Hegel Fenomenologia spiritului - cdn4.libris.ro Fenomenologia spiritului - prezentare de... · A. Con;tiinfo l. Certitudineq sensibil6, odic6 Aceosto g P6rereo Ne gdsim in punctulde
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
l. Certitudineo sensibild, odic6Aceostq gi Pdrereo ,.....2)
ll. Percepfio, odicd Lucrul 9i lluzio ....28
lll. For!6;i intelect, fenomen;i
lumeo ruprosensibild ........................ 33
lV. Adevdrul certitudinii de sine..........45
V. Certitudine ;i odevdr ol roliunii....58
Vl. Religiq. ......98
VIl. Religio. ....136
Vlll.Cunoogtereo obsolutd ................... 145
[n loc de incheiere.... .........146
Bibliogrofie ..........................147
A. Con;tiinfo
l. Certitudineq sensibil6,odic6 Aceosto g P6rereo
Ne gdsim in punctulde plecore oldez-uoltdrii core ne vo conduce in cele dinurmd lo cunoogtereo qbsolutd. Lq qcest
nivel originor, cunoo;tereq este denumit6de Hegel a nemijlocitului,deoarece in eqnu intervine nimic de nqturq gdndirii. inoceostd ipostozd nu se concepe. Totugi, incbsenlo gdndului, orice discurs se blocheo-z6; expunereo este constrdnsd s6 inoin-teze pe doud plonuri, ceeo ce este desem-not prin doud expresii corocteristicez ,,furuns" 1i ,,filr es". Docd conptiinlo insd;i estedoor receptivd, docd nu o ojuns lq sdn-duri ;i nu poote do reomo nici de eo insdgi,
nici de obiectul ei, pentru o o descrie votrebui cq noisd ne instqldm in pozilio corepermite o descriere. fi noi descoperim cdoici congtiinlo este Eu pur. De fopt, Eule*e mqi mult o structurd formold (osuprocdreiq Hegel nu insistd, deoqrece erocunoscutd din filosofiq lui Fichte), in timpce congtiinlo este formd ;i conlinut intre-fesute. A;odor, con;tiinlo ;i Eul nu suntidentice in generol, ci numoi coincid inmomentul certitudinii sensibile in sensul
zentdm (c6ci uizdm o onume noopte), ilexprimdm (spundnd cd este).rCo fiind unlrniversol noi f exprimdm sensibilul', (FS
65; PhA 65). Noopteo s-q trqnsformqtintre timp in qmioz6, qdevdrul enunluluis< intunecqt, deoqrece acum esteqmiq-26, nu moi este noopte. Dupd cum se vede,noopteo nu mqi este, s-o tronsformqt inottcevo; ocuminsdeste indiferent fo!6 denoopte sou zi. Tocmoi pentru cd este indi-ferent fqtd de ele este un uniuersol,litoc-moi universolul este exprimot de limboj.Cdnd spun ocumeuvizez un ocum qnume,ior limbojul, fiinlo in genere, foptul c6cevo este. Limbojul ne controzice deci ;ine obligd sd rdsturndm roportul originordintre cunoo;tere gi obiect: certitudineo ein cunoofiere;i nu in obiect. Certitudineoiese din domeniul obiectului ;i intrd peterenul Eului. Obiectul este ol meu,cdci ecunoscut de mine. Acumexprimd pdrereomeo despre obiect. Diolecticq lui ocumeste insolitd de ceo o lui qici, impreundcu cqre rdsturnoreo este justificotd. Fiindonologd, renunldm lo prezentoreo ei.
Agodor, perspectivo s-q schimbqt. Eul,cu vedereo, ouzul ;icu celelolte ore priori-tqte. Acum gi oici rdmdn in continuore:ocum e zi fiindcd eu vdd cd e zi. Un olteu, pe un qlt meridion, vo vedeo ins6 c6e noopte. Problemo persistd, certitudineoeste iqr ruinqtd. Eulinsd se qfirmd si el couniversql:
,cdnd spun Eu, acest Eu singular, spun ingenere tofi Eu" (FS 67; PhG 66).
Prin urmqre,,ti obiectul ;i Eul sunt uni-
versole" (lbidem; PhG ot). Aceostd desco-
perire qnuleozd qtotputernicio lui Aici ;i
Acum. Obiectul;i Eulnu moisunt opuse'
Docd eu intuiesc c6 qcum este zi, pentru
mine esLe zi ;i obiectul nu md controzice;
nu mqi sunt nevoit sd foc comporolii pen-
tru o vedeo docd constotdrile fdcute
corespund $ sd constot odeseo cd nu cores-
pund. Simplo qrdtore o luiocum este sufi-
cientd, ii recunooltem infdfi;oreo protei-
cd, de q nu moifiintimp ce este' Ardtoreo
(indicoreo) luiAcum nu este un fopt sim-
plu, ci ore trei momente:1' eu il indic pe
Acum,ocesto fiind ofirmqt co odevdrul'
dor deio el q fost (c6ci nu te pofi scdldo
de doud ori in oPo oceluio;i rdu' cum
spuneo bdtrdnul Herodit, zir Obscurul' dqr
core nu este chior qto greu de lnfeles)'
ostfel cd 2. odev6ruldevine cevo ce ofost'
un odevdr core in ocest moment este
suprimot, de;i uolobil c&ndvo (este cunos-
cutd foimooso suprimore hegeliond ' Auf'
heben,disporilie 9i pdstrore iot-o funclio-
n6nd intdio oord oici) el 3' nu este; ol
doileo odevdr, fiind Io rdndul luisuprimot'
neintoorcem lo primul: Acum esfe' Gne-
uo nepreuenit or puteo s6 intrebe lo ce
bun qceostd mi;core pentru o descrie un
fopt ot&t de simplu (;i util) co indicoreo
o cevo? tnsd prin qceostd intrebqre el or
rdmdne in copcono certitudinii sensibile'
core nu descoper6 niciodqtd cd qctul de
o indico, oricdt de simplu 9i originor or p6-
reo, nu este decdt un rezultot, nu un
odeudr obsolut, cd prin indicore nu sto-trilim existenlo unor obiecte exteriooreirfividuole, pentru simplulfopt cd nu lepr.tem exprimo, ci numoi o unui Aici ;i ornuiAcum in ve;nicd schimbore.