TESTE GRILĂ – DRE PT CONSTITU IONAL Ț 1. Bifa i afirma ia exactă: ț ț A. convocarea Camerelor în sesiun e extraordina ră este reglementată în art. 92 alin. (3) i art. 93 ș alin . (2) din C onstitu ie; ț B. Convocarea d e drept a celor două C amere legislative es te reglementată în art. 92 alin. (3) i ș art.93 alin. (2) din Constitu ie. ț . Ex !"ica i #$ i%#ea &e c' $r%m "e(a" i ar ă ta i ca re e) te &e$)e *irea +#tre ace)ta i ț ț ș ț ș ma,$ritatea &e '$t%ri #ece)ară a&$!tării %#ei &eci-ii &e către $ a&%#are. Cvorumul legal este prevăzut la Articolul ! din Constitu"ie# potrivit căruia Camera $eputa"ilor%i &enatul adoptă legi# 'otărri %i mo"iuni în prezen"a maorită"ii mem*rilor. A%adar# cvorumul este numărul minim de mem*ri necesari pentru ca o adunare să se poată întruni în %edin"ă sau să poată adopta o 'otărre vala*ilă. +aoritatea a*solută este dată de un numar de voturi egal cu minimum umătate plus unu din totalul voturilor. +aoritatea simplă este dată de un numar de voturi egal cu minimum umatate plus unu din numarul voturilor celor prezenti mai există maoritatea cali,icată# care se exprimă su* ,orma unui raport. +aoritatea relativă este numărul cel mai mare de voturi o*"inut de cineva în raport cu voturile o*"inute de ,iecare din ceilal"i candida"i /. 0# tim!%" ' $tă rii %#%i !r$iect &e "e(e% #%" & i#t re &e !%ta i cere ! re e&i #te" %i Ca merei )ă ț ș 'erifice c'$r%m%". Se !$ate &a c%r) )$"icitării2 A. $a# dacă solic itarea este ,ăcută în numele a 3 grupuri parlamentare; B. $a# dacă soli citare a este ,ăcută în numele grup ului parla ment ar căruia îi apar ine deput atul ț respectiv; C. $a# dacă solicitarea este ,ăcută de liderul unui grup parlamentar# în această calitate. 3. Ară ta i ce c$#& i ii tre *%ie )ă +#&e !"i #ea )că ce rer ea &e c$# '$c are a )e)i %#ii extr a$r &i#are a ț ț Camerei De!%t a i"$r i c i#e $ !$at e f$rm%"a. ț ș Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se ,ace în scris %i va cuprinde ordinea de zi# precum %i perioada de des,ă%urare a sesiunii. -eapro*area de către Cameră a ordinii de zi solicitate împiedică "inerea sesiunii extraordinare. Camera $ep uta "il or se înt run e%te %i în se siu ni extraordinare# la cererea re %ed int elui /omniei# a Biroului permanent sau a cel pu"in unei treimi din numărul deputa"ilor. 4. 5a#& at%" Camerei De!%ta i" $r +#ce!e: ț A. e data convocării legale a arlamentului; B. e data valid ării a cel pu in ț 3 2 din număr ul mandat elor depu ta ilor; ț C. e da ta constituirii legale a Camerei. 6. Bifa i afirma ia c$rect ă : ț ț A. arla ment ul /omniei se convoa că în mod o*ligat oriu dacă 0uvern ul emite ordonan e de ț ur ge n ă ț 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Cvorumul legal este prevăzut la Articolul ! din Constitu"ie# potrivit căruia Camera $eputa"ilor %i &enatul adoptă legi# 'otărri %i mo"iuni în prezen"a maorită"ii mem*rilor. A%adar# cvorumul estenumărul minim de mem*ri necesari pentru ca o adunare să se poată întruni în %edin"ă sau să poatăadopta o 'otărre vala*ilă.
+aoritatea a*solută este dată de un numar de voturi egal cu minimum umătate plus unu dintotalul voturilor.
+aoritatea simplă este dată de un numar de voturi egal cu minimum umatate plus unu dinnumarul voturilor celor prezenti mai există maoritatea cali,icată# care se exprimă su* ,orma unuiraport. +aoritatea relativă este numărul cel mai mare de voturi o*"inut de cineva în raport cuvoturile o*"inute de ,iecare din ceilal"i candida"i
A. $a# dacă solicitarea este ,ăcută în numele a 3 grupuri parlamentare;B. $a# dacă solicitarea este ,ăcută în numele grupului parlamentar căruia îi apar ine deputatulț
respectiv;C. $a# dacă solicitarea este ,ăcută de liderul unui grup parlamentar# în această calitate.
3. Arăta i ce c$#&i ii tre*%ie )ă +#&e!"i#ea)că cererea &e c$#'$care a )e)i%#ii extra$r&i#are aț ț
Camerei De!%ta i"$r i ci#e $ !$ate f$rm%"a.ț ș
Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se ,ace în scris %i va cuprinde ordinea dezi# precum %i perioada de des,ă%urare a sesiunii. -eapro*area de către Cameră a ordinii de zisolicitate împiedică "inerea sesiunii extraordinare.
Camera $eputa"ilor se întrune%te %i în sesiuni extraordinare# la cererea re%edintelui/omniei# a Biroului permanent sau a cel pu"in unei treimi din numărul deputa"ilor.
4. 5a#&at%" Camerei De!%ta i"$r +#ce!e:ț
A. e data convocării legale a arlamentului;
B. e data validării a cel pu inț 32 din numărul mandatelor deputa ilor;ț
C. e data constituirii legale a Camerei.
6. Bifa i afirma ia c$rectă:ț ț
A. arlamentul /omniei se convoacă în mod o*ligatoriu dacă 0uvernul emite ordonan e deț
A. $ata convocării;B. rdinea de zi i durata sesiunii;ș
C. $ata convocării i motivele convocării.ș
1;. Care e)tre m$me#t%" &e +#ce!%t a" "e(i)"at%rii #$%"%i Par"ame#t2A. $ata convocării de către re edintele /omniei# în cel mult 24 de zile de la alegeri# a nouluiș
arlament;B. $ata constituirii legale a noilor Camere ale arlamentului;C. $ata împlinirii mandatului de patru ani al vec'iului arlament;
$. $ata întrunirii legale a ,orului legislativ# su* condi ia validării aț 32 din mandatele
parlamentarilor.
