1. Boala mucoaselor este produsa de un virus ARN din genul
Pestivirus , familia Flaviviridae si prezinta 2 biotipuri
citopatogen si necitopatogen. 2. In Boala mucoaselor:
a. cand infectia se produce intre luna a 3a si a 4a de gestatie
:fetus imunocompetent
b.cand infectia se produce intre luna a3 a si a 4a de gestatie
:fetus imunotolerant
c. cand infectia se produce dupa luna a4 a de gestatie : avort
si fetus mumificat
d. cand infectia se produce dupa luna a4 a de gestatie : fetus
imunocompetent
3. Tabloul anatomopatologic in Boala mucoaselor cuprinde:
a. eroziuni, ulceraii pe mucoasa buzelor, limbii, a cavitii
bucale
b. hernoragii lineare pe mucoasa esofagiana
c. hiperplazia si ulcerarea formaiunilor limfoide
d. congestii si hemoragii la nivelul mucoasei cecale si
rectale
4. Diareea viral- Boala mucoaselor este produs de un virus din
familia Flaviviridae, genul Pestivirus, sursele de infecie fiind
reprezentate de secreii lacrimale, secreii nazale, fecale i urin 5.
In Diareea virala sunt receptive urmatoarele specii:
taurine,cerbi,oi,capre,porci, evoluand cu o dinamica enzootica si
cu o morbiditate de 80-100% si mortalitatea de 10%. 6. Virusul
rinotraheitei infectioase este un virus ADN, din familia
Herpesviridae cu 2 subtipuri: respirator si genital si prezinta o
incubatie de 4-7 zile. 7. In Rinotraheita infectioasa sunt
susceptibile bovinele, evolueaza sub 3 forme clinice: respiratorie,
genitala si generalizata, boala avand o durata de 1-2 luni.8.
Rinotraheita infectioasa bovina (IBR) este produsa de un
Herpesvirus bovin de tip I din genul Alphaherpesvirus, avand o
perioada de incubatie de 6-10 zile, cu forme: respiratorii,
conjunctive, encefalice, cutanate, genitale, abotigene.9. Alegeti
afirmatia (afirmatiile) corecte privind ESB:
a) ESB este produsa de un virus rezistent la UV, radiatie
ionizanta, formol, temperatura si proteinaza K
b) Incubatia dureaza in medie 3-5 ani
c) Se observa in trunchiul cerebral leziuni inflamatorii,
vacuolizare intraneuronala si glioza astrocitara
d) Este interzisa folosirea fainurilor proteice in hrana
rumegatoarelor
10. Tabloul clinic in ESB presupune:
a. tulburari de comportament
b. manifestari cutanate
c. modificari de postura si locomotie
d. tulburari de sensibilitate
11. Materialul patologic in cazul diagnosticului ESB este:
a) maduva spinarii
b) puntea lui varolio
c) splina si intestinele
d) trunchiul cerebral
e) SNC
12. In ESB:
a. infectia naturala induce raspuns serologic
b. infectia naturala nu induce raspuns serologic
c.incubatia medie este de 3-5 ani d. incubatia medie este de 3-5
luni13. In diagnosticul histopatologic al ESB materialul patologic
recoltat este reprezentat de trunchiul cerebal in totalitate,
prelevat la maxim 2 ore dupa exitus
14. Tratamentul in Avortul clamidian presupune administrare de
Tetracicline in doza de 3grame/zi, timp de 3 zile. Tratamentul nu
asigura sterlizarea organismului.
15. Alegeti afirmatia (afirmatiile) corecte privind ESB:
a. ESB este produsa de un virus rezistent la UV, radiatie
ionizanta, formol, temperatura si proteinaza K
b. Incubatia dureaza in medie 3-5 ani
c. Se observa in trunchiul cerebral leziuni inflamatorii,
vacuolizare intraneuronala si glioza astrocitara
d. Este interzisa folosirea fainurilor proteice in hrana
rumegatoarelor16. Avortul clamidian este produs de Clamidia
psitacii, se transmite predominant pe cale transcutanata
(artropode), si este un avort ce apare brusc, fara prodrom.17.
Avortul chlamidian este produs de Chlamidia psitacii, afecteaza
taurinele, evolueaza enzootic, cu o prevalenta de 25-75% din
efectiv, avand o perioada de incubatie 1-2 sapt-luni producand
avort si retentii placentare la adulte, iar la vitei
pneumoenterite.
18. Avortul clamidian la vaci este produs de Clamidia Psitacii
iar clinic se manifesta prin avort brusc fara prodrom si nasteri
premature sau la termen, dupa o incubatie de 1-2 sapt-luni.19.
Gurma este o boala infecto-contagioasa denumita si buba manzului,
produsa de Streprococcus equi, specifica solipedelor.20. In Gurma,
din punct de vedere hematologic se observa:
a. hiperleucocitoza cu eozinofilie
b. hipoleucocitoza
c. neutropenie cu limfopenie
d.hiperleucocitoza cu neutrofilie
1. Gurma e produsa de Str, equi, evolueaza la (spp) cai, magari
si catari, iar obiectivele tratamentului sunt: etiotrop,
chirurgical, igieno-dietetic si de sustinere.13. In tratarea gurmei
urmatorul antibiotic nu este eficient streptomicina2. Tratamentul
gurmei este:
a. etiotrop cu: penicilina, moldamin, eritomicina lactobionat,
sulfatiazol b. de sustinere cu: cofeina, pentetrazol, vit.C c.
chirurgical prin : maturare abces deschidere d. igieno-dietetic3.
Imunoprofilaxia se poate utiliza n cazul urmtoarelor boli:
a) Arterita infecioas ecvin
b) Rinopneumonia ecvin
c) Gurm
d) Piemia streptococic a manjilor
4. In Mamita micoplasmica a vacilor agentul etiologic incriminat
este M.agalactie si mai rar M.bovigenitalium, diagnosticul de
confirmare stabilindu-se pe baza examenului bacteriologic.
5. In Mamita colibacilara:
a.cai de transmitere: canalul papilar, hematogen
b.se vaccineaza cu vaccin de focar
c.tratamentul local se realizeaza dupa evacuarea completa a
mamelei
d.laptele nu se da in consum6. Transmiterea in mamita
piobacilara se realizeaza :
a.pe cale limfhematogena
b.prin solutii de continuitate la nivelul glandei mamare
c.prin canalul galactofor
d.prin inoculare insecte hemetofage7. n mamitele rumegtoarelor
mari, modificarea strii generale se ntalnete n:
a) mamita micoplasmic
b) mamita streptococic
c) mamita colibacilar i mamita stafilococic
d) forma acut a mamitei piobacilare
8. Mamita streptococica din punct de vedere epidemiologic
evolueaza enzootic, iar din punct de vedere clinic evolutia este
subacuta si cronica. Tratamentul este reprezentat de administrarea
intramamara de penicilina in doza de 100.000 UI.
9. In Mamita micoplasmica a vacilor:
a. secretie lactata este seroasa, bogata in celule si
fibrina
b. secretie lactata este sero-hemoragica, bogata in coaguli de
cazeina
c. bacteriile din lapte persista 4-5 luni
d. bacteriile din lapte persista 4-5 saptamani.
