Un exemplu generic de analiză energetică, conform cerinţelor standardului ISO 50001 Autor: Leonida Brînduș STĂNOIU 1. Introducere Standardul ISO 50001:2011 „Sisteme de management al energiei. Cerinţe şi ghid de utilizare” specifică cerinţele pentru sistemul de management al energiei pe baza cărora o organizaţie poate realiza şi implementa o politică energetică şi poate stabili obiective, ţinte şi planuri de acţiune care iau în considerare cerinţele legale şi informaţiile referitoare la utilizările sale semnificative de energie. Elaborarea Analizei energetice reprezintă acea parte a procesului de planificare energetică al organizaţiei, care se bazează pe examinarea şi utilizarea datelor care contribuie la înţelegerea şi evaluarea diferitelor aspecte legate de utilizările şi consumurile de energie ale organizaţiei. Analiza energetică se elaborează în forma scrisă sau într-un alt format, care permite păstrarea şi consultarea ulterioară a acesteia ca document de referință cu caracter oficial. Acronime EnMS – sistem de management al energiei; USE – utilizare semnificativă de energie; EE – energie electrică; GN – gaze naturale; UP – unitate echivalentă de produs; kWh – kilowatt oră; MWh – megawatt oră; Smc – metru cub standard; mc – metru cub; S1, S2, S3 – secții de producție; ILxxx – iluminatul xxx; xxx = ext sau adm; ILn – iluminatul secției „n”; n = 1, 2 sau 3; adm – administrativ; ext – exterior; CT – centrală termică.
19
Embed
h v Æ u o µ P v ] v o ] Ì v P ] U } v ( } u ] v o } v µ o .... STANOIU.pdf · W v µ ] } Ì v U v µ o î ì í ñ U À o } ] o } v µ u µ ] o } } o ] v ( ] µ v P ] µ ( }
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Un exemplu generic de analiză energetică, conform cerinţelor standardului ISO 50001
Autor: Leonida Brînduș STĂNOIU
1. Introducere
Standardul ISO 50001:2011 „Sisteme de management al energiei. Cerinţe şi ghid de utilizare”
specifică cerinţele pentru sistemul de management al energiei pe baza cărora o organizaţie poate realiza şi
implementa o politică energetică şi poate stabili obiective, ţinte şi planuri de acţiune care iau în considerare
cerinţele legale şi informaţiile referitoare la utilizările sale semnificative de energie.
Elaborarea Analizei energetice reprezintă acea parte a procesului de planificare energetică al
organizaţiei, care se bazează pe examinarea şi utilizarea datelor care contribuie la înţelegerea şi evaluarea
diferitelor aspecte legate de utilizările şi consumurile de energie ale organizaţiei.
Analiza energetică se elaborează în forma scrisă sau într-un alt format, care permite păstrarea şi
consultarea ulterioară a acesteia ca document de referință cu caracter oficial.
Acronime
EnMS – sistem de management al energiei;
USE – utilizare semnificativă de energie;
EE – energie electrică;
GN – gaze naturale;
UP – unitate echivalentă de produs;
kWh – kilowatt oră;
MWh – megawatt oră;
Smc – metru cub standard;
mc – metru cub;
S1, S2, S3 – secții de producție;
ILxxx – iluminatul xxx; xxx = ext sau adm;
ILn – iluminatul secției „n”; n = 1, 2 sau 3;
adm – administrativ;
ext – exterior;
CT – centrală termică.
2. Analiza energetică conform cerinţelor standardului ISO 50001:2011
2.1. Trecerea în revistă a cerinţelor
Standardul ISO 50001:2011 cere documentarea metodologiei şi a criteriilor utilizate pentru
elaborarea analizei energetice. Această documentare se poate face în cadrul mai general al cerinţei
standardului ca organizaţia să documenteze procesul de planificare energetică. Îndeplinirea cerinţei se
poate face, de exemplu, prin elaborarea unei proceduri de proces intitulată, spre exemplu, „Planificarea
energetică”.