11. Bifa i afirma ia c$rectă:ț ț
A. $eputa ii i senatorii intră în exerci iul mandatului pe data constituirii legale a Camerelor ț ș ț
legislative;B. $eputa ii i senatorii intră în exerci iul mandatului pe data validării mandatelor;ț ș ț
C. $eputa ii i senatorii intră în exerci iul mandatului pe data întrunirii legale a Camerelor ț ș ț
legislative# su* condi ia validării i a prestării urămntului.ț ș
1. Preci-a i )it%a ii"e +# careț ț "e(i)"at%ra Par"ame#t%"%i )e !re"%#(e te &e &re!t.ș
&e prelungeste de drept în stare de mo*ilizare# de raz*oi# de asediu sau de urgenta# pna laîncetarea acestora.
erioada de timp în care mem*rii parlamentului se întrunesc pentru a dez*ate iș rezolvaîmpreună pro*lemele din ordinea de zi.
13. Defi#i i #$ i%#ea &e e&i# ă a Camere"$r "e(i)"ati'e.ț ț ș ț
5ntrunirea *irourile permanente ale Camerei $eputa"ilor %i &enatului în %edin"ă comună# la
convocarea pre%edin"ilor acestora# pentru6
adoptarea proiectului ordinii de zi %i a proiectului programului de lucru ale %edin"elor comune ale arlamentului# sta*ilirea datei %i locului des,ă%urării%edin"elor comune# pregătirea %i asigurarea des,ă%urării în *une condi"ii a lucrărilor %edin"elor comune i îndeplinirea oricăror altor atri*u"ii prevăzute de 7egea nr. 98244 privind &tatutulș
deputa"ilor %i al senatorilor# repu*licată# %i de celelalte acte normative în vigoare incidente.14. Bifa i afirma ia c$rectă:ț ț
A. 5ntrunirea cvorumului legal de lucru în Camera $eputa ilor este o*ligatorie în ,azaț
dez*aterii pe articole a unui proiect de lege;B. 5ntrunirea cvorumului legal de lucru în Camera $eputa ilor este o*ligatorie în ,azaț
dez*aterii generale a unui proiect de lege;
C. 5ntrunirea cvorumului legal de lucru în Camera $eputa ilor este o*ligatorie în ,azaț
exprimării votului ,inal;$. 5ntrunirea cvorumului legal de lucru în Camera $eputa ilor este o*ligatorie în ,aza votării peț
articole a unui proiect de lege.
TESTE GRILĂ – DREPT CONSTITU IONALȚ
1. Neretr$acti'itatea "e(ii e)te $ ceri# ă a:ț
A. rdinii uridice statale;B. &uprema iei constitu iei;ț ț
C. &tatului de drept.
. Ex!"ica i &e$)e*iri"e +#tre <caractere"e )tat%"%i= i <atri*%te"e )tat%"%i=.ț ș
Caracterele statului reprezintă trăsăturile de,initorie ale statului în cauză# ce îi con,erăacestuia o individualitate proprie# gra"ie căreia se deose*e%te de un alt stat. Caracterele statuluise ,ormează o dată cu apari"ia acestuia. Caracterele statului sunt ,orme exterioare ce di,eră de laun stat la altul# la state di,erite pot ,i întlnite acelea%i caractere. &unt caractere ale statuluiromn6 Caracterul -a"ional;
Caracterul &uveran;
Caracterul ndependent;
Caracterul :nitar;
Caracterul ndivizi*il.
Atri*utele statului reprezintă o însu%ire esen"ială sau proprietate a statului nostru întroanumită etapă a evolu"iei acestuia. &pre deose*ire de caracterele statului# atri*utele sale nu au
A. &tatul de drept presupune su*ordonarea dreptului de către autorită ile pu*lice alese deț
poporul suveran;B. &tatul de drept presupune su*ordonarea statului de către lege;C. &tatul de drept presupune cerin a ca rela iile sociale să ,ie reglementate prin lege;ț ț
$. &tatul de drept presupune suprema ia constitu iei ,a ă de celelalte legi.ț ț ț
/. I#&e!e#&e# a ,%)ti iei e)te %# !ri#ci!i% caracteri)tic:ț ț
A. rganizării moderne a statelor;B. <statului social=;C. <statului de drept=;$. $emocra iei pluraliste.ț
3. I#'$ca i ce" !% i# / texte c$#)tit% i$#a"e &i# care re-%"tă că R$m>#ia e)te %# )tatț ț ț
%#itar – c% exce! ia art. 1 a"i#. ?1@.ț
Articolul >2
4. I#&ica i ce" !% i# %# text c$#)tit% i$#a" care ref"ectă fa!t%" că R$m>#ia e)te %# )tatț ț ț
. Pri# ce m$&a"ită i c$#)tit% i$#a"e !$!$r%" r$m># exercită !%terea )%'era#ă2ț ț
&uveranitatea na ională apar ine poporului roman# care o exercită prin organele saleț ț
reprezentative# constituite prin alegeri li*ere# periodice si corecte# precum si prin re,erendum. -ici un grup si nici o persoană nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
11. Tit%"ar%" !%terii )%'era#e e)te:A. oporul;B. arlamentul# în regimurile parlamentare;C. arlamentul i pre edintele# în regimurile preziden iale;ș ș ț
$. arlamentul i poporul# cnd acesta exercită direct puterea prin re,erendum.ș
R$m>#iei &i# 11.re edintele i 0uvernul î i împart puterea executivăș ș ș
Coa*itarea Aceasta este situa ia în care re edintele i 0uvernul ,ac parte din ,or e politiceț ș ș ț
opuse.
