îi place mai mult s stea i s discute filozofic decâts acioneze practic. Unul dintre pacienii Sulphur a elucidat odat aceast caracteristic, spunând c prefer sciteasc un comentariu critic dintr-o revist, despre o carte nou, deoarece, dei dorea s fie versat în literaturamodern, nu reuea s fac efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectiv.
Neglijena:Este o alt caracteristic a pacienilor Sulphur; în trecut era chiar i mai evident, înainte de apariia faciliti lor
igienice i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Chiar i acum, în ciuda igienei moderne, pacientulSulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele ptate cu mâncare, prul unsuros i nepieptnat, cmaa descheiat,mototolit sau cu nasturii încheiai greit. Pacientului îi e lene s se spele sau are aversiune fa de splat sau sespal doar pe poriuni. Casa sau biroul su au un aspect de zon calamitat, cu vrafuri de cri i de hârtii i vase
murdare peste tot. Uneori pacienii Sulphur pot fi anormal de meticuloi i de ordonai.
Criticism:Pacientul gsete cusururi oricui. Pare s cread c ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însui, etc..
Uneori simte chiar dezgust fa de ali oameni, de exemplu fa de oameni în vârst sau obezi.
Anxietate:Anxietatea e frecvent întâlnit la acest remediu, în general legat de sntate sau de familie. Pacientul poate ajunge la
o adevrat ipochondrie, de asemenea poate fi îngrijorat, în mod iraional, sau speriat s nu se întâmple ceva rufamiliei sale; dac un membru al familiei întârzie, pacientului îi este imediat team s nu sa fi întâmplat un accident,etc.
Egotismul este o alt caracteristic a remediului, dei unii pacieni prezint simptomul neîncrederii în sine i aunevoie de sprijin. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintal i de inteligena sa. El are multîncredere în sine i îi consider pe ceilali plicticoi, mai ales dac acetia nu îl gsesc pe el fascinant.
Copii:Copiii Sulphur sunt robuti, plini de curiozitate, cu o voin puternic i extrovertii. Vor s fie centrul ateniei i pot
reaciona cu gelozie sau mânie dac alii devin centrul preocuprilor.Arogana adulilor se observ i la copii.Bieii Sulphur sunt atrai de mecanic, fiind foarte curioi s afle cum sunt construite diverse mecanisme. Ao oconstituie fizic robust, greoaie i sunt btioi, certrei. Dac au o fire echilibrat, ei sunt foarte populari încoal, devenind lideri. Dac au o fire dezechilibrat. devin btui sau copii cu probleme de comportament. Copiii
Sulphur pot fi foarte deschii i inoceni. Le place s stabileasc legturi prietenoase cu adulii i nu suport s fietratai altfel decât ca nite aduli, considerând c e necinstit s fie trimii la culcare devreme, în timp ce aduliicontinu conversaia.
Fizic:Orice stare patologic fizic rspunde la tratamentul cu Sulphur. Zonele problematice obinuite sunt: pielea (abcese,
· impulsuri de a face ru familiei, care îl înspimânt;
· plâns la menopauz;
· pacientul repet întrebarea înainte de a rspunde;
Stare generala:
clduros (cu sânge cald), agravare la cldur, dei unii pacieni sunt friguroi;
agravare general i local din pricina cldurii patului;
agravare general iarna;
agravare la ora 11h., foame, cefalee, etc.;
agravare când st în picioare (dureri lombare, diaree, lein);
ameliorare când st întins în pat;
aversiune fa de (sau agravare dup) baie;
scurgeri, scaun, secreii, transpiraie cu miros fetid;
transpiraie excesiv;
agravare general dup supresia erupiilor i scurgerilor;
dureri cu senzaia de arsur;
agravare general la sfâritul sptmânii, în week-end;
agravare în zilele noroase,
când soarele de abia se zrete printre nori;
înfiare:
1) corp subire, uneori încovoiat, sfrijit, supt;2) robust, rumen la fa, pletoric, buze roii, pr unsuros, nepieptnat, neîngrijit;
Cap
cefalee în week-end;
cefalee cu senzaia de cordon strâns în jurul capului;
cefalee sau arsur în vertex, ameliorat de comprese reci;
cefalee mai sever iarna, agravat de mirosuri; erupii pe pielea capului sau la marginea scalpului; mtrea, seboreea pielii capului, la marginea prului, la sprâncene;
infecii dentare recurente;
faa rumen, uneori congestionare alcoolic sau dilatarea venelor nasului i obrajilor;
· blefarit, roea, usturimi i iritaie la merginile pleoapelor;
· irit;
· retinit;
· hemoragie retinian;
Nas:
· mare sensibilitate la mirosuri;
· nu suport mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosu l su propriu);
· sinuzit, scurgeri cronice, purulente din nas;
· boala fânului;
· polipi nazali;
Stomac:
· apetit nesios, îi place s mnânce;
· senzaie de foame i de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h.;
· sete puternic cu dorin de a bea buturi reci de la ghia;
· dorete: dulciuri, ciocolat, îngheat, grsimi, condimente, alcool (mai ales bere sau whisky), carne, mâncarecu gust picant (ardei iute, etc.,), mere; dorete dulciuri i ciocolat mai ales înainte de menstre;
· aversiune: ou, mai ales glbenu de ou moale, pete, mâncare acr, msline, dovlecei, terci, ficat, rareoridulciuri;
· dispepsii (arsuri în stomac, mai ales din pricina abuzurilor aliment are), gastrite; ulcer peptic;
· indigestie în timpul menstruaiei;
R ect:
· diaree sau scaun moale în fiecare diminea, deseori trezindu -l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. ;
· uneori pacientul are mai multe scaune în fiecare diminea;
· nevoie subit, puternic, de defecaie;
· scaun cu miros extrem de puternic, toat familia tie când a evacuat;
· eliminare de gaze cu miros puternic;
· diaree dup ce bea bere;
· prurit sau senzaia de arsuri în rect agravate la cldur, ameliorate la frig;
R emedii complementare: Ars., Nux-v., Psor., Acon., Puls.,>>>> ciclul: Sulph. --> Calc. --> Lyc. --> Sulph. <<<< (constitue aa numita "triad antipsoric, care trebuie s
înceap totdeauna cu Sulphur)
Stri acute:- R celi, grip, amigdalit, bronit, pneumonie, neglijate i care se prelungesc: pacientului îi e cald , transpir mult,
poart haine vechi i nu îi schimb hainele timp de zile întregi, prul devine unsuros i se lipete de cap;- Pojar (A pis., Bell., Bry., Euphr.,Gels., Puls., R hus -t.);
Comparaii:
Nux-v.: Ambiios, plin de sine, nerbdtor, dorete grsimi i condimente, dereglri gastro-intestinale;
Puls.:Clduros (cu sânge cald), agravare la cldur, team de înlime, iritabil, dezgust, dorete dulciuri, cefalee, picioare fierbini, boli de piele;
Arg-n.: Clduros (cu sânge cald), extrovertit, team de înlime, probleme gastro-intestinale, diaree, doretedulciuri;
Alte remedii: Psor., Aloe.,Med., Lyc., Plat., Ant -c.,Graph.,Mez.
ADDENDA
SULFUR , comme SILICEA, est un remède dangereux à donner lorsqu¢
il y a une maladie du parenchymedans des organes d
¢
importance vitale, en particulier dans les poumons.
Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine, autour du coeur, cela ressemble davantage à SULFUR ,mais quand c¢
est dans le dos ou dans l¢
estomac, cela rappelle davantage PHOSPHOR US.
Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid".
Veut reprendre son sommeil, et lorsqu¢
il est bien rendormi, on peut à grand peine le réveiller, et il a besoin dedormir tard dans la matinée. C
¢
est le moment de son meilleur repos et son sommeil le plus profond.
Mais c¢
est un remède dangereux à administrer dans les cas avancés de phtisie, et si on le donne, il ne faut pasle prescrire à très hautes dilutions.
N entreprenez pas d´arrêter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés, même si SULFUR paraît être indiqué par les symptômes; en fait, il n´est pas indiqué.
C´est un grand remède pour extérioriser ce qui a été masqué; de là vient que l´on voit SULFUR sur toutes leslistes de remèdes utiles pour les éruptions supprimées, ou pour tout ce qui a pu être supprimé par les drogues.
Même quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remède de valeur.
Ce que SULFUR est pour la psore, MER CUR IUS l´est pour la syphilis, et THUYA pour la sycose.
Les personnes qui passent leur vie à broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la porcelaine, et les travailleurs de la pierre, demandent surtout CALCAREA et SILICEA, mais ceux qui travaillentdans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR .
La rougeole, lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée, réclame très souvent SULFUR .
C´est un grand remède de la rougeole. Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avecPULSATILLA et SULFUR , en recourant, occasionnellement, à ACO NIT et EUPHRASIA.
En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas.
Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR .
Ici il fait concurrence à THUYA et MALANDR I NUM.
Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail.
Il restera assis à ne rien faire, et laissera sa femme prendr e du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupantde lui; il pense qu´elle n´est bonne qu´à cela.
SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné. ARSENICUM est le type de malade raffiné, et cesdeux remèdes sont aux antipodes l´un de l´autre.
** ** **
MATERIA MEDICA: PSORINUM
Dr. Adrian Dumitrescu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007
PSOR I NUM (psor.)
Istoric:
Este un nosod.
Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie.
D.p.d.v. terapeutic campul de aciune este cel al manifestrilor psorice cu lips de reacie în bolile cronice, lips devitalitate i apetit dup cazuri acute severe, acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pedeplin, acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare.
Din punct de vedere al manifestrilor psorice este foarte apropiat de Sulphur.
Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin în cazurile confuze.
Psorinum e util atat în manifestrile de la nivelul pielii (expresie superficial a bolii) cat i atunci cand datoritsupresiilor erupiilor boala este împins în profunzime, generand tulburri mentale i lips de vitalitate.
Constituiile care beneficiaz cel mai mult sunt:
1. Persoanele cu boli de piele i adenopatii (care au avut în antecedente
erupii supresate).
2. Persoanele nervoase, nelinitite care tresar uor.
3. Constituiile psorice cu lips de vitalitate i de reacie vital aprute dup boli severe.
4. Constituii psorice cu miros neplcut al corpului i care nu poate fi îndeprtat de splat.
5. Copii delicai, palizi, cu aspect bolnvicios, miros urat, capricioi i irascibili.
CAUZALITATE :
Probleme i tulburri dup boli infecioase, care dureaz de ani de zile.
Emoii ; emoii uoare care genereaz tulburri severe.
Probleme aprute dup ridicarea unor greuti prea mari, dislocri, luxaii, lovituri.
ESENTA REMEDIULUI:
George Vithoulkas, în « Convorbiri despre homeopatia clasic´, spune c 3 idei de baz se regsesc în tabloul luiPsorinum :
1. Mancarimea (Itching) intern i extern, 2.Descompunerea (Decomposition) intern i extern i 3. Srcia(Poverty) intern i extern.
Pe plan fizic :
- Sunt afectate în principal pielea i plicile (orice gen de erupie cu mancrime), aparatul respirator, urechile iintestinul, partea dreapt a corpului.
- E considerat cel mai friguros remediu din toatMM (se îmbrac gros vara ± uneori cu plrie sau cciul).
- Are o marcat tendin ctre boli acute; rcesc uor i vindecarea treneaz mult.
- Lips de vitalitate ±vrea înotdeauna s ajung acas s se întind- este un alt aspect al srciei despre carevorbeam mai sus( i lipsa de reacie vital ±nu reacioneaz la remedii corect alese), prostraie dup boli acute.
- La acestea se adaug mirosul urat (putred, cadaveric) al corpului i al tuturor eliminrilor (diareea,transpiraia, otoreea, erupiile). Oamenii nu pot sta în aceeai camer cu pacientul Psorinum.
- Transpiraie urat mirositoare, abundent noaptea sau de la cel mai mic efort (în special dup o boal acutdebilitant).
- Intotdeauna foame cu durerea de cap ± dac mnanc se amel cefaleea; foame în mijlocul nopii.
- Inainte de a avea un atac (cefalee, epilepsie, grip) se simt foarte bine.
Pe plan mental:
- Anxietatea (gradul 4 impreun cu ARS, K ALI-AR , CALC-AR ) (este mancrimea intern care apare adeseadup supresia unor erupii la nivel extern) i disperarea în ceea ce privete viitorul (grd 2 impreun cu Nat-M ±
rubric cu 8 remedii) ;
- fric de srcie i faliment (insecuritate la nivel material) grd 2 - chiar dac e bogat are senzaia c o s deafaliment- aceast fric se regsete în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). Ca o parantez e interesantc srcia real poate s produc aceste cazuri de Psorinum (în timpul ocupaiei Greciei de ctre germani, datoritstresului i condiiilor mizere 80% din populaie a avut scabie.
- senzaia c sunt abandonai ,prsii, angoase care pot s ajung la ganduri suicidare
- fric pentru sntate, disperat c nu se va face bine, fric de singurtate.
- Mind, Despair- itching of the skin from (rubrica cu 3 rem; singurul rem de gradul 3).
REMEDIUL pe larg:
Mental:
- ANXIETATE (gradul 4 impreun cu ARS, K ALI-AR , CALC-AR ) SIDISPERARE I N CEEA CE PR IVESTE VIITOR UL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat-M si Psor singurele grd 2). SE SIMTE U N RATAT. Fr speran, pesimist. Descurajat.
- Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. (Skin itching ±scratching- bleeds; must scratch until : Psor,Graph, Med, grd 2, ARS grd 3); (raw;must scratch until it is: Graph, Petr grd 3; Sulph, Psor grd 2).
De multe ori leziunile de grataj seamn cu cele de scabie iar dg. Dif. se face la microscop (cele de grataj sunt maisuperficiale).
- agg. AER RECE, FR IG, CURENTIDE AER , I NAI NTE DE FURTU NI, CAND POSTESTE, noaptea,haine delan, schimbri de vreme, cldura patului, carne de porc.
- agg. de ER UPTIILE SI ELIMI NAR ILE SUPRESATE.
- agg. de micare, plimbri.
- amel. de cldur, cand se îmbrac clduros (chiar i vara ar purta pardesiu sau c ciul). Seamn cu vagabonziiaceia care miros puternic, nesplai i cu cciul pe cap în mijlocul verii.
- amel. stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în linite, de stat întins în general ; amel de odihn i cnd st
în cas.
- amel cand mnanc ; cand are epistaxis ; de transpiraia abundent ;
Diagnosticul diferenial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului c pacientul Psor. este foarte friguros ivrea s se îmbrace gros chiar i vara, în timp ce pacientul Sulphur este predominant clduros.
H.C. Allen mai menioneaz c Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine selectate nu producameliorarea (în cazuri acute Sulphur), i de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat i nu acioneaz.
Comparatii:
- Ars: anxietate cu nelinite i prostraie; team pentru viitor, fric de srcie, foarte friguros, ecze ma
- Sulph: boli de piele cu prurit intens, apetit crescut, insomnie, anxietate.
- Calc : disperat c nu se va mai însntoi, anxietate pentru viitor, team de srcie, friguros, boli frecvente.
Clinic:
Probleme ale pielii, ECZEMA, ER UPTII , MANCAR IME,
-In practica lui Clarke, Psorinum a vindecat mai multe cazuri de Ýboala fanuluiÝ decat orice alt remediu. ( deoarecemulte cazuri se dezvolt pe o constituie psoric i cand aceasta este vindecat, alergenii nu mai au nici un efect).
-Polipi nazali au fost vindecai cu Psor. atunci cand simptomele generale indic remediul.
- Psor. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de înceoarea vederii sau de vederea cu puncte negre.
CAZUR I
1. Domnioara N. în varst de 20 ani a avut o erupie la plicile articulaiilor cotului i a genunchilor, uscat,
solzoas cu mici vezicule în jurul marginilor înroite, care disprea în întregime vara i reaprea iarna. Mancrimeviolent, agg de cldura patului i de scrpinat. Psor 50M, 2 doze la interval de 6 sptmani au vindecat cazul.
2. Hawley raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte subiri i apoase, cu coloraie verde murdar imiros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. Copil foarte iritabil nedormit de 2 zile i dou nopi. S-aadministrat Psor. 50M 1 doz dizolvat în ap. In 2 ore copilul a adormit i în a 4 -a zi era complet vindecat fr a semai repeta remediul.
3. BernardH ± raporteaz un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipaie înc de la natere, cu durata de3-4 zile, datorate unei inactivitti a rectului. In a 4 -a zi defecaia era foarte dureroas ceea ce fcea ca pacientul s-imicoreze efortul pe cat posibil.
In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. Scaunul a fost o singur dat fr dureri apoi constipaia arevenit.
I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung, dar în aprilie 1834 totul era ca la început.
Psorinum 30 CH a adus vindecarea total.
4. Domnioara C, în convalescen dup febr tifoid i-a pierdut total pofta de mancare. Psor (200 CH) a fcut-os-i redobandeasc un apetit sntos.
5. Domnul P, 50 ani se plangea doar de slbiciune, poft de mancare absent i transpiraie de la cel mai mic efort(se regsete în gradul 3 i la Sulph, Tub, Calc, Graphites). Psor (30 CH) a vindecat rapid cazul.
6. Dl X, 21 de ani, a fost obligat s alerge într -o zi pan aproape de epuizare. Dei puternic i sntos, de atunci adevenit uor fatigabil, transpir la cel mai mic efort, dureri severe în partea dreapt a corpului, agravate de tuse,deras i de micare. Extrem lentoare a minii (dullness), ameliorat de epistaxis. Durere de cap precedat de vedere
înceoat (negur în spatele ochilor). Psor 30CH a vindecat cazul.
7. Dl C, 43 de ani, ipohondru i cu iritabilitate de 9 luni; a trebuit s renune la afaceri; are depresie mental isenzaie de discomfort marcat la nivelul capului; se gandete c nu o s se mai fac bine niciodat, i -a pierdut oricesperan; nu se poate concentra la afaceri; pare confuz. Prezint amoreal a picioarelor i braelor, mai acc. pestanga, agg. în pat, cu furnicturi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. Limb acoperit cu un strat alb.Transpir foarte uor la efort i uneori noaptea i i -a pierdut din memorie. Psor CH 200 a ameliorat mult i l-a ajutats revin în afaceri.
Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii
numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constituia psoric propriu zisa.
BIBLIOGRAFIE :
- George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy ± The Esalen Conferences 1980).
- Murphy R . ( Homeopathic R emedy Guide).
- Phatak S.R . (Materia Medica of Homeopathic Medicines).
Adultul - clduros, senzaia de cldur intern, transpir uor, iese la aer i rcete (!)
Nelinite interioar, pare mereu grbit.
Are senzaie de cldur intern concomitent cu cea de rceal extern. Nu suport cldura, iar micarea (înclzete !)îl agraveaz, dei o dorete ca urmare a nelinitii in terioare.
Secreiile sunt acide (leucoreea, transpiraiile£
)
Pielea sensibil, uscat, cu tendin la supuraie (pustule, abcese, furuncule)
³E pistemiologia (teoria) fr legtur cu tiina (experiment) devine vorb goal; tiina fr epi stemologie este, înmsura în care ea poate fi conceput ca atare, primitiv i încurcat´
R emediile sunt descrise în materia medica, tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Îns, cu cât reflectm mai mult, cuatât ne dm seama c aceste tablouri sunt doar aproximri ale imaginii complete. Un nou prooving poate schimbadescrierea care exist în literatur, îns nu va modifica în vreun fel remediul care rmâne neschimbat. DezvoltareaMateriei Medica este un proces de clarificare i completare a tabloului de remediu.
Primul pas este experimentarea / proving (pentru muli este i ultimul!).
Urmtorul pas ± aplicarea practic ± verificarea clinic, adic vindecarea
Al treilea pas: compararea i clasificarea remediilor.
Clasificarea este primul pas real spre tiin i elaborarea unei teorii.Este un pas esenial, fr de care toatinformaia existent rmne neconectat. Exist în comunitatea homeopat credina c o clasificare este imposibil
i c aceasta ar duce la false concluzii. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. 140 din Organon, fiindu-i teamde speculaii (E pistemiologia fr legtur cu tiina (experiment) devine vorb goal), îns Einstein arat clar copusul este la fel de ru. tiina care se prezint doar ca o colecie de date, fr a lua în considerare teorii privitoarela ele este primitiv i greoaie. Duce la o aduntur de date din care nu mai poi deosebi capul de coad. Nu mai vezi pdurea de copaci. Acesta este cazul medicinei, cu întreaga sa colecie de boli i medicamente, îns acelai lucru poate fi spus i despre Materia medica homeopat. Pentru a progresa ca tiina, homeopatia are nevoie s treac latreapta de clasificare i elaborate de teorii.
Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le gsi u n sens. Acest lucru a fost fcut deja: esenadescris de Vithoulkas, psora primar a lui Masi, senzaia vital a lui Sankaran. inta este s fie gsit simptomul de baz din care pot fi deduse toate celelalte simptome, întregul tablou. Acest proces presupune c exist o ordine, csimptomele nu sunt întâmpltoare. Prezumia de ordine este una din cele dou presupuneri care stau la baza tiinei.Einstein avea o ³puternic convingere privind raionalitatea universului´, anume în natur i deci i în tabloulremediilor. Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adevrul acesta, anume c exist o structur în tablul remediilor.
(Jan Scholten, Introducere la lanthanide)
** ** **
CO NVOCAREA a 4-a (24-25 februarie 2007)http://www.homeopatia.ro/Curs_04.htm
y Tuberculinismuly Tuberculinumy Natrum muriaticumy Natrum carbonicum
y Natrum phosphoricumy Natrum sulphuricumy Pulsatillay Platinay Silicea
TUBERCULINISMULDr. Ioan Teleianu - note de curs
Generaliti
Tuberculinismul este cea de a 4-a miasm desprins, dei nu total, din Psora hahnemanniuan.
Ca definiie, dei au existat i exist unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strict individualizarei acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucrrile dr. Demangeat), trebue recunoscut c în Tuberculinismse poate vorbi de o stare dinamic caracterizat printr-o reacie inflamatorie patologic care debuteaz i se dezvolt preferenial la nivelul arborelui respirator având la origine un agent etiologic, bacilul tuberculos. Mai mult, existenacert, la toate cazurile de tuberculoz, a unor simptome comune, cum ar fi: tuse, expectoraie, slbire i sudorinocturne, regsite la persoanele descendente, mai ales la copii i la persoanele tinere, fr a decela agentul patogenrespectiv (agentul miasmatic), îi stabilete acea legitimitate terapeutic cu efecte sigure, adesea spectaculoase înastfel de stri.
Istoric
Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascenden tuberculoas c nu se elibereaz de tendinelelor ereditare i dovedesc în continuare o slab vitalitate, îmbolnvindu-se cu uurin i devenind anemici, nervoi ± fenomene încadrate de el în categoria constituiei Äconsumptive´ - i pe care îi trata cu Tuberculinum.
Kent, care administra acest remediu în diluii X.M, L.M, C.M., în prize succesive la lungi intervale, spunea: Äacestremediu vindec majoritatea vegetaiilor adenoide i adenopatiilor tuberculoase ale gâtului...´ atribuindu-i efecte deimunizare i ameliorare a rezistenei copiilor cu aceast ereditate.
Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus noiunea de Tuberculinism, folosind ca nozod preparatul de baz,denumit Tuberculinum K. preparat din exotoxina filtratului bacilar. Elevul su, Leon Vannier, a reluat i a dezvoltataceast noiune i a consacrat-o definitiv în literatura de specialitate, în anul 1924, editând o lucrare cu aceastdenumire . Pentru el exist chiar un stadiu pre-tuberculos, pe care-l putem recunoate pe baza unui ansamblu demanifestri i semne clinice de impregnare cu toxine particulare: ÄStarea toxinic precede apariia microbului în
eliminrile organice.´ În acest fel bacilul Koch ar fi ultima faz de evoluie a unui ultra -virus tuberculinic spreformele granulice ale bolii (Ägranulia pre-bacilar´, descris de Calmette). Tot Vannier precizeaz c geneza strii pre-tuberculinice aparine ereditii i c purttorului acestei stri Änu-i gseti niciodat nimic, fiind tot timpul bolnav´. El leag îns totdeauna tuberculinismul, ca miasm, de manifestrile tipologice ale remediului Phosphorus.Homeopatia hahnemannian se refer îns clar la similitudinea simptomelor fiziologice i patologice, cu cea indusde experimentarea unui medicament pe omul sntos, remediile neputând face blond cu ochi albatri o Pulsatill,subire i înalt un Tuberculinum, etc.
Sursa nozodului
Mai pe scurt, trebue tiut c s-au experimentat i folosit multe preparate de Tuberculinum.
Finke i Swan au fcut în 1879 preparate dintr-o pictur de secreie purulent recoltat dintr -un abces pulmonar saudin sput de tuberculos. Un alt preparat, Bacillinum, a fost preparat de Heath, pentru Burnett, dintr -un plmân
tuberculos, dup evidenierea la microscop a bacilului. Kent a folosit un preparat din ganglioni de surs bovin(Bovinum), prelevai de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii ucigtoare de tuberculoz bovin. TotTuberculinum bovinum a folosit i Boericke i Pierre Schmidt. Un alt preparat (Aviaire) provine de la psri i esteindicat la copii i btrâni. Tuberculinum residuum (T.R .) are reputaia de a fi mai bine suportat, fiind preparat dintuberculina rezidual (endotoxina) dup prelucrarea special a filtratului din bulionul culturii microbiene.
Marmorek, un preparat extrem de bine suportat, pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere, se pare c s-a pierdut de produsul-surs, fiind folosit rar.
Denys este un bulion de cultur cu bacili Koch filtrat. V.A.B. este un vaccin atenuat bilios, de fapt acel a B.C.G.,care nu poate fi distribuit cu denumirea respectiv prin farmacii deschise. Mai exist i alte surse: S pengler, dinsânge total de iepure imunizat prin cultura de B.K., Bacillinum testium, din orhita tuberculoas, etc.
Ceea ce este foarte important de tiut este c în repertoriu simptomele care se refer la rubrica Ätuberculinum´, provin din sursele urmtoare: Tuberculinum, Tuberculinum bovinum, T.K. i Bacillinum. Ca atare, e loc i pentrusimptomele altor surse.
Semne majore ale tuberculinismului:
Mare sensibilitate de reacie la toate agresiunile din sfera respiratorie ± zon preponderent preferat detuberculinism:
· Sensibilitate puternic la frig i la infecii naso -faringiene:
o R inoree ce apare cu mare uurin la schimbarea aerului;
o Otite frecvente, mai ales la copii;
o R ino-faringite recidivante, disperante când apar la copiii mici;
· Uurina de a rci la cel mai neînsemnat contact cu vremea rcoroas, dei tuberculinicului îi place aerulrcoros.
· Evoluie rapid spre afectarea bronchiilor i parenchimului pulmonar:
o Bronite
o Pneumonii
o Astmul Äpur´, legat de alergenii pulmonari este de esen tuberculinic, spre deosebire de astmul Äasociat´ cueczem, de esen psoric.
· Insuficien respiratorie de diferite grade, favorizat i de conformaia strâmt a toracelui, predispus ladeformri: scolioz, cifoz, etc.
Slbire, fatigabilitate, demineralizare global, stare cianotic a individului
· Tuberculinicul este inteligent, sclipitor, romantic, imaginativ dar este fatigabil, slab, debil, dei are un apetit
viu (se aseamn cu tipul hipertiroidian care este de esen tuberculinic), aa cum îl întâlnim la Natrium muriatic,Iodum, A brotanum.
· Fire mobil, agitat, el Äarde´ intens în clipele sale de druire (Phos.) dar obosete, se surmeneaz uor idevine trist, indiferent, nu-i mai place munca, îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale susinute, seeschiveaz, devine chiar îndrtnic;
· Copilul tuberculinic, la începutul studiilor este performant dar sfârete mai slab;
· Tuberculinicul se plânge frecvent de:
o dureri ale coloanei vertebrale dorsale ± pentru c tuberculinicul crete prea repede, spatele su se curbeazuor, se deformeaz (ex., durerile din epifizita Scheuerman);
o sensibilitate dureroas a vertebrelor dorsale (Phos.), neputând s stea culcat pe un plan dur ( Nat -m.).
Extrem variabilitate a tuturor simptomelor fizice i mental e;
· Tipic este caracterul paradoxal;
· Trece repede de la râs la plâns i invers (Puls., Ign.)
· Eretism al localizrii i apariiei durerilor;
· Agravri neateptate dar i ameliorri aparent promitoare ± pentru c tuberculinicul se decompenseaz rapid, brusc, periculos, fiind fragil, labil; astfel seara este apiretic, destins iar a doua zi cu febr mare, intens suferind;
o Zona de munte, deal (înlime mijlocie), peisaj de ar;
Dinamica patologic
Principala caracteristic a patologiei tuberculinismului este aceea c atinge în mod esenial persoanele tinere,semnele de impregnare tuberculinic putând apare foarte curând dup naterea copilului. Tot atât de esenial esteîns i faptul c eficiena remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea lui are loc cât mai aproape de primele semne certe i intense de impregnare la noul nscut.
Se i spune c ÄSe nate tuberculinic i se moare psoric...´
O a doua caracteristic este fondul cronic al reactivitii de tip tuberculinic, care respect trsturile globale descrise, peste care apar din când în când accidente acute, intense, chiar violente ± declanate de factori diveri în faa croratuberculinicul, bogat în energie vital, rspunde cu vigoare exagerat.
Principalele direcii patologice:
· Patologia respiratorie ± pe prim plan:
o Afeciuni repetate ale barierei naso -faringiene (rinite, rino-faringite,otite, mai ales ale urechii interne ± legatede inflamaiile reactive ale cavumului);
o Traheo-bronite, bronite, pneumonii, pleurozii, etc.
o Acutizri alergice respiratorii (coriz spasmodic, renumita febra de fân, sensibilizri la polenuri, astm ± careacie la acarieni, mucegaiuri, etc
Toate acestea produc secreii ale mucoaselor respiratorii, recidivante, de consisten groas, neiritante, glbui (Puls.,Stannum) ± uneori cu striuri de sânge (Phos., Ferrum) ± care realizeaz acele eliminri toxinice aletuberculinismului, descrise de coala francez.
· Patologia nervoas, axat pe variatele tablouri de instabilitate psihic i emoional ale individului, astfel:
o Indiferen pentru orice (Phos., Kali-phos.);
o Izolare (Phos-ac., Sepia);
o Stri depresive ce se succed cu uurin dup stri d e hiperexcitabilitate i exaltare;
o Manifestri schizoide sau schizofrenie;
o Demen precoce,
o S pasme i contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi, cel mai adesea, de esen tuberculinic);
o Somatizri diverse, de ex. cele legate de apetit, ca bulimia sau din contra anorexia psihic.
Alte patologii:
· Patologia hepato-digestiv:
o Gastro-enterite;
o Diarei facile i cronice; sau din contr, constipaie, cu scaune uscate (Bryonia, Nat-m.,
o Cistite repetate cu coli sau cu urin clar la femei;
o Dismenoree sau amenoree (Puls.)
o Fosfaturie (Phos.)
· Patologia osteo-articular:
o Dorsalgii, lombalgii, ameliorate culcat sau pe o suprafa dur;
o R eumatisme inflamatorii, cu VSH crescut;
o R eumatism articular acut;
o Poliartrit reumatoid, .a.
· Patologia cutanat:
o Urticarii, care cel mai des sunt de origine tuberculinic, pe când eczemele sunt de origine psoric;
o Acnee.
R emedii tuberculinice
Marele remediu al diatezei este
PHOSPHOR US, patogenezia lui reproducând simptomele eseniale ale tuberculinismului.
Alte remedii:
Calcarea phosphorica, considerat remediu constituional. Are direcia de evoluie dinamic pe traseul: Kali-phos. àMagn-phos. à Amoniu-phos. à Phosphoric-acid.
R emedii temperamentale (de tip hipocratic):
Sanghin (cald i umed, agravai de cldur): Pulsatilla.
Bilios (cald ;I uscat): Natriu-muriatic i Iodum.
Limfatic (frig i umed): Kali-carbonic, Sepia.
Nervos (frig i uscat): Arsenicum.
De remarcat faptul c Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului, facilitând eliminrile.Acest lucru se datorete iodului care tempereaz focul sulfului, mai ales c tuberculinicii sunt hiperreactivi.
Acelai lucru se poate spune i despre Phosphorus, remediu extrem de activ, compusul su Phosphorus tri-iodatumfiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a cror patologie este combinat cu impregnri psorice.
-persoane romantice, nemulumite, cu un sentiment profund de neîmplinire, cu senzaia c sunt prinse într -o situaieinsuportabil, din care trebuie neaprat s scape ( sau se plictisesc repede) ± de aici nevoia de schimbare (îischimb frecvent locul de munc, locuina, partenerul), dorina de a cltori, nevoia de experiene care s-i stimuleze( ex. sporturi extreme, substane excitante stimulante), pentru c ³viaa este prea scurt i trebuie trit din plin´ ;
-comportament rutcios, distructiv : frustrarea poate declana accese de furie cu manifestri auto/hetero agresive (ex. copilul se trântete pe jos, îi lovete capul sau îi smulge prul, arunc i sparge obiecte ± de preferat preioase,sau îi lovete i înjur pe cei apropiai)
-fric i/sau dezgust fa de animale cu blan : câini, pisici ( au i alergie la prul de pisic), fric de psri, fric detunete i teama indefinit de ceva ru care se va întâmpla;
-comportament compulsiv ± obsesiv
-tulburri de memorie, senzaia c a uitat ceva i trebuie s verifice, lentoare mental i concentrare dificil.
GENERALITATI
- tulburri de nutriie, emaciere dei mnânc mult;
- tulburri de cretere i dezvoltare la copii ( inclusiv psiho-emoional);
- sensibilitate la schimbrile de vreme, rcete foarte uor (³nici nu tie cum i când´);
- < de vreme rece i umed, înaintea furtunii, de aer închis, la mare (poate fi i > la mare)
- > de vreme cald i uscat; la munte; într-o pdure de conifere (pini); în aer liber (aer în micare rapid ± ex.amel. într-un autovehicul care circul cu vitez, cu ferestrele deschise);
- alergie la lapte; pisici;
- caracter schimbtor al simptomelor ± acestea îi modific rapid caracterul, localizarea etc. ;
- transpiraii abundente: dup cel mai mic efort; noaptea ; ( cu miros de oarece);
- dorin sexual intens, hipersexualitate (inclusiv la copii, care se pot masturba / sau au erecii dureroase).Preferine alimentare : afumturi, grsime, lapte rece (<), îngheat, srat, dulciuri.
- dureri articulare ag. de vreme rece i umed, amel. de cldur i micare
SOMN
- poziie pe abdomen sau genupectoral;
- insomnie din cauza foamei , sau se trezete din cauza transpiraiei;
- viseaz câini negri, erpi sau cltorii.
PIELE
- eczeme ± chiar de la natere;
- prurit amel. de cldur;
- sensibil la expunerea la soare- se bronzeaz uor i rmâne ptat
NUCLEUL ( dup Vermeulen)1.R omantism.Dorin de schimbare i izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisfcut.2.Simptome care se modific tot timpul.Afeciuni respiratorii recidivante.
3.Dorina pentru aer curat ±liber.4.Agravat în spaii închise; ag. de vreme umed i rece.5.Dorine alimentare pentru afumturi, lapte rece i dulciuri.
6.Transpiraii abundente, în special noaptea.
COMPARATII
Calc-ph.: nemulumire, dorin de a cltori, preferine pentru afumturi etc.
Med.: agresivitate, nevoia de excitare, hipersexualitate, astm br., amel. la mare, somn in poziie genupectoral,dorin pentru grsimi etc.
Carc.: dorina de cltorii, poziie în timpul somnului, sclere albstrii, tulburri de comportament etc.
Nux-v., Phos., Ign., Puls., etc.
REMEDII COMPLEMENTARE
Calc., Con., Phos., Puls., Stann., Sulph.
Exemplificarea modalitilor de prescriere ± ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic
CAZUR I
1. R emediu similimum
C.D.-(2002) feti de 4 ½ ani cu manifestri alergice de la urticarie pân la edem angioneurotic ( la praf, mucegai,diverse medicamente, conservani, lapte, citrice etc.) a venit la consultaie pentru rceli frecvente (din 2 în 2 spt) :acum este rcit de 4 zile, tuete uscat, are febr , frisoane i secreie nazal mucopurulent.
Din istoric -dup diversificarea alimentaiei au aprut crize cu icter, vrsturi i diaree ± diagnosticându-se omalformaie (?) a veziculei biliare (i tatl are aceeai malformaie, cu manifestri mai puin se vere); manifestrilealergice au aprut de aproximativ 2 ani, dup ce a primit TM de Valerian ± pentru. c era foarte agitat. Din cauzacrizelor biliare i a alergiei, dieta este foarte sever : orez, paste i carne fiart. ( ea ar mânca de toate ± în specialciocolat, dulciuri, zahr). Tot cu 2 ani în urm a fost supus unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza dac
înainte sau dup Valeriana). Cu o lun în urm a avut infecie urinar (E.coli). In cabinet nu a stat o clip : a drâmattot ce se putea, a rupt o carte i a spart o icoan ( ca din greeal!). La încercarea mamei de a o potoli, s -a trântit pe jos i a început s urle într -o criz demonstrativ. La fel se comport i acas i îi lovete i vorbete urât. Somnuleste agitat i uneori scrânete dinii. Ii este fric de câini. Ii place mult muzica, s cânte i s danseze (tatl estemuzicant); ( nu manânc lucruri necomestibile - dg. ¹ Tarent.)
R p.: Tub. CH 200
In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei i s -a întrerupt temporar administrarea remediului. A avut o starefebril/subfebril prelungit (R x. pulmonar normal) i a primit din nou antibiotice ± mama a observat c fetia fusese
puin mai linitit i i -a dat din nou remediul homeopat. A revenit dup 3 luni cu un copil de nerecunoscut : ³ ealta ¤ ´ puin mai calm, înelegtoare, fr accese de furie i cu mai puine ruti. Nu a mai rcit, dei a mai tuitdin când în când, poate s mnânce aproape orice ( au pstrat restricia doar la carne gras i prjeli) fr crize biliare; a fcut urticarie o singur dat dup ciocolat; persist îns scaune cu alimente parial digerate i uneorinevoie imperioas postprandial. A început s transpire abundent, inclusiv în timpul somnului, mai scrânete dinii isomnul este la fel de agitat. Tuberculinum este în continuare indicat i primete recomandarea de a repeta 200 CH ide a-i administra ulterior 1 M.
2. Nosod :
M.T ± (2000) femeie de 43 ani se prezint cu cistit, cu simptomatolgie clar, tablou psiho-emoional i cauzalitatespecifice de Staphysagria, de care beneficiaz (30CH), simptomatologia ameliorându-se rapid.Crizele decistit apreau aproape lunar ( ³mai regulat decât ciclul menstrual´). Dup remediu urmtoarea criz a aprut laaproape 3 luni i Staph. a acionat din nou. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph. Urmtorul episod a
fost diferit: cu mai puin usturime, dar cu un grad mic de incontinen; pe fondul unei modificri de atitudine ± mai puin dispus sa suporte, chiar a luat aprarea unei colege nedreptite i confirmând dorina pentru afumturi, a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). Se simte bine o perioad i dup alte câteva luni face din noucistit. De abia acum confirm posiblilitatea ca unul dintre bunici s fi avut TBC pu lmonar (³ a fost bolnav de plmâni în tineree´). Tuberculinum CH 200 închide cazul, nu a mai avut cistit de atunci.
In alte situaii, este posibil ca remediul care a acionat la început s continue s par indicat, deci tabloulsimptomatic s nu se schimbe, dar cu toate acestea s nu mai acioneze;în acest caz, dac exist elemente care s justifice Tuberculinum, atunci administrarea acestuia va ³debloca´ situaia i remediul iniial va fi eficient din nou.
Edward C. Whitmont: ³ Din experiena mea, Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de prim clas, indicat, înmedie, la fel de des precum Sepia, Nux vomica, Phosphorus , Pulsatilla etc. i poate doar Sulphur s-i fie superior cafrecven
¤
Ar trebui în mod axiomatic s considerm Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar pentru Sulphur, Calcarea i Phosphorus. Putem stabili, de asemeni, ca regul - dar nu pentru prescriere automat, ci
pentru studiul remediului într-o situaie anume- c orice caz care prezint tablou clar de Sulphur, Calcarea sauPhosphorus dar acestea nu acioneaz, atunci trebuie avut în vedere Tuberculinum.´
(ALTE NOSODE TUBER CULI NICE
- Bacillinum (Burnett) ± din esut pulmonar cavernos; considerat de Clarke foarte asemntor cu Tub., practicgreu de difereniat, este foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundent ± bronhoree;
- Bacillinum testis ± din leziuni testiculare;
- Tuberculinum reziduum Koch ± din filtrat care conine doar endotoxinele microbiene;
- TuberculinumDenys ± din filtrat care conine doar exotoxine;
- TuberculinumMarmoreck ± din ser de cal vaccinat
- Tuberculinum S pengler ± din sânge de iepure vaccinat
- Tuberculinum R osenbach- din culturi de BK. i Tricophyton
- Tuberculinum avis ± tuberculin aviar)
Bibliografie:
- Allen H.C., The Materia Medica of Some Important Nosodes;
- Clarke J.H., Dictionary of Practical MateriaMedica;
- Morrison R ., DesktopGuide of Materia Medica;
- Sankaran R The Soul of R emedies;
- Vermeulen F.R ., SynopticMateria Medica;
- Wheeler C.E., Introduction to the Principles of Homeopathy;
- Whitmont E.C., Psyche and Substance
- RADAR 8
GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU)Dr Doina Pavlovschi
Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber, iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale, derivat dinlatinescul nitrum, preluat din grecescul nitron, la randul sau cu originea in egipteanul neter.Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil, spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi maistabili. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0,4, cu conductibilitate termica si electrica mare. R eactioneaza puternic cu apa. A prins arde in aer. Cl Na este sarea de bucatarie, se gaseste in natura in mare si in saline.
