-
I. ECONOMIE MONDIALX
1. La baza aparitiei qi dezvoltirii economiei mondiale s t i
(stau): a) forma capitalist; a proprietaiii private;
$1 d ezvoltarea organizgrii statale; c) marile descoperiri
geografice; d) aparitia manufacturilor.
2. Germenii pietei mondiale au apiirut in secolul: a) XIII; b)
xrv; c) xv; 6 XVT. V
3. Economia inchis5 a trebuit s5 cedeze locul economiei
deschise, orientati citre piafi, in momentul:
a) forrniirii pietei interne; b) centralizgrii puterii politice;
c) aparitiei Companiilor Indiilor Orientale; @ cregrii marilor
manufacturi.
4. Adeviratul salt a1 vietii economice la nivel international
s-a produs in A
perioada: a) manufacturier;; @ marii industrii maginiste; c)
aparitiei societ5filor transnationale; d) trecerii la societatea
inforrnaiionalii.
5. Explozia schimbului de activititi la nivel international s-a
produs datoritg: a diviziunii muncii; d diviziunii internaiionale a
muncii; c) aparitiei societHtilor transnationale; d) trecerii la
societatea informational&.
6. in centrul politicii economice a statelor nationale, in
stadiul mondializirii prin comert exterior, se afl5:
6) echilibrarea balantei comerciale; b) echilibrarea balantei de
plgti externe; c) echilibrarea produsului intern brut; d)
echilibrarea venitului national.
-
7. fn centrul politicii economice a statelor nationale, Pn
stadiul mondializgrii prin investitii strgine, se aflli:
a) echilibrarea balantei comerciale; @ echilibrarea balanlei de
pliiti externe; c) echilibrarea produsului intern brut; d)
echilibrarea venitului national.
8. Economia mondialg se caracterizeazg prin: a) unitate; b)
diversitate; c) omogenitate; @ unitate in diversitate.
9. Echilibrul economiei mondiale are un caracter: a) monovalent;
@ relativ; c) general; d) absolut.
10. Echilibrul economiei mondiale are un caracter: a)
monovalent; @ de tendintii; c) general; d) absolut.
11. Echilibrul economiei mondiale are un caracter: a)
monovalent; @ dinamic; c) general; d) absolut.
12. Echilibrul economiei mondiale are un caracter a) monovalent;
@ de autoperfeciionare; c) general; d) absolut.
13. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei
mondiale se nurngrii:
a) diviziunea mondialg a muncii; @ economiile nafionale; c)
relatiile economice ii~ternationale;
-
14. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei
mondiale se numiirii:
a) diviziunea mondialii a muncii; @ societ;?tile transnationale;
c) relafiile economice internationale; d) piata mondialii.
15. Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei
mondiale se num5rii:
a) diviziunea mondialZi a muncii; @ organizatiile economice
interstatale; c) relatiile economice internationale; d) piap
mondialB
16. Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului
economiei mondiale se numiirfi:
a) economiile nationale; b) societiifile transnationale; @
diviziunea mondial5 a muncii; d) organizatiile economice
interstatale.
17. Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului
economiei mondiale se numgrg:
a) economiile nationale; b) societiiIile transnationale; $
relatiile economice internationale; d) organizatiile economice
interstatale.
.e) ale 18. Printre elementele derivate (de conexiun sistemului
economiei mondiale se nurniirg:
a) economiile nationale; b) societ2iile transnationale; 0 piata
mondialii; d) organizatiile economice interstatale.
ice;
19. Din punct de vedere macroeconomic, economia unei t I r i
poate fi structuratii pe:
a) organizatii econom b) piete; c) fluxuri financiare;
-
@ rarnuri de activitate. 20. Din punct de vedere macroeconomic,
economia unei fliri poate fi structuratfi pe:
a) organizatii economice; b) piete; c) fluxuri financiare; @
sectoare de activitate.