. Bifa iț afirma ia c$rectă:ț
A. 5n sistemul constitu ional romnesc# re edintele /omniei răspunde politic iț ș ș uridic în,a a arlamentului;ț
B. 5n sistemul constitu ional romnesc# re edintele /omniei răspundeț ș uridic în ,a a 5nalteiț
Cur i de Casa ie i usti ie;ț ț ș ț
C. -u răspunde politic i uridic în ,a a arlamentului# întruct este ales direct de popor;ș ț
$. /ăspunde politic numai în ,a a Consiliului &uprem de Apărare a ării.ț Ț
/. Ra!$rt%ri"e +#tre Pre e&i#te"e ării i !rim – mi#i)tr% )%#t $r(a#i-ate !$tri'it:ș ț ș
A. +odelului <executivului monocratic=;B. +odelului <executivului monoce,al=;C. +odelului <executivului dualist=.
3. I#&ica i f%#c ii"e c$#)tit% i$#a"e a"e Pre e&i#te"%iț ț ț ș R$m>#iei. unc ia de garant al independen ei na ionale# al unită ii i al integrită ii teritoriale a ării.ț ț ț ț ș ț ț
unc ia de veg'ere la respectarea Constitu iei.ț ț
unc ia de mediere.ț
4. E#%mera i c$#&i ii"e &eț ț e"i(i*i"itate !e#tr% f%#c ia &e Pre e&i#te a" R$m>#iei.ț ș &a ai*a cetatenia romana si domiciliul in tara (art. );
A. $a# întruct re edintele a numit 0uvernul pe *aza votului de investitură acordat înșarlament;B. $a# întruct re edintele are voie să revoce mem*rii 0uvernului;ș
C. -u# întruct această revocare este interzisă de Constitu ie.ț
13. A%t$ritatea !%*"ică ce re!re-i#tă )tat%" r$m># e)te:A. arlamentul /omniei;B. re edintele /omniei.ș
C. 0uvernul /omniei.
14. Pre e&i#te"e R$m>#iei !$ate fi &emi) &e &re!t:ș
A. $acă în urma punerii su* acuzare de către arlament a ,ost condamnat de autoritateacompetentă# iar 'otărrea udecătorească a rămas de,initivă;
B. 5n urma 'otărrii celod două Camere i avizul Cur ii Constitu ionale;ș ț ț
C. re edintele /omniei nu poate ,i demis de drept# întruct a ,ost ales de popor# numai acestaș
putnd să îl demită prin re,erendum na ional.ț
16. Decrete"e Pre e&i#te"%i R$m>#iei !$t a'ea caracter #$rmati'2ș
A. $a;
B. -u;C. $a# numai pe *aza unei legi a*ilitare.
17. Ce !rer$(ati'e !$ate exercita Pre e&i#te"e R$m>#iei !rimi#& $ "e(e )!re !r$m%"(are2ș
re%edintele poate cere arlamentului# o singură dată# reexaminarea legii.
r$m>#e +i atri*%ie mi#$ri%"%i $ cetă e#ie2 Dacă ră)!%#)%" e)te afirmati' i#&ica i cetă e#iaț ț ț
re)!ecti'ă i ar(%me#ta i ră)!%#)%".ș ț
$a # cetă enie romnă.ț
. A. 5. cetă ea# r$m># )e că)ăt$re te +# Ir"a#&a c% Bria# Ca*$t cetă ea# ir"a#&e-.ț ș țD$mici"i%" )$ i"$r )e )ta*i"e te +# R$m>#ia. Ce cetă e#ie 'a a'ea Bria# Ca*$t &%!ăț ș ț
că)ăt$rie2 Ar(%me#ta i ră)!%#)%".ț
R$m>#ă
/. 0# ce c$#&i ii !$ate fi retra)ă cetă e#ia R$m>#ă2ț ț
Cetatenia romana se poate retrage persoanei care6#a) a,lata in strainatate# savarseste ,apte deose*it de grave prin care vatama interesele statului
roman sau lezeaza prestigiul /omaniei; *) a,lata in strainatate# se inroleaza in ,ortele armate ale unui stat cu care /omania a rupt
relatiile diplomatice sau cu care este in stare de raz*oi;c) a o*tinut cetatenia romana prin miloace ,rauduloase.Cetatenia romana nu poate ,i retrasa persoanei care a do*andito prin nastere.
3. Care sunt condi iile renun ării la cetă enia /omnăDț ț ț
Cererea de renun"are la cetă"enia romana se ,ace personal sau prin mandatar cu procura specială
%i autentică %i se depune la comisia care ,unc"ionează pe lngă +inisterul usti"iei# care va proceda potrivit prevederilor Art. 3 din 7egea Nr. 2 din 99#
1. A!recia i &acă text%" &e mai ,$) c$#tra'i#e C$#)tit% iei +# ra!$rt c% !re'e&eri"e art. 3ț ț
a"i#. ?@ i ar(%me#ta i ră)!%#)%": <ș ț Art. 9. N%mai )t%&e# ii fac%"tă i"$r &e )tat *e#eficia-ăț ț
&e )c%tiri &e taxe "a tra#)!$rt%" !e "i#ii"e ferate. St%&e# ii fac%"tă i"$r !artic%"are !"ăte)cț ț
!re %" *i"ete"$r &e că"ăt$rie i#te(ra"=.ț
Da /omnia este patria comună %i indivizi*ilă a tuturor cetă"enilor săi# ,ără deose*ire de rasă# dena"ionalitate# de origine etnică# de lim*ă# de religie# de sex# de opinie# de apartenen"ă politică# deavere sau de origine socială.