In organismul uman se afla in ³oceanul interior´, mediu intern care scalda toate celulele. Sodiul metabolic : -mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic - patologic apar dezechilibre, de la deshidratare la edeme, cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara
- asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei.
In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis.
Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic :
- deshidratare ± ardere, tip oxigenoid, ex : Natrum muriaticum
- hiperhidratare ± imbibitie, tip hidrogenoid, ex : Natrum sulphuricum
- stabilitate in relatiile sociale
- sensibilitate la factori alimentari ± sare si farinacee
- astenie cu iritabilitate.
Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor, poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu.
Patologic tropism pentru : - aparatul respirator - catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase, albicios galbene,cu gust sarat si evolutie cronica
- sete mare, agravati de mancaruri si bauturi reci
- agravare la frig, dar si la caldura si soare, curenti de aer, schimbarea vremii
- slabiciunea gleznelor
Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. ( N.c. nu are identitate. N.m. confuzie.)Cuvinte folosite de pacient : identitate, individualitate, grija, neglijat, inteles, neiubit, parasit, despartire, uitat,singur, atasat, dor de casa, ³ Cine sunt eu ?´. Dependent.
NATR UM MUR IATICUM
Clorura de sodium, sare de bucatarie (95% + ClK, Mg, Ca, Al). Cristale cubice.
ACTIU NE
Fiziologic ± pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern, mediul salin in exces duce lahipertonie circulatorie cu deshidratare celulara, deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara siedeme
- reglarea tensiunii arteriale
- troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare
Patologic ± deshidratare celulara cu hidremie sistemica - tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari
- S. N. : fragilitate psihica
- sange : anemie
- tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor, mucoaselor, scaunelor, lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase ± rinita sau acumularea apei in tesuturi ± edeme
BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica ( Na), luetica sau cancerinica, subponderal, longilin, torace ingust, pieleuscata, buze cu scuame pe care le rupe, fisura mediana buza inferioara sau la comisuri, excoriatii periunghiale, isirupe pielitele, celulita coapselor, limba geografica constitutionala, nepatologica, micropoliadenopatii cervicale
(Calc.phos., Bar.m., Bar.c.), acnee predominant la frunte, eruptii la marginea pielei paroase, comedoane, alergii,dorinta de sare si sete, relatii putine, co mplexul urateniei, somatizarea suferintelor psihice.
CAUZALITATE
- traume psihice, relatia cu parintii in copilarie (conditionari, interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cusupresie emotionala ce se descarca la distanta in timp
- exces de alimente acide, paine, sare
MODALITATI
Periodicitatea afectiunilor ± rinite sezoniere, depresii recurente, astenii periodice, etc.
Agravare : in mediu salin ( mare, saline), la ora 10 -11, la caldura soarelui, in camera calda, la consolare, la efortintelectual, culcat, la luna plina
Ameliorare : in aer liber (A pis, Puls.), dupa baie rece, culcat pe partea d reapta
SIMPTOME PSIHICE
- Copil tacut, politicos sau iritabil cu furii, labil afectiv
- Adolescent cu comportament retinut, nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata, preocupat de domenii spirituale
- Adult cu autocontrol in emotii, comportament, exprimare
- ordonati, punctuali, constiinciosi, perfectionisti, preocupati de munca (Ars.alb. din anxietate, Nux v. dinvointa)
- da importanta aparentelor, fleacurilor
- introvertit, evita compania, agravat de consolare
- supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare
- neincredere in el, sentiment de vinovatie, plange in singuratate
- nevoia de a-si dovedi ca este adecvat, se imbraca ³corect´, preocupat de imagine
- foarte critic cu sine, isi reproseaza nereusitele, chiar la mult timp dupa ele
- pesimist, trist singur, noaptea, la griji, dezamagiri in dragoste, la foame, post coit, dupa masturbare, sen timentde abandon, maturizare prematura
- zambeste continuu, politicos in societate pentru protectia interioritatii
- anxietate de anticipatie, disperare pentru viitor, frica pentru viata parintilor
- vulnerabil emotional, frica de a fi ranit, de moarte, hoti, pasari, insecte
- grabit, neindemanatic, scapa lucrurile din mana
- isi roade unghiile
- Somn superficial cu tresariri, adoarme greu in camera calda, daca se trezeste nu mai readoarme, insomnie curuminatii dupa neplaceri
- pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen
- viseaza hoti, ca ii este sete
SIMPTOME GENERALE
- agravare la caldura, mai ales la soare
- agravare in mediu salin ± mare, saline
- agravare la ora 10-11
- dorinta de sare
- sete mare de cantitati mari de apa,des
- slabeste mancand destul, chiar mult
- febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza, frison +/- sete - transpiratii profuze
- periodicitatea simptomelor
SIMPTOME LOCALE
- pr unsuros, dermita seboreica
- eruptii la marginea pielei proase, frunte, occiput
- cefalee de diferite tipuri agravata dimineata, la miscare, la aer rece, la furie, la efort intelectual, ameliorata inliniste, culcat, dupa transpiratie
- vertij la privirea fixa a unui obiect, dupa efort ocular, privind prin fereastra unui vehicol in mers, dupa cafea si inalte situatii
- fata palida pamantiu-galbuie, cu cearcane, uleioasa pe frunte
Este carbonatul de sodiu. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa.
Cea mai mare consumatoare este industria sticlei, apoi industria detergentilor si a hartiei. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor.Se gaseste in pasta de dinti, sapunuri, se foloseste in cosmetica. Inmedicina se foloseste, alaturi de bicarbonatul de sodiu, ca alcalinizant pentru stomac, la gargara sau spalaturialcalinizante in candidoze.
Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice.
J.H.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului.
ACTIU NEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos :
- depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si s labiciune iritabila
- tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal, slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere aarticulatiilor, infiltratii celulare, anemie, arterioscleroza, uremie
- catar, ulceratii ale mucoaselor digestive, respiratorii, oculare, genitale
BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida, cearcane si usoara umflare a pleoapelor. Tendinta la obezitate. Pielea de pedosul mainilor este aspra, uscata si zbarcita.
Friguros intolerant la caldura mare si la soare. Laxitate articulara, mai ales glezne. Constitutie carbonica cusimptome de Natrum, psoric sau psoro-tuberculinic la inceput, cu varsta sicotic.
Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei.
Bungetzianu G., Jurj G. MaterieMedicala Clinica Homeopatica vol. 1
Clarke J.H. A Dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi
Synthesis 7
NATRUM PHOSPHORICUMDr. Mariana Gleanu - note de curs
Nat-p (fosfat de sodiu)
FIZIOPATOLOGIC, Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in :
1. echilibrul acido-bazic
2. metabolismul acidului lactic.
1. Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv, cu atit mai mult cu cit, in calitate de ³ Na´ prezinta si atonie digestiva,care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie.
2. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in parte uricemia si manifestarile gutoase).
ACTIU NE
1. Tulburari de nutritie
2. Depresie fizica si mentala
3. Dureri articulare (tendinta uricemica)
4. Tulburari genitale
5. Afectarea mucoaselor
TR OPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii. Metaloidul care seadauga sodiului orienteaza tropismul actiunii :
Nat-p este un remediu de stare cronica ; reprezinta al 3 -lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p Mag-p Kali-p Nat-p Am-p Ph-ac). Este un Kali-p agravat. Din punct de vedere diatezic este un remediutuberculinic. Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos.
- agravare la umiditate (habitat, sejur la malul marii sau linga o apa, umiditate atmosferica, alimente apoase) ;
- tulburari de hidratare :
· edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei,
· edeme ale extremitatilor (semnul inelului),
· edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na);
- tulburari de hidratare :
· edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei
· edeme ale extremitatilor (semnul inelului)
· edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na)
- tulburari de eliminare : coriza, astm, diaree, leucoree (eliminari iritante ± Na), agravate de umiditate.
Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta)
SIMPTOME DE ELIMI NAR I IR ITANTE (eliminari reactionale la
- piele : galbena pamintie, prurit agravat la dezbracare,
veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului, fata, pleoape, regiunea genitala,anus),
condiloame ;
- tesut celular subcutanat :
edeme periferice arzatoare,
stagnare interstitiala cu celulita ;
- mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare, tenace
la nivelul aparatului respirator :
coriza cronica cu eliminari groase, galben-verzui, cu miros neplacut si gust sarat,
tuse groasa cu expectoratie verzuie, insotita de durere in bratul sting, agravata noaptea fortind bolnavul sa se asezesi sa-si preseze toracele cu mainile (Bry),
astm agravat de umezeala, la malul marii sau la 4 a.m. cu raluri congestive la baza plaminului sting,
astm infantil,
astm declansat de suferinta psihica ;
la nivelul aparatului digestiv :
greata si vomismente apoase, sarate sau bilioase dimineata la trezire,
diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale dupa stagnareanocturna) ;
2. La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental.Eliminarile sicotice pot fi, ca si lacopil, la nivelul aparatului respirator, dar, de preferinta, exista o afectare hepato-biliara si intestinala sau/siosteoarticulara, precum si o patologie genitala :
- tub digestiv (dispepsie flatulenta, hepatita cronica, colecistita
calculoasa sau simpla, angiocolita, enterocolita cu debaclu biliar ;
afectiuni pancreatice) ;
- aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic,
hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical, dorsal, sold sting)¥
tulburari digestive ;
- alte eliminari sicotice : scurgeri uretrale, leucoree, eliminari cutanate
sau cutaneo-mucoase (nas, pleoape, barba, regiunea periungheala,
anus, organe genitale externe) sub forma de transpiratii, eruptii
exematoase sau herpetiforme, condiloame si veruci ; secretii galben-
verzui groase si iritante cu modalitatile remediului.
3. La BATR I NI mai rar folosit, facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj, Caust, Con). Este totusi util insindroamele litiazice si reumatismale (complementar).
COMPARATII
- agravat de umiditate ( Nat-m, Dulc, Nux-m, R hus-+) ;
- nevoia de a schimba pozitia (R hus-t, Caust) ;
- simptome oculare (Graph, Hep, Sulph) ;
- agravare la presiunea hainelor (Lach, Lyc) ;
- condiloame (Merc, Thuj, Staph) ;
- limba cu depozit gros ( Nat-p = galben) ;
- dureri articulare ameliorate la miscare (R hus-+) ;
- diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) ;
- isi apasa toracele cind tuseste (Bry) ;
- dupa traumatism si caderi (Arn).
R emedii complementare : Ars, Thuj.
BIBLIOGRAFIE
1. Frans Vermeulen : ConcordantMateria Medica
2. R oland Zissu : Matière Medicale Homeopathique Constitutionnelle
3. Leon Vannier, Jean Poirier : Precis de Matière Medicale Homeopathique
4. R oger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice.
Platinum este un tip uman fascinant, caracterizat prin elevarea pasiunii în una din cele dou sfere: ego-ul sau sferasexual.
Platinum este cel mai arogant dintre remedii; pacientul pare s-i simt sufletul înlat deasupra celorlali, sauexaltat. El nu se mândrete prea tare cu realizrile sale (Aurum) sau cu int electul su (Sulphur), ci cu însi persoanasa.
În repertoriu gsim rubrica: ³iluzie c are sânge regesc´. În societatea de azi aceasta vrea s spun c este de familiefoarte bun sau c a urmat cursurile celor mai elegante coli sau chiar c este mai avansat spiritual decât alii. Este îngeneral un remediu femenin.
Dac ego-ul nu este atât de dramatizat, exaltarea se face pe plan sexual. Patologia sexual se dezvolt pe bazaexplorrii de ctre pacient a oricrui tip de exces sexual sau de ³perversiune´. Poate ajunge la promiscuitate dei înstadiul timpuriu se observ o exaltare de natur romantic.
Exaltarea pasiunii face ca orice relaie de durat s fie dificil i de aceea relaiile pacientului sunt foarte furtunoase.
Când exist senzaia de frustrare a pasiunilor sau când nu se poate descrca într-un fel sau altul, se observ exaltareamâniei, impulsurilor violente i a fobiilor adânci. Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide. Desigur, unastfel de pacient îi proiecteaz impulsurile asupra altora, având impresia c va fi victima violenei altora i fiindu -iteam de acest lucru.
Copilul
Fat sau biat, vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul în primul rând i problema sexual. Axest copil estearogant et trufa.
El nu accept s intre într -un grup decât dac îl poate conduce i comanda pe bunul lui plac
Orice contradicie va fi ru suportat de vanitatea sa. Este i mai insuportabil atunci când nu admite nici cea maimic observaie. Devine un orgolios insuportabil. Tot timpul el este convins c numai el are dreptate. Nu numai ceste orgolios ci i dispreuitor. Altfel devine agitat, nervos, hipersensibil i reacioneaz cu agresivitate în mediulsu. Chestiunea sexual nu este dominant dar este important. Are obsesie sexual, cu tendin la masturbare i aredeosebit interes i preocupare pentru sexul su.
Fetia Platina.
Se remarc la ea o cochetrie neobinuit.
Putem vedea fetie mici petrecând ore întregi în faa oglinzii, deghizându-se i care, în perioada prepubertar, ies înstrad în calea bieilor i chiar a adulilor.
Tânra Platina ar vrea s fie frumoas, admirat, remarcat etc..Curând devine rea i despotic cu anturajul su. Ceidoi poli : orgoliul i sexualitatea ne permit uor s remarcm c e vorba de acest remediu.
Stri mentale:- arogant, afectat, preocupat numai de propria persoan, narcisist;- excesiv de pasionat, are nevoie de emoii puternice i de dram;
- are nevoie s domine ;- are impresia sau iluzia c e mai înalt decât alii sau c privete în jos dintr-un loc înalt;- are iluzia c este de vi nobil (³de sânge regesc´);
- se consider neîneles i lezat pe nedrept de societate, dispreuindu-i pe ceilali;- grosolan i insolent; dispreuitor;- tendin la exagerare ;
- nu-i plac copiii; copiii nu au ce cuta în viaa sa;
- R eflexele i reaciile lor sunt înafara normelor obinuite ;
- Este un om retractat, un individ în lupt cu mediul su, pierzând sensul proporiei (Hodiamont)- impulsuri violente; impulsul de a ucide, de a-i ucide soul (chiar dac îl iubete), îi e team c
soul va muri sau c va fi rpit ori de câte ori acesta iese din cas;- team de: moarte, violen, fantome, animale, lovituri de orice fel; nelinite în legtur cu
sntatea;- team c va fi prsit de so, c soul va muri; atacuri de panic;- plânge de mânie;- gelozie;- se îmbrac iptor, senzual, gen ³hollywood´, ochelari de soare negri;
Generaliti:- simte o apsare, o contracie în zona afectat, ca i cum locul respectiv ar fi bandajat; simte un
bandaj în zona afectat;- simptome mentale alternând cu acuze fizice;- lipsa durerii în zona afectat (Op.); amoreli;- miasm luetic;
Cap:- amoreal sau senzaia de frig în cap i pe fa, mai ales în jur ul oaselor feei i în jurul
buzelor;- paralizia lui Bell; paralizie nedureroas a feii;- nevralgie facial; durerea poate alterna cu amoreal;- cefalee apstoare care începe i se sfârete lent, imperceptibil;- buze crnoase, senzuale, groase;- senzaie de amoreal mai ales în dini, în momentul apariiei dorinei sexuale;
Gastro-intestinal:- bulimie;- constipaie, mai sever când cltorete, în timpul menstrelor sau a sarcinii;- senzaie de traciune în zona ombilicului (Plb.);
Uro-genital:- apetit sexual excesiv, promiscuitate; excese sexuale, perversiune; dorina sexual apare la cea
mai mic atingere;- pacienta poate spune c sufer de frigiditate, ceea ce înseamn mai degrab c nu se simte
satisfcut, decât o pierdere a libidoului;- pacienta poate s fi fost victima unui abuz sexual în trecut;
- amoreal în zona organelor genitale;- prurit voluptos al organelor genitale; herpes;- hipersensibilitate a vaginului, nu suport penetrarea (vaginism);- chist ovarian, mai ales în partea stâng;- malignitate a uterului, ovarelor, testiculelor, organelor genitale externe;- ciclul menstrual poate fi frecvent, abundent, cu sânge întunecat la culoare i filamentos;- dismenoree intens, uneori cu senzaia de prolaps;
Extremiti:- senzaie de bandaj în jurul zonei afectate;
Bulimie; Cefalee; Chist ovarian; Constipaie; Dereglri de natur fobic; Dereglri sexuale; Dismenoree;Herpes;Malignitate; Metroragie; Narcisism; Nevralgie; Obezitate; Paralizia lui Bell;
Comparaii:- Nux-v.: A petit sexual puternic, mânie, dramatizarea eu-lui, constipaie, nevralgie, plânge de mânie;- Med.: A petit sexual puternic, dramatizarea eu-lui,stri de spirit schimbtoare, patologie genital;- Aur.: Arogan, miasm sifilitic, impulsuri violente,patologia testiculelor sau ovarelor, uneori promiscuitate;- Sulph., Pall., Lach., Lil-t., Grat., Lyc., Hyos.
SILICEADr. Ileana Rindau
( Bioxidul de siliciu; lat. Silex= cremene)
Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler, pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. XIX ) le -aconsiderat constituentii cheie ai celulelor.
Siliciul se gaseste in organism,predominent in : tesutul conjunctiv, piele, ganglioni si oase;
In 1939, Prof. Adolf Butenant, laureat al premiului Nobel, a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! Aceste esteun nutrient esential, la fel de important ca si fierul sau calciul, putand fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente.De exemplu, organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului.
Alaturi de oxigen, Siliciul este cel mai raspandit element din natura, formand un sfert din scoarta terestra;nu apareliber,ci doar in combinatie cu oxigenul.
In natura, se gaseste sub forma amorfa, in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata, in cuart, tridimit si cristobalit.Sub forma de silicati, se mai intalneste in pietrele pretioase, cum sunt: smaraldul, ametistul si opalul.
Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur, insolubil in orice so lvent.
In zilele noastre, siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice, ca element de baza, datorita proprietatii sale de a stoca informatii, ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil, avand in vederecomportamentul sau tenace, sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat.
Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ), obtinand initial transformarea
in sticla si, apoi, prin triturare, remediul.
Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil- mar ) preparat din nisip de pe plajele marine. In acest caz,este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl,Mg, I, etc ), astfel incat remediul Sil -mar este utilacolo unde exista si simptome de Natr-mur.
Din pacate, in repertoarul Kent, se foloseste adesea prescurtarea Sil. pentru Sil-mar, cu crearea unei confuzii intrecele doua remedii.
Actualmente, mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Terra, la care ne vom referi in continuare.
CARACTER ISTICIGENERALE
Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere- nici psihic, nici fizic sinici imunologic. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile, de parca ³ar sta cu spa tele la zid´. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica, dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut locdevreme in viata individului, in prima copilarie: greseli de alimentatie, boli acute tratate incorect, vaccinari excesive.
Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos,sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spreinsuficienta respiratorie.
Dupa Vithoulkas, ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator, supus, sfios. Este vorba deo docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate.
S pre deosebire de Pulsatilla, Silicea are propria sa parere, dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile infata lumii.
Silicea este o persoana delicata, rafinata, chiar aristocratica si, de aceea, vulnerabila.
Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia.Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex, pe cand era copil, i s -a cerut sa evolueze intr-unanumit mod).Persoana se va supune acestei imagini, devenind chiar fixata in ea, ³ incapatanata´; apare o combinatieneobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna, dar intr-un anumit fel).
Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). Evolutia ei ascunsa macina energia vitala, cu
aparitia , ca un semnal de alarma pentru decompensare, a diferitelor temeri, mai ales cu frica de a n u gresi sau de anu putea duce la bun sfarsit ce are de facut.
Amprenta silicica se observa diferit:
La copil, predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa cenu-I place, sufera de diaree ); este foarte sensibil la vaccinari.