2 1 . 0 societate transnational5 este o firm5 care: @ $-a extins
activitatea economico-financiarg dincolo de grani!ele f5rii de
origine; b) activeazg numai in perimetrul nafional a1 tgrii de
origine; c) activeazii numai in afara perimetrului nafional a1
f5rii de origine, d) ~ i - a orientat activitatea numai spre
sectorul financiar-bancar.
22. Premisg a integrHrii economice interstatale: a) un nivel de
dezvoltare diferenfiat a1 $5irilor candidate;
@ voinia politic5 liber exprimati3 a tilrilor candidate; c) o
orientare politic5 asemiiniltoare a f5rilor candidate; d) afinit5fi
culturale intre f5rile candidate.
23. Din punct de vedere istoric, diviziunea mondialii a muncii a
apgrut ca urmare a :
a) organizgrii productiei in manufacturi; @ trecerii la marea
industrie mecanizatil; c) regionalizgrii economiei mondiale; d)
globaliziirii economiei mondiale.
24. Piata mondialg reprezintg: a) ansamblul legiihrilor dintre
economiile nationale; b) ansamblul relafiilor dintre organizafiile
economice interstatale; c) ansamblul relafiilor existente intre
statele lumii;
@b ansamblul tranzactiilor care au Ioc intre agenfii economici
de pe intreg globul.
25. Printre scopurile OCDE se numfirg: a) intensificarea
procesului de globalizare a economiei mondiale; b) intensificarea
procesului de integrare economic5 a fkilor membre; @ menrinerea
stabilititii financiare a fivilor membre; d) menfinerea ordinii
economice mondiale actuale.
-
26. Printre trisiiturile comune ale tirilor membre OCDE nu se
numiir5 faptul cEi:
a) toate aceste state sunt @ri industriale; b) nivelul de trai
in aceste yiri este cel mai ridicat din lume; c) structura
exporturilor se caracterizeazii prin ponderi ridicate ale
produselor
manufacturate; @ structura economiilor nationale se
caracterizeazg prin ponderea superioar2
a sectorului primar.
27. Printre trisiiturile comune ale fiirilor membre -0CDE nu se
numiiri faptul cl:
a) toate aceste state sunt f2ri industriale; b) nivelul de trai
in aceste tiiri este cel mai ridicat din lume; @ structura
exporturilor se caracterizeaz8 prin ponderi ridicate ale
materiilor
prime; d) structura economiilor nationale se caracterizeazi prin
ponderea superioari
a sectorului secundar yi, mai ales, a celui tertiar.
28. Modelul economic japonez se caracterizeazii prin: @I rolul
jucat de stat; b) rolul jucat de sindicate; c) locul ocupat de
schimburile economice internationale; d) faptul c2 nu a cunoscut
feudalismul.
29. Refacerea ~i relansarea economiei japoneze, dupi cel de-al
II-lea rgzboi mondial, s-a realizat pe baza:
@ unei strinse cooperiri intre stat qi firme; b) dezvoltgrii
industriei militare; c) incurajiirii investitiilor striiine; d)
planificgrii centr
30. Tgrile membre G8 SI @ SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea
Britanie, Italia, Canada, Rusia; b) SUA, Australia, Gerrnania,
Franp, Marea Britanie, Canada, Rusia,
Japonia; c) SUA, Gerrnania, Italia, Australia, Franfa, Canada,
Rusia, China; d) SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie,
Italia, Suedia, Rusia.
31. Scopul principal a1 constituirii G7 (8) a fost: a) imp5qirea
sferelor de influent2 h t re marile puteri; b) extinderea
capitalismului la scar5 mondial5; ) coordonarea politicilor
macroeconomice ale tikilor membre; "u
-
d) finantarea tgrilor In dezvoltare.
32. Din anul2002, G7 s-a transformat Pn G8, prin includerea in
acest grup a: a) Chinei; @ Rusiei; c) Tndiei; d) Braziliei.
33. Grupul celor 20 (G20) este un forum de dezbatere care
promoveazii deschis ~i constructiv discutiile intre:
a) f5irile dezvoltate; b) iiirile in dezvoltare; c) fgrile
emergente;
@ @rile emergente-cheie.