Da /omnia este patria comună %i indivizi*ilă a tuturor cetă"enilor săi# ,ără deose*ire de rasă# dena"ionalitate# de origine etnică# de lim*ă# de religie# de sex# de opinie# de apartenen"ă politică# de
avere sau de origine socială.
/. Dre!t%ri"e i "i*ertă i"e cetă e#e ti )%#t:ș ț ț ș
A. $repturile proclamate de guvern în legisla ie;ț
B. $repturile su*iective recunoscute cetă enilor unui stat;ț
C. $repturile stipulate în documente interna ionale i transpuse în mod o*ligatoriu de state înț ș
constitu iile acestora.ț
3. .G. #r. 7;11/ !ri# care ) – a &eci) <i#ter-icerea !e $ &%rată &e 6 "%#i a a)i)te# eiț
A. $a# pentru că a ,ost emisă în temeiul legii de a*ilitare;B. $a# pentru că statul este suveran i poate interzice prin lege dreptul la li*eră circula ie;ș ț
C. -u# pentru că interzicerea sta*ilirii domiciliului cetă enilor romni într K o localitate sau altaț
a,ectează existen a dreptului la li*eră circula ie;ț ț
$. -u# pentru că autorită ile statale sunt o*ligate să respecte via a privată a cetă enilor.ț ț ț
6. U#i'er)a"itatea &re!t%ri"$r cetă e#e ti c$#)tă +#:ț ș
A. mportan a lor permanentă pentru condi ia cetă eanului în societate;ț ț ț
B. 0arantarea lor în documente interna ionale cu voca ie universală;ț ț
C. &ta*ilitrea unor mecanisme uridice na ionale i interna ionale de protec ie a lor#ț ș ț ț
$. $reptul ,iecărui cetă ean de a *ene,icia de ele i voca ia cetă enilor de a exercita toateț ș ț ț
drepturile garantate de constitu ie.ț
TESTE GRILĂ – DREPT CONSTITU IONALȚ
1. Bifa i afirma ia exactă:ț ț
A. -umărul deputa ilor i senatorilor ce vor ,i ale i în arlamentul /omniei se determină prinț ș ș
raportarea numărului de locuitori ,iecărei circumscrip ii electorale la normele deț
reprezentare prevăzute în legea electorală;B. -umărul deputa ilor i senatorilor ce vor ,i ale i în arlamentul /omniei se determină prinț ș ș
raportarea numărului de alegători înscri i pe listele electorale permanente din circumscrip iiș ț
la normele de reprezentare prevăzute în legea electorală;C. -umărul deputa ilor i senatorilor ce vor ,i ale i în arlamentul /omniei se determină prinț ș ș
raportarea numărului cetă enilor cu drept de vot domicilia i în circumscrip iile electorale laț ț ț
normele de reprezentare prevăzute în legea electorală.
. 5e# i$#a i c$#&i ii"e !re'ă-%te &e "e(ea e"ect$ra"ă !e#tr% ca $r(a#i-a ii"e cetă e#i"$rț ț ț ț ț
legal constituite# care nu au o*"inut în alegeri cel pu"in un mandat de deputat sau de senator audreptul# potrivit art. 2 alin. (2) din Constitu"ia /omniei# repu*licată# la un mandat de deputat#dacă au o*"inut# pe întreaga "ară# un număr de voturi egal cu cel pu"in 4L din numărul mediude voturi vala*il exprimate pe "ară pentru alegerea unui deputat.
!arti&e"e !$"itice2A. $a# din punct de vedere al opera iunilor electoraleț ;B. -u;C. $a# numai dacă a o* inut în alegerile parlamentare cel pu in un mandat de deputat sauț ț
senator;$. $a# dacă li s K a repartizat# în condi iile legii electorale# un mandat de deputat;ț
3. 0# )i)tem%" c$#)tit% i$#a" r$m># #%măr%" ma#&ate"$r &e &e!%ta i i )e#at$ri )e )ta*i"e te:ț ț ș ș
A. e *aza normei de reprezentare prevăzute în constitu ie;ț
B. rin raportarea la norma de reprezentare a numărului de locuitori domicilia i în raza ,iecăreiț
circumscrip ii electorale;ț
C. rin raportarea la norma de reprezentare a numărului de alegători înscri i pe listeleș
electorale permanente.
4. Le(itimitatea i&e#tică a Camerei De!%ta i"$r i Se#at%"%i are "a *a-ă:ț ș
A. &ta*ilirea unui sistem identic de alegere a acestora;
A. +andatul se atri*uie ,iecărei organiza ii. $e ceDț
B. +andatul se atri*uie unei singure organiza ii. $e ceDț
TESTE GRILĂ – DREPT CONSTITU IONALȚ
Farianta 1. 0# Par"ame#t%" R$m>#iei &e!%ta ii i )e#at$rii care a% ca#&i&at &i# !artea %#%i !arti&ț ș
!$"itic )e !$t a)$cia !e tim!%" exercitării ma#&at%"%i +# &$%ă (r%!%ri !ar"ame#tare2A. $a# dacă grupurile apar in unor partide între care s K a înc'eiat o coali ie;ț ț
B. -u;C. $a# numai cu apro*area liderului grupului parlamentar al partidului din partea căruia au
candidat.