10. Mamita colibacilara are semnele generale ale sindromului
febril: hipertermie, abatere, frisoane, inapetenta, incetinirea
rumegarii; afectand de regula sferturile posterioare la care se
manifesta prin: congestie, edem, cald, dureros, iar laptele este:
seros, galben rosietic, cu flocoane sau cheaguri de cazeina; pH
alcalin.11. Se poate practica imunoprofilaxia in urmatoarele mamite
la vaci:
a.mamita micoplasmica b.mamita colibacilara c.mamita
streptococica d.mamita stafilococica
e.mamita piobacilara
12. Agalaxia contagioas a oilor i caprelor, numit i rsfugul alb
este produs de bacteria Micoplasma agalactiae, iar n tratamentul
acestei mamite se utilizeaz ca antibiotice a) tetracicline; b)
peniciline; c) cloramfenicol; d) streptomicina
13. In Febra petesiala a calului diagnosticul diferential se
realizeaza fata de :
a.antrax
b.urticarie
c.edemul malign
d.morva acuta14. Anazarca se mai numeste si :a) Febra tifoida a
calului;b) Febra petesiala a calului;
c) Buba manzului;d) Piemia streptococica.; apare la caii cu
varsta >2 ani si se produce prin 3 mecanisme: a) Secundar
proceselor supurative necrotice streptococice;
b) Mecanism anafilactic: fata de lizatele de corpi
bacterieni;
c.) Carenta in vitamina C
15. Etiopatogeneza in Anazarca cuprinde 3 mecanisme:
a) toxina streptococica vasodilataie hemoragii+edeme
b) mecanism anafilactic: fa de lizatele de corpi bacterieni
c) caren vitamina C
16. Splina mrit, turgescent, cu capsula rupt, apare ca leziune n
boala numit Anazarc sau Febra peteial a calului , iar pe baza
acestei caracteristici trebuie difereniat de antrax17. Febra Q se
transmite pe cale preponderent respiratorie prin aerosoli avand o
dinamica enzootica autolimitanta.18. Combaterea in Febra Q
presupune:
a.declarare, carantina de gradul 3
b.declarare, carantina de gradul 1 si stamping-out
c.declarare, carantina gradul 2, supraveghere serologica
d.declarare, supraveghere serologica
19. Febra Q este produsa de Coxiella burnetii, parazit celular,
cu localizare in endoteliile capilare, macrofage, epifit
respirator, trofoblaste placentare si spatiile intervilozitatilor,
lezional se constata: necroza cotiledoanelor, limfonodita si
pleuropneumonie, iar histopatologic: proliferari
limfohistiocitare.20. Care din urmatoarele boli infectioase sunt
transmisibile la om:
a.encefalomielita Saint-Louis d.encefalopatia spongiforma
bovina
b.febra Q e.encefalomielita japoneza
c.boala carre f.panleucopenia infectioasa
21. Febra Q se transmite pe cale aerogena prin inhalarea
aerosolilor contaminati.
22. Febra Q, boal infecto- contagioas produs de Coxiella
burnetii se transmie prin inhalarea aerosolilor contaminanti si are
o dinamic enzootic autolimitant23. In Febra Q, agentul etiologic
Coxiella burneti este eliminat prin: fecale, urina, lapte,
placenta, este izolat pe ou si culturi celulare si determina in
organismul gazda formarea de Ac detectabili prin urmatoarele
metode: RFC, IFI, microaglutinare, ELISA24. Encefalomielita
infectioasa a oilor, mai este cunoscuta si sub denumirile de
Looping-ill si Encefalomielita scotiana a oilor si are drept agent
etiologic un virus din familia Flaviviridae25. In Agalaxia
contagioasa a oilor si caprelor:
a.incubatia este de 1-8 saptamani
b.diagnosticul de confirmare se face prin examen bacteriologic
RFC si aglutinare
c.apar incluzii intranucleare oxifile
d.imunoprofilaxia se realizeaza prin vaccinuri inactivate
adjuvantate
26. Pneumonia progresiva a oilor are drept agent etiologic
virusul Maedi-Visna, provirus in genomul celulei gazda27.
Beneficiaza de imunoprofilaxie urmatoarele boli: a)adenomatoza
pulmonara; b)pneumonia progresiva a oilor; c)rasfugul alb;
d)looping ill; e)scrapie.
28. Agalaxia contagioasa a oilor si a caprelor, numita si
rasfugul alb, are ca agent etiologic M. agalactiae, si se
localizeaza clinic la nivel mamar, articular si ocular.29. Agalaxia
contagioas a oilor i caprelor, numit i rsfugul alb este produs de
bacteria Micoplasma agalactiae, iar n tratamentul acestei mamite se
utilizeaz ca antibiotice a) tetracicline; b) peniciline; c)
cloramfenicol; d) streptomicina
30. Encefalomielita infecioas a oilor:
a) este produs de un Pestivirus
b) are o evoluie sezonier
c) n evoluia clinic se ntalnesc semne de hiperestezie cutanat,
prurit, salivaie, trismus, micri n manej
d) trebuie difereniat de scrapie, Maedi- Visna, listerioz
31. Anticorpii produi de sistemul immunologic al organismului n
urma contactului cu antigenul nu ofer protecie n cazul bolilor:
a) Artrita encefalita caprin
b) Pneumonia progresiv a oilor
c) Rinopneumonia ecvin
d) Encefalomielita ecvin Americana32. Virusul
artrite-encefalitei caprine este inrudit:
a.virusul Maedi-Visna
b.virusul AIE
c.virusul HIV
d.virusul EHV
33. Artrita-encefalita caprina:
a.se transmite : intrauterin, sexual, prin transfer de
embioni
b.forma mamara este descrisa ca sindromul ugerului tare
c.forma respiratorie se intalneste la tineret
d.slabirea progresiva poate fi considerata primul sindrom de
exprimare a bolii.34. Artrita-encefalita caprina : agentul
etiologic are ca celule gazda monocitul si linia de macrofage, iar
ca forme clinice pot fi intalnite:a.forma nervoasa d.forma
mamara
b.forma digestive e.forma respiratoriec.artrita f.slabire
progresiva
35. Artrita-encefalita caprina provoaca la mieii de 2-4 luni o
forma nervoasa si la adulte o forma pulmonara, mamara si una
articulara.
36. CAEV este inrudit cu : AIE, HIV, FIV, Visna Maedi,
afecteaza:
a)ovinele si caprinele;
b) caprinele;
c)rumegatoarele;
d)bovinele;
mai ales din efectivele de lapte, celula gazda pentru virus este
monocitul, tesuturile tinta fiind reprezentate de: tesutul
sinovial, interstitiul pulmonar, plexul coroid si ugerul, in care
determina leziuni limfoproliferative caracteristice.
37. Adenomatoza pulmonara afecteaza ovinele si caprinele, cu
varsta 1-5 ani, se transmite pe cale: respiratorie si
transplacentara, avand o dinamica sporadico-enzootica, si din punct
de vedere clinic o evolutie cronica care se termina prin moarte in
decurs de 2-5 luni.38. Adenomatoza pulmonara:
a) Intalnita la bovinele adulte de peste 5 ani
b) Evolueaza acut, manifestandu-se prin: oboseala la efort,
dispnee, raluri si jetaj
c) Determina leziuni pulmonare de tipul unor noduli albiciosi
cenusii pe fata superioara a lobilor diafragmatici
d) Se transmite pe cale digestiva, respiratorie si
transplacentara
39. Scrapia se mai numeste si boala tremuratoare sau boala
pruriginoasa si se transmite pe caile vertical si orizontala fiind
receptive spp:ovine si caprine.40. In Boala de Montana perioada
incubatie este de 9-14 luni si evolueaza sub 2 forme: pulmonara si
nervoasa, iar cele 2 forme:
a.pot coexista pe acelasi animal
b. nu pot coexista pe acelasi animal
c. pot coexista in aceeasi turma
d. nu pot coexista in aceeasi turma
41. Boala de Montana produsa de virusul Maedi-Visna, transmis
prin lapte, transplacentar si respirator, evolueaza cu doua forme
clinice: nervoasa si pulmonara.42. La infectia cu virusul bolii
Carre sunt rezistenti iepurii si sobolanii iar infectii inaparente
sunt intalnite la pisica, maimuta si om.43.Boala Carre
a.evolueaza epidemic
b.este produsa de un virus din Familia Flaviviridae
c.rata infectiei e mai mare decat rata imbolnavirilor
d.forma severa e intalnita la cainii vaccinati de 12-16
saptamani.44. Referitor la boala Carre sunt adevarate
urmatoarele:
a) porcii inoculati cu VBC fac bronhopneumonie;
b) 50-70% din cazuri sunt infectii subclinice;
c)forma severa se manifesta la cainii imunosupresati si
nevaccinati in varsta de 12-16 saptamani;
d) forma cardiaca apare pana la varsta de 8 saptamani;
e)tratamentul se bazeaza pe fluidoterapie cu fluide isotone
poliionice (45 ml/kg), prevenirea CID, terapie corticoida.