34. Printre instrumentele utilizate de politica comercialli nu
se numgri: a) mijloacele tarifare; b) mijloacele netarifare; c)
mijloacele de promovare ~i stimulare; 9 mijloacele de control.
35. Tarifului vamal de import este considerat a fi: @
principalul instrument de protectie a economiei nafionale; b)
principalul instrument de stimulare a schimburilor comerciale
internafionale; c) principalul instrument de promovare a
exporturilor; d) principalul instrument de promovare a
importurilor.
36. Taxa varnalii reprezintg:
4 un impozit indirect perceput asupra m8rfurilor exportate; un
impozit indirect perceput asupra m B f i l o r importate; c) un
impozit direct perceput asupra m5rhrilor importate; d) un impozit
direct perceput asupra mirfurilor exportate.
37. Taxa varnalg efectivri indic5: a) gradul de protecfie pe
care il aplicZi statul asupra valorii de folosin~i a
produsului finit importat; @ gradul de protectie pe care El
aplici adgugate
incorporate in produsul finit importat; c) gradul de proteciie
pe care il aplica statul valorii adZiugate
incorporate tn produsul finit exportat;
si statul asupra
asupra
-
d) gradul de proteetie pe care il aplic2 statul asupra valorii
de folosinl2 a produsului finit exportat.
38. Din politica varnali nu fac parte: a) suprataxele temporare
de import; b) taxele de compensafie; @ taxele de scont; d) taxele
antidumping.
39. Politica netmifar5 are ca scop principal: a) incuraj area
exporturil or; b) descurajarea exporturilor; c) incurajarea
importurilor; @ descurajarea importurilor.
40. Printre mijloacele utilizate de politica netarifarg nu se
numgri: a) prohibi[iile la import; @ taxele vamale; c) restrictiile
cantitative; d) restrictiile calitative.
41. Printre mijloacele de promovare a exporturilor nu se
nurnrirg: a) incheierea de tratate comerciale bilaterale gi
multilaterale; b) sprijinirea prin fonduri de la buget a
participarii firmelor la expozitii vi
t2rguri internationale; c) informarea firmelor asupra
posibilit5;ilor de export existente in diferite
tiri; restituirile de taxe vamale la irnportul de miirfuri
utilizate in productia de
&. export.
42. Mijloc fiscal de stimulare a exporturilor: a) subvenriile
directe; b) subventiile indirecte; 4) restituirile de taxe vamale
la importul de milrhri ut~llzate in productia de
export; d) devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele
striiine.
43. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor: a) restituirile
de taxe vamale la importul de m5rfiu-i ut~lizare in prouu~tia
de
export; b) reducerile sau scutirile de impozite pe profit la
productia m5rfurilor
exportate;
-
@ subventiile directe; d) devalorizarea monedei nationale in
raport cu valutele striine.
44. Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor: a) restituirile
de taxe vamale la importul de m5rfuri utilizate in productia de
export; b) reducerile sau scutirile de impozite pe profi ~ductia
m5rhrilor
exportate; @ subventiile indirecte; d) devalorizarea monedei
nationale in rapo utele stri iine.
iine.
45. Mijloc valutar de stimulare a exporturilor; a) restituirile
de taxe vamale la importul de mgrirfuri utilizate in prc 9e
export; b) reducerile sau scutirile de impozite pe profit la
productia m2rhrilor
exportate; c) subveniiile directe;
@ devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele stri
46. Efect a1 politicii comerciale favorabile liberului schimb: @
obligii produciitorii interni sg-gi modernizeze ~i s2-gi
eficientizeze
permanent producfia; b) creeazii un mediu economic intern
favorabil consolidi%rii ramurilor
industriale noi; c) protejeazg locurile de munc5; d) micgoreazii
cotele de piat8 intern5 delinute de firmele str-,, ,,.