. 0# Par"ame#t%" R$m>#iei )e !$ate trece &e "a %# (r%! !ar"ame#tar "a a"t%"2A. $a# la începutul ,iecărei sesiuni ordinare# înainte de alegerea *iroului permanent;B. -u;C. $a# dacă parlamentarul demisionează din partidul al cărui grup l K a părăsit i cu apro*areaș
liderului grupului parlamentar la care urmează să se trans,ereD. $a# doar la grupurile parlamentare ale partidelor care de in mandate în Camera respectivă.ț
A. 5n ,unc ie de numărul parlamentarilor care doresc să se asocieze;ț
B. e criterii propor ionale# ast,el înct ,iecare partid parlamentar să ai*ă un grup;ț
C. e criterii politice# prin asocierea într Kun singur grup a deputa ilor i senatorilor care auț ș
candidat din partea aceluia i partid;ș
. De!%ta ii i Se#at$rii &e'e#i i i#&e!e#&e# i !ri# !ără)irea (r%!%ri"$r !ar"ame#tare )e !$tț ș ț ța)$cia +#tre ei !e#tr% a c$#)tit%i %# #$% (r%!2A. da# dacă întrunesc numărul de 4 deputa i sau > senatori;ț
B. da# atunci cnd Camera respectivă apro*ă asocierea cu maoritatea a 32 din numărul
mem*rilor săi;C. da;$. nu.
/. Bifa i afirma ia c$rectă:ț ț
A. Alegerea pre edintelui Camerei $eputa ilor este precedată de alegerea Biroului permanent alș țCamerei $eputa ilor;ț
B. Alegerea celorlal i mem*ri ai Biroului permanent al Camerei $eputa ilor este precedată deț ț
alegerea pre edintelui Camerei $eputa ilor;ș ț
C. re edintele Camerei $eputa ilor se alege concomitent cu ceilal i mem*ri ai Birouluiș ț ț
permanent al Camerei $eputa ilor.ț
3. Ca!acitatea ,%ri&ică a c$mi)ii"$r !ar"ame#tare e)te c$#ferită:
A. rin însu i actul constituirii lor;ș
B. Comisiile parlamentare nu au o capacitate uridică proprie;
C. rin însă i organizarea internă a Camerei legislative în care s K au constituit comisiileș
respective.4. C$#fi(%ra ia !$"itică a Par"ame#t%"%i re-%"tă &i# m$&%" &e c$#)tit%ire a:ț
A. comisiilor permanente;B. grupurilor parlamentare;C. *irourilor permanente.
6. Gr%!%ri"e !ar"ame#tare re!re-i#tă:A. rganisme constituite din mai mul i deputa i sau senatori în vederea des,ă urării uneiț ț ș
anc'ete parlamentare;B. rganisme constituite din mai mul i deputa i sau senatori în vederea pregătirii uneiț ț
propuneri legislative;C. rganisme constituite prin asocierea deputa ilor sau senatorilor care au candidat din parteaț
aceluia i partid politic;ș
$. rganisme rezultate din ,rac ionarea unor aripi ale arlamentului# care des,ă oară oț ș
activitate independentă de cea a partidelor parlamentare;@. rganisme constituite prin asocierea deputa ilor sau senatorilor care părăsesc partideleț
politice pe listele cărora au candidat. 7. Bifa i afirma ia c$rectă:ț ț
A. nvalidarea mandatului unui parlamentar poate ,i propusă pentru pierderea calită ii sale deț
mem*ru al partidului din partea căruia a candidat înaintea începerii procedurii de validare;B. nvalidarea mandatului de parlamentar poate ,i propusă pentru trecerea parlamentarului în
cauză la un alt grup# pnă la momentul începerii procedurii de validare a mandatului său;C. nvalidarea mandatului de parlamentar poate ,i propusă dacă alegerea parlamentarului în
cauză s K a ,ăcut prin ,raudă;$. nvalidarea mandatului de parlamentar poate ,i propusă dacă alegerea parlamentarului încauză s K a ,ăcut prin ,raudă electorală sau cu neîndeplinirea oricăreia dintre condi iileț
constitu ionale i legale privind alegerea.ț ș
9. Bifa i afirma ia exactă:ț ț
A. Con,igura ia politică a Camerei $eputa ilor rezultă din spectrul partidelor participante laț ț
alegerile parlamentare;B. Con,igura ia politică a Camerei $eputa ilor rezultă din grupurile parlamentare existente înț ț
această cameră;
C. Con,igura ia politică a Camerei $eputa ilor rezultă din competen a politică a Birouluiț ț ț
ermanent al acestuia i a comisiilor permanente.ș
. I#'a"i&area ma#&at%"%i &e &e!%tat !$ate fi &etermi#ată &e:A. * inerea mandatului prin ,raudă electoralăț ;B. * inerea mandatului prin ,raudă electorală sau cu nerespectarea condi iilor constitu ionaleț ț ț
privind alegerea;C. * inerea mandatului prin ,raudă electorală sau cu nerespectarea condi iilor constitu ionaleț ț ț
m%" i c$!ii. I#i iati'a e)te C$#)tit% i$#a"ă2ț ț ț
A. $a# de ce DB. -u# de ceD$eoarece 6
ni"iativa legislativă apar"ine# după caz# 0uvernului# deputa"ilor# senatorilor sau unui număr de cel pu"in 44.444 de cetă"eni cu drept de vot. Cetă"enii care î%i mani,estă dreptul la ini"iativălegislativă tre*uie să provină din cel pu"in un s,ert din ude"ele "ării# iar în ,iecare din aceste
ude"e# respectiv în municipiul Bucure%ti# tre*uie să ,ie înregistrate cel pu"in >.444 de semnăturiîn spriinul acestei ini"iative.
+o"iunea de cenzură poate ,i ini"iată de cel pu"in o pătrime din numărul total al deputa"ilor%i senatorilor %i se comunică 0uvernului la data depunerii.