45. Boala Carre are ca agent etiologic un Paramyxovirus, gen
Morbilivirus, calea de contaminare fiind aerogen prin aerosolii
contaminati dar se poate transmite si prin (calea)
transplacentar.46. Virusul bolii Carre face parte din familia
Paramyxoviridae, genul Morbilivirus, prezint tropism pentru
celulele nervoase, iar factorii de risc pentru apariia infeciei
sunt varsta si statusul imun.47. Dup trecerea perioadei de viremie,
virusul bolii Carre se gsete la nivelul urmtoarelor esuturi sau
organe:
a) sistem nervos i derm
b) rinichi
c) pulmon
d) truf i cuzinei plantari
48. Uveita alergic (ochiul albastru ) poate sa apar ca reacie
dup vaccinarea ceilor contra :
a) virusului maladiei Carre
b) parvovirusului canin
c) adenovirusului canin
d) coronavirusului49. Consecutiv vaccinarii contra hepatitei
infectioase canine, poate aparea urmatoarea reactie vaccinala
uveita alergica, ochi albastru.50. Alegeti afirmatia (afirmatiile)
corecte cu privire la tratamentul bolilor infectiose la caine:
a) Ringer lactat in Hepatita infectioasa canina si in
Parvoviroza pentru combaterea acidozei metabolice
b) Terapie corticoida in Parvoviroza, Boala Carre, Hepatita
infectioasa
c) Lactuloza pentru combaterea acidozei intestinale din
Parvoviroza
d) Acidul ascorbic pentru alcalinizarea urinei
e) Plasma sanguina si sange integral pentru prevenirea CID in
Hepatita infectioasa canina
51. Boala de Borna:
a.este produsa de un Bornavirus virus neurotrop
b.virusul se cultiva pe embrioni, TC renale, BHK
c.virusul are o incubatie de 7-14 zile
d.apar incluzii intranucleare oxifile
52. Incluziile intranucleare oxifile Joest si Degan apar in
Boala de Borna , care evolueaza la cabaline, oi, vaci, capre,
iepuri.53. Diagnosticul in Boala de Borna se pune prin:a) IHA;
b) Bioproba pe iepure;
c) RFC;
d) Histopatologic;
e) IF; si diferential fata de : botulism, mioglobinurie,
turbare, listerioza si intoxicatie
54. In Boala de Borna apar lezional incluzii intranucleare
oxifile, numite Joest si Degen.55. Neuronofagia ca si modificare
lezionala apare in urmatoarele afectiuni:
a.looping ill b. boala de borna
c.encefalomielita ecvina americana d.ESB
56. Fenomenul prin care virusul ajuns la nivelul SNC- ului se
rspandete apoi la nivelul nervilor periferici, gland mamar, glande
salivare, rinichi, mucoase poart denumirea de septinevrit i se
ntalneste n:
a) Encefalomielita ecvina american
b) Encefalomielita ecvin venezuelean
c) Encefalita ecvin japonez
d) Meningoencefalita enzootic a cailor ( Boala de Borna)
57. Agentul etiologic in Boala de Borna este reprezentat de un
Bornavirus ce se localizeaza la nivelul diferitelor segmente ale
SNC, procesul de diseminare al acestuia pe cale nervoasa purtand
denumirea de septinevrita.58. Panleucopenia felina are ca agent
etiologic un virus din Familia Parvoviridae, rezistent la ph 3, cu
o raspandire ubicvitara si care evolueaza cu o dinamica
enzootica.59. Panleucopenia felin este o boal infecioas a pisicilor
produs de un virus din familia Parvoviridae, care prezint tropism
pentru celulele n diviziune.60. Se practica vaccinarea pisicilor ca
metoda de imunoprofilaxie pentru:
a.imunodeficienta felina d.caliciviroze felinab.rinotraheita
infectioasa e.panleucopenia felina
c.rabie61. Care din urmatoarele boli infectioase sunt
transmisibile la om:a.encefalomielita Saint-Louis d.encefalopatia
spongiforma bovina
b.febra Q e.encefalomielita japoneza c.boala carre
f.panleucopenia infectioasa
62. Virusul imunodeficientei feline se elimina preponderent prin
saliva, transmitandu-se prin muscatura, diagnosticul bolii
realizandu-se prin ELISA si PCR.63. Encefalomielita ecvina
americana este produsa de un virus ce apartine familiei Togaviridae
si evolueaza cu urmatoarele 4 forme: letargica, paralitica,
apoplectica si furioasa.64. In encefalomielita ecvina americana
apar urmatoarele tipuri de anticorpi:
i) neutralizanti la 4-7 zile postinfectie, cu maximul la 2-3
saptamani (toata viata);
ii) fixatori de complement 8-12 zile p.i ( cateva luni;
iii) hemaglutinanti la 7-10 zile ( 2 ani.
65. Pot fi susceptibli la infectia cu virusul encefalomielitei
ecvine americane: a) pasari; b) cal; c) magar; d) catar. Se
transmite transcutanat la cal, iar la pasare prin insecte
hematofage si direct prin cohabitare.
66. Neuronofagia ca si modificare lezionala apare in urmatoarele
afectiuni:
a.looping ill b. boala de borna
c.encefalomielita ecvina americana d.ESB
67. Encefalomielita ecvina americana este produsa de un
alphavirus ce prezinta 2 tipuri antigenice: est-virginia si
vest-californian. Evolueaza clinic cu urmatoarele forme:
a.comatoasa b.apoplectica c.nervoasa d.furioasa e.letargica
f.paralitica68. Piemia streptococica a manjilor este o boala
infecto-contagioasa produsa de Streptococcus zooepidemicus si
prezinta urmatoarele cai de transmitere
a. calea bontului ombilical
b. calea orala
c. solutii de continuitate la nivel cutanat
d. transplacentar (exceptional)
69. Piemia streptococica a manjilor, produsa de Streptococcus
zooepidemicus se transmite pe urmatoarele cai: orala, ombilicala,
exceptional transplacentar si cutanat prin sol de continuitate,
aparand frecvent la manji cu varsta de 1-60 zile.70.
Imunoprofilaxia se poate utiliza n cazul urmtoarelor boli:
e) Arterita infecioas ecvin
f) Rinopneumonia ecvin
g) Gurm
h) Piemia streptococic a manjilor
71. Piemia streptococica a manjilor este produsa de
Streptococcus zooepidemicus si apare frecvent la manjii de 1-60 de
zile, infectia realizanduse pe cale ombilicala si orala,
exceptional pe cale transplacentara, leziunea caracteristica fiind
reprezentata de abcese metastatice in organe.
72. Despre virusul MD-BVD se poate spune ca:
a)este inrudit cu virusul pestei porcine clasice;
b)este inrudit cu virusul encefalomielitei Saint-Louis;
c)exista doua biotipuri: citopatogen si unul necitopatogen;
d)determina efect hemaglutinant;
e)se cultiva pe ou embrionat si culturi celulare cu efect
citopatic.
73. Sursele de infectie in transmiterea MD-BVD sunt reprezentate
de: animalele bolnave, cu forme latente sau avortate, care elimina
virusul prin secretii lacrimale, nazale, urina si fecale.74.
Diagnosticul in MD-BVD se pune prin examene serologice si
virusologice, virusul se izoleaza din sange si secretii nazale, iar
anticorpii sunt pusi in evidenta prin SN si ELISA.75. MD-BVD se
elimina prin: secretii conjunctivale, nazale, urina, fecale in care
persista 4-19 zile si in pulmon si ln. traheobronsici 56 zile.76.
MVD-BVD este produsa de un Pestivirus, din Fam Flaviviridae si
reprezinta un complex morbid, manifestat prin febra, tulburari
digestive si leziuni erozive sau ulcerative ale mucoaselor.