Pentru a elabora analiza energetică, organizaţia trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe ale
standardului ISO 50001:2011:
a) să analizeze utilizările şi consumurile de energie pe baza măsurărilor şi a altor informaţii, şi anume:
să identifice sursele curente de energie;
să evalueze utilizarea şi consumul de energie din trecut şi prezent;
b) să identifice, pe baza utilizărilor şi consumurilor de energie, zonele cu utilizare semnificativă de
energie, şi anume:
să identifice facilităţile, echipamentele, sistemele, procesele şi personalul care lucrează pentru
sau în numele organizaţiei, care afectează în mod semnificativ utilizările şi consumurile de
energie;
să identifice alte variabile relevante care afectează semnificativ utilizările de energie;
să determine performanţa energetică curentă a facilităţilor, echipamentelor, sistemelor şi
proceselor asociate cu utilizările semnificative de energie identificate;
sa estimeze utilizările si consumurile de energie viitoare;
c) să identifice, să ierarhizeze şi să înregistreze oportunităţile pentru îmbunătăţirea performanţei
energetice [1].
3. Exemplul generic de analiză energetică
3.1. Analiza utilizărilor şi consumurilor de energie
Analiza utilizărilor şi consumurilor de energie ale organizaţiei cuprinde: identificarea surselor de
energie curente, identificarea utilizărilor de energie curente şi evaluarea utilizării şi consumului de energie
din trecut şi prezent [2].
Identificarea surselor de energie s-a făcut prin analiza înregistrărilor existente: contracte cu
furnizorii de utilităţi (energie electrică, gaze naturale, apă) şi facturi emise de aceşti furnizori, bonuri fiscale
de la alimentarea cu carburanţi (motorină).
Sursele de energie folosite de organizaţie sunt:
energia electrică, de exemplu, din reţeaua de distribuţie de energie electrică locală, din staţia
de transformare 110/35/20/6kV a localităţii, cu alimentare de la punctul central de distribuţie
(contorizat) pe linia de 20kV până la două transformatoare 20/0,4kV şi apoi pe linii de tensiune
400V c.a. trifazic pentru alimentarea utilajelor, respectiv de tensiune 230V pentru alimentarea
consumatorilor mici + iluminat;
energie din combustibili clasici:
gaze naturale din reţeaua de distribuţie locală, pe bază de contract cu furnizorul de gaze
naturale;
motorină achiziţionată de pe piaţă, pentru mijloacele de transport;
apă pentru nevoi de climatizare a secţiilor de producţie.
Identificarea utilizărilor de energie curente a avut în vedere faptul că, dintr-o sursă de energie, se
alimentează cu energie mai multe utilizări de energie. S-au utilizat informaţiile obţinute din discuţiile
purtate cu personalul responsabil cu operarea/mentenanţa sistemelor, echipamentelor, proceselor, din
manualele de exploatare şi reparaţii, plăcuţele cu caracteristicile echipamentelor ş.a.
Organizaţia a elaborat Diagrama fluxurilor principale de energie din figura nr. 1, în care sunt
evidenţiate utilizările sale curente de energie. Este de menţionat faptul că iluminatul pentru nevoi
tehnologice şi auxiliar a fost considerat asociat secţiilor de producţie, iar iluminatul pentru nevoi
administrative şi exterior a fost asociat zonei social administrative, motiv pentru care nu apare ca utilizare
de energie distinctă.