A. Camera $eputa ilor votează mo iunea# iar &enatul o respingeDț ț
B. Am*ele camere votează mo iuneaDț
6. 0# tim!%" &e-*aterii m$ i%#ii !ri'i#& )it%a ia e#er(etică a ării +# Camera De!%ta i"$rț ț ț ț
"i&er%" %#%i (r%! !ar"ame#tar !r$!%#e %# ame#&ame#t "a m$ i%#e !ri# care )e cereț
&emiterea mi#i)tr%"%i mi#e"$r !e#tr% că #% a "%at mă)%ri +# 'e&erea !re"%ării !r$&%c ieiț
&e căr*%#e af"ate !e )t$c "a re(ii"e mi#iere. De ce !r$!%#erea #% !$ate fi acce!tată2FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
7. P%#erea )%* ac%-are a Pre e&i#te"%i R$m>#iei:ș
A. &e ,ace de cele două Camere legislative# în edin ă comună;ș ț
B. &e paote ,ace de orice Cameră legislativă;
C. &e poate ,ace# la sesizarea pre edin ilor celor două Camere# de către Curtea Constitu ională;ș ț ț
$. &e poate ,ace# la sesizarea grupurilor parlamentare# de către Curtea Constitu ională;ț
@. &e poate ,ace de către 5nalta Curte de Casa ie i usti ie.ț ș ț
9. C$#tr$"%" Par"ame#tar exercitat &e Par"ame#t%" R$m>#iei a)%!ra exec%ti'%"%i:A. @ste exclusiv politic;B. @ste# după caz# politic i uridic ( în cazul răspunderii penale a re edintelui /omniei i aș ș ș
mem*rilor 0uvernului );C. @ste politic i se ,inalizează prin adoptarea unei mo iuni simple;ș ț
$. @ste uridic# cnd se ,inalizează prin adoptarea unei mo iuni de cenzură;ț
. Pre e&i#te"e R$m>#iei !$ate fi )%)!e#&at &i# f%#c ie2ș ț
A. $a# dacă propunerea de suspendare este apro*ată prin re,erendum;B. $a# dacă 'otărrea de condamnare de către 5nalta Curte de Casa ie i usti ie a rămasț ș ț
de,initivă;C. $a# dacă propunerea de suspendare este apro*ată de cele două Camere legislative# în edin ăș ț
comună# cu votul maorită ii mem*rilor arlamentului.ț
1;. Bifa i afirma ia c$rectă:ț ț
A. 5n arlamentul /omniei# mo iunea de cenzură poate ,i ini iată de cel pu in o treime dinț ț ț
numărul total al deputa ilor i senatorilor;ț ș
B. 5n arlamentul /omniei# mo iunea de cenzură poate ,i ini iată de cel pu in o pătrime dinț ț ț
numărul total al deputa ilor i senatorilor;ț ș
C. 5n arlamentul /omniei# mo iunea de cenzură poate ,i ini iată de cel pu in o treime dinț ț ț
numărul al deputa ilor i senatorilor prezen i la edin ă;ț ș ț ș ț
$. 5n arlamentul /omniei# mo iunea de cenzură poate ,i ini iată de cel pu in o treime dinț ț ț
numărul deputa ilor i senatorilor prezen i la edin ă# dar cu respectarea cvorumului legal.ț ș ț ș ț
11. 0# Camera De!%ta i"$r a Par"ame#t%"%i R$m>#iei:ț
A. +o iunea poate ,i ini iată de orice grup parlamentar;ț ț
B. +o iunea poate ,i ini iată de M din numărul total al deputa ilor;ț ț ț
C. +o iunea poate ,i ini iată de 83 din numărul total al deputa ilor;ț ț ț
$. +o iunea poate ,i ini iată de cel pu in >4 de deputa i.ț ț ț ț
ro*lema se pune dacă e simplă DJ dacă e de cenzură răspunsul este M din numărul deputa ilor iț ș
al senatorilorN
TESTE GRILĂ – DREPT CONSTITU IONALȚFarianta
1. I#&ica i cate($rii"e &e "e(i care !$t fi a&$!tate &e Par"ame#t%" R$m>#iei:ț
arlamentul adoptă legi constitu"ionale# legi organice %i legi ordinare.7egile constitu"ionale sunt cele de revizuire a Constitu"iei.
. Si)tem%" e"ect$ra" !$ate fi re("eme#tat:A. rin lege ordinară;B. rin lege organică;C. rin ordonan ă a 0uvernului# dacă arlamentul a*ilitează 0uvernul în acest sens.ț
/. Pri# Le(ea me&i%"%i )%#t !re'ă-%te i#frac i%#i !e&e!)ite c% +#ci)$area &e "a 7 "a 1 a#i.ț
Pe#tr% a&$!tarea ei e)te #ece)ar:A. Fotul maorită ii mem*rilor Camerei $eputa ilor i &enatului;ț ț ș
B. Fotul maorită ii mem*rilor Camerei $eputa ilor i &enatului prezen i la edin ă.ț ț ș ț ș ț
3. Bifa i afirma ia c$rectă:ț ț
A. 7egile ordinare se adoptă cu votul maorită ii mem*rilor ,iecărei Camere;ț
B. 7egile ordinare se adoptă cu votul maorită ii mem*rilor ,iecărei Camere# prezen i laț ț
C. 7egile ordinare se adoptă pe articole cu votul maorită ii mem*rilor ,iecărei Camere#ț
prezen i la edin ă# dar pentru votul ,inal este necesar votul maorită ii mem*rilor ,iecăreiț ș ț ț
Camere.
4. Bifa i afirma ia c$rectă:ț ț
A. Eotărrile Camerelor pot avea caracter normativ sau individual;B. Eotărrile Camerelor pot avea numai caracter normativ;C. Eotărrile Camerelor pot avea numai caracter individual;$. -umai 'otărrile comune ale Camerei $eputa ilor i &enatului pot avea caracter normativ.ț ș