77. Scopul primar al profilaxiei in MD-BVD este evitarea
infectiei prenatale , strategiile pentru prevenirea bolii fiind:
neinterventie, identificarea si izolarea animalelor si
vaccinarea.
78. In functie de momentul infectiei vacilor gestante cu virusul
MD-BVD se produc urmatoarele forme de exprimare a infectiei
transplacentare:
a) infectia inainte de a 3-a luna de gestatie avort intre 10
zile si 2 luni, fetusi mumificatib) infectia intre a 3-a si a 4-a
luna de gestatie fetus viu, imunotolerant = sursa permanenta de
infectiec) infectia dupa a 4a luna de gestatie (fetus
imunocompetent) infectie benigna79. Virusul CAEV este inrudit cu
virusurile:
a) AIE, FIV si HIV
b) MD-BVD
c) Maedi-Visna
d) FeLV
80. Vaginita difteroida a vacilor se transmite prin monta si
asternut contaminat si prezinta 2 forme de evolutie: vulvo-vaginala
si uterina.81. Vulvo-vaginita pustuloasa are o evolutie de 1-2 luni
si o dinamica enzootica evoluand cu o morbiditate de 20-100 %.82.
IBR-IPV este produsa de un Herpesvirus bovin tip I, familia
Herpesviridae, cu o perioada de incubatie de 6-10 zile,
manifestandu-se clinic in functie de tropismul tulpinii, cu
urmatoarele forme: respiratorie, conjunctivala, encefalica,
cutanata si genitala, insotite de sindrom febril.83. IBR-IPV este
produsa de un virus din familia Herpesviridae care din punct de
vedere antigenic este unic si are efect citopatic producand
incluzii intranucleare; dupa o perioada de incubatie de
6-10zile.84. Virusul care produce IBR-IPV are efect hemaglutinant,
acesta se cutliva pe ou embrionat si culturi celulare, are tropism
pt diferite tipuri de celule, producand efect citopatic.
85. IBR se mai numeste si boala bot rosu pt ca in forma
respiratorie lasa cruste rosii pe bot care prin indepartare lasa
zone ulcerate de cul rosie.
86. Rinotraheita infectioasa bovina (IBR) este produsa de un
Herpesvirus bovin de tip I din genul Alphaherpesvirus , avand o
perioada de incubatie de 6-10 zile , cu forme: respiratorii,
conjunctive, encefalice, cutanate, genitale, abotigene.
87. Supravegherea serologic a bovinelor cu varsta peste 12 luni,
nevaccinate contra IBR, se face prin:
a) IF; b) SN; c) ELISA; d) ID
88. Parainfluenta bovina este produsa de Paramyxovirus,
diagnosticul retrospectiv se face prin IHA sau SN/TC pentru a
detecta dinamica titrului de anticorpi, deoarece anticorii
maternali sunt prezenti timp de 4-6 luni.89. Parainfluena bovin ,
produs de un virus din familia Paramyxoviridae
a) are o evoluie enzootic
b) se manifest clinic prin patru forme: supraacut, acut, subacut
i inaparent
c) trebuie difereniat de IBR, MD- BVD, febra cataral malign,
septicemia hemoragic
d) pentru diagnostic se poate utiliza reacia de inhibare a
hemaglutinrii
90. Alegeti afirmatia (afirmatiile) corecte cu privire la
tratamentul bolilor infectiose la caine:
f) Ringer lactat in Hepatita infectioasa canina si in
Parvoviroza pentru combaterea acidozei metabolice
g) Terapie corticoida in Parvoviroza, Boala Carre, Hepatita
infectioasa
h) Lactuloza pentru combaterea acidozei intestinale din
Parvoviroza
i) Acidul ascorbic pentru alcalinizarea urinei
j) Plasma sanguina si sange integral pentru prevenirea CID in
Hepatita infectioasa canina
91. Numiti complicatiile intalnite in hepatita infectioasa
canina:
a) Pielonefrita
b) CID
c) Tulburari de hemostaza
d) Insuficienta hepatica
92. Enumerati formele de necrobaciloza la carnasiere:
a) flegmonul interdigital
b) foliculita purulenta a buzelor
c) abcese multiple necrobacilare
93. In encefalomielita ecvina americana calea de transmitere
este transcutata prin intermediul insectelor hematofage.
94. Sunt receptive la infectia un Bornavirus speciile cabaline
ovine vaci iepuri manifestand forma clinica a bolii doar cabalinele
cu varsta de 2-4 ani iar celelalte specii se manifesta prin
seroconversie .
95. Diagnosticul diferential in encefalomielita infectioasa a
oilor de face in principal cu trei entitati microbiene (numiti-le):
Maedi-Visna, scrapie, boala Aujeszky.96. Ca si complicatii dupa
vaccinarile cu vaccin viu atenuat la cateii cu varsta sub 5
saptamani sunt: tulburari nervoase si oculare. 97. Mycoplasma
agalactie receptive sunt ovine, caprine si devzolta entitatea
numita Agalaxia contagioasa a ovinelor si caprinelor.1. C. psittaci
poate fi intalnita la specia bovine avand tropism pentru fat si
placenta producand clinic avort fara prodrom si retentii placentare
cand infectia se produce la 4-6 luni, iar la vitei produce
pneumoenterita.2. Bovinele de reproductie nu/se vaccineaza, se
supun supravegherii prin SN astfel: a) taurii de reproductie in
trimestrul IV; b) vaci 10%; c) juninci in trimestrul II; d) vaci de
import aflate in carantina.
3. Combaterea PI-3: a) concentrate gammaglobulinice specifice
anti PI-3;
b) ser de convalescent(50-100 ml/animal, doua sau trei puncte
separate, serul antiviral polivalent hiperimun); c) serumizarea de
necesitate in doza de 0,2-0,3 ml/kg, vaccinare de necesitate cu
vaccin antiviral bivalent sau trivalent.
4. PrP este responsabila de expresia clinica a bolii ESB,
izoforma- PrP fiind produsul de acumulare la nivelul membranelor
celulare, si are urmatoarele caracteristici:
a) rezistent la UV;
b) rezistent la radiatia ionizanta;
c) rezistent la formol;
d) rezistent la temperatura;
e) rezistent la proteinaza K.
5. In colibaciloza viteilor, acestia se contamineaza: ombilical,
faringian, intestin, respirator si chiar transplacentar.6.
Fusobacterium necrophorum are ca nisa ecologica ap. genital si ap.
digestiv; persista in sol 75 zile, in gunoi, apa, iazuri,
malstini.
7. Fusobacterium necrophorum are un mecanism de actiune
incomplet elucidat, necunoscandu-se cum se transforma din epifit in
patogen, actionand prin virulenta si endotoxine.
8. Arterita infectioasa ecvina se exprima clinic dupa o perioada
de incubatie de 4-7 zile, prin: a) hipertermie presimptomatica 1-2
zile;
b) hipertermie 40-42C sau cu remisiuni matinale;
c) inapetenta pana la anorexie, sete accelerata;
d) puls accelerat 60-70-100/ minut;
e) torpoare, astenie, vaccilatii;
f) edem pleoape, fotofobie, conjunctivita, subicter, congestie,
infiltratie, chemozis;
g)jetaj, diaree (sange), colici, edeme declive, dermatita
urticariforma. Se termina prin vindecare, fara complicatii si
modificari ale tabloului hematologic (leucopenie cu
limfocitoza).
9. Boala de Borna evolueaza dupa o incubatie de 2-3 luni sub
forma de faza prodromala cu abatere, oboseala, cascaturi,
prehensiune inceata, apetit capricios, colici slabe, neliniste,
hiperestezie cutanata, sindrom genezic, tulburari
gastrointestinale, subicter; si perioada de stare manifestata
prin:
a) abatere profunda, somnolenta, imobilitate, ataxie,
vaccilatie, anorexie;
b) crize de excitatie, contractii musculare, scarasniri din
dinti, hiperestezie cutanata, mutilari;
c) dilatatie pupilara, amauroza;
d) paralizii buze, urechi, pleoape, limba, membre
posterioare,sfinctere, paralizie generalizata.