47. Efect al politicii comerciale protectioniste: a) obligH
producHtorii interni sii-gi modernizeze gi sii-gi eficientizeze
permanent producfia; @ creaz2 un mediu econornic intern
favorabil consolidHrii ramurilor
industriale noi; c) consolideaz5 puterea de monopol sau oligopol
a le pe piata
intern%; d) micgoreaz5 cotele de piat5 intern5 detinute de
firmele strriine.
48. Efect a1 politicii comerciale strategice: a) oblig2
produciitorii interni s5-gi modernizeze gi s5-gi eficientizeze
permanent productia; b) creazi un mediu economic intern
favorabil consolid5rii ramurilor
industriale noi; c) protejeaz5 locurile de muncg;
-
@ rnic~oreazii cotele de piat5 intern5 detinute de firmele
shdine. 49. Investitiile internationale de portofoliu presupun:
a) achizitii de valori imobiliare strgine; b) achizitii de
firrne strgine; @ achizitii de valori mobiliare striine; d)
achizitii de terenuri striiine.
50. Investitiile striiine directe nu pot imbriica forma: a)
achizitiilor de active striiine; b) achizitiilor de valori
imobiliare striine; c) achizifiilor de firme striine; @
participa!iilor minoritare la o firm5 striiinfi, care nu dau drept
c 11.
51. Investi@le internationale de portofoliu se deosebesc de
investitiile strline directe prin:
a) modul de utilizare a forfei de muncil; @) modul de exercitare
a controlului; c) modul de selectare a structurilor organizatorice;
d) modul de selectare a pielelor.
52. 0 societate transnational5 se manifest2 -concomitent in trei
spatii economice:
E) national, str5in (respectiv rara gazdii), internagonal; '6)
national, universal, international; c) bilateral, universal,
multilateral; d) universal, bilateral, local.
53. Creqterea intern5 a unei societiiti transnationale este
posibil5 $i prin: a) absorbtie; b) fuziune;
@J imprumuturi bancare; d) participare.
54. Cre~terea interni a unei societiiti transnationale este
posibilii $i prin: a) absorbtie; b) fuziune;
@ emisiunea de acliuni; d) partio;-ovo blpul u.
ea exter. ~i societ: 11e este p 55. Creqterc nii a unc iifi
transnationa ~osibilii prin: (5) fuziune; 4
25
-
b) imprumuturi bancare; . c) emisiunea de acfiuni; d)
imprumuturi la FMI.
56. Cre~terea externl a unei societG$i transnafionale este
posibill prin: @ absorbtie; b) imprumuturi bancare; c) emisiunea de
actiuni; d) imprumuturi la FMI.
57. Cregterea extern5 a unei societgti transnaponale este
posibill p participare; imprumuturi bancare;
c) emisiunea de actiuni; d) Tmprumuturi la FMI.
?ante sai
58. Concentrarea international5 a societl$ilor transnationale pe
orizontal5 se realizeazil prin:
@ cregterea numirului de filiale in strriin aceeagi rarnurri de
activitate ca gi societatea-mam5;
b) achizitionarea sau construirea de firrne in alte i ate in an
in aval de activitatea societii$ii mam2;
c) uniunea unor firme din diferite 18ri care nu sunt legate
intre ele pe linie tehnologic5;
d) uniunea unor fime din tara de origine care nu sunt legate
intre ele pe linie tehnologic5.
59. Concentrarea internationall a societfi~ilor transnationale
pe vertical5 se realizeazl prin:
a) cre~terea num5rului de filiale in striiin ramurii de activi
tate ca gi societatea-mam5i;
@) achizitionarea sau construirea de Rrme in alte @ri, situate
in amonte sau in aval de activitatea societgii mam5;
c) uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate
intre ele pe linie tehnologicii;
d) uniunea unor firme din tara de origine care nu sunt legate
intre ele pe linie tehnologicri.
60. Conglomerarea internationall a societiitilor transnationale
reprezintl: a) cregterea num5irului de filiale In str5iinHtate in
aceeagi ramur5 de activitate
ca gi societatea-mamil;
-
b) achizifionarea sau construirea de firme ?n alte situate in
amonte sau in aval de activitatea societiilii mam8;
@ uniunea unor firme din diferite {ari care nu sunt legate Cntre
ele pe linie tehnologicii;
d) uniunea unor firrne din tara de origine care nu sunt legate
intre ele pe linie tehnologicB
61. Tipul etnocentric de organizare gi conducere a societ3tilor
transnationale se defineyte prin: 6) caracter centralizat,
societatea-marnii reprezinta centrul decizional; 16) larg5
independenti3 acordatil filialelor; c) descentralizare extins5 la
maximum; d) caracter multilateral.
62, Tipul policentric de organizare qi conducere a societHtilor
transnationale se definegte prin:
a) caracter centralizat, societatea-maml reprezintg centrul
decizional; @ larg5 independent5 acordat.5 filialelor; c)
descentralizare extinsti la maximum; d) caracter multilateral.
63. Tipul geocentric de organizare gi conducere a societi4filor
transnationale se defineyte prin:
a) caracter centralizat, societatea-mama reprezintg centrul
decizional; b) larg5 independent2 acordat5 filialelor;
@ descentralizare extins5 la maximum; d) caracter
multilateral.
64. Aparitia yi expansiunea societit$ilor transnationale a dus
la: a) diminuarea concurenfei pe piata mondial5; b) elirninarea
concurentei pe piata mondial8;
@ adhcirea concureniei pe piata mondials; d) extrapolarea
concurentei pe piafa mondialg.
65. Aparitia gi expansiunea societi%tilor transnationale a dus
la noi forme de concurenfg pe piata mondial3 cum ar fi:
) concurenfa dintre filialele firrnelor striiine gi marile firme
autohtone; b) concurenta dintre filialele firmelor strgine qi
organizatiile guvernamentale; c) concurenta dintre filialele
firmelor striiine 8i organismele economice
internationale; d) concurenta dintre filialele firrnelor
str5iine ~i organizafiile non-
guvernarnentale.
-
66. Aparitia ~i expansiunea societiifilor transnationale a dus
la noi forme de concurenfli pe piata mondiali, cum ar fi:
a) concurenta dintre filialele finnelor str5ine gi organizatiile
guvernamentale; b) concurenta dintre filialele firmelor str5ine gi
organismele economice
internationale; @ concurenta dintre filialele diferitelor
societ51i transnationale; d) concurenta dintre filialele firmelor
str5ine gi organizatiile non-
guvernamental e.
67. Structura transnationall introvertit2 presupune o: a
activitate orientat5 spre dezvoltarea relatiilor pe plan regional;
b activitate orientat2 prioritar spre interior; d c) activitate
orientat5 spre utilizarea forfei de munc5 din strgingtate; d)
activitate orientat5 spre cercetare-dezvoltare.
68. Structura extravertitii pune accentul pe: a) sprijinul din
partea statului; b) relatiile de cooperare cu firme locale de
profil; @ activitatea extern5; d) o conjunctur5 politic5
favorabilri.
69. Tiirile "i dezvoltare sunt deficitare in: a) fort2 de
muncii; b produse agricole; c tehnologie avansat5; d d) resurse
naturale.
70. China, $ara cea mai puternicii din rlndul $51
caracterizeazii printr-un:
a) regim politic democrat gi o econornie de comandii; @ regim
politic cornunist qi o econornie de piaf5; c) regim politic
democrat gi o econornie de pis@; d) regim politic comunist ~i o
econornie de comand5.
dezvoltare se
71. in dezvoltarea economic5 a Chinei s-a pus un accent deosebit
pe: a) zonele de liber schimb; b) uniunile vamale; c uniunile
economi d) zonele economice sp~c;litlc. d
72. UNCTAD este organ specializat a1: a) FMI;
28
--
-
b BERD; h ONU; d) BIRD.
73. Sistemul Generalizat de Preferinte Tarifare (SGP) are un
caracter: @ unilateral a1 preferintelor;
b) bilateral a1 preferintelor; c) discriminatoriu a1
preferintelor; d) reciproc a1 preferintelor.
74. Sistemul Generalizat de Preferinte Tarifare (SGP) are un
caracter: a) bilateral a1 preferintelor; b) discriminatoriu a1
preferinfelor; c) reciproc a1 preferintelor;
nereciproc a1 preferintelor.
75. Sistemul Generalizat de Prefesinte Tarifare (SGP) are un ca
a) bilateral a1 preferintelor; b) discriminatoriu a1 preferintelor;
.@ nediscriminatoriu a1 preferintelor; ;I) reciproc a1
preferintelor.
76. Asistenfa financiarg externii pentru dezvoltare a apgrut ca
o exgresie a preocupgrii cornunitiitii internationale pentru:
@ lichidarea urm2irilor subdezvolt2irii; b) intensificarea
procesului de globalizare; c) adgncirea procesului de
regionalizare; d) lichidarea unniirilor procesului de
integrare.
ciitre tg 77. Printre fluxurile financiare, furnizate litii de
favoare rile i n dezvoltare, se numgrii:
a) creditele la export; b) obligatiunile;
investitiile directe gi de portofoliu; ajutorul public pentru
dezvoltare.
78. Printre fluxurile financiare, furnizate in condifii de
favoare c3tre @rile in dezvoltare, se numgrg:
@ donatiile private; b) creditele la export; c) obligatiunile;
d) investitiile directe gi de portofoliu.
-
79. Printre fluxurile financiare, furnizate In conditii de
piafii, din sectorul public, ciitre fiirile in dezvoltare, se
numiiri:
a) ajutorul public pentru dezvoltare bilateral; b) ajutorul
public pentru dezvoltare multilateral; c) donatiile private; @
creditele la export.
80. Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de
piafii, din sectorul privat, ciitre @rile in dezvoltare, se
numiirs:
a) ajutorul public pentru dezvoltare bilateral; b) ajutorul
public per~tru dezvoltare multilateral; c) donatiile private; @
investitiile directe gi de portofoliu.
81. Printre fluxurile financiare, furnizate in condifii de
piaf5, din sectorul privat, citre tiirile in dezvoltare, se
numiiri:
a) ajutorul public pentru dezvoltare bilateral; b) ajutorul
public pentru dezvoltare multilateral; c) donatiile private;
@ imprumuturile bancare.
82. "Clubul de la Paris" se compune din reprezentanti ai- a)
biincilor private; @ guvernelor iiirilor creditoare; c) Bgncii
Mondiale; d) Bgncii Europene pentru Reconstrucfie gi
Dezvoltare.
83. "Clubul de la Londra" reprezintl: @ comitetul bincilor
private; b) comitetul reprezentantilor guvelnelor fsrilor credi
toare: c) cornitetul reprezentantilor Biincii Mondiale; d)
comitetul reprezentantilor Bgncii Europene pentru Reconstrucfie
gi
Dezvoltare.
84. Sistemul buy back reprezintii o modalitate de lichidare a
datoriei externe a unei fiiri in dezvoltare care constii in faptul
cii:
) fara datoare poate sii cumpere propria datorie la prep1 de
piafii; b) tara datoare poate sii riiscumpere datoria cu active ale
firrnelor autohtone; c) fiirile creditoare anuleazii datoria; d)
datoria tiirii in cauzii este preluatg de FMI.
-
15. Printre metodele de reducere gi lichidare a datoriei externe
a unei tgri in iezvoltare se num5rZi g i metoda: @ datorie contra
actiuni;
b) datorie contra materii prime; c) datorie contra produse de
bazii; d) datorie contra produse manufacturate.
86. Printre metodele de reducere gi lichidare a datoriei externe
a unei tZiri in dezvoltare se numgrii qi metoda:
a) datorie contra materii prime; b) datorie contra produse de
bazii; c) datorie contra produse manufacturate; @ datorie contra
datorie.
87. Tranzitia de la socialism la capitalism a avut la bazg: a)
teoria marxist5; b) teoria economiei de ofertii; c)
intervenfionalismul statal in econornie; @ nicio teorie.