Figura 1. Diagrama fluxurilor principale de energie
T1, T2 – posturi TRAFO
C1(c1,c2,c3,c4), C2(c5,c6) – staţii de compresoare; ci, i=1,2,…,6 – compresoare
K1, K2 – instalaţii de climatizare
CT – centrală termică
S1...S3 – secţii de producţie
ADM – zonă social-administrativă
AUX – utilaje auxiliare aferente secţiilor de producţie
– mijloc de contorizare
S2
S3
S1
ADM
T1
T2 K2
K1
C1
C2
CT EE
GN
apa motorina
AUX
Evaluările utilizării și consumului de energie ale organizaţiei în trecut şi în prezent necesită luarea în
considerare a intervalelor de timp care să reprezinte timpul trecut şi timpul prezent. Se recomandă ca
aceste intervale să fie de cel puţin 12 luni, pentru a fi reprezentative în raport cu desfăşurarea activităţilor
organizaţiei.
Perioada aleasă pentru trecut a fost de patru ani, 2011-2014, deoarece în acest timp organizaţia a
aplicat retehnologizări succesive, cu consecinţa unor modificări majore ale producţiei, utilizării şi
consumului de energie, iar perioada aleasă pentru prezent a fost anul 2015, în care organizaţia a stabilit şi
implementat sistemul de management al energiei conform standardului ISO 50001:2011 şi a funcţionat de
o manieră stabilă.
Iniţial, au fost evaluate consumurile de energie anuale din trecut şi din prezent, pe surse de energie, la
nivelul întregii organizaţii. În acest scop, s-au folosit datele din facturile de utilităţi şi din bonurile fiscale de
la alimentarea cu carburanţi. Concomitent, au fost luate în considerare şi valorile producţiei anuale în
unităţi echivalente de produs UP (a se vedea şi [3]).
Rezultatele obţinute sunt prezentate grafic în figura 2.
Figura 2. Evaluarea consumurilor anuale de energie electrica/gaze naturale/apă pentru climatizare/
motorină ale organizației, în perioada 2011-2015
Evaluarea consumului de energie electrică/gaze naturale/apă pentru climatizare din anul 2015 s-a
făcut si lunar. Anul 2015 a fost considerat reprezentativ pentru variaţia operaţiunilor organizaţiei şi pentru
a se identifica eventualele influenţe sezoniere sau ale altor variabile.
Rezultatele obţinute sunt prezentate grafic în figura 3.
Figura 3. Evaluarea consumurilor lunare de energie/apă pentru climatizare ale organizaţiei în perioada
anului 2015
Pentru perioada prezentă, anul 2015, valorile consumurilor totale din fiecare sursă de energie au fost
repartizate pe utilizările de energie aşa cum sunt acestea identificate în tabelul 1 şi în tabelul 2
Notă: Utilizare de energie-mod sau tip de utilizare a energiei: ventilaţie, iluminat, încălzire, răcire, transport,
procese, linii de producţie [1].
Întrucât organizaţia nu dispune de date obţinute prin contorizare la nivelul utilizărilor sale de energie
electrică, pentru determinarea consumurilor de energie pe fiecare utilizare de energie electrică s-au folosit
ca date de intrare:
lista consumatorilor de energie electrică (utilaje/echipamente) din cadrul utilizării de energie
considerate;
puterea instalată a utilizării de energie electrică determinată ca suma puterilor
utilajelor/echipamentelor componente;
numărul de ore de funcţionare anuală a utilajelor/echipamentelor obţinut din software-ul
utilizat de organizaţie pentru monitorizarea şi măsurarea producţiei;
consumul de energie electrică anual al organizaţiei.
Există în organizaţie o singură utilizare pentru energia din combustibili gazoşi (GN), şi anume
centrala termică. Consumul de GN este contorizat.
Apa pentru nevoi de climatizare a spaţiilor secţiilor de producţie este consumată de instalaţiile de
climatizare K1 şi K2 ale căror consumuri sunt contorizate. Se cunoaşte proporţia în care se distribuie aerul
climatizat al instalaţiei de climatizare K1 între secţiile de producţie S1 şi S3, şi anume 45% revine secţiei S1
şi 55% secţiei S3.
Tabelul 1. Evaluarea consumurilor utilizărilor de energie electrică în anul 2015