10. Imunoprofilaxia in encefalita ecvina venezueleana se
realizeaza cu vaccin viu atenuat (TC-50, TC-83) sau inactivat.11.
Ca si encefalita japoneza, encefalita de Saint-Louis este produsa
de Flavivirus, afecteaza omul si calul, avand ca rezervor natural
pasarile de balta si porcul.89. Boala Carre mbrac urmtoarele forme
clinice: cataral, respiratorie, digestiv, nervoas, cutanat i
ocular.
90. Boala Carre este produs de virus cu genom ARN-monocatenar,
contaminarea se face pe cile respiratorie, virusul este decelat
maxim 9 zile de la infecie la nivelul tuturor mucoaselor prin
metoda de IF, ELISA.
91. Enterita parvoviral canin:
a) se poate diagnostica prin metode virusologice pe probe de
fecale
b) este ntlnit mai frecvent la grupa de vrst 3-5 sptmni
c) boala afecteaz numai ceii n primul an de via
d) ceii ce fac parvoviroz sub vrsta de 5 sptmni dezvolt forma
cardiac
e) decelarea anticorpilor serici se poate realiza dup 5-6 zile
postinfecie.
92. Parvovirusul canin este eliminat prin fecale timp de 12 zile
dup infecie, seroconversia fiind decelabil ncepnd cu ziua a 6-a dup
infecie.
93. Factorii de risc ai enteritei parvovirale canine sunt
dependeni de vrst i status imun, boala fiind favorizat de titrul
sczut de anticorpi maternali n momentul parturiiei.94. Confirmarea
diagnosticului n enterita parvoviral se face: virus n fecale (2-3
zile de la debut) , kit pt. evidenierea IgM.
95. Enterita parvoviral canin este produs de un Parvovirus,
virus cu tropism pt. miocard i intestin, avnd rezisten de 5-6 luni
n afara organismului.
96. Schemele de imunoprofilaxie a bolilor ceilor n primul an de
via recomand nceperea programului de vaccinare la vrsta de 6
sptmni. n ce situaii se impune coborrea vrstei primei vaccinri: a)
mam neimunizat; b) presiune infecioas crescut; c) transport
internaional; d) vnzare. Pn la ce vrst se poate cobor vrsta primei
vaccinri: 4 sptmni i cu ce riscuri? a) neimunizare; b) boal fatal;
c) neutralizarea anticorpilor maternali.
97. Hepatita infecioas canin:
a) este produs de Morbilivirus
b) poate evolua cu uveita
c) evolueaz la toate carnivorele
d) evolueaz cu glomerulit
e) este produs de un virus neincluziogen.
98. Hepatita infecioas canin este produs de un Adenovirus, poate
fi transmis pe cale digestiv, respirator, histologic la nivel
hepatocelular se observ incluzii intranucleare oxifile/hepatice.99.
Virusul BVD-MD:
a) determin boli cu evoluie enzootic cu difuzibilitate mare n
focar
b) este ntotdeauna citopatogen
c) determin imunodepresie
d) poate determina moarte embrionar cu resorbia acestora
e) determin sindromul vielului slab.
100. BVD-MD presupune 3 strategii de prevenire a bolii:
imunoprofilaxie cu vaccinare, izolarea animalelor bolnave i
dezinfecie profilactic.
101. Lezional n BVD-MD se observ:
a) hemoragii lineare la nivelul mucoasei esofagiene
b) traheit, vaginit, balanit
c) hipoplazia cerebral, demielinizare, artrogripoz
d) eroziuni i ulceraii ale limbii
e) hiperplazia i ulceraia formaiunilor limfoide.102. Diareea
viral boala mucoaselor:
a) este produs de un virus nrudit cu al pseudopestei aviare
b) este produs de un virus nrudit cu al pestei porcine
clasice
c) poate determina apariia de viei imunotolerani la vacile
gestante
d) poate determina mortaliti de pn la 50%
e) virusul poate provoca infecii latente, inaparente clinic, cu
rspuns imun dominant celular.
103. IBR-IPV reprezint un complex de manifestri produse de
virusul Herpesvirus bovin I, fa de care sunt receptive bovinele,
acestea putndu-se contamina respirator i genital.104. Vulvovaginita
pustuloas infecioas este produs de Herpesvirus bovin I, necesit ca
surs de infecie primar animale infectate / trecute prin boal,
transmiterea fcndu-se prin contact direct sau indirect (sperm).
105. IBR-IPV este produs de Herpesvirus bovin I, se cultiv pe
culturi celulare i ou embrionate unde produce efect citopatic i
incluzii intranucleare.106. n vulvovaginita pustuloas
infecioas:
a) se produce avort i sterilitate pasager
b) probele se recolteaz prin tamponarea mucoasei vaginale i
prepuiale
c) poate determina impoten la masculi
d) la femele incubaia bolii este variabil n funcie de vrsta
gestaiei
e) secreiile conjunctivale i fecalele sunt infectate.
107. Parainfluena bovin se transmite prin contact direct
(aerosoli), are o dinamic enzootic, morbiditate i mortalitate
influenate de statusul imun al efectivelor.
108. Parainfluena bovin este produs de Paramixovirus tip III,
confirmarea bolii presupune SN, IF, PCR, ca metode de screening
fiind folosite SN.110. Febra Q este o boal produs de Coxiella
burneti, ntlnit la animalele domestice i slbatice i la om, dinamica
evoluiei fiind de tip enzootic .111. Febra Q se ntlnete la (specii)
animale domestice i slbatice i la om, calea de transmitere fiind
respiratorie, digestiv, transcutanat.112. Coxiella burneti determin
boala febra Q, se cultiv pe embrioni i culturi celulare, iar n
organism receptiv este obligatoriu parazit celular.113. Mamita
stafilococic are o dinamic evolutiv sporadico - enzootica, genernd
un proces inflamator de tip gangrenos la vacile n lactaie i n
puerperium.114. Mamitele bovine pot fi produse de cocobacili din
serotipurile Stafilococus aureus, Actinomyces piogenes,
Fusobacterium necrophorum calea de ptrundere a acestora fiind
canalul papilar, avnd o prevalen crescut corelat cu mulsul
neigienic.115. Fusobacterium necrophorum este patogen pt.: suine,
ovine, taurine, cabaline, gini, iepuri, la care produce entiti
distincte (difteria vieilor), infecii locale accidentale, complic i
poteneaz exprimarea altor entiti (pododermatita necrobacilar),
infecii secundare (n salmoneloz, variol, pest).
116. ESB este o boal ntlnit la specia bovin, de etiologie
prionic, are ca surs de infecie fina de oase i de carne, calea de
contaminare este ingerarea, dinamica evolutiv fiind anazootie.117.
ESB este o zoonoz viral:
a) se transmite doar pe cale digestiv
b) se confirm prin Western Blothing
c) se exprim prin semne enterice i nervoase
d) este encefalopatie.
118. Scrapia este o boal a speciilor ovin i caprin, ce se
manifest la grupa de vrst 3-4 ani, recunoscnd ca surs de infecie
animalele bolnave i calea de transmitere transplacentar, digestiva
si respiratorie.
119. Diagnosticul scrapiei se stabilete dup: tabloul clinic,
histopatologic i anchet epidemiologic.120. Scrapia recunoate ca
agent etiologic agenii transmisibili neconvenionali, care se
multiplic n splin i esutul limfoid avnd ca rezervor furaje
contaminate.121. Pneumonia progresiv a oilor este produs de un
(genul) Lentivirus, care se multiplic n interstiiul pulmonar sau
celulele SNC, determinnd o intens proliferare a componentelor
structurale: pulmonilor, encefalit demielinizat i hiperplazia
limfonodular regional.122. Maedi-Visna este specific ovinelor i
caprinelor, se transmite prin (calea de transmitere) lapte,
respiratorie si placenta, are o perioad de incubaie de 9-14 luni i
exprim clinic 2 forme: pulmonar i nervoas.