La adult, eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite, mocnite, putride, eliminari de sechestre siinfluente mai serioase asupra coloanei vertebrale; sunt frecvente si neoformatiile benigne- veruci, fibroame, chisturi.
La varsta a treia, evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza, deformari, chiar neoformatii maligne).
Organele tinta ale remediului sunt;
- sistemul osos ( rahitism, lentoare in dezvoltare, deformari osoase, osteofite )
- sistemul limfatic ( adenopatii)
- mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit )
- tegumente si fanere ( eruptii )
- sistemul nervos ( iritabilitate, dureri, convulsii ).
Daca nu se intervine la timp, se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor dereplicare celulara. Se vor produce:
- supuratii, abcedari
- proliferari benigne si maligne
- distructii ( fistule, carii )
- ulceratii, necroze
- eliminari- de sechestre, corpi straini
- dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara, silicoza.
Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale, cu stari de emaciere, marasm.
Sugarul Silicea
Este atrepsic, aton, adinamic, plange slab, iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul intimp ce suge.
Prezinta o transpiratie abundenta a capului, chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ); poate prezentaintoleranta la laptele matern(Aethusa ); scaune neformate, mai rar constipatie.
Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. Sunt copii slabi, cu dezvoltare generala intarziata(dintii apar mai tarziu, merg si vorbesc mai tarziu).
Diversificarea alimentelor se face cu greu, alimentele noi nu sunt tolerate.
Pe langa transpiratia capului, apare si cea a talpilor.
Prefera sa se joace singur ( Calcarea ), dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla.
Ca tendinta patologica, copilul este obosit si raceste usor.
Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza.
Adolescentul
Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica, de ex. face sportcu abnegatie.
Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios.Adultul
Toate caracteristicile anterioare se accentueaza, dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale.A pare oboseala,coloana se incurbeaza, etc.
PSIHISMUL
Copilul nu are incredere in sine, este plin de temeri; la scoala, desi este bine pregatit, nu ridica mana de teama sa nuse faca de ras; este prea corect si serios; extrem de timid, mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand iacontact cu persoane necunoscute.
Adultul este tipul de intelectual inteligent, rafinat si rezervat, niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ).
Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental.
Este conservator, inceperea unor activitati noi il sperie.
Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna, in acelasi ritm, ceea ce incepe cu prea multa impetuozitate(Teleianu)
Sensibil si usor de jignit.
Frici mai frecvente: - de obiecte ascutite(ace), inclusiv injectii
- de oameni
- de a apare in public
- de a incepe ceva nou
Poate fi prezenta starea de anxietate:
- la zgomote
- de anticipatie
- legata de viitor
- in timpul menstrelor
Cand sunt plecati departe, au un dor bolnavicios de casa( Caps, Ph-ac ).
Pot prezenta stari de iritabilitate, ca urmare a instalari starii de slabiciune, alaturi de nerabdare si neliniste. Neurastenia se poate agrava, cu instalarea unui dezgust fata de viata.
- cefalee agr. la rece si curenti de aer, descoperirea capului, la menstre, efort intelectual, amel. in decubit, cuochii inchisi; cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva
- caderea parului,cheleste devreme
Ochi
- infectii ale ductului lacrimal, cu blocarea sa la nou-nascuti
- urcior, orjelet
- cataracta
Orofaringe
- abcese dentare, infectii ale gingiilor
- eruptia dintilor lenta
- dintii se cariaza usor
- senzatia de par pe limba( kali-bic)
- faringoamigdalite recidivante
Ureche
- Sd. Meniere asociat unei sinuzite cronice
- Otita medie acuta si cronica;forme trenante
Nas
- Obstructie cronica, uscata
Gastrointestinal
- Greata, dupa vaccinare
- Constipatie, cu absenta senzatiei de defecatie, scaun timid care se retrage in rect
- Constipatie la copii
- Constipatie inaintea si in timpul menstrei
- Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor)
CONVOCAREA a 5-a ( 24-25 MARTIE 2007)http://www.homeopatia.ro/Curs_05.htm
y Grupul Calcarea (Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Atena Antonescu)y Sicoza - generalitati (Dr. Ioan Teleianu)y Medorrhinum (Dr. Mariana Galesanu)y Thuja (Dr. Silvia Nedelcu)y Grupul Kalium (Dr. Dorin Dragos)y Grupul Argentum (Dr. Doina Pavlovschi)y A
urum (D
r. IleanaR
indasu)GRUPUL CALCAREA
CALCAREEA CARBO NICA
Este carbonatul de calciu.
Experimentat de ctre Hahnemann, plecând de la cochilia de stridie, stratul mijlociu, triturat. Conine carbonat decalciu, urme de fosfat de calciu i substane organice, de aceea Hering a propus s i se spun Calcareea Ostreata.
Este unul din marile policreste, cu multe indicaii clinice, prezente în repertoarul Kent în 6296 de rubrici, cu oaciune predominant antipsoric.
În constituia carbonic este prescris de homeopaii pluraliti, adeseori, ca remediu de constituie.
Aciune general
Are o aciune profund asupra esutului osos, a crui dezvoltare o prezideaz. Printr-o distribuie prost controlat acalciului este responsabil de exostoze i diformiti care pot alterna cu segmente ale osului care rmân aproapecartilaginoase. Indicat adeseori în tulburri de cretere i rahitism.Are aciune marcant asupra esutului limfatic: ganglionii mezenterici i cervicali se hipertrofiaz, se inflameaz iuneori fistulizeaz. Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici, iar Calcareea Fluorica d o adenopatie cuganglioni mici i duri (Conium).
A parat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros, iar relaxarea esutului pereilor vasculari favorizeazapariia varicelor hemoroidale i la nivelul membrelor inferioare, cu o senzaie de arsur i usturime în zonadilataiilor varicoase (Arsenicum album). Congestie la nivelul capului i pieptului i picioare reci (Belladona).
O trstur interesant a remediului este predispoziia la polipoz: nazal, auricular, vaginal, vezical, cutanat(mici polipi pediculai moi i spongioi care migreaz cu uurin).Tip Constituional i modaliti generale
Indivizii justiiabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mic sau mijlocie, pr blond, ochi albatri, tencretos, dini albi puternici, esuturi infiltrate, musculatur flasc, piele catifelat i fin care las s se vad printransparen reeaua venoas (Tuberculinum), scheletul puternic, frunte lat, degete boante, oase scurte; hipertrofiecronic ganglionar.
Este friguros i transpir excesiv. Calcareea carbonica transpir cu uurin pe zone cincurmscrise i profuz lanivelul capului, cefei, toracelui, axilelor, mâinilor, organelor genitale i picioarelor, mai ales în timpul somnului ieforturilor fizice i intelectuale; tegumentul transpirat este rece; extremiti reci. Senzaia ca i cum ar avea gambelei picioarele introduse într-o baie rece.
Senzaia ca i cum ar avea o bucat de ghea pe cap.
Aversiune pentru aerul liber. Simte cel mai discret curent de aer rece.
Agravare general:
- eforturile intelectuale i fizice, având o toleran foarte sczut la efort
Jackline Barbancey îl prezint pe individul Calc.c. ca pe elementul cel mai rezistent al societii umane care îi
construiete o personalitate cu o structur benefic pe trepiedul: stabilitate, realism, respect al legii (alregulamentelor, al conveniilor).
În planul psihic sunt câteva simptome rare, ciudate, particulare care s ne atrag atenia asupra remediului i în primul rând o serie de frici la un individ impresionabil (R .K. mind, horrible things, said stories, affect her profoundly: 52,10, 3):
- frica de nebunie (R .K. mind, fear insanity of: 45, 48, 3)
- frica de srcie (R .K. mind, fear poverty: 46, 11, 2)
- frica de boli incurabile
- frica de boli de inim
- frica de infecii
- frica de moarte
- frica de oameni,
i alte frici i anxieti. Se spune c atunci când întâlnim un bolnav care prezint mai mult de dou frici ne putemgândi la Calc. c. sau Phos.
Tuse nocturn seac la început, urmat de expectoraie srat i durere ca i cum i s-ar extrage ceva din laringe (R .K.cough, dry, first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn loose from laryinx:787, 1, 1).S pate i extremiti
Deviaii ale coloanei vertebrale (R .K. curvature of spine: 887, 20, 3)
Este remediul cel mai des folosit în perioada copilriei. Nou nscut hiperponderal. Sugar Äbun´ care se trezete doar pentru a mânca. R ahitism de toate gradele la un copil cu tendin la obezitate.
Fontanelele se închid greu (R .K. head, open fontanelles: 132, 9, 3).
Merge târziu (R .K. extremities, walk, late, learning to: 1223, 11, 3).
R etard de cretere (R .K. generalities, dwarfishness: 1357, 14, 2).
Copil foarte fricos, extrem de impresionabil, înspimântat dar i fascinat de poveti, filme, desene animate horror.Copil lent chiar greoi, dificil de mobilizat care înva greu dar bine, încpânat (R . K. mind, obstinate, children,inclined to grow fat: 69, 1, 3).
R emediu preparat din sarea de calciu i fosfor, dou elemente chimice care pot fi utilizate i separat ca remedii
homeopatice.
Fosfatul de calciu are un rol important în compoziia scheletului. Probleme de cretere, sau ale compoziieiosoase si de dentiie pot fi tratate cu acest remediu. Este un remediu prescris frecvent la copii întrucît problemeleenumerate sunt frecvent întâlnite la vârsta copilriei. Imaginea mental corespunde în mod special vârstei colare.
Angajai / Implicai social
Subiecii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. Au nevoie de prietenie i prefer compania care le ofer cldur isusinere. La copii mici aceast imagine poate fi evident, ei fiind orientai mai degraba spre ceilali copii decât spre prini. Nu pentru c prinii nu sunt importani, ci pentru c un rol important în viaa lor îl joac contactul social cucei de vârst apropiat. De cum merg la cola, prinii aproape c nu mai exist, atât de prini sunt de jocurile iinteraciunea cu ceilali copii.
Curiozitatea este o alt trstur de caracter. Studiaz de bunvoie i sunt interesai de tot felul de lucruri.Contactele umane reprezint punctul lor forte. Este astfel logic c se vor descurca mai bine în meserii care impliclimba, comunicarea, decât în tiinele exacte. Nevoia lor de noi contacte sociale explic marea lor nevoie de acltori i de a cunoate alte culturi, alte ri.
Nevoie de securitate
Elementul Calciu d o nevoie de securitate, de fundament solid. Tipul Phosphorus poate, cu adevrat, s devin unacu prietenii sau compania în care se gsete. În schimb, subiecii Calcium pstreaz o distan fa de celelalte persoane. Pot fi deschii, îns se întreab întotdeauna ce gândesc ceilali despre ei. Opinia celorlali jo ac un marerol. Se ateapt la comlimente privind felul de a face sau a calitii relaiei. În momentul în care o prietenie îidezamgete, iar acest lucru este aproape inevitabil, aorul lor propriu primete o lovitur. ³Unde m-am înelat?´ i³voi putea s-mi mai fac prieteni?´ su nt întrebri i îndoieli care îi urmresc.Din fericire, cele mai multe rni sevindec de la sine, lucru valabil i în cazul loviturilor emoionale, îns poate s se întâmple ca o mare decepie va
provoca o insecuritate de lung durat. În acest caz, Calcarea phosphorica poate aduce un stimul sntos.
« nu sunt totui cam prost ? »
Cultura noastr acord importan cunoaterii intelectuale, astefl e normal ca prinii s atepte de la copii rezultate bune la învtur. ³A avea succes la coal´ este un subiect major pentru prini.
Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste ateptri, frecvent implicite. Iau în serios toatesugestiile primite i care îl fac sa cread c este prost. Suport prost critica, pentru c aceasta vine s le confirmeexact lucrul de care se tem. Calcarea phosphorica este unul din remediile frecvent prescrise, chiar i la aduli, pentruc numeroase persoane nu i-au rezolvat cu adevrat problemele privind nesigurana. Toate situaiile în care auimpresia c ceilali au ateptri ± fie în domeniul cunoaterii sau al învrii ± le readuce acest vechi « traumaticm ».
multe persoane se lovesc de acest situaie în cazul unei reorganizri sau reciclri. Examenele nu fac plcerenimnui, îns pentru subiecii Calcarea phosphorica devine cu adevrat un comar.
Prietenii pierdute
Subiecii Calcarea phosphorica sunt atât de sensibili în relaiile cu ceilali încât întâmpin mari dificulti în aaccepta pierderea unui partener sau prieten. C aceast pierdere se datoreaz unui deces, sau unei neînelegeri, apareo ran adânc în inima lor. Vechii homeopai cunoteau deja acest remediu ca fiin cel mai important în suferineleamoroase !
Aceasta se leag totodat de agitaia i nervozitatea subiecilor Calcarea phosphorica. Ei caut prietenia, înssufer de frica de a nu o gsi sau de a o pierde din nou. Studiaz de bunvoie, îns se tem c niciodat nu vor tisuficient. Au cu adevrat dificulti în a gsi linite a i mulumirea în orice.
Caracteristici fizice
Toate problemele legate de oase i dentiie se regsesc în patologia remediului. În cazul creterii prea lente sau prearapide, a durerilor de cretere, a problemelor de osificare. Calcarea phosphorica poat ameliora i, foarte posibil,vindeca. Este valabil i pentru problemele de dentiie, de învatul mersulu, chiar i a dezvoltrii mentale. Germaniispun « nu e fosfor, nu e gândire », este cunoscut rolul fosforului în procesele mentale.
Subiecii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguroi i simt nevoia de cldur. Toate energiile sunt dirijateînspre cap, mai ales la copii de vârst colar. Calcarea phosphorica este remediul cel mai important în cefaleea
colarilor, datorat cel mai adesea unui efort intelectual prelungit.
Amigdalele sunt frecvent mrite i rcesc uor. i ganglionii cervicali pot fi mrii de volum.Mai bine decâts îndeprtm amigdalele acestor copii le-am administra o doz de Calcarea phosphorica ± desigur, în cazul în careimaginea remediului este potrivit problemei !
AlimentaieÎn cazul refuzului laptelui matern, a doua alegere dup Silicea. Subiecii Calcarea phosphorica au o preferin pentrucondimente i afumturi, sare, pete, buturi îndulcite i reci. Paradoxal, petele i sarea nu le priesc.
Copiii
Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis i caut prietenia tuturor. Atîta timp cât nu apar obstacole i prieteniile lor persist, nu apar probleme. Problemele apar în urma ruperii unei prietenii, oricare ar fi motivul.
Suport cu greu acest lucru i nu se las consolai uor. Pe lâng tristeea resimit, încrederea în sine sufer. Suntsensibili la prerea celorlali despre ei, construindu-i pe aceast baz propria încredere în sine. Din acest motiv sunthipersensibili la critic. ensent n eux. C¶est pour cette raison qu¶ils sont hypersensibles aux critiques. Dac un prieten îi respinge, cu greu leag noi prietenii, dei au mare nevoie. Aceeai problem poate surveni în domenulcunoaterii. Vor s obin rezultate bune la coal, e important pentru imaginea de sine. Dac apare o problem,dac sunt criticai, vor încerca i mai mult. De aici frica de a merge la coal, angoasa de examen, care suntcaracteristice remediului.
R emediu tisular important (srurile Schussler). Indicat în dentiia întârziat i probleme legate de dentiie, boli aleoaselor, calus defectuos în fracture, anemie dup boli acute i boli cornice consumptive. Copii anemici cutemperament plângcios, flasci, cu member reci i digestie slab. Afinitate pentru simfize i suturi osoase. , agravarela schimbarea vremii. Senzaii caracteristice : amoreli, furnicturi, tendina de a transpire (mai puin ca Sil!) imrirea glandelor (asem. Calc.) Scrofuloz, cloroz i ftizie. Afecteaz nutriia oaselor i glandelor, oasele seînmoaie, devin fragile, casante. Durere, arsur pe linia suturilor. Subiecii sunt palizi, delicai, înali. Tremurturi,
tremurturi ale mâinilor. Convulsii la copii întini pe spate, amel pe o pa rte. Agravare la ridicare. Secreiialbuminoase. Dureri migratoare. Artrit, rheumatism. Umezeala produce rigidizarea gâtului, durere înmember,regiunea sacral. Tendin la emanciere. Copilul crete lent , merge greu, emanciat, are indigestie, colici,vomit mâncare nedigerat, scaune verzi mucoase, flatus fetid. Lips de cldur vital. Simptome generale de calccarb, cu abdomen retras, i temperament mai puin încpânat, mai puin stupid. Strabism, dureri dup effort intens,aggravate de clinostatism. Langoare asociat cu diareea, cu leucoreea, cu sarcina. Se simte rigid pe parcursulmenstrei. Util pentru tinere femei (cu leucoree) trdate în dragoste.
Calcarea fluorica
Ø Tipul sensibil: fluoric, instabil psihic i fizic, hiperlax, asimetric, dezordonat în munc, indisciplinat. Ereditatesifilitic i / sau alcoolic : diateza luetic
Ø Dureri de CR cu epifizit, agravare noaptea.. rahitism.
Ø Deformri osoase, mai ales exostoze oase craniu i frecvente deplasri vertebrale
Ø Dureri reumatismale lancinante, mai ales tendoane i ligamente care sunt indurate. Agravare noaptea,umezeal i frig. Ameliorare la micare prelungit, cu agravare la începutul micrii (rhus tox)
Ø Osteofite voluminoase, predom la niv lombar. Fracturi spontane. Osteoporoz.
Fizic i psihic marcat de dizarmonie , de unde i complexele ce apar. Dorin de a fi remarcat (exhibiionism,teribilism, fabulaii). Mitomanie, delir paranoid
Extravagan comportamental i / sau vestimentar
Indiferen fa de familie, cu meninerea interesului pt prerea celor din afara familiei.
Partea sexual ± investit cu mare importan ± gânduri, fantasme lascive, nimfomanie, satiriazis. Perversiunisexuale
Obsesii (echivalentul psihic al chistelor)
Vise : înspimânttoare, moarte
Fizic : asimetrie i dismorfism.Micri imprecise, zmucite, sacadate
S ne reamintim unele aspecte generale privindSIMPTOMATOLOGIA CO NSTITUIO NAL IMIASMELE
Etiologia unei boli, temperamentul constituional al pacientului i totalitatea semnelor i simptomelor sunt cei trei
factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uitm de a asocia acestora f actorii etiologici, miasmele iconstituia fizic a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulburrilor cronice întrucât constituia i temperamentul reflect motenirea miasmatic. Noi trebuie s contm în mod un ic peistoria personal i familial a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în însisimptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag atenia asupra cauzei fundamentale chiar iatunci când ea nu poate fi legat, în cadrul observaiei, de un factor etiologic specific.
Fiecare miasm cronic are semne caracteristice care fac parte integrant din totalitatea simptomelor.
De exemplu:
Psora are tendin de a induce iritaie, inflamaie i hipersensibilita te ;
Sicoza: infiltraie, induraie, i excrescene ;
Pseudo Psora are tendin de a induce tuberculi, fibroze i supuraii ;
Sifilisul , granulaie, degenerescen i ulceraie.
Atât cât permite constituia fizic:
Psora face ca organismul s devin intoxicat, pielea nesntoas i s perturbe funciile digestive ieliminatorii.
Pseudo Psora are tendina de a produce oase lungi i fine, un torace strâmt, obraji scobii i ochi strlucitori.
Sicoza duce la formarea de oase grele, la retenie de ap, la excrescene de esuturi i la o lentoare a
metabolismului.
Sifilisul are tendina de a produce malformaii congenitale, o structur osoas asimetric, dini malformai io fa buhit de tip buldog.Temperamentul:
Temperamentul psoric este plin de idei pseudo-tiinifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarteexpresivi, vorbrei, se supraestimeaz i pot gândi c ei sunt geniali, dar pentru alii ei par nesocotii i nerealiti.
Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimbtor, optimist,dar nesatisfcut i dorete s-i schimbe locul, slujba, partenerii, etc.
Sicozicul est pesimist, realist fr concesiuni, septic, secret, bnuitor, gelos, cu idei fixe i un ascuns dezgust pentru sine însui.
Sifiliticul este un amestec de nebunie i de geniu cu un sim ascuit al ironiei care -l conduce la obsesia moriii destruciei. Ei au tendin de a se culpabiliza, au tendin suicidar i pot evolua spre idiotie, demen sau suicid.
Durerile:
Psora resimte ca dureri: mâncrimi, senzaii de reptaii furnictoare, gâdileli i arsuri ;
Sifilis: durerile par absente în etapa actual sau sunt profunde, nedefinite i acute, groaznice i în specialagravate noaptea.
Scurgerile:
Psora are scurgeri destul de puin abundente, iritante, pruriginoase ;
Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ;
Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de pete ;
Ø Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infecie, fetide, foarte puternice.