6. O $tăr>re a Camerei De!%ta i"$r )a% Se#at%"%i !$ate a'ea efecte ,%ri&ice2ț
A. $a# dacă 'otărrea are caracter normativ;B. $a;C. -u;$. $a# dacă 'otărrea are caracter individual.
B. Cu votul maorită ii parlamentarilor prezen i la edin a comună a celor două Camereț ț ș ț
legislative;C. Cu votul maorită ii mem*rilor ,iecărei Camere legislative.ț
1/. 5e# i$#a i &e$)e*iri"e +#tre $ $tăr>re a Par"ame#t%"%i R$m>#iei i $ "e(e.ț ț ș
13. La Camera De!%ta i"$r m$ i%#ea !$ate fi i#i iată &e.ț ț ț
A. 2> de deputa i;ț
B. >4 de deputa i;ț
C. treime din numărul deputa ilor ț
14. Se#at%" + i !$ate ex!rima !$-i ia c% !ri'ire "a !r$*"ema care a făc%t $*iect%" %#eiț ț
i#ter!retări:A. rintr K o 'otărre;B. rintr K o mo iune de cenzură;ț
C. rintr K o mo iune.ț
16. I#&ica i e"eme#te"e c$m!$#e#te a"e &efi#i iei !r$ce&%ra"e a %#ei "e(i.ț ț
rocedura legislativă parlamentară cuprinde totalitatea regulilor pentru pregătirea dez*aterii#dez*aterea %i votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în arlament. 5ncon,ormitate cu principiul *icameralismului# ea se des,ă%oară în ,iecare Cameră %i# dacă este cazul#în Camerele reunite# în %edin"ă comună.
rocedura legislativă parlamentară cuprinde următoarele etape6 ni"iativa legislativă;
@xaminarea %i avizarea proiectelor de lege sau propunerilor legislative în cadrulcomisiilor permanente;
ncluderea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a camerei
competente să o dez*ată; $ez*aterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în cadrul camerei competente;
Fotarea proiectului de lege în plenul camerei;
5ntoarcerea legii la cameră care are competen"ă decizională în condi"iile art.!> alin.(1) %i
(>) din constitu"ie; &emnarea legii de către pre%edin"ii camerelor;
romulgarea %i pu*licarea legii.
TESTE GRILĂ – DREPT CONSTITU IONALȚ
Farianta
1. N%"itatea ma#&at%"%i im!erati' !ermite a"e(ăt$ri"$r re'$carea mem*ri"$r Par"ame#t%"%i2A. $a# dacă ace tia se ,ac vinova i de încălcarea Constitu iei;ș ț ț
B. -u;C. $a# numia dacă parlamentarii demisionează din partidul din partea căruia au candidat;
ca#&i&at2A. $a# daă parlamentarul a părăsit grupul parlamentar al partidului respectiv sau s K a retras din
partid;B. -u;C. $a# dacă i s K a retras imunitatea parlamentară;$. $a# dacă i se retrage spriinul politic.
3. Cererea &e re'$care a %#%i ma#&at &e &e!%tat a&re)ată Camerei De!%ta i"$r &e către %#ț
(r%! &e a"e(ăt$ri !$ate fi a&mi)ă2A. $a# dacă deputatul s K a ,ăcut vinovat de a*ateri grave ,a ă de ace tia;ț ș
B. $a# dacă deputatului i s K a retras# în preala*il# imunitatea;C. $a# dacă alegătorii domiciliază în circumscrip ia electorală în care a candidat deputatulț
respectiv;$. -u# întruct deputatul se a,lă în serviciul poporului.
4. Nee"i(i*i"itatea +# a"e(eri"e !ar"ame#tare)e a!recia-ă:A. $upă ce candidatul a o* inut mandatul de parlamentar;ț
B. $upă ce persoana respectivă a candidat# dar pnă la anun area rezultatelor alegerilor;țC. 5nainte ca persoana respectivă să î i ,i depus candidatura pentru un mandat de parlamentar;ș
tim!%" exercitării ma#&at%"%i2A. -u# întruct *ene,iciază de imunitate parlamentară;B. $a# pentru ,apte care nu au legătură cu exercitarea mandatului;C. $a# cu încuviin area Camerei din care ,ace parte;ț
$. $a# dacă demisionează din demnitatea pu*lică de deputat sau senator.
7. I#&ica i &e$)e*iri"e +#tre ma#&at%" !ar"ame#tar i ma#&at%" ci'i"ț ș
9. 5e# i$#a i ca-%ri"e +# care ma#&at%" &e!%ta i"$r i )e#at$ri"$r +#cetea-ă.ț ț ț ș
Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor noualesesau în caz de demisie# de pierdere a drepturilor electorale# de incompati*ilitate ori de deces.
5ncetarea mandatului datorită incompati*ilită"ii se ,ace prin noti,icare scrisă# ,ăcută dedeputat sau de senator# înaintată Biroului permanent al Camerei din care ,ace parte %i prezentată
plenului Camerei.
5n cazul în care deputatul sau senatorul a,lat în stare de incompati*ilitate nu noti,ica în scrisacest lucru %i starea de incompati*ilitate continua să existe# acesta este considerat demis de dreptdin ,unc"ia de deputat sau de senator# cu data constatării stării de incompati*ilitate# situa"ie care
se aduce la cuno%tin"a Camerei din care ,ace parte. Eotărrea Camerei prin care se constatăstarea de incompati*ilitate %i de vacantare a locului de deputat sau# respectiv# de senator se
pu*lică în +onitorul ,icial al /omniei# artea .$eputatul sau senatorul poate demisiona prin noti,icare scrisă adresată pre%edintelui
Camerei din care ,ace parte. re%edintele# în %edin"a pu*lică a plenului Camerei# îl întrea*ă pe
deputat sau pe senator dacă stăruie în demisie %i# dacă acesta răspunde a,irmativ sau nu se prezintă în %edin"a de plen pentru a răspunde# pre%edintele declară locul vacant. EotărreaCamerei prin care sa luat act de vacantarea locului se pu*lică în +onitorul ,icial al /omniei#artea .
revederile alin. (2)# (3) %i (1) se aplică în mod corespunzător %i în celelalte cazuri deîncetare a mandatului de deputat sau de senator# înainte de termen în cazul încetării mandatului
pentru pierderea drepturilor electorale.