123. Adenomatoza pulmonar a rumegtoarelor mici este produs de un
Herpesvirus bovin tip 5, afectnd speciile ovine i caprine, de vrsta
1-5 ani.124. n encefalomielita infecioas a oilor se observ
leziunile: meningoencefalita histiocitar i neuronofagie n coarnele
ventrale, diagnosticul de confirmare presupune identificarea prin
VN, RFC, examen histologic, virusologic, serologic, IF, congestia
mduvei spinrii.
125. Arterita infecioas ecvin, denumit i febra tifoid a calului
este produs de Fam. Togaviridae, genul Arterivirus, caii bolnavi
elimin virusul prin secreii, avortoni, sperm pe o perioad de 6
luni.126. Transmiterea arteritei infecioase ecvine se poate realiza
prin secreii oculare, nazale, urin, fecale, sperma, introducerea
unui animal bolnav n ferme indemne determinnd mbolnviri dup o
incubaie de 3-14 zile.127. Rinopneumonia ecvin mai este desemnat i
cu denumirea:
a) febra tifoid a calului
b) anazarca
c) avortul viral al iepelor (avortul enzootic ecvin)
d) boala de Borna.128. Rinopneumonia ecvin:
a) are etiologie comun cu avortul viral al iepelor
b) are tropism pt. cile inferioare
c) se elimin prin materialul seminal
d) evolueaz sporadic.
129. Herpesvirusul tip 1 determin la cal rinopneumonia ecvin,
iar celulele pt. care are tropism sunt: hepatocitele, epiteliul
bronic, pneumocite i celule reticulate din esutul limfoid, incluzii
specifice intranucleare acidofile.130. Influena ecvin este produs
de Fam. Ortomyxovirus, genul Influenzavirus tip A i tip B, care se
pot transmite pe cale respiratorie, digestiv, transcutanat,
mont.131. Leziunea dominant n influena ecvin este prezena catarului
n bronhii. Confirmarea se realizeaz prin IHA, SN, RFC, necesare pt.
instituirea tratamentului simptomatic.132. Gurma:
a) este o streptococie
b) se transmite transplacentar
c) evolueaz sporadico-enzootic
d) determin hiperleucocitoz cu neutrofilie
e) impune o carantin profilactic la mnji de 30 zile.133. Gurma
este produs de Streptococcus equi, are o dinamic enzootic cu
mortalitate la debut de 50-70%.134. Piemia streptococic a mnjilor
este produs de Streptococcus equi, avnd o dinamic
sporadico-enzootica, exprimat lezional prin omfaloflebit,
peritonit.136. Encefalita ecvin venezuelean este produs de un
(genul) Alphavirus ce afecteaz solipedele i are ca rezervor natural
pasari salbatice, roztoarele, insectele i este mai frecvent ntlnit
n sezonul cald i umed.
137. Encefalita Saint-Louis:
a) este produs de un ADN virus
b) este comun omului i calului
c) apare primvara i toamna
d) se transmite orizontal i vertical
e) este o boal a suinelor.138. Boala de Borna:
a) este o meningoencefalit enzootic a calului
b) este o boal enzootico-epizootic
c) are un prognostic favorabil
1. Leziunile din rinopneumonia bovinelor sunt reprezentate
de:
a) Hemoragii, necroze si ulcere ale mucoasei traheale si
bronsice cu pseudomembrane difteroide;
b) Emfizem interstitial, pleurita fibrinoasa, exsudat
sero-hemoragic in cavitatea toracica.
c) Ciroza hepatica, hiperplazie splenica, enterita catarala si
hemoragii punctiforme subepicardice sau pe mucoase;
d) Congestia mucoasei respiratorii acoperita de exsudat
mucopurulent.
2. Enterita parvovirala este produsa de un virus cu genom ADN,
cu tropism pentru celulele in diviziune si celulele maduvei osoase,
ce se elimina prin fecale, voma, si saliva, avand ca specii
receptive : caini, coioti, vulpea, lupul si nurca.3. Arterita
infectioasa ecvina este produsa de Togavirus Arterivirus, ce se
transmite prin urmatoarele cai: digestiva, respiratorie, monta si
insecte hematofage, iar histopatologic se evidentiaza: hialinizarea
celulelor din tunica medie a arteriolelor, infiltratie limfocitara,
tromboze si infarcte in intestin, pulmon, rinichi, splina.6.
Colibaciloza viteilor evolueaza clinic sub trei forme:
- supraacut, manifestata prin septicemie la varsta de 2-3
zile,
- acut, manifestata prin diaree la varsta de 3-5 zile;si subacut
la viteii de 1-2 saptamani, la care produce o enterita colibacilara
cu mortalitate de 60%.
7. Reactiile post-vaccinale associate vaccinurilor inactivate
sunt:
a) Anafilaxia;
b) Soc, colaps cardiorespirator si moarte;
c) Tulburari nervoase;
d) Diaree brusca, voma;
e) Tumefierea fetei.
10. Arterita encefalita caprina are 5 forme de evolutie:
nervoasa, respiratorie, mamara, artrita si slabire progresiva.12.
In forma abortigena a Rinopneumoniei ecvine la iepele infectate in
luna a 4-a de gestatie se produc avorturi spontane in ultimele 3
luni de gestatie, iar in forma respiratorie leziunile sunt de tip
septicemic.14. Vaccinarea in Parainfluenta bovina se realizeaza
cu:
a.vaccin inactivat
b.vaccin atenuat
c.vaccin monovalent
d.vaccin mixt
15. La Calciviroza felina sunt receptive pisicile domestice cu
varsta de pana la 1 an, boala avand o incubatie de 1-3 zile.16.
Adenomatoza pulmonara se transmite respirator si transplacentar
fiind produsa de un herpesvirus bovin care se multiplica in
macrofage alveolare.18. Parainfluenta bovina evolueaza clinic:
supraacut, acut, subacut si inaparent, avand ca agent etiologic:
Paramyxovirus.19. Colibaciloza viteilor evolueaza clinic supraacut
la vitei de 2-3 zile, acut la vitei de 3-5 zile si subacut la vitei
de 1-2 saptamani.20. Necrobacilozele sunt produse de Fusobacterium
necrophorum, care produce procese necrotice/necrotico-purulente in:
piele, mucoase, tesuturi si organe la urmatoarele specii: bovine,
ovine, porci, cabaline, carnasiere, iepuri si pasari.21. Febra
tifoida a calului se mai numeste si arterita infectioasa ecvina,
iar ca profilaxie se aplica vaccinarea, dar nu la iepele gestante,
cu protectie ce dureaza un an.22. Vaccinurile vii utilizate pentru
imunoprofilaxia cainilor se pot aplica la:
a.animale gestante b.caini peste 6 saptamanic. caini peste 3
sapt d.la animalele in oestrue. la animalele neimunizate f. la
animalele imunizate
24. Infecia transplacentar poate reprezenta o cale de
transmitere n cazul urmtoarelor boli:
a) MD- BVD
b) Adenomatoza pulmonar
c) Maedi- Visna
d) Looping- ill
25. Arterita infecioas ecvin este produs de un virus din genul
Arterivirus, cile de transmitere ale infeciei fiind:
a) respiratorie i digestiv
b) transplacentar
c) prin mont
d) insecte hematofage
30. Entitile necrobacilare produse la iepuri de bacteria
Fusobacterium necrophorum sunt reprezentate de: a) Flegmonul buzei
inferioareb) Dermatita necrobacilar;
c) Abcese necrobacilare31. Virusul Parainfluentei bovine face
parte din genul Paramyxovirus si se cultiva pe ou embrionat si
culturi celulare determinand ECP: incluzii intracitoplasmatice si
intranucleare eozinofile.
33. In forma acuta a hepatitei infectioase canine se
intalneste:
a) Icter, hepatomegalie, pneumonie, glaucom, febra tranzitorie,
moarte in cateva ore de la aparitia semnelor clinice
b) Sensibilitate hepatica, hepatomegalie , echimoze si petesii
pe seroase, limfadenopatie cervicala, tulburari nervoase
c) Icter, fibroza hepatica, cresterea valorilor transaminazelor
sangvine
d) Ascita sero-sanguinolenta, febra, opacifiere corneana
35. Tabloul clinic in Scapie este reprezentat de:
a) Tulburari de comportament, tremuraturi, prurit
b) Bronhopneumonie
c) Tulburari locomotorii
d) Slabire - cahexie
36. Diagnosticul diferential in Difteria viteilor se face fata
de Boala mucoaselor, prima boala caracterizandu-se prin:
a. Receptivitate: viteii in primele luni b. Durata: 4 zile 3
saptamanic. 2 forme de exprimare clinica: bucala si nazala37.
Alegeti afirmatiile corecte privind Colibaciloza viteilor:
a) Sursele de infectie sunt reprezentate de vitei bolnavi sau
sanatosi dar purtatori
b) Lezional se intalnesc petesii, congestii, focare necrotice
intestinale
c) Calea de transmitere doar respiratorie
d) La vitei sugari provoaca septicemie, diaree si moarte
38. Cele 3 boli grave pentru care cateii se vaccineaza frecvent
sunt: Parvoviroza, boala Carre si Rabia, putandu-se vaccina, dupa
caz, si pentru: Parainfluenta (numai la cainii expusi) si
Leptospiroza (de necesitate, imunitate 6-7 luni). Nu se vaccineaza
niciodata cateii sub varsta de 4-5 saptamani.
2. Diaree albicioasa, decolorata,mucoida, cu miros lactic sau
butiric, la vitei de peste 11 zile este cauza:
a.) eimerioza
b.) rotaviroza, coronaviroza
c.) BVD MD
d.) bacilul Johne
e.) E Coli
3. Fusobacterium Necrophorum este:
a) conditionat patogen
b) patogen
c) epifit
d) un bun imunogen
e) agentul etiologic al difteriei purceilor
4. Boala lui Schmore se mai numeste necrobaciloza iepurilor si
se localizeaza la nivelul buzei inferioare.
5. Care dintre urmatoarele tulpini vaccinale se elimina prin
jetaj:
a)CAV2
b)CAV1
c)CPV
d)CDV9. Indica uria este observata in:
a)Influenta calului (niciuna gurma)
b)rujet
c)PIF
d)Looping Ill
e)Macracantorincoza porcilor
10. Care din urmatoarele boli au ca agent etiologic un virus din
familia Togaviridae:
a)encefalomielita ecvina
b)encefalita ecvina infectioasa
c)encefalita ecvina japoneza
d)encefalomielita de Saint Lois
e)meningoencefalita enzootica a calului
11. Tusea contagioasa a calului are o dinamica
enzootico-epizootica si o morbiditate de 60-100%
12. Agentul etiologic al bolii Carre este cuprins in Fam
Paramyxovirus Genul Morbilivirus, si este inrudit cu virusul
pojarului uman si cu al pestei bovine.13. Encefalita cronica din
boala Carre este datorata interactiunii dintre ac antimielina si
macrofagele SNC infectate cu VBC si eliberarii de radicali O+++14.
Pana la varsta de 6 saptamani cateii nu se vaccineaza deoarece pot
face boala, nu se imunizeaza si neutralizeaza ac maternali, poate
fi fatal.15. CPV1 este inrudit cu:
a)FPV
b)CPV2
c)FCoV
d)Herpesvirus felin de tip 1
e)niciunul
16. CAEV afecteaza:
a)suinele
b)ecvinele
c)rumegaroarele
d)ovinelee)palmipede (nici una caprine)
17. Clinic, artrita encefalita caprina prezinta urmatoarele
forme: nervoasa, mamara, respiratorie, artrita, slabire
progresiva.18. Urmatorii agenti etiologici de cultiva pe culturi
celulare:
a)salmonella
b)E. Coli
c)Streptococcus
d)Coxiella Burnetti
e)Bacilii antraxului19. Surse de infectie in cazul IBR IPV
sunt:
a)materialul seminal c)artropode
b)animalele bolnave d)asternutul1. Encefalitele calului au toate
un caracter sezonier datorita transmiterii prin insecte
hematofage.2. Confirmarea diagnosticului in scrapie se face prin
:
a) Histopatologie b) Imunohistochimie c) Western-Blot(ELISA) d)
PCR e) Electroforeza capilara3. Encefalita Saint-Louis : a) este
produsa de un ADN virus b) este comuna omului si caluluic) apare
primavara si toamna d) se transmite orizontal si vertical e)
afecteaza si suinele
4. Boala Borna este caracterizata prin aparitia cu 1-2 saptamani
inainte de semnele caracteristice a unor manifestari prodromale si
anume abatere, oboseal, cscturi, prehensiune nceat, aptetit
capricios, colici slabe, nelinite, hiperestezie cutanat, in
perioada de stare manifestarile fiind predominant nervoase5.
Schemele de imunoprofilaxie a bolilor cateilor in primul an de
viata recomanda inceperea programului de vaccinare la varsta de 6
saptamani . In ce situatii se impune coborarea varstei primei
vaccinari : a) mama neimunizata b) presiune infectioasa crescuta c)
transport international d) vanzare Pana la ce varsta se poate
cobora varsta primei vaccinari 4-5 saptamani si cu ce riscuri? a)
neimunizare b) boala fatala c) neutralizarea anticorpilor
maternali6. Febra Q este o boala produsa de Coxiella burneti ,
intalnita la animale si om dinamica evolutiei ei fiind de tip
enzootica auto-limitanta.7. In colibaciloza viteilor profilaxia
nespecifica se realizaza prin : a) asistarea fatarilor pentru
suptul colostrului; b) uniformizarea statusului imun al femelelor
gestante c) igiena adaposturilor iar in zonele in care boala este
endemic : IMUNOPROFILAXIE CU VACCIN DIN FOCAR8. Boala a ovinelor
caracterizata lezional prin pulmon: marit, cu marginile rotunjite,
pleura ingrosata, lobulatie evidentiata, noduli albiciosi cenusii,
duri, reliefati, reliefati pe fata superioara a lobilor
diafragmatici: a) adenomatoza pulmonara a oilor; b) pneumonia
progresiva a oilor c) Maedi Visna d) ,e) altele de umplutura
9. BVD-MD este o boala care poate afecta speciile : taurine,
cerbi (oi, capre, porci) manifestarile clinice specific fiind
intalnite la taurine si cervide. Animalele cu varstele cuprinse
intre 2luni si 2 ani avand receptivitate maxima.
10. Agalaxia contagioasa a oilor si caprelor este produsa de
Micoplasma agalactiae puntandu-se transmite pe cale
mamara/mulgator/conj, resp, digestive acasta transmitere fiind
posibila in forma mamara, articulara, ocular.11. Mamita
stafilococica a vacii imbraca un caracter sezonier afectand mai
ales vacile in varful perioadei de lactatie determinannd leziuni de
tip gangrenos. 12. Gurma si anazarca sunt doua entitati morbid ale
ecvinelor produse de Streptococcus equi una fiind produsa prin
diseminarea pe cale limfohematogena a agentului infectios si
cealalta fiind o reactive de hipersensibilitate la toxina
streptococica. Intrebarea nu era o intrebare; ni s-a spus sa zicem
doar daca-i corecta sau incorecta afirmatia in sine. Era
corecta.
13. Spherophorus necrophorum produce ca manifestari clinice
hipertermie moderata, hiperemie mucoasa bucala, ptialism, jena in
prehensiune si masticatie, saliva + jetaj cu lambouri mucoase
necrozate, lnn regionali mariti in volum caracteristice in forma
bucala si nazala a difteriei vietilor.
14. Boala infecto-contagioasa ce afecteaza oile si capre 3-5 ani
(miei 2,5 5 luni), transmisibila prin lapte, transplacentar,
respirator, enzootica cu morbidinate anuala de 2-4% : a)
anedomatoza pulmonara ovina; b) Maedi-Visna; c) pneumonia
progresiva a oilor; d) artrita encefalita caprina; e) louping
ill
15. CAEV a) Ac maternali ofera protectie impotriva infectiei
prin supt la nou-nascuti; b) dispar dupa 60-85 de zile dupa supt.
In infectie imediat dupa nastere raspuns in Ac dupa 4 sapt cel mai
devreme, anticorpii se mentin toata viata.16. In ce entitate
morbida a cainelui nu se recomanda terapia cu corticosteroizi : a)
enterita parvovirala b) carre; c) hepatita rubarth17. Care dintre
urmatoarele boli ale pisicii se pot transmite prin saliva
infectanta inoculate in urma muscaturilor : a) panleucopenia felina
b) leucoza felina c) imunodeficienta felina d) rabia e) peritonita
infectioasa felina.
18. Vulvovaginita pustuloasa : a)se produc avorturi si
sterilitate pasagera; b)probele se recolteaza prin tamponarea
mucoasei vaginale,preputiale; c)poate produce impotenta la mascul;
d) perioada de incubatie a bolii e determinata de stadiul gestatiei
in care s-a produs infectia e) urina si fecalele sunt infectante19.
Encefalomitele ecvine in afara de Boala Borna au comun caracterul
epidemiologic dat de transmiterea pe calea insectelor
hematofage.20. Boli la care profilaxia se poate face prin
selectarea genetic a animalelor rezistente : a) adenomatoza
pulmonara ovina; b) maedi-visna c) scrapia d) pneumonia progresiva
a oilor
1. Sunt susceptibile fata de infectia cu PI 3 urmatoarele
specii: taurine, bivol, oaie, cal, maimuta, viteii de la intarcare
pana la 7-8 luni. La ovine, caprine, cabaline, porcine, bivoli,
caprioare, carnasiere a fost decelata infectia prezenta
anticorpilor specifici.2. Sunt susceptibile la boala produsa de
MD-BVD taurinele si cerbii, in timp ce oile, caprele si porcii se
infecteaza fara sa faca boala. Factorii de risc sunt reprezentati
de varsta cuprinsa intre 2 luni si 2 ani si rasele.3. Sursele de
infectie pentru colibaciloza viteilor pot fi:
a. Vitei bolnavi;
b. Vitei sanatosi-purtatori;
c. Vaci cu mamite colibacilare;
d. Alte specii de animale cu enterite colibacilare,
vindicate;
e. Omul purtator.
4. Agentul cauzal al encefalopatiei spongiforme bovine este
proteina P27-30 (Pr-prion) care poseda infectiozitate numai in
asociere cu subunitati membranare celulare.
5. Agentul cauzal al febrei Q este Coxiella Burnetii care este
eliminat de catre animalele bolnave prin fecale, urina, lapte in
bacteriemie, placenta, produsi de avort.6. Tabloul clinic al
mamitei colibacilare este insotit de afectarea starii generale si
consta in: animalul cifozat, imobil, geme, mucoase subicterice sau
icterice, se poate termina prin moarte sau remitere locala si
generala cu vindecare in 2-4 zile. Unele cazuri inregistreaza
agravari bruste cu diaree, pareze, paraplegii, coma, moarte.7. Din
totalul mamitelor la bovine, cele mai frecvente sunt cele cu
etiologie streptococica care reprezinta cca 70%; impactul asupra
productiei de lapte constand intr-o pierdere de 15%.8. Entitatile
morbide care au ca agent unic Fusobacterium necrophorum sunt
difteria viteilor si necrobaciloza viscerala a mieilor.9.
Principalele surse de infectie in arterita infectioasa ecvina sunt
sangele, secretiile, excretiile, sperma cailor bolnavi si/sau
convalescent , eliminand virusul cca 5-6 luni. Contaminarea
animalelor susceptibile se realizeaza pe cale: a. respiratorie, b.
digestiva, c. monta, d. insect hematofage.
10. Agentul cauzal al bolii de Borna este un virus AND, care
este unic antigenic, care produce boala la cabaline, dar determina
seroconversie si la alte specii: oi, vaci, capre, iepuri.11.
Consecinta contaminarii cu virusul encefalomielitei ecvine
americane: virusul se regaseste dupa 24 ore in sange, viremia se
mentine pe parcursul a 4-6 zile, dupa care apar semnele clinice de
meningoencefalita, ca urmare a localizarii virusului in SNC.12.
Encefalomielita ecvina Americana debuteaza dupa o incubatie de 7-21
zile, debutul poate sa fie reprezentat fie de:
a. Un puseu termic scurt, remisiune in 1-2 zile sau de
b. Un puseu termic ( 40-42C si sindrom febril, abatere,
congestive conjunctivala, icter
consecutiv animalul se vindeca sau dezvolta tulburari motorii,
atitudini anormale, titubari, incoordonari, paralizii muscular
buze, fata, disfagie, astazie, somnolent accentuate sau
excitabilitate crescuta, decubit, paralizii.13. Encefalita ecvina
venezueleana este specifica cabalinelor , se transmite prin
inoculare de catre insectele hematofage sau prin contact direct,
avand o dinamica enzootie-epizootie in sezonul cald si ploios.
Rezervorul natural al virusului este reprezentat de specii de:
rozatoare, marsupiale, pasari si insecte.14. Encefalita ecvina
japoneza este produsa de un Flavivirus, este specifica cabalinelor,
dar seroconversie, respectiv anticorpi au fost decelati cu o
prevalenta variabila si la populatiile altor specii, astfel: 90%
porci, 70% bovine, 25% oi.15. Rinopneumonia ecvina este produsa de
Herpesvirus equin tip 1 caracterizat prin ECP de tip sincitii,
celule degenerate, incluzii intranucleare, vacuolizari
intracitoplasmatice.16. In epidemiologia rinopneumoniei ecvine,
rolul major ca surse de infectie il au sursele primare: animale
bolnave, convalescente, vindecate care elimina virusul prin jetaj
si urina, in timp ce sursele secundare apa, furaje, asternut, au un
rol mai putin important datorita rezistentei scazute a virusului la
actiunea factorilor fizico-chimici.17. Specia receptive la infectia
cu Ortomyxovirusul tip A este reprezentata de cabaline, care
elimina virusul prin: a. jetaj, b. secretie lacrimala, c. saliva
timp de 3-6 luni deoarece boala sfarseste de regula prin vindecare
animalele devenind purtatoare si eliminatoare de virus.18. Infectia
produsa de Streptococcus equi determina initial la nivelul mucoasei
nazale inflamatie seropurulenta, iar de la acest nivel pe calea
limfaticelor eferente afecteaza limfonodurile submandibulare,
reproducand aceleasi procese inflamatorii purulente, iar ca urmare
a chemotactismului toxinei streptococice fata de leucocite in
sensul diseminarii proceselor inflamatorii de la acest nivel pe
cale limfohematogena apar focare purulente metastatice in diferite
organe.
19. In afara gurmei nazale, alte forme pe care le poate induce
infectia cu Streptococcus equi sunt:
a. Empiemul pungilor guturale;
b. Sinuzita gurmoasa;
c. Metastaze (gurma supurata);
d. Abcese in diferite limfonoduri;
e. Cutanata: dermatite purulente;
f. Pleurite, peritonite, in org. splahnice;
g. Limfangita gurmoasa: coarda limfatica;
h. Gurma genital: VV purulenta, orhita acuta, funiculita
gurmoasa;
i. Artrite, periartrite, hipopion;
j. Septicemia gurmoasa: primara sau complicatie.
20. Tabloul lezional evidentiaza la necropsie unui cal care a
murit dupa circa o saptamana de evolutie clinica: infiltratii
gelatinoase si sufuziuni in tesutul conjunctiv subcutanat, focare
necrotice in tesutul conjunctiv si muschi, splina marita,
turgescenta, capsula rupta, petesii si echimoze renale. Ce
diagnostic din urmatoarele suspicionati:
a. Pasteureloza,
b. Morva
c. Antrax
d. Infectia cu Clostridium perfringens
e. Febra petesiala
f. Gurma21. Care dintre leziunile de la examenul necropsic v-ar
fi necesare pentru a elimina unele suspiciuni? Formulati
intrebarea!
Aspectul general al cadavrului, rigiditatea si aspectul
sangelui