88. Unul din obiectivele fundamentale ale perioadei de tranzitie
a fost: r3 refacerea structurilor economiei de piatii; b) refacerea
C.A.E.R.; c) constituirea C.E.F.T.A.; d) refacerea structurilor de
ap5rare.
89. i n practica internationali utiliarea programelor de
stabilizare macroeconomic5 a fost introdusii dc:
a) O.N.U.; b) B.E.R.D.; @ F.M.I.; d) B.I.R.D.
90. Contrar agteptgrilor, metoda de privatizare MtiBO
(Management and Employee Buy-Outs), utilizatii in tiirile in
tranzifie, a cunoscut o aplicare:
a) pe scar5 larg5; @ pe scar5 restriins5; c) intermitentii; d)
continuii.
-
91. Reforma bancar6 din f6rile in tranzitie a vizat: @ trecerea
de la o alocare centralizatii a resurselor bancare, la o
relatie
contractual5 intre b6nci gi clienfii acestora; b) trecerea de la
o relatie contractual5 intre b5nci gi clienfii acestora, la
alocarea centralizat5 a resurselor bancare; c) trecerea de la o
alocare descentralizat2 a resurselor bancare, la o relafie de
subordonare intre bgnci gi clienlii acestora; d) trecerea de la
o alocare descentralizat5 a resurselor bancare, la o relatie
contractual6 intre bgnci gi clientii acestora.
92. fn cadrul reformei sistemului bancar din $$rile in
tranzitie, bHncilor centrale li s-au atribuit ca functii
principale:
a) emisiunea monetaril gi controlul politicii comerciale; b)
functiile de creditare;
emisiunea monetarii gi controlul politicii monetare gi valutare;
d) funcfiile investifionale.
93. i n cadrul reformei sistemului bancar din tilrile in
tranzifie, biincilor comerciale li s-au atribuit ca functii
principale:
a) emisiunea monetarii gi controlul politicii comerciale; @
functiile de creditare; c) emisiunea monetarii gi controlul
politicii monetare g i valutare; d) functiile de supraveghere a
riscului bancar.
94. Sistemul de prefuri libere constituie: @ conditie
fundamental2 a economiei de piati; b) condiiie fundamental5 a
economiei de comand5; c) conditie fundamental2 a economiei
regionale; d) condifie fundamental5i a economiei globale.
95. Prin liberalizarea comesfului exterior, in fiirile in
tranzitie, s-a urmfirit: a) accesiunea la O.M.C.; @ introducerea
competitiei externe gi reducerea interventiei statului i"n
acest
domeniu; c) accesiunea la G.A.T.T.; d) eliminarea competitiei
externe ~i reducerea intervenfiei statului in acest
domeniu.
96. Prin liberalizarea comertului exterior, in t6rile in
tranzitie, s-a urmgrit: a) accesiunea la O.M.C.; @ stabilirea unei
leg2turi directe intre preprile interne gi preprile relative
internationale;
-
c) accesiunea la G.A.T.T.; d) eliminarea competifiei externe ~i
reducerea intervenfiei statului in acest
domeniu.
I societ nivel mondial, procesul de globalizare marcheazli:
hegemonia capi talului transnational, in genera ;liti lor
transnafionale in mod special;
b) hegemonia capitalului national, in general gi a societiifilor
transnafionale in mod special;
c) hegemonia capitalului transnational, in general ~i a
societ8tilor nafionale in mod special;
d) hegemonia capitalului nafional, in general 8i a
societ&$lor nationale in mod special.
98. Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de
globalizare a economiei mondiale nu se numgrg cauzele de
naturg:
a) tehnologicg; b) politici; @ ecologicii; d) economicli.
99. Procesele de globalizare yi regionalizare a economiei
mondiale sunt procese:
a) conflictuale; b) contrare; @ complementare; d) disjuncte.
100. Regionalismul trebuie privit ca fiind: @ tranzitie la
globalism; b) alternativii la globalism; c) un proces contrar
globalismului; d) un proces colateral globalisn