Pielea:
Pielea la Psora est uscat, aspr, neîngrijit, cea mai mic plag infectându -se uor iar leziunile sunt pruriginoase cu secreie purulent abundent.
Pielea la Pseudo Psora este diafan, delicat, neted, se lezeaz i sângereaz cu uurin, producând multesecreii purulente.
Pielea la Sicoz este acoperit de veruci, pete, puncte de frumusee, excrescene, de culoare închis cudezvoltare excesiv a pilozitii.
Pielea la Luez prezint pete roii închise, sau culoare armie, cu erupii fr prurit dar cu tendina de a ulceracu uurin.
SICOZA
Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotic.
Semnele sunt variabile, chiar opuse, potrivit etiologiilor sau diatezelor purttoare de sicoz;
Sunt de reinut totui câteva elemente constante:
- perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltrrii, fie al dezhidratrii;
- incetinirea circulaiei la nivel venos i limfatic ± nicidecum la capilare sau artere;
- iritaia mucoaselor, cu preferin pentru sfera OR L i genital ;
- patologie predominant în regiunea abdomino-pelvin, de unde existena constant a tulburrilor urinare,intestinale i genitale ;
- tendina la neoformaiuni celulare la nivelul pielii i mucoaselor cu producerea de tumori moi, daca nu sesupra-adaog un element luezinic ;
- caracter, ca reactivitate general : nici hipertermie, nici hipertensiune, nici hipernervozitate ;
- astenie fizic disproporional fa de eforturi - uneori fr explicaie ;
- dificultate de adaptare la diferite imprejurri, ca o intoleran interiorizat, de unde inclinaie spre pesimism,reinere, ezitare sau evitare (fug) , lips de curaj în decizii. Luezinicul spune da, imediat, fara a reflecta asuprariscurilor iar sicoticul spune nu, dup ce a ezitat, dar tot fr a reflecta asupra riscurilor;
- absen de reacie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari probleme, uneori insolubile,explicând eecurile frecvente ale tratamentului homeopatic i mai ales reputaia homeopatiei de a fi lent i incertadesea in acest tip de patologie ;
În concluzie, sicoza este caracterizat prin ritmul su lent i neregulat, pasivitate fizic i eec pe plan psihic. Estecumva un eec celular, umoral, un eec al individului, al medicinii i al societii.
Evoluia sicozei nu are ceva absolut specific, ea se grefeaz totdeauna pe structurile diatezice de baz, crora sicozale superpune propriile sale polariti.
Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei ± unele trsturi ale procesului de sicozare miasmatic a unor remedii i anume:
- in cazul reteniei de ap i tentativei de eliminri : Natrum sulfuricum
- in cazul iritaiei mucoaselor i produciilor tumorale : Thuya
- in cazul dezhidratrii i sclerozei : Causticum.
În general, întâlnim o caracteristic evolutiv estompat in manifestrile morbide din cadrul miasmei sicotice, ca unfel de vâscozitate reacional.
- manifestrile sunt din ce în ce mai puin febrile ;
- debutul este progresiv, evoluia trenant, finalul incert ;
- boala las îns o oboseal care se prelungete timp de sptmâni intregi, o stare care duce la supraîncrcarede aporturi : fortifiante, vitamine, calciu, extracte glandulare, sedentarism i inactivitate, etc.
- atunci când sunt atinse psihismul i sexualitatea , aceast oboseal ia aspect de îmbtrânire prematur i de
depresie.
- Din pcate, apar recidivele care agraveaz i oboseala i descurajarea i supradozrile medicamentoase - uncerc vicios al unei devenite perpetue sicozri .
Desigur c o puternic amprent a patologiei este subordonat reactivitii constituionale, ceea ce diversific tabloulde remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei.
Astfel :
a) In cadrul constituiei carbonice :
Exist 2 tendine :
- Calcarea carbonica , care e deja lent i moale, sicoza apare precoce i evolueaz repede spre Thuya, cu posibiletumori moi, cum ar fi polipii nazali, bine tratai cu Teucrium i Lap is albus.
- In general îns i în mod special la tipul Sulfur, sicoza apare tardiv ± din cauza puterii mai mari de eliminare ale psorei, în competiie cu cele de retenie ale sicozei.
Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentat teoretic, mai ales dac apar i elemente alergicecare poate s acopere simptomele sicozei timp îndelungat.
Aici apar:
- cretere ponderal (infiltraie),cu depuneri in special la olduri i bazin, puin influenabile de regimurilerestrictive ;
- eliminri trenante la nivelul mucoaselor sinusale i genitale ;
- alteraie a fanerelor
- tendin anormal la oboseal i pesimism
Dup ani de laten pot apare leziunile organice : fibromul uterin, adenomul de prostat, cancerul, pronosticulacestora fiind cu atât mai puin grav cu cât apar mai târziu ;
Poluarea urban i industrial impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei constituii remedii ca :Petroleum (erupii cu fisuri, crevase, bulimie, ameeli i greuri, etc.) iR auwolfia (cefalei, ameeli, palpitaii,senzaie de cldur, ingreunarea picioarelor, etc.)
A pare indicaia schemei Natrum muriaticum à Silicea.
Sicoza apare precoce din cauza slabei rezistene imunitare, mai ales dup terapeuticele supresive i vaccinrilor:
Aici sicoza se manifest prin :
- afeciuni acute, grefate pe zonele sale prefereniale, adic:
o infecii urinare: cistite, infecii cu colibacili sau proteus;
o infecii genitale : metrite, salpingite, endometrioz ;
o infecii intestinale : intoxicaii alimentare, salmoneloze, hepatit viral ;
În toate acestea antibioticele vin s agraveze sicoza.
- manifestri mai specifice tuberculinismului : otite, bronite, rinite, astm, uveite, reumatism articular acut -sau decompensri accelerate în interiorul acestei constituii, copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic, apoi Siliceasau Phosphorus.
- În anumite cazuri copilul tuberculinic slab i prpdit începe s se dezvolte ± ceea ce impresioneazanturajul ± trecând de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric ± ceea ce deschide calea altor remedii de continuitate
care corespund evoluiei depresiunii fizice sau psihice (Levomepromazina, Manganum, Selenium,).
c). În cadrul constituiei fluorice
Schema teoretic stabilete linia Calcarea fluorica à Causticum.
Ar fi prea simplu, pentru c i aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile i variate. Exist ating ere simultan aesutului elastic i a esutului reticulo-endotelial, care duc rapid la prbuiri decompensatorii, cu semnale de alarmde tipul :
- oboseal fizic i intelectual, fapt anormal la constituia tipic luezinic;
- alteraia psihismului spre depresie, cu scurte perioade de excitaie i panica de a avea cancer sau o boalincurabil ;
- slbire progresiv care alimenteaz anxietatea;
- atingere cutanat fluoric i sicotic (pete melanice, pete roii, veruci dureroi i sângerânzi);
- alterri ale venelor, capilarelor i limfaticelor.Adenopatii
Un fapt inedit: pe teren fluoric neoformaiile nu mai sunt de consisten moale ci dure, de tipul Conium, Asteriasrubens, Phytolacca.
De fapt, acesta este terenul cel mai ameninat de cancer, evoluând foarte rapid in special in caz de atingereganglionar sau sanghin.
De asemenea, pe acest teren sicoza duce la decompensri grave ale sistemului nervos .
Evoluiile posibile pot duce la remedii ca :
Nepentes (are de la fluorism nerbdarea i iritabilitatea iar de la sicoz precipitaia ineficace. In plus dispepsie cuuscciunea gurii, balonri, frigiditate ± semne care îl apropie de Argentum nitricum i Medorrhinum).
Haloperidol : mare remediu al imbtrânirii cerebrale i naufragiilor psihismului în toate constituiile. Gesturi imimic fixe, dezorientare în timp i spaiu, impresie c triete în alt univers, dureri osoase, nevoie de sare, etc.care-l fac indicat în boala Parkinson i debutul bolii lui Alzheimer. Este un fel de Causticum mai grav.
Chlorpromazina: Iritabilitae i depresie, dup cumpna diatezic, rigiditate muscular, mioclonii, hipotensiune,hipotermie, extremiti reci, perturbarea formulei sanghine. R emediu indicat în boli degenerative ale sistemului
nervos (scleroza în plci, Parkinsonism,Alzheimer), afeciuni sanghine (purpur, trombopenie, agranulocitoz),tulburri cortico-hipofizare. A propiat deAgaricus.
========================================== MEDORRHI NUM
(Med) (puroi blenoragic)
Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI.
- BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica
- ALLEN i-a dedicat un studiu complet
- PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan).
Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse, precum si abdicarea de la constringerile moral -religioase din ultimul secol, au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de sicoza. Vaccinarileobligatorii, din ce in ce mai numeroase, nu au facut decit sa consolideze aceasta prezenta morbida.
Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie, amplificindu-se.
Med este inima sicozei.
Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul personal al pacientului. Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va diminua Äzestrea´generatiei urmatoare.
Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat, incit rareori vom ajunge la el repertorizindsimptomele relatate de bolnav.
Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a autorului. Oricum,mentalul abunda de simptome (266 in Kent). Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti, s au pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete). De regula, prescriptia remediului Medse face pe baza personalitatii sale.
Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul). Totul este d us la extrem (eliminarile fizice,temperamentul, impulsurile, sexualitatea); dar la cealalta extrema poate exista o I NVERSARE (o patologieinternalizata prin supresie, timiditate, retractarea personalitatii, etc).
R ar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari.
Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic. Nu exista o revenire la o relativa normalitate: cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa.
Aceasta oscilatie intre extreme este valabila:
- pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv, atul timid si rezervat ± ambii necesitindMed),
- dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa, dar poate sa-l bata cu cruzime, pentru ca
apoi sa aiba remuscari exagerate).
I. SIMPTOME MENTAL EMOTIO NALE
EXTREME ale PERSO NALITATII
1) EXTR OVERSIE EXTREMA
- foarte vital, zgomotos (ii irita pe cei din jur)
- energie debordanta, impulsivitate
- comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) :
- IACRS frecvente, recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu otite.
ADOLESCENTI
- razvratiti, imbracaminte excentrica
- impertinenti / usor intimidabili
- anorexie / bulimie, in special la fete
- comportament introvertit, fara incredere in sine, in special la baieti a caror personalitate se retrage din fataunui tata ± Med cu comportament agresiv
- dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori, droguri, etc)
- patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale
- probleme menstruale (SPM, dureri mari la ciclu)
- chisturi ovariene
- libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el)
- masturbare
ADULT
Traim intr-o societate sicotizanta (control, competitie, imagine). Deci trasaturile comportamentale sicotice seamplifica la adult, care mai poate prezenta :
(Arbor Vitae, Cedru alb/ galben, Thuya canadian etc.)
Conifere - fam. Cupressaceae
Thuja occidentalis crete spontan în estul Americii de Nord, în regiuni mltinoase. Poate ajunge pân la 15-20m.,are o form piramidal, cu crengi i ramuri care se se dezvolt într-un singur plan, cu frunze mici, aplatizate, verzi,în form de solzi, i conuri de 1 cm. A fost adus în Europa în sec. 16 i cultivat în scopuri ornamentale.
- Numele de Arbor Vitae i se datoreaz unui explorator francez, Jacques Cartier , care a învat de la indieni sfoloseasc frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului.
- In etnoiatrie a mai fost folosit pentru tratamentul infeciilor respiratorii, enurezisului, cistitei, psoriazisului,amenoreei, reumatismului, verucilor etc. Mai sunt menionate i aciuni insecticide, antihelmintice i abortive.
- Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat c are aciune imunomodulatoare i antiviral , fiind folosit încombinaie cu Echinacea purpurea, Echinacea pallida i Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS i ca adjuvant în
tratamentul antibiotic al infeciilor bacteriene severe .
- Hahnemann a remarcat potenialul terapeutic - antigonoreic al plantei observând apariia unei secreiiuretrale purulente verzui la un tânr care mestecase câteva frunze de Thuja, iar provingul a fost publicat în MateriaMedica Pura.
- T.M se obine din vârfurile tinere ale ramurilor, frunze i flori - proaspt recoltate.
- R emediul are afinitate pentru esuturile epiteliale, aciunea sa iritant provocând hipersecreie glandular ihiperplazie epitelial, cu apariia unor formaiuni de tipul verucilor i condiloamelor. Afinitatea pentru epiteliiletractului urinar provoac inflamaie acut i secreii purulente.
THUJA
Acioneaz în principal la urmtoarele niveluri:
- GENITO-UR I NAR
- PIELE
- mental-emoional;
- lateralitate stâng;
- digestiv;
- cap-occiput;
- ganglioni limfatici.
Cauzalitate:
- supresia gonoreei (i a altor BTS, except. sifilisul) ( Thuj. -gonoree în AHC; Med.- gonoree în APP);
- eliminarea secreiilor , (ex.: ameliorare general când este rcit -GENERALS - CORYZA - amel. generalsymptoms Thuj);
- poziie: în decubit pe partea afectat, decubit dorsal sau cu coapsele flectate.
Alimentar:
agravat de :
- ceap
- grsimi
aversiune pentru :
- ceap
- usturoi
dorin pentru :
- ceap ± crud
- usturoi
- srat
secreii galben-verzui sau verzi;
lateralitate stâng.
MENTAL-EMOTIO NAL:
Au o senzaie de slbiciune interioar, de inadecvare, sentimentul c sunt lipsii de orice valoare, iar lucrul acestatrebuie ascuns cu orice pre. Incearc s prezinte o imagine cât mai apropiat de normele societii în care triesc ± de moralitate, religiozitate, corectitudine, cinste i alte caliti pe care le observ c sunt aprecia te. Masca/ mtiletrebuie aprate cu orice pre i devin rigizi, inflexibili, fanatici, cu idei fixe. Nu comunic uor (cu excepia cazuluiîn care masca presupune s fie foarte sociabili), evit compania (au chiar aversiune pentru companie i pentruatingere), sunt rezervai, secretoi, manipulativi i îneltori. Sunt pacieni dificili, deoarece se deschid greu i potoferi chiar informaii false.
Depresie provocat de sentimentul izolrii, de senzaia c sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu -i poate iubi.
- Lyc ± slbiciune interioar, proiecteaz o imagine compensatorie de putere, friguros, agg. de ceap,transpiraie abundent , urât mirositoare a picioarelor etc.
- Sil ±lips de încredere în sine, ag. de vaccinare, constipaie cu scaun dificil, care se retrage, problemeunghiale etc.
- Staph ± se subapreciaz, rezervai, condiloame i fibroame, carii dentare care apar foarte devreme etc.
- Nat-m - închii, rezervai,sensibili la muzic, dorin pentru usturoi, s rat, ag de grsimi, secr. nazal posterioar etc
- Med, Nat-s, Nit-ac etc
Bibliografie:
- Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;
- Gibson D.M., Studies of Homoeopathic R emedies;
- Morrison R ., Desktop Guide of Materia Medica;
- Sankaran R ., The Soul of R emedies;
- Sankaran R ., The Substance of Homoeopathy;
- Vermeulen F.R ., Synoptic Materia Medica;
- Vithoulkas G., Essence of MateriaMedica;
- RADAR 8
==========================================
GR UPUL ARGENTUM
ARGENTUM METALLICUM
Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. Are mare conductibilitate electrica si termica.A plicatii : fotografie, oglinzi, bijuterii, vesela, circuite electrice, conductori electronici, antiseptice, germicide. Toxic
= argirie
In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii.
Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire.
- abilitatea de a se ocupa de ceva nou, provocarea de a fi creativ
- nevoia de a performa in conditii adverse
- pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant, sa o apere de orice atac, de aicianxietatea de anticipatie.
Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala, se exprima ca orator, cantaret, scriitor, predicator, etc si seapara prin ea. Se simte slab in interior, se apara prin intelect.
Copil a fost fortat de parinti sa performeze, sa-si demonstreze calitatile intelectuale, priceperea, talentele, putereacreierului sau. Trebuie sa straluceasca in societate. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput, de catre preajma mai tarziu, se stra duieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. Sesimte silit sa performeze, de aici anxietate si furie, ii cade vocea, abia mai vorbeste, ii slabeste puterea mintii si ceafizica.Alternanta de ³sunt grozav´ ± ³nu sunt bun de nimic´, tulburari de memorie, confuzie, cu timpulabandoneaza lupta si degenereaza profund.
Cuvinte in discursul pacientului : aprobare, asigurare, schimb, incredere, creativ, criticat, incurajat, cautator degreseli, nou, pret, recunoastere, injunghiat in spate, ajutat din spate, suport moral, aparare, mentine controlul, performanta, responsabilitate.
BIOTIP : slab, cu ochii adanciti, piele palida, ten pamantiu, tristi nelinistiti, tendinta la ulceratii, cancer.
ACTIU NE
- cartilagii, oase, articulatii - dureri sfasietoare, ca o rana, dureri articulare asa zis ³isterice´ = fara umflatura, dureriin cartilajele costale, exostoze craniene, carii osoase
- muschi ± crampe in extremitati, parestezii, contractura, senzatie de socuri electrice, contracturi nedureroasemiocardice agravat culcat pe spate, senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii
- mucoase ± laringe si faringe mai ales
- sistemul nervos ± contracturi, convulsii, epilepsie, paralizii, vertij
BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum )
Clarke J.H. A Dictionary of practical Materia Medica B. Jain Publishers New Delhi
Kent J.T. Lecture on MateriaMedica
Kent Plus
Synthesis 7
Vermeulen, Murphy, Scholten diferite lucrari pe internet
Vital Quest
Vithoulkas Materia Medica Pura
ARGENTUM NITR ICUM
Nitrat de argint ± NO3Ag. Trituratie si solutie.
Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc, in criza. Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei, altfel va fi renegat si dispretuit. Trebuie sa lupte singur, nimeni nu -l ajuta.Este prinssingur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine
anxios, apar frici, idei si actiuni fixe, actioneaza impulsiv ca sa scape. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza: multime, spatii inguste, colturi de strada, poduri, tunele, inaltimi, avioane, orice loc cu iesi rea blocata, trebuie savada iesirea tot timpul, sta langa usa.
Planifica tot ca sa stapaneasca situatia, ajunge la intalniri mai inainte, grabit si nerabdator, nu poate astepta. Daca nugaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca p e fereastra, psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot.
ACTIU NE
- sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de celeemotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea, obsesiile, fobiile, compulsiile care sunt tulburari afective ? n.m.) sifizic cu anxietate, febrilitate, tulburari de coordonare motorie, pareze mai ales ale membrelor inferioare
- mucoase : respiratorii, digestive, genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative
- timpul trece prea incet, este grabit, vrea sa termine lucrul inainte de a incepe
- impuls nestapanit de a merge repede
- impuls de a se arunca de la inaltime
- frica de multime, de spatii inguste, pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit, frica de inaltime, de poduri, fricade moarte in situatii fixe fobice(Ac.in situatii nespecifice)
- vise anxioase, treziri anxioase bruste
- vertij la vederea unor cladiri inalte agr.de inchiderea ochilor, cu tremor si slabiciune
SIMPTOME GENERALE
- slabiciune generala, fizica si psihica
- dorinta de dulciuri care-l agraveaza, de alimente si bauturi reci
- agravat noaptea
- agravat la cald
- doreste aer rece, baie rece
- convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie, epilepsie la frica, la menstra
- tendinta la hemoragii
- agravat culcat pe partea dreapta
SIMPTOME LOCALE
- cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda, ameliorata la aer rece si legat stransla cap
- acufene, senzatie de infundare urechea stanga, hipoacuzie, surditate
- conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta, fotofobie intensa, < la cald
- limba cu papile proeminente, varf rosu si dureros
- faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare
- senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid )
- durere epigastrica rozatoare, regurgitari de alimente nedigerate, greata, varsaturi
- eructatii zgomotoase imediat dupa masa
- flatulenta marcata, gaze zgomotoase si fetide la scaun
- diaree verde, spumoasa, cu aspect de spanac tocat, diaree emotiva sau dupa masa
- constipatie cu scaune uscate
- raguseala cronica a cantaretilor, oratorilor, agravata dimineata obligand la tuse
laringita cronica a cantaretilor si oratorilor, conjunctivita granuloasa, oftalmie purulenta, ulcer cornean, impotentasexuala, uretrite, eroziune de col uterin, leucoree.
Ag C N. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint:
- durere constrictiva arzatoare in gat, impresia de gat zgariat, fata si limba foarte rosii
- durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr -o parte
- respiratie dificila, scurta, atacuri de sufocare, tuse spastica, uscata, continua, nu poate articula decat un cuvantodata, crampe dureroase, mai ales in picioare
Ag Cl. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat, durere constrictiva tampla stanga. Intepaturi si contracturimaxilarul superior drept si pleoapa dreapta. Mictiuni imperioase. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilulintern cot drept, sfasiere in degetul mare
Murphy : dorinta de vin, care-l agraveaza, cefalee la ora 16, < aplecat, > de tuse, tresariri.
ARGENTUM PHOSPHOR ICUM
Scholten : Arg. : conservator, politicos arogant, idei fixe, ocrotitor al artelor si ideilor Phos.: comunicativ,simpatetic, prietenos, calator, dor de casa
Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special, se vrea centrul a tentiei, sa arate ce talentat este. Are prieteniartisti, intelectuali superiori. Are relatii profunde, pasionate. Este sensibili la critici. Iritabil agravat de umilire ,mandrie ranita. Frica de inaltime, spatii inguste, singuratate, intuneric, tunete, fulgere, boala, moarte, sa tinadiscursuri.
Doreste dulciuri, fructe, peste, inghetata, bauturi reci, condimente, sare
Aversiune pentru grasimi, carne. Ameliorat de cafea.
Dificultate de adormire, somnambulism.
Ameliorat vorbind, se joaca cu cuvintele, agravat in intimitate
Boericke il considera un bun remediu in edeme.
==========================================
AUR UM METALLICUM
Trasaturi esentiale- tablou mental
DupaGeorge Vithoulkas, ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata; Aurum imprima asupraorganismului ideea de autodistrugere, de anihilare si moarte.
R . Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea, dar paradoxal, prea mult aur indeparteaza iubirea. Intr-adevar, individul Aurum este insetat de iubire, dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati, a caror afectiune o dorea.
Pentru homeopat, cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si, inacest scop, trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului, din etape premergatoare, in care pofta deviata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada.
Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive, la o persoana in ace lasi timp binecrescuta si manierata, ambitioasa si foarte preocupata de cariera.
R oger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu, cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie.
O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata, pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca, prin analogie cu aurul care este un metal pretios; de aceea, ei isi propunteluri inalte si vor sa fie cei mai buni.
De obicei, buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata, ei fiind cu adevarat valorosi, capabili,inteligenti. Dar, fiind prea seriosi si muncitori, ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta,luminoasa a vietii. Existenta lor este prea sobra, cu accente frecvente de tristete, de parca viata lor se deruleaza pefundalul permanent al unei muzici triste.
Pe masura ce patologia avanseaza, isi vor face tot mai multe reprosuri, devin tot mai autocritici, pana cand ajung sase considere total lipsiti de valoare, buni de nimic!
Copiii Aurum
Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi, ambitiosi la scoala, adesea primii din clasa. Punctul slab es tereprezentat de nivelul emotional, desi au intelectul foarte puternic. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prinefectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. Pentru ei, este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati, datfiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala, pentru emotiile lor fragile.
Evolutia patologiei pe stadii
Chiar din primul stadiu, se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale inspecial. Accepta cu usurinta afectiunea altora, dar nu sunt in stare sa o ofere.
Pe masura ce patologia avanseaza, nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. Nu mai aunici o bucurie , nimic nu ii mai intereseaza.
Initial, sentimentele negative sunt tinute sub control, fiind reprimate. Cu timpul, ele se vor fac e simtite prinoscilatiile dispozitiei.
Tot in acest stadiu, apare ameliorarea generala seara. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei,dar dupa apusul soarelui, tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine, mai plini de inc redere. Uneori, seremarca si inversul acestei situatii, cu agravarea depresiei seara.
Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza, pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate sifurie. In aceasta noua etapa, el poate parea insensibil, plin de cruzime; desi nu injura, spune lucruri foarte dure celor din jur. Tot acum, munca devine supapa lor de siguranta, prin care este evitat disconfortul vietii emotionale.
In cele din urma, vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au cr eat doar impresia ca sunt buni. Se vor simtiincapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. Vor deveni foarte
sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv, pot s a se arunce de la etaj.
Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane,toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat.
Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana, o adevarata moarte intimpul vietii.
Exista si o alta varianta de Aurum, cel foarte moral si religios. In acest caz, boala ia un alt curs, pacientul , desideprimat, nu se mai gandeste la autodistrugere, ci se roaga pentru mantuirea sufletului. Se roaga si plange ore in sir,ceea ce ii mai alina suferinta.
Simptome de repertoar:
- R eligious affection 2
- R eligious affection, melancholia 2
- Loathing of life 3
- Suicidal disposition 4
- Suicidal disposition, throwing height, himself from a 4
- Alcoholism 2
- Music amel. 3
- Industrious, mania for work 3
- Delusion, friends, has lost the affection of 2
- Delusion, neglected his duty, he has 3
- Fear ± failure, of 2
- - high places 1
- - heart disease 2
A pecte generale, preferinte alimentare si modalitati
Prof. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei, al congestiei si induratiei locale, al durerilor osoase si alaterosclerozei.
CONVOCAREA a 6-a ( 19-20 MAI 2007)http://www.homeopatia.ro/Curs_06.htm
y Miasma Luetica - Dr. M. Galesanuy Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescuy Materia Medica - Phosphorus, Arsenicum album, Staphysagria, Belladonna, Bromium - Dr. D. Pavlovschiy Materia Medica - Lachesis, Conium - Dr. Ileana R indasuy Medicamentul homeopatic
LUEZA - Dr. M. Galesanu
Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil, dinamic si potrivnic, care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic ; in caz contrar ,miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare .
Hahnemann a descris 3 miasme PSORA, SICOZA si LUEZA .
Desi , ulterior s-au descris si alte miasme , aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare, care sunt , clar , numai 3 :
Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica , ca o conditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala , care va genera cu siguranta diferite afectiuni ,in sensul lipsei ,al excesului sau aldistructiei ; (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice )Psora perturba nutritia
Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate
Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta
Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica , cu componentavariabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral, isoscel sau scalen )
LUEZA inseamna :
-la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere , necroze , fisuri , eroziuni
-la nivel psihic =violenta , agresivitate fata de sine si fata de ceilalti .
Prof. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei .(afectare profunda a organelor )
CARACTER ISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE
MENTAL
- mentalitate distructiva, care viciaza judecata , memoria si acuitatea intelectului
- introvertit , nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic
Este nosodul sifilisului, util în cazurile cronice cu reactivitate sczut i când remediul corec t ales nu amelioreazdecât parial, mai ales când exist o tendin ereditar ctre alcoolism sau ctre miasma sifilitic.
A fost folosit în cancer, tuberculoz, tipuri severe de neuroartrit, diverse tulburri mentale i paralizii.
Agravarea nocturn a tuturor simptomelor însoit de o extrem nelinite fizic i mental cu intens iritabilitate sunt
indicaii pentru remediu.
Extrem prostraie i oboseal dimineaa la sculare (Lach). Dureri de la apusul pân la rsritul soarelui care cresc idescresc gradat.
Din aceast cauz îi este groaz de venirea nopii.
Fric intens, nejustificat, iraional în ceea ce privete sntatea dar mai ales fa de boli infecioase i germeni patogeni cu dorin de a se spla des pe mâini (de zeci de ori pe zi ± Mind ± washing ± desire to wash hands ; alwayswashing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-sil (2).
Nesiguran care îl face s verifice de mai multe ori un lucru pe care l -a fcut (ex : dac a închis gazul sau ua de laintrare). (Mind-checking-twice or more ; must check (ars, carc, syph, nat -m).
Acioneaz la nivelul nervilor, mucoaselor i oaselor.
Ulceraii la nivelul gurii, nasului, genitale i ale pielii.
A bcese recurente.
Mental:
ANXIETATE Î N PR IVI NA SÃNÃTÃII. Ipohondru.
DISPERAT CÃ NU SE VA FACE BI NE (Mind despair of recovery: Calc (4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum(3).
Tendina de a verifica ce a fcut într -un mod obsesiv..
FR ICÃ DE I NFECII IBOALÃ.
NEVR OZÃOBSESIV-FOBICÃ.
Aversiune la murdrie. Comprtament compulsiv de a se spla pe mîini. Nu d mâna cu tine sau dac o face se duces se spele.
Superstiios.
Simte c înebunete.
A patie i indiferen fat de persoanele pe care ar trebui s le iubeasc (Sep, Ph-ac).
A patic i depresiv, foarte iritabil i plângcios. R âde sau plânge fr cauz.
Pierdere a memoriei dar îi amintete tot ce s -a întâmplat înainte de a se îmbolnvi.
Strabism. Diplopie vertical (vede imaginile una sub alta).
Inflamaie cronic, flictenular, recurent a corneei. Puncte pe cornee. Afectare continu a stratului epitelial alcorneei.
Oftalmia nou-nscutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic.
Irit.
Paralizia muchilor ochiului.
Fotofobie, ptoz.
Ureche:
Surditate fr nici o cauz detectabil însoit de nervozitate crescut i caexie. Depozite de calciu la nivelultimpanului. A bces al urechii medii. Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitic.
Otoree cu eliminare iritant, apoas sau purulent (Kali-s).
R ectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca i cum ar avea stricturi). Dup clism apa se evacueaz cu dureri marica de travaliu (Lac-c, Tub.).
Fisuri la nivelul anusului i rectului (Graph(3), Nit-ac (3), Thuj (3),R at (3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m(2), Petr (2).
Prolaps rectal.
R inichi:
Urineaz mai bine când st în picioare (Sars (3)).
Genital masculin:
Inflamaii i formaiuni nodulare la nivelul testiculelor i cordoanelor spermatice.
Genital feminin:
Leucoree abundent, care îmbib tamponul i trece prin el. Iritant i urât mirositoare, agravat noaptea. Poatefi însoit de dureri ovariene i prurit genital.
Leucoree la fetie mici.
Menstruaia are miros de carne putred.
Ulceraii labiale, ale vulvei i dureri ovariene.
Sâni dureroi la atingere i în timpul menstruaiei.
R espiraie:
Astm cronic, agravat noaptea între 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme cald i umed i în timpul furtunilor.
Astm cu wheezing i ronhusuri (horcit) (Ant-t).
Dureri ascuite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la apex la baz ± Med ; de la baza inimii laclavicul sau umr ± S pig).
S pate:
Deformri ale coloanei vertebrale, scolioz.
Dureri de spate i de rinichi, agravate noaptea dup ce urineaz.
Dureri la nivelul coccisului cu senzaia c este umflat, agg la stat în fund.
Piept:
Durere i senzaie de presiune încât simte c nu mai poate respira.
Extremiti:
DURER I OSOASE agravate NOAPTEA, la cldura patului, ameliorate de comprese reci.
Se trezete între 2-4 dimineaa i nu mai poate s doarm dup aceea. (sau dup miezul nopii ± pân la 6 a.m.).
Mare nelinite noaptea, imposibil s-i in piciorul într -o poziie anume.
Piele:
Erupii armii, brun-rocate pe tot corpul, cu miros neplcut.
Erupii pustulare pe diverse zone (Ant-c, Merc, R hus-t, Sulph).
Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor.
A bcese sau furuncule recurente (Sulph). Erizipel care se mut din loc în loc.
Senzaii particulare:
- ca i cum ap sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toat noaptea.
- ca i cum ar înebuni sau ar paraliza.
- îi simte limba ca paralizat.
- ca i cum i s-ar desprinde vertexul.
- ca i cum dinii i s-ar mica.
R emedii complementare:
Med.
R emedii similare:
Ars, Aur, Lac-c, Merc, Nit-ac, R at, Sulph.
Clinic i Cazuri:
Oftalmia cu dureri i pleoape care se lipesc în timpul nopii, nevralgiile i durerile de cap, astmul bronic, tusea cu <noaptea beneficiaz de Syph.
Insomnia este per se o indicaie pentru Syph, care ca i Sulph restabilete somnul pacienilor.
Imediat dup agravarea nocturn se ine cont de ULCERATII (gur, nas, genital, piele).
La nivelul nasului ulceraiile au baze de culoare gri-cenuiu i pot produce cele mai agresive forme de ozen cusecreii fetide. Secreiile fetide de la nivelul urechii intr în aceiai cat egorie.
A bcesele i furunculele recurente reprezint un mare Key-note.
Irita sifilitic sau reumatic a fost vindecat cu acest remediu.
Erupia tipic este sub form de pete armii dar include multe alte forme, chiar i pemfigus -ul.
Sistemul ganglionar poate fi afectat în întregime iar nutriia i asimilarea sunt deficitare, ceea ce duce la o emaciereextrem.
Constipaia rebel cronic (ani de zile) poate fi vindecat ; remediul acioneaz pe toate orificiile corpului.
H.C. Allen spune : « Pacienii sifilitici care au avut ancru tratat local (supresat) i care au suferit dup aceea ani dezile de probleme cu gâtul i pielea s-au vindecat cu Syph ».
Thomas Wildes spune c a tratat ancrul primar cu acest remediu. Acesta (ancrul) crete în primele 2 sptmâni detratament i dup aceea se micoreaz treptat pân la dispariie fr a mai apare sifilisul secundar.
Dorina crescut de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezint un key-note (Bacchus i Venus sunt buniamici).
1. Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni suferea de o durere de cap deasupra ochiuluidrept cu iradiere spre posterior, adânc în creier. Durerea avea un caracter ptrunztor, foarte intens i ascuit.Intensitatea era aa de mare încât pacientul îi pierdea irul gândirii i memoria. Sub remediul administrat în fiecaresear durerea a disprut în 10 zile i facultile mentale au revenit la normal.
Peste 6 sptmâni a aprut la nivelul sprâncenei drepte o eczem galben care s-a extins mult la nivelul scalpului iinferior pân la baza aripa nasului.
Bibliotecarul avusese sifilis cu câiva ani mai înainte.
2. Un biat de 4 ani avea o erupie cronic, combinaie de prurigo i herpes la nivelul obrazului, buzelor, brbiei,frunii i scalpului, braelor, toracelui, plicilor i mâinilor.
Wildes susine c erupia sifilitic poate s aib prurit, c prurigo este infecios i c seamn cu unul din primelestadii ale leprei.
El s-a ghidat (inând cont de simptomele generale) i dup faptul c pacientul avea la nivelul coapsei o pat deerupie de mrimea unei monezi asemntoare cu lepra.
A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apariia pe întreg corpul a unei erupii în form de pete-petice ; fata s-aacoperit o treime cu cruste groase i galbene ; remediul s-a administrat în continuare i pacientul s -a vindecat,iritabilitatea a disprut i a început s doarm bine, s recupereze în greutate i sa aib poft de mâncare.
Bibliografie:
Boericke, Clarcke, Phatak, R oger Morrison, Adolph von Lippe, R adar key-notes, R obin Murphy.
PHOSPHOR US - Dr Doina Pavlovschi
In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in R andul 3, Coloana 15.
Dupa Sankaran :
R andul 3 : Äimi lipseste identitatea, sunt separat, dar cine sunt ?´
Coloana 15 : structura erodata, integritatea nu poate fi pastrata
Phosphorul : are identitate separata, vointa si alegerea sa
Minerale : tema : structura si organizare, relatii sau performanta.
Personalitate : sistematizati si organizati
Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra, in roci, plante si animale, constituent al celulei cuimportant rol metabolic.
ACTIU NE : simptome toxicologice si experimentale.Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale, datorate intoxicatiei acute sau cronice.
Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase ± ficat, plaman, rinichi, miocard, provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta.
Simptomele experimentale, obtinute prin administrarea de doze infratoxice, sunt mai ales functionale, generale sau psihice, vizibile la tipul sensibil.
TIPul sensibil este longilin, inalt si subtire, cu torace ingust ,usor aplecat. Pare bolnav, trasaturile sunt trase, pielea palida. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede, traumatizat afectiv de orice emotie, datoritahipersensibilitatii, entuziasmului si generozitatii firii sale. Frecvent constitutie phosphorica, temperament sanguin,tuberculinic, oxigenoid
- palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare
- albuminurie cu hematurie si dureri lombare
- menstre in avans, flux redus prelungit, hemoragii vicariante
- transpiratii epuizante, reci, vascoase matinale
I NDICATII CLI NICE
Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie.
Stari cronice : procese de hipertrofie, apoi degenerescenta tisulara si celulara, interesand mai ales sistemul nervos (encefalite, mielite, scleroze medulare), ficatul (ciroze), vezica biliara (colecistite), rinichii (nefrite), pancreasul(diabet)
POSOLOGIE
R emarci : - pericolul dilutiei mai mici de 5 CH
- pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza
- pericolul repetarii prea frecvente
Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore, poate cu China 5 CH si Arnica 9CH
Purpura : Phosphorus ca mai sus, se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH.
Inaintea unei operatii : Phos. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva.
Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. Hepatite virale acute : Phos.15 CH o priza dimineata inainte de miculdejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. In functie de transaminaze alte 10 -15 zile o priza zilnic. Hepatitecronice, ciroze : Phos.15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni.
Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. Delirium tremens (delir violent ca
Stramonium, locvace ca Lachesis, cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) ; Phosphorus 15 CH la 6-12 ore.
Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi.
Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi.
Infiltrate pulmonare virotice : Phos. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana, 1-2 saptamani.
Degenerescente renale : Phos.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice.
Nefrite hematurice acute : Phos.9 CH dimineata si seara plus Arnica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora.
Ameteli la varstnici : Phos. 15 CH o doza pe saptamana.
Mielopatii, encefalopatii, sechele AVC : Phos. 15 CH o doza pe saptamana.
Tulburari ale constitutiei phosphorice, crestere prea rapida, urmari ale exceselor sexuale : Phos.15 CH sau 30 CH odoza pe saptamana, sau la 2-4 saptamani.
Head ± pain in general ± gr 3 pag.275 occiput ± gr 2 pag 303
Vertigo ± gr 3 pag.235
Stomach ± thirst ± gr.3 pag.703 large quantities for ± gr.3 unquenchable ± gr 3 pag.705
Perspiration in general ± gr.3 morning ± gr.3 pag 1511
Nose ± epistaxis ± gr.3 pag.483
Extremities ± chilblains ± gr 2 pag.1162
BIBLIOGRAFIE
Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi
EncyclopedieMedico-chirurgical Editions Techniques Paris
Jouanny J. The essentials of Homeopathic MateriaMedica Edition Boiron 1984
Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic R emedies Hom. Book Service London 1989
Lathoud J.A.Etudes de MatiereMedicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne
Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere MedicaleHomeopatique Doin Paris
Vital Quest - Sankaran
Voisin MatiereMedicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy
Zissu R .& Guillaume M. Fiches de Matiere MedicaleHomeopathique Doin Paris 1973
ARSENICUM ALBUM - Dr Doina Pavlovschi
In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in R andul 4, Coloana 15. Du pa Sankaran : Minerale : structurasi organizare
R andul 4 : securitate si datorie ± munca zilnica e securitate - nu are siguranta, se simte singur sau in saracie, atacatde oameni si de animale
Coloana 15 : structura este erodata, sfaramata, integritatea pierduta - trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastralucrurile, se simte singur sa faca fata, nu se poate increde in altii
Arsenicum album : Ä A pararea mea este slaba, oamenii au luat toate lucrurile, iar eu sunt prea batran si prea slab casa ma protejez. Trebuie sa fiu cu grija, precaut si neincrezator. Sunt hoti in casa care ma fura, nimeni nu este deincredere, sunt neajutorat.´ Arsenicum album este oxidul alb de arsenic
ACTIU NE
- alterare profunda a sistemului nervos central si periferic
- inflamatii si necroze mai ales pe piele, mucoase, sange
MODALITATI
Agravare : - dupa miezul noptii, mai ales intre orele 1-3
- frig si umiditate
- bauturi si alimente reci
- vin,alcool
- efort
- culcat pe partea bolnava si cu capul jos
Ameliorare : - la cald, bauturi calde
- cu capul sus
Lateralitate : dreapta (cap, plamani, abdomen)
Periodicitate: in fiecare zi, la 2,3,4 zile, la 15 zile, la 6 saptamani, anual
BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic, cancerinic, anxios, agitat, ordonat si minutios.
CAUZALITATE
Stari acute : la frig sau baie rece, intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi, inghetata), erori dietetice ( vegetale,alcool, tutun), cauze infectioase, boli anergizante.
Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice.
SIMPTOME PSIHICE
- anxietate cu depresie, frica de moarte, de ruina si convingerea ca e incurabil
- agitatie, se misca agil, daca e mobil, cere sa fie misca t in pat, daca e imobilizat
Clarke J.H. A dictionary of practical MateriaMedica B.J.Publishers New Delhi
EncyclopedieMedico-chirurgicalEditions Techniques Paris
Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic R emedies Hom.Book Service London 1989
BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi
Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase ± matraguna.
Dupa Sankaran :
Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca.
Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele.
Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat. In discursul lor is i prezinta tulburarile informa dezorganizata, vorbesc si despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simtunele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multemodalitati. Expresii : Äsunt afectat de..´, Äma raneste´, Änu pot suporta´.
TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur, hipersensibil,congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este Äacutul´ Calc.carb.
- orice contact cu mediul exterior ± frig, contact, zgomot, lumina, obiecte stralucitoare
- aplicatii reci
- deglutitie
- culcat pe partea afectata
Ameliorare : - repaus, liniste
- camera calda, caldura
- alungit, cu capul dat pe spate
Lateralitate dreapta.
SIMPTOME PSIHICE ± excitatie urmata de depresie
- excitatie violenta, delir agresiv, cauta sa muste, sa bata, sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nule mai recunoaste
- halucinatii vizuale, monstri la picioarele patului, apa ± imagine care-l sperie
- neliniste mare, strigate, dorinta de a fugi
- locvacitate mare, incoerent, prada halucinatiilor care se deruleaza rapid.
Allen : Ä cuvintele nu corespund gandurilor, gandurile nu corespund impresiilor, impresiile nu corespund obiectelor din jur´.
- prostratie brusca cu stupoare, urmata apoi iar de agitatie.
SIMPTOME GENERALE
- violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc.
- inflamatie congestiva si iritativa ±calor, rubor, dolor, tumor
- hipersensibilitatea tuturor simturilor
- spasme, secuse musculare, contracturi violente si convulsii
- uscaciunea mucoaselor
- insomnie cu mare dorinta de a dormi
- febra brusca, cu frison,la inceput fara sete, apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari, transpiratiicalde, oroare de frig
SIMPTOME LOCALE
- cefalee congestiva acuta, lancinanta, pulsatila si arzatoare, mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte,cu ochii injectati, midriaza si fotofobie, neameliorata de epistaxis. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald.Ameliorat la aplecarea capului inapoi (A pis invers).
- epistaxis cu fata rosie si calda
- guturai dupa tuns ± raceste cu usurinta
- tuse spastica, dureroasa, agravata seara inainte de miezul noptii
- puls plin, frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale, tahicardie
- mictiuni frecvente, imperioase, cu tenesme si senzatie de caldura
- menstre in avans, abundente, sange cald, rosu, urat mirositor
- anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca
- sani grei, rosii, calzi si duri (Bry.)
- reumatism articular acut
- piele : abcese, eritem scarlatiniform
I NDICATII CLI NICE
R emediul inflamatiilor cu debut brusc, insotite de febra si transpiratie, manifestari violente si disparitie brusca ± abces, adenite, angine, congestii cerebrale, colici, dismenoree, metrite,
Zissu R .&Guillaume M. Fiches de MatiereMedicale HomeopathiqueDoin Paris 1973
BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi
In tabloul periodic al elementelor Bromium este in R andul 4, Coloana 17.
Dupa Sankaran :
Minerale : structura si organizare.
R andul 4 : securitate si datorie, munca zilnica e siguranta.
Coloana 17 : structura e distrusa. Este singur, nu poate cere ajutor, tradat, lasat sa cada
Bromium : insecuritate totala, singur in fata pericolelor, atacat, tradat .
Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826. Se afla inoceane, marea moarta, unele izvoare termale.Este folosit ca sedativ in medicia, la purificarea apei, ca AgBr infotografie.
ACTIU NE :
- iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare
Familia Umbeliferae; denumire completa- Conium maculatum; denumire populara - cucuta sau bucinis;
Proving: ³ cunoscut´ inca din antichitate; se pastreaza descrierea facuta de Platon, in relatarea despre executarea luiSocrate.
Substanta produce paralizie ascendenta, avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii, ceeace aminteste de simptomele descrise la provinguri, cum ar fi mersul dificil, pierderea brusca de forta in timpulmersului, rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici, un timp alslabiciunii si al lentoarei, cand remediul se dovedeste extrem de util.
Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura, ducand la lipsa de coordonare si paralizie, mersnesigur, vorbire dificila, slabiciune care se instaleaza treptat. Foarte util in cazul reprimarii dorintei sexuale, ladomnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si ipohondrie.
Cauzalitati: A bstinenta sexuala sau dimpotriva, excesele sexuale; necazurile; suprasolicitarea, munca in exces;traumatismele vertebrale.
Cuvinte cheie: ³induratia´ progresiva a mintii, cu deteriorare intelectuala progresiva. Paralizie si slabiciune.
Atitudine: persoane inchise, insensibile, lipsite de orice relief; surmenate, epuiz ate intelectual (³brain-fag´).
Alteori- depresie la persoane timide, cu aversiune fata de viata sociala, dar si cu teama de singuratate. Femeidescurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca, avand senzatie de nod in gat.
Simptome mental-emotionale:
Anxietate, isterie, tristete, depresie, toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex.: dupa divort sau moartea partenerului). Superstitii, idei fixe.
Tristete agr. de consolare.
Teama de singuratate, dar si de persoanele straine.
Indiferenta.
Tulburari de memorie.
Nu intelege ce a citit.
Simptome generale:
Senzatie de slabiciune, oboseala;
Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici.
Tumori maligne sau istoric de cancer (ex.: de san,etc ).
Peferinte alimentare: dorinta de acru, sare, cafea; avers. fata de paine.
Simptome fizice caracteristice:
Cap: - fotofobie, eventual si lacrimare;
Vertij: - agrav. in decubit dorsal si la rasucirea in pat;
Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud.
Proving: efectuat de C. Hering, in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior, la cererea guvernuluigerman. Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului
homeopat, provocandu-i stare de inconstienta, cu febra ridicata si delir. Dupa ce si -a revenit, prima lui grija a fost saintrebe ce a spus si ce a facut cat ti mp a ramas inconstient, cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate sireprezentand primul proving cu Lachesis.
Cuvant cheie: suprastimulare, are nevoie de un ³orificiu de evacuare¶ ca sa nu explodeze
Trasaturi principale:
Ca si alte veninuri de serpi, Lach.descompune sangele, de unde si tendinta spre hemoragii; este util in purpura sistari septice.
Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii; pacientii se plang deintoleranta la atingere, mai ales in zona gatului. Sunt agitati, vesnic in miscare, irascibili.
R emediu predominent feminin, foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri).
Cauzalitati:
-suprimarea secretiilor;
- menopauza.
- necazul, mania, vexarea, spaima;
- gelozia;
- dezamagirea in dragoste;
- ingestia de alcool;
- menopauza.
Modalitati:
Amel.: -la aparitia secretiilor;
-aplicatii calde;
-aer liber;
-eructatii;
-presiune puternica;
-bauturi reci;
-dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe).
Agrav.: -dupa somn;
-dimineata;
-primavara;
-caldura camerei, canicula, soarele;
-vremea innorata;
-atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei;
-suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor;
-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene).
Simptome principale:
Atitudine:
Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. Sar rapid de la un subiect la altul.
Pot fi zeflemitori, jignitori, sarcastici.
· Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante.
Emotii puternice. Totul la ei este foarte intens: de ex., daca sunt anxiosi, sunt foarte anxiosi. Isi fac multe griji legatede sanatate( Ars.), mai ales in legatura cu bolile de inima..
Egocentrici.
Foarte critici, dar, la randul lor, nu suporta nici o critica.
Se ataseaza de obiecte si de oameni, avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un obiect). Geloziefara nici un motiv. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut.
Extrem de suspiciosi, pot ajunge paranoici( Hyosciamus, Veratrum).
Exista si un tip introvertit de Lach., cu un puternic complex de inferioritate, care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate, frustrare si invidie, energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal(calculi).
Ambele tipuri de Lach. suporta greu restrictiile de orice fel- de ex., suporta greu autoritatea parinteasca. Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi.
Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune.
Simptome mental-emotionale:
- iritabilitate;
- locvacitate, sarind rapid de la un subiect la altul;
- iluzii ± se crede sub controlul unei forte supranaturale
Bibliografie: W.Boericke,J.Clarke, P.Chappell, R .Murphy, G.Vithoulkas.
CONVOCAREA a 7-a ( 16-17 IUNIE 2007)http://www.homeopatia.ro/Curs_07.htm
y Medicamentul homeopatic - Dr. Nicoleta Bratcoveanuy Evaluare de etapa - Dr. Doina Pavlovschi, Dr. Nicoleta Bratcoveanu, Dr. Ileana R indasuy Materia medica - Lycopodium - Dr. I. R indasuy Materia medica - Chelidonium, China - Dr. Silvia Nedelcuy Materia medica - Nux Vomica - Dr. Adrian Dumitrescuy Materia medica - Sepia, Ignatia - Dr. D. Pavlovschiy Materia Medica - Bryonia, R hus Toxicodendron - Dr. Secil Omer
SEPIA - Dr. Doina Pavlovschi
Sepia apartine regnului animal, familiei cefalopodelor, moluste. R emediul homeopatic se prepara din cerneala desepia, un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochiiadversarilor.
Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea, relatia victima-agresor, ierarhia superior-inferior,competitia. Se simte in capcana si se vrea liber.
Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei.
Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori.
Se izoleaza, se simte nenorocita, disperata, aversiune pentru familie. Isi cauta refugiul in munca, pana la istovire.Vise de viol.
ACTIU NE
- scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila
- staza si congestie venoasa pasiva, mai ales la nivelul ficatului, a sistemului port si a organelor genitale feminine, cuurmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree
- instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cuagitatie si anxietate
- relaxarea tesuturilor venoase, a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice, hiperlaxitate ligamentara,
ptoze viscerale.
BIOTIP
Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica, visceroptoze, pleoape cazute, insuficientahepatica si genitala, poarta culori inchise.
Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica.
MODALITATI
Agravare : inainte de pranz si seara, la aer rece, vant din est, inainte de furtuna, in societate, spalandu -se.
- distensie abdominala cu borborigme si flatulenta
- durere profunda in hipocondrul drept, amel. culcat pe dreapta sau la masaj
- constipatie cu scaune insuficiente, dure, scibale brune dificil de evacuat, senzatie continua de bol greu in rect(Anac., Lach.,Lil.t., Plat.), neameliorata de scaun
- durere brusca, acuta in anus amel. mergand repede, cedeaza la evacuarea scaunului
- hemoroizi proccidenti in mers si la scaun, secretie anala quasi continua (Ant.c.)
- senzatia de greutate pelvina, prolaps rectal
- nari uscate, umflate si ulcerate
- tuse seaca, spastica, iritanta, obositoare, agr. seara dupa ce s-a culcat (Sang.)
- dureri constrictive in piept agr. dupa somn, amel. mergand repede
- senzatie de opresiune dimineata si seara
-senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita)
- incontinenta de urina in prima parte a noptii
- urina tulbure, fetida, cu depozit rosu, aderent de peretii vasului
- la barbat : secretie uretrala cronica, picatura cronica
transpiratii fetide ale scrotului
condiloame in jurul glandului
- la femeie : menstre intarziate si de scurta durata, cu aparitie matinala, negricioase, cu dureri lombosacratesfasietoare
senzatie de presiune pelvina in jos, ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil.t.) , trebuie sa -si
incruciseze picioarele cand sta, prolaps uterin
leucoree galbena, acida, inainte de menstra, dupa fiecare mictiune, cu aspect laptos (Calc.c., Puls.),numai ziua, cu arsuri si excoriatii ale coapselor
avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni A pis, Kali carb.)
vagin dureros la actul sexual
uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre ( Natr.mur.)
- prurit in plicile coatelor(R hus.tox., Sulph.), si pe peste tot, neameliorat de scarpinat, ci transformat in senzatie dearsura
- eczema, psoriasis (coate, glezne), ihtioza
- herpes circinat catamenial
- urticarie agravata la aer, ameliorata in camera calda
- pete galbene sau brune pe spate, umeri, abdomen, nas, pete de sarcina
Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi
EncyclopedieMedico-chirurgical Editions Techniques Paris
Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic R emedies Hom. Book Service London 1989
Lathoud J.A.Etudes de Matiere MedicaleHomeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne
Synthesis 7
Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere MedicaleHomeopatique Doin Paris
Vital Quest - Sankaran
Voisin MatiereMedicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy
IGNATIA AMARA - Dr Doina Pavlovschi
Planta din familia loganiacee ± samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina.R emediul homeopatic apare pe teren tuberculinic.
Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea, la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat, facut bucati, distrus.
Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare, diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie, violenta, razbunare, Ignatia prezinta labilitate afectiva, isi tine nemultumirea insine, rumineaza vexarile, necazurile.
ACTIU NE
- hipersensibilitate senzoriala si mintala
- manifestari spasmodice
- manifestari paradoxale, contradictorii
CAUZALITATE
- socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea )
- depresie dupa necaz, contrariere, surmenaj, doliu
- emotivitate exagerata
- anxietate care il impiedica sa vorbeasca
- suspine, cascat si plans nemotivat
- dispozitie schimbatoare
SIMPTOME GENERALE
- insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat
- dureri vii in locuri mici (Kali bi, Ox.ac.)
- aversiune pentru fumul de tigara
- ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic
SIMPTOME LOCALE
- cefalee congestiva, presiva, unilaterala, cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala, durere agravata la frig, cafea,tutun, alcool, ameliorata de presiune, caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina
- spasme ale pleoapelor, tulburari de vedere functionale
- acufene ameliorate de zgomot
- senzatie de constrictie faringiana, nod in gat, nod care urca din stomac in gat si -l strange agravat la cea mai micaemotie sau contrariere, ameliorat inghitind
- durere in gat ameliorata mancand alimente solide
- senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de acasca violent si spastic, agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului
- greata ameliorata mancand
- sughit spastic
- dispepsie paradoxala
- constipatie mergand cu masina, cu durere mare la scaun, mai ales cand e moale
- hemoroizi cu dureri ascutite, agravate in mers
- diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica
- tuse seaca, spastica, cu cat tuseste, cu atat ar mai tusi
- nevoia de inspir profund
- tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului, tahicardie emotiva, extrasistole
- mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora, mai ales la migrena
- menstre in avans, abundente, sange negru cu cheaguri si miros urat, precedate de cefalee
- manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata
- soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand
- soc emotive vechi : 30-200 CH, M
Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent
RELATII
R emedii complementare : Natrum muriatic, Sepia, A pis, Sulphur
S pasme : Belladonna,Hyosciamus
Frica : Opium, Gelsemium
Vexatie : Staphysagria
REPERTOR IU
Mind ± ailments from, grief, anger, vexation, fright, shock, bad news, death, disappointment, friendship deceived,love, deception, mortification, money from losing, position loss of
Mind ± delusion, ruined he is
Generals ± chill, fright or fear from
³ - paralysis emotion after
³ - sudden manifestations, coming and going
³ - catalepsy, fright after
³ - shocks, electric like, sleep going to
³ - convulsion, grief after
³ - torn to pieces, shattered pain as if
Head ± pain, side, right
Teeth ± neuralgic, shattered as if a nerve were
BIBLIOGRAFIE
Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi
EncyclopedieMedico-chirurgical Editions Techniques Paris
Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic R emedies Hom. Book Service London 1989
Lathoud J.A.Etudes de MatiereMedicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne
Synthesis 7
Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere MedicaleHomeopatique Doin Paris
Vital Quest - Sankaran
Voisin MatiereMedicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy
Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familiaCucurbitacee.Este o planta agatatoare.
Sunt doua idei principale la acest remediu.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea.Uscaciunea este in plan mental, emotional si fizic.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa.Lipseste elemental apa carereprezinta emotiile.Este unul din cele mai folosite remedii in si tuatii acute dar mai putin folosit in situatiicronice.Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat delumea afacerilor.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara.De aici frica de
saracie.
De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar.De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee, pleurodinii, artrite ) fiind iritabili cu aversiune pentru companie .
In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace.
De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile.Intotdeauna este agravat demiscare si prefera sa stea nemiscat . Nu vrea sa raspunda doctorului s i chiar se poate intoarce cu spatele laterapeut.Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS.Limba are de regula undepozit central alb galbui sau albicios.
R emediul este foarte util si in entorse sau fracturi care s unt agravate de cea mai mica miscare.Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale , mucoase ,seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat
producerea de exsudate fibrinoase sau seroase
MENTAL
Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete , securitatiimateriale adica banilor.De aici o insecuritate financiara, frica de saracie.Uscaciune mentala -lipsa de imaginatie siumor.Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism
Iritabilitate
Vrea sa fie lasat in pace
Frica de saracie
Preocupat excesiv cu probleme de afaceri.
Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.
Anxietate legata de viitor
GENERALITATI
Agravat de miscare
Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m
A pendicita.Artrita.Astm.Bursita.Constipatie.Boli de tesut conjunctiv.Tuse.Diaree.E pistaxis.Exantem..Fibrozita.Gastrita.Guta.Cefalee.Hepatita..Gripa.Lumbago..Mastita.Me ningita.Migrene.Tuse convulsiva. Faringita. Pleurezie. Pneumonie. .Artrita reumatoida.Sciatica. Tendinita. Dureri dentare.Vertij.
ACUT
Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa).
A pendicita.Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii reci.\Hepatita cu icter durerein ficat amel cind sta pe dr si are multa greata.
Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureriamel de presiune locala. Agg de inspire profound.Tusea produce durere in cap sau inpiept asa ca pacientul isi pieptulcu mina cind tuseste
COMPLEMENTAR
Nat-m, R hus-t, Sulphur
COMPARATII
Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate
Nux-v-iritabil, constipate cu indigestii
Cham-iritabil, agg de suparari,agg la 9PM, apetit capricios
Chelidonium-Agg de miscare, lateralitate dreapta, vrea lapte cald, pneumonii,
R hus-t,Psor, Calc, S pig, Sepia.
RHUS-TOXICODENDRON - Dr. Secil Omer
R emediul Se prepara din frunzele proaspete de R hus-toxicodendron o planta din familia Anacardiacee.Caracteristicacestei familii este senzatia de µintepenire´
Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare. Nu exista multe descrieiri in diversele surse dematerial medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului.Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologieide R hus-t.In fazele initiale pacientul este vessel ,glumet si plin de viata.Desi prietenos pare mai degrabatimid.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil agitate, nelinistit.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor, legate de agitatie, iritabilitate, rautate.Pacientii adulti sunt de regulaseriosi, muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v.
E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid, intepenit atit in plan fizic cit si emotional.A pare depresia,Infazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritualistic.Este unul din
cele mai supertitioase remedii. Actiunea sa e puternica pe nervi, mucoase, membrane seroase si piele.Caractreisticaremediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare.
Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace
Cracmente articulare
Nodozitati artritice
PIELE
Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase
Mincarime amel de apa fierbinte (R hus-V)
Herpes.Urticarie .Psoriazis
Eritem nodos
SOMN
Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn
BOLI ACUTE
Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant.Febra apare rapid mai ales la 10am
Varicela.Impetigo
Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul
Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia
Traumatisme ale spatelui
Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare
Complementare BRY,CALC
Comparatii Phos ±artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna, dorinta de lapte rece tuse siraguseala
TUB-artrita cu aceleasi modalitati,agg noaptea ,la vreme rece si umeda si de la furtuna,dorita de lapte rece,nelinistit,eczema ,probleme respiratorii
R UTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati, intepenit , dureri de git cu redare la acest nivel
CALC-friguros, agg de vreme rece si umeda, agg de suprasolic itare fizica,artrite,dorinta de dulciuri,eczema
ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra, frisoane, neliniste, sete pentru cantitati mici,iritabil, probleme de piele, respiratorii ,dorinta de lapte
APIS-reumatism articular acut, febra, probleme cutanate,erizipel
R an-b, R hod, Cimic,Dulc, Calc-p, R ad-br,
CLI NIC
Angina.Artrita.Astm.Probleme de comportament.Bronsite.Varicela.Coree.Boli de tesutconjunctiv.Contuzii.Eczema.Enurezis.Erizipel.Eritemnodos.Cefalee.Hemilegie.Herpes.Impetigo.Gripa.Laringita.Lumbago.Boala Parkinson
Sunt persoane sensibile, uor ofensabile, iritabile. Au un sim artistic dezvoltat, s unt idealiti i rezervai, introvertii;se exprim mai uor prin versuri sau pictur. Plini de imaginaie, se las purtai de fantezii i planuri (în care auaveri fabuloase, sau au caliti excepionale i realizeaz lucruri uimitoare,
construiesc castele de nisip în S pania)în timpul zilei dar mai ales noaptea.
Au multe frici: de animale, chiar domestice, câini, pisici, psri de curte, team de atingere, de a nu fi rnii, de a nufi comptimii, fric de ceva ru, de fantome, de lucruri imaginare e tc.
Iluzii: c sunt persecutai, ceilali îi împiedic s îi realizeze planurile sau c sunt urmrii de dumani.
Au stri de spirit alternante, cu modificri brute de dispoziie, pot fi capricioi, morocnoi i pot dezvolta depresiicu gânduri suicidare.
- cefalee exploziv, pulsatil, cu pulsaii vizibile ale carotidelor; cu senzaia ca i cum creierul plutete i selovete de pereii craniului; cefalee periodic; cefalee pe fondul unor afeciuni hepatobiliare;
- amel. de presiune puternic;
- sensibilitate dureroas a scalpului ag. de atingere sau pieptnat;
- paloare, cearcne;
- epistaxis;
- sensibilitate exagerat la mirosuri;
- gust amar când mnânc sau fumeaz; orice are gust amar cu excepia salivei;
- dureri de dini ag. la cea mai mic atingere;
- transpiraie rece în jurul gurii.
GASTR OI NTESTI NAL
- distensie abdominal cu borborisme, care nu este amel. de eliminarea gazelor;
- colecistopatii, colic billiar;
- diaree ag. de fructe, lapte, pete, ap rece; diaree periodic;
- crampe abdominale amel. de aplecarea în fa ;
- hepatit sau ciroz hepatic; hepatomegalie; splenomegalie;
- apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare, care revine îns dup prima înghiitur; foame canin noaptea,care îl trezete din somn.
- dorin pentru lactate, brânz, alimente/buturi calde, condimentat;
- aversiune pentru brânz, spanac;
- amel. de alimente/buturi calde, lapte cald;
MENTAL-EMOTIO NALSunt persoane practice, mai puin înclinate pentru o activitate intelectual, ³cu picioarele pe pmânt´, sceptice, pot ficonvinse numai cu dovezi palpabile.
Mai dominatori decât Lyc.i fr slbiciunea sau laitatea acestuia, au tendina de a se impune oriunde (în faaoricui).
VERTIJ
Ameeal cu senzaie de greutate i de amoreal general; când închide ochii; când st ridicat în pat (grd. 4); cutendina de a cdea spre fa; asociat cu probleme hepatice.
CAP
Senzaie de rece la nivelul occiputului. Durere pe partea dreapt, iradiaz în jos pe dup ureche spre omoplatuldrept; senzaie de greutate, ca de plumb. Nevralgie facial dr., dureri deasupra ochiului drept, cu lcrimare excesiv, precedat de durere în hipocondrul drept; amel. de presiune.
Bti ale aripilor nasului 2 (Lyc 3)
Tegumente i mucoase icterice; limba cu depozit glbui, cu amprente dentare, gust amar; halen fetid.
GASTR OI NTESTI NAL
Dureri în hipocondrul drept, care iradiaz spre spate, spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia; amel.în decubit lateral stg., cu picioarele aduse spre piept, amel. mâncând; amel. de buturi calde, aplicaii calde.
Vrsturi amel. de buturi calde (fierbini); vars tot, cu excepia buturilor calde. Distensie abdominal, senzaie deconstricie transversal. Hepatit, colic biliar, litiaz. Constipaie cu scibale, sau alternând cu diaree, scaunedecolorate.
TORACE
Pneumonie pe partea dreapt, cu limba maronie sau fisurat; hemoptizie.
Nevralgie intercostal dreapt.
SPATE
Dureri cervicale, redoare; durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept; dureri interscapulare dup-amiaza.
EXTREMITATI
Dureri în umrul drept; senzaie de rece ca de ghea în vârfurile degetelor; dureri articulare în special de partea dr.;dureri intolerabile în clcâie, ca din cauza unui pantof prea strâmt.SOMN
Neodihnitor,din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei; casc înaintea apariiei durerilor nevralgice; vise despreafaceri, cadavre, înmormântri.
PIELE
Icter, prurit; erupii eczematoase; urticarie; ulceraii cu secreii ofensive.
NUCLEUL:1. Persoane practice, dominatoare.2.Lateralitate dreapt3. > Buturi calde, fierbini..4. < 4 am sau 4 pm.5. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia.
Bibliografie:
- Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;
- Dewey W.A., Essentials of Homeopathic Materia Medica;
- Morrison R ., Desktop Guide of Materia Medica;
- Vermeulen F.R ., Synoptic Materia Medica;
- Vithoulkas G., Essence of MateriaMedica;
RADAR 8
LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu
( Pedicuta)
S pecie perena taratoare, cu ramuri ascendente de 5-15 cm, cu frunze dese, liniare, cu spice sporifere, grupate deobicei cate doua. S pori de culoare galbena.
Creste pe coastele dealurilor inalte, in paduri umede, pana in zona montana.
Denumiri populare mai cunoscute:
Piciorul lupului ± sugereaza suprematia de stapan si virilitatea
Praful strigoilor ± aminteste de anxietate, insomnie, frica de fantome
Crucea pamantului ± sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza
Braul vantului ± tulburari digestive, flatulenta
In urma cu milioane de ani, era un arbore falnic, foarte raspandit, dar in pr ezent, este o planta plapanda care seintinde pe pamant. R emediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute,vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore.Astfel, persoanele care corespund acestei tipologii par marete sidominatoare, dar in interior sunt slabe si nesigure, dornice de afectiune si de a fi laudate.
Este unul din remediile fundamentale, fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triadeterapeutice.
TEMA PR I NCIPALA: LASITATEA
Se simte nesigur, incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile, astfel incat va incerca mereu sa le evite. In exterior insa, prezinta imaginea omului capabil, chiar curajos.
Dr. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui f ata de care esti recunoscator. Tatal esteechivalent cu procreerea si educatia. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila; fuga de responsabilitati si abandonulcopiilor.
PSIHISM:
Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate, pe care incearca permanent sa le depaseasca.
El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric, pacientul devenind timid si introvertit. Sufera de numeroase fricisau fobii, au frica de moarte, frica de a ramane singuri noaptea, frica puternica de oameni, cu aversiune fata decompanie, dar si cu teama de singuratate, frica de caini. prin egotism si ingamfare, ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Bolnavul devine bombastic, ingamfat,extrovertit, fanfaron, vrea sa-si afirme personalitatea. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea.
Simptome mental-emotionale (repertoar):
- oboseala mentala
- dictatorial
- dictatorial, iubeste puterea
- dictatorial, vorbeste cu un ton de comanda
· este dictatorial, tiranic cu familia sau cu subalternii, dar servil fata de sefi
- nu suporta contrazicerea
- plange cand i se multumeste
- trac; timiditate legata de aparitia in public, desi es te capabil sa o faca
- anxietate in legatura cu starea lui de sanatate, cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri), inainte de examene,dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul
- frici: de cancer, de oameni, fantome, de singuratate noaptea, claustrofobie, agorafobie
COPIII
Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult.
Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori, dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare.
Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid, lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de
rezistenta fizica.
Pe masura ce cresc, isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex; citit, calculator). Muncitori siambitiosi la scoala.
STADIIDE PATOLOGIE
In stadii incipiente, Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati.
S pre exemplu, vrea sa obtina satisfactii sexuale facile, fara a-si asuma angajamente. Daca partenerul se aratainteresat de casatorie, Lyc va disparea fara urme, inainte de a fi ingradit in vreun fel.
Dorinta lui sexuala , desi crescuta, nu este la fel de intensa ca la Platina, este mai mult dorinta de a obtine satisfactie,fara obligatii.
Odata castorit, Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale, datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor.
Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. Isi fac multe griji inlegatura cu ce vorbeste lumea. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica dreptscuza( ex: o indigestie).
Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate, va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile, ajungand uneori saminta de ³ ingheata apele´.
Poate opta , in cele din urma, pentru a scapa de responsabilitati- pentru traiul de celibatar sau poate deveni uncautator spiritual.
In stadiul al 2-lea, mistificarea devine si mai exagerata.
Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla, in incercarea de a -si construi sentimentul puterii personale.
Tot acum se accentueaza fricile de tot felul, precum si lasitatea. Una dintre temerile lor importante este si teama desuferinta, pot sa ajunga ipohondri.
Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointes tinal.
In cel de al 3-lea stadiu, datorita risipirii energiei, fie prin excese sexuale, fie prin incercarea de a se controlaexcesiv( prin celibat), se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. Initial, se vor plange de slabirea memorieidimineata, treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei, cu slabiciune intelectuala. In final, pacientul poateajunge la imbecilitate sau senilitate, sfarsind intr-un azil de timpuriu.
MORFOLOGIE
Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei, gatului s i a toracelui, in timp ce abdomenul este bine dezvoltat.Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen, solduri si coapse.
Fata are alura anxioasa, cu tendinta de a se rida excesiv, iar parul se poate albi devreme, astfel incat persoana paremai in varsta decat este in realitate.
Frecvent, sunt descrise in carti bataile aripilor nasului, dar in practica, se intalnesc in cazuri de dispnee.
ACTIU NEA PR I NCIPALA A REMEDIULUI
Este dovedita prin studii clinice, prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractuluigastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro -genital.
Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor, precum si asupra sistemului nervos.
SIMPTOME GENERALE, MODALITATI, PREFER I NTE ALIMENTARE
Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga
Friguros, de obicei, dar este agravat de caldura
Alimente: Prefera: dulciuri, alcool, stridii, alimente si bauturi calde
Gelsemium ± datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare, mai ales legate de aparitiile in public
Silicea ± datorita neincrederii in sine
Calcarea carbonica ± nu are lasitatea lui Lyc, dar seamana in multe alte privinte
Nucleul remediului: (Vermeulen)Lipsa de incredere, agr de lucrurile noi, de responsabilitati. Dictatorial acasa
inflatie (ego, stomac, duoden).Tulburari gastro-intestinalesimptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stangadorinta de dulciurifriguros, dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm
BIBLIOGRAFIE Ovidiu Bojor ± Ghidul plantelor medicinale si aromatice, ed. Fiat Lux, 2003J. Jouanny, H. Dancer, J-B. Crapanne, J-L Masson ± Homeopathic Therapeutics, possibilities in chronic pathology,ed. Boiron, 1994M. Blackie ± Homeopatie clasica, ed. Fundatia crestina de homeopatie Simile, Constanta, 2002 C. Caba - Manual cu note de curs, modulul 1, Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor,coordonator Dr. Ioan Teleianu, 2004R . Dujany-Manual practic de homeopatie, ed. Polirom, 2005
G.Loutan ± R epertoire de themes et de matiere medicale dinamique, ed.AFADH 2007R . Morrison ± Ghid practic de remedii homeopatice, ed. Tao, 2001F. Vermeulen - Synoptic materia medica,ed. Merlijn Publ, 1992 G. Vithoulkas ± esenta Materiei Medica, ed. Moldogrup Iasi, 1997Internet, Wikipedia encyclopedia
NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu
Alte nume: Poison-nut, Strychnos Nux Vomica, Turta lupului.
Istoric :
Este un copac de talie medie. Fructul este asemntor cu o portocal i conine semine turtite i circulare de forma
unei monezi, de culoare gri-cenuiu, acoperite de periori fini.
Sunt foarte amare la gust datorit coninutului de stricnin.
În cazurile de intoxicaii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE i CO NVULSIILE carevor provoca moartea prin oprirea micrilor respiratorii.
Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTO NUS i aruncarea capului ctre în spate.
SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica, al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA i ambele suntevidente în intoxicaii.
S pasmul afecteaz atât muchii voluntari cât i pe cei involuntari:
Pulpa fructului este îns inofensiv i este mâncat de psri.
Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febr intermitent i în mucturi de arpe.
Decoctul din frunze se folosete extern în reumatism.
Este interesant de tiut c seminele de Ignatia au un coninut i mai mare de stricnin decât cele de Nux Vomica.Poate c aa s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv i urinar. Tabloul mental este însfoarte diferit.
Esena remediului:
Este remediul esenial pentru multe simptome aprute ca urmare a vieii agitate, pline de stres din zilele noastre.
S reinem câteva cuvinte care ne vor ajuta s recunoatem imediat tabloul re mediului:
- HIPERSENSIBILITATE - IR ITABILITATE (se înfurie foarte uor).
- NERABDARE.
- DOR I NTA DE STIMULENTE: alcool, igri, droguri, sex, mâncare gras i condimentat.
- TULBURAR IDIGESTIVE.
- SPASME.
- FR IGUR OS ± sensibil la frig i cureni de aer.
În stadiul echilibrat pot fi descrise ca nite persoane inteligente, capabile, rapide i eficiente în ceea ce fac.
Au un puternic sim al datoriei în ceea ce privete munca i sunt foarte contiincioi, METICULOSI în acestdomeniu. Se regsesc la rubrica MI ND ± FASTIDIOUS al crei cap de afi este Arsenicum Album (grad 3) alturide Carc, Nat-m, Caust i Kali-C (grad 2).
La acestea se adaug AMBITIA i un spirit de COMPETITIE ieite din comun. Se spune despre ei c sunt cei maiCOMPETITIVI din toat materia medica. În acest sens ei trebuie s câtige în orice domeniu fie c e vorba de jocuri, fie c e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dac cineva încearc s-l depeasc în trafic.
Tocmai aceste ultime 2 trsturi îl vor face s prezinte mai târziu simptomele care vor necesita administrarea
remediului.
Datorit calitilor pe care le are avanseaz rapid în funcii care presupun mult responsabilitate (ceea ce îi idoresc).
Accept cu plcere orice responsabilitate i sunt capabili s fac munca pentru 3 oameni.
Astfel trebuie s fac din ce în ce mai mult efort mental, s fac fa la multe sarcini i detalii i ajung s fie supuiunui stres permanent.
El rspunde la aceste provocri muncind i mai mult, pân la ore târzii din noapte . Este imposibil pentru el saccepte vreo limitare sau s se resemneze.
Ca s-i uite grijile i s poat simi o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul, cafeaua i igrile, sexul,mâncarea gras, consistent i condimentat, drogurile.
Pe de alt parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge sntatea.
În final, faptul c nu se odihnete suficient i c are o via sedentar i nesntoas îl fac s fie copleit.
A par primele simptome cum ar fi capul greu dimineaa la trezire, dispepsia i iritabilitatea.
Urmeaz obiceiul de a lua diverse medicamente, ceea ce îl va agrava i mai mult.
Sistemul nervos e solicitat intens i apar gradat: iritabilitatea ocazional, mânia, furia i în final violena i cruzimea.
HIPERSENSIBILITATEA ± IR ITABILITATEA
Se enerveaz imediat când îl contrazici i pot s prseasc încperea trântind ua.
Când sunt foarte obosii i se confrunt cu multe probleme, la frustrare pot trânti sau sparge lucruri, pot ipa la al ii.
Dac nu reuete s se încheie la cma îi smulge nasturii.
Dac aude pe cineva cântând strig la el.
Poate trânti cu telefonul dac sun ocupat.
Mare sensibilitate fa de orice stimuli: lumin, zgomote, mirosuri.
Poate s aib dorina de a ucide pe cineva sau de a se sinucide.
Este maliios, rzbuntor i crud în stadiile finale când manifest un fel de nebunie paranoid.
NERABDAREA
Ca medic poi s recunoti uor un astfel de pacient în sala de ateptare pentru c nu are stare.Dac întârz ii laconsultaie e furios, d telefon dup tine i trebuie s-i spui exact cât mai are de ateptat.
Nu pot atepta.
Nu suport s atepte la coad, la semafor sau când este un blocaj în trafic.
Tulburari digestive - spasme
Nux Vomica produce tulburri digestive, congestie portal, iar printre simptomele importante sunt spasmele icrampele (datorit stricninei).
Sufer de gastrit, indigestie cu greaa i vom matinal sau dup ce mnânc, ulcer.
În ceea ce privete spasmele exist câteva particulariti:
- adesea are constipaie cu necesitate constant dar fr eficien.
- atunci când are senzaie imperioas de urinare nu ies decât câteva picturi
- când are grea i vrea s vomite, nu reuete.
Friguros
Este friguros.
Este < de orice curent de aer.
Trebuie s se înveleasc în fiecare stadiu al febrei (frison, temperatur înalt, transpiraie).
< de cea mai mic micare ce determin un curent de aer pe sub pturile cu care e învelit.
- ½ anterioar a limbii curat; ½ posterioar acoperit de un depozit gros alb sau galben; margini crpate.
- Limb cu depozit gros.
Dini :
- Scrânete din dini.
- Dureri < rece, > de buturi calde.
Stomac:
GASTR ITA. ULCERE.
GREATA SI VARSATUR IMATI NALE, CU DEPRESIE.
GREATA SI VARSATUR IDUPA CE MANANCA ( ARS (3), BRY (3), Puls (2) .
GREATA PERMANENTA (Ip).
- Grea i vom < de furie, suprare, stimulente, dureri abdominale.
- Efort de vom, eructaii cu incapacitatea de a voma.
ER UCTATIIACRE SAU AMARE.
REGURGITATIIDE APA SI LICHID AMAR .
- Dureri < de furie, suprare, haine strâmte > de caldur, buturi calde.
- Senzaie de piatr în stomac, dup ce mnânc (prea mult). (Stomach ± Stone, sensation of a : ARS (3), BRY (3),CALC (3), NUX-V (3), BAR -C (3)). (Stomach ± pain ± eating - after ± overeating).
Ficat intoxicat cu medicamente, chimicale i alcool. Ciroz hepatic.
Litiaz biliar i colici.
R ect:
- CO NSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR I NEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph).
- Simte c o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet i nesatisfctor).
- HEMOR OIZI SANGERANZI CU SENZATIE I NEFICIENTA DE DEFECATIE.
- DIZENTER IE ; scaune frecvente, reduse, subiri sau sanghinolente, cu dureri ce iradiaz în spate i senzaie dedefecaie sau tenesme ameliorate imediat dup defecaie.
- Diaree cu senzaie imperioas de evacuare; alterneaz cu
constipaia.
- Hemoroizi, prolaps rectal.
- Senzaie de defecaie imperioas în timp ce urineaz (Mur-ac);
în timpul durerilor de travaliu ; în timpul menstruaiei.
- S pasme în timpul orgasmului.
Vezic urinar :
CISTITA, SENZATIE DE MICTIU NE IMPER IOASA, dar nu ies
decât câteva picturi. > de cldur i de baie cald.
- R etenie urinar, > de baie cald.
- Urinare dificil la persoane cu probleme de prostat.
- Atunci când sunt complet epuizai vor încerca în continuare s munceasc spre deosebire de Calcarea Carbonicacare va ceda i nu va mai fi în stare de nimic.
- În ceea ce privete meticulozitatea (Mind ± Fastidious) aceasta se refer mai ales la munca sa; vrea s fac totul perfect în acest domeniu. Dac au un raport de fcut i greesc un detaliu minor sunt în stare s -l refac de 10 ori.
Nu se culc pân nu iese perfect. De la prea mult efort i soicitare pot izbucni în plâns.
Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se refer la modul cum e îmbrcat, la curenia i ordinea dincas. Este meticulos datorit insecuritii profunde pe care o simte în interior.
- Poate s-i fie fric de cstorie i s -o evite dar nu din teama de a-i asuma responsabilitatea cum se întâmpl laLycopodium, ci pentru c ar putea s-i piard libertatea. (Mind ± marriage ± unendurable; idea of marriage seemed: NUX-V (3), LYC (3), Lach (2), Med (2)).
- Nu suport s fie contrazis dar nu atât datorit aroganei (Lyc, Plat) ci pentru c e convins c are dreptate i enerbdtor cu cei care nu au avut timp s ajung la aceiai concluzie atât de repede ca el. (Mind ± Contradiction ± Intolerant of contradiction LYC (4,) SEP (4),Aur (3), Ign (3), Nux-v (3)).
- Diagnosticul diferenial cu Ignatia:
Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei i are mai multe lacrimi decât furie. La Nux -V e mai multiritabilitate decât depresie.
Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestat prin mânie, vehemen i iritabilitate; la Ignatia se manifest prin melancolie, plâns.
Nux-v explodeaz i ³rezolv´ problema. Poate lovi i omorâ.
Ignatia la suprafa poate s par vehement, dar la cea mai mic provocare va izbucni în plâns.
Ignatia poate s atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu-i va modifica niciodat prerea sau poziiaadoptat.
CAZUR I:
CAZ 1
O tânr doamn cstorit din dragoste se plânge de tulburri gastrice nu foarte deranjante.
Ceea ce o tulbur cel mai mult, este o dorin nebuneasc care apare atunci când rmâne singur cu soul pe care îlador, de a-l omorâ dac ar avea un cuit în mân în acele momente.
- M., un puternic i robust irlandez, se îmbta de mult timp cu rom i a fcut o criz de delirium tremens. Semanifesta foarte slbatic i cu mult furie i era nevoie de 3 oameni ca s -l poat controla.
Nux-V la fiecare ½ or timp de 2 ore l-a fcut s redevin calm i raional.
În 2 zile a putut s-i reia afacerile.
CAZ 3
Doamn de 30 de ani.
Durere intens în occiput cu ameeal. Durere la nivelul ochilor.
Limb cu depozit i gust ru în gur.
Prezint grea i vrsturi i mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice i diaree a poas.