. De!%ta ii i Se#at$rii re!re-i#tă:ț ș
A. e alegătorii din circumscrip ia electorală în care au candidat;ț
B. e alegătorii din colegiile electorale în care au o* inut mandatul;ț
C. 5ntregul popor;$. artidele care i K au propus candida i.ț
A. $oar în Camera $eputa ilor de către to i deputa ii;ț ț ț
B. $oar în Camera $eputa ilor de către deputa ii cărora le K a ,ost repartizat mandatul înț țcondi iile art. 2 alin. (2) din Constitu ie;ț ț
C. $e către to i deputa ii i senatorii.ț ț ș
11. 5a#&at%" im!erati':A. ermite alegătorilor să îl revoce pe parlamentar;B. -u permite alegătorilor să îl revoce pe parlamentar;C. ermite partidelor politice reprezentate în arlament să retragă spriinul politic al deputa ilor ț
i senatorilor care i K au părăsit grupurile parlamentare;ș ș
$. /eprezintă împuternicirea acordată de alegători deputa ilor i senatorilor# prin exercitareaț ș
dreptului de vot.
1. I#c$m!ati*i"itatea %#%i !ar"ame#tar )e a!recia-ă:A. 5nainte ca acesta să ,i candidat;B. e data anun ării rezultatelor alegerilor parlamentare;ț
C. $upă ce acesta a do*ndit mandatul de deputat sau senator.
1/. I#)tit% ia im%#ită ii !ar"ame#tare +#)eam#ă că:ț ț
A. $eputatul nu poate ,i tras la răspundere uridică pentru opiniile sale politice exprimate în
exercitarea mandatului său;B. $eputatul poate ,i trimis în udecată penală sau contraven ională pentru ,apte care nu auț
&e!ă irea terme#%"%i +# care Pre e&i#te"e a'ea &re!t%" )ă )e)i-e-e C%rtea2ș ș
A. $a# întruct Curtea Constitu ională veri,ică respectarea Constitu iei de către toate autorită ileț ț ț
pu*lice# iar re edintele este o*ligat să respecte Constitu ia;ș ț
B. $a# întruct Curtea Constitu ională este garantul respectării Constitu iei;ț țC. -u# întruct Curtea Constitu ională nu se sesizează din o,iciu cu privire la încălcarea deț
către re edintele /omniei a Constitu iei.ș ț
/. Deci-ia C%r ii C$#)tit% i$#a"e !ri'i#& #ec$#)tit% i$#a"itatea %#ei "e(i emi)ă ca %rmare aț ț ț
ri&icării exce! iei &e #ec$#)tit% i$#a"itate are ca efect:ț ț
A. /eexaminarea o*ligatorie a legii de către arlament în cursul următoarei sesiuni parlamentare;
B. &coaterea prevederilor legale neconstitu ionale din vigoare;ț
C. 5ncetarea e,ectelor uridice ale dispozi iilor neconstitu ionale după 1> de zile de laț ț
A. -u# întruct *ugetul de stat nu se mai poate recti,ica după apro*area sa de către arlament;
B. -u# întruct veri,icarea cosntitu ionalită ii ordonan elor nu se ,ace la ini iativa re edinteluiț ț ț ț ș/omniei;C. -u# întruct re edintele /omniei ,ace parte din puterea executivă# iar emiterea unei ast,elș
de ordonan e se ,ace de 0uvern# cu apro*area preala*ilă a re edintelui /omniei.ț ș
6. Dacă C%rtea C$#)tit% i$a#"ă a &eci) !ri#tr – %# c$#tr$" !rea"a*i" c$#)tit% i$#a"itateaț ț
%#ei "e(i +m!$tri'a ace)teia )e mai !$ate ri&ica exce! ia &e #ec$#)tit% i$#a"itate2ț ț
A. $a# întruct controlul de constitu ionalitate nu poate ,i limitat;ț
B. $a# dacă excep ia de neconstitu ionalitate este ridicată în ,a a 5naltei Cur i de Casa ie iț ț ț ț ț ș
atri*% ii"$r !re'ă-%te "a art. 136 "it. a@ &i# C$#)tit% ie are ca efect:ț țA. ntrarea în vigoare a legii# dacă este promulgată de re edintele /omniei;ș
B. ?rimiterea legii de către Curtea Constitu ională arlamentului pentru reexaminare;ț
C. -eaplicarea legii sau a dispozi iilor neconstitu ionale;ț ț
$. /eexaminarea legii de către arlament în termen de 94 de zile de la data pronun ăriiț
deciziei.
. I#&ica i acte"e care )%#t )%!%)e c$#tr$"%"%i &e #ec$#)tit% i$#a"itate exercitat &e C%rteaț ț
C$#)tit% i$#a"ă.ț
$ispozi"iile din legile %i ordonan"ele în vigoare# precum %i cele din regulamente.
1;. 0# )i)tem%" c$)#tit% i$#a" r$m># +# c$m!ete# a &e c$#tr$" a" c$#)tit% i$#a"ită ii "e(i"$r:ț ț ț ț
A. &unt cuprinse numai legile;B. &unt cuprinse toate actele adoptate de arlament;C. &unt cuprinse legile# 'otărrile Camerelor legislative i ale arlamentului# regulamenteleș
parlamentare# tratatele sau acordurile interna ionale# precum i acte ale puterii executive careț ș
reglementează rela ii sociale rezervate# în principiu# domeniului legii;ț
$. &unt cuprinse toate actele normative# întruct toate acestea tre*uie să corespundăConstitu iei.ț
"a #ec$#)tit% i$#a"itatea $tăr>rii c$m%#e a Camerei De!%ta i"$r i Se#at%"%i !ri# care )ț ț ș
– a a!r$*at )tat%t%" &e!%ta i"$r i )e#at$ri"$r. Se)i-ării #% i )e !$ate &a c%r). Ex!"ica i &eț ș ț
ce.
13. Bifa i afirma ii"e c$recte:ț ț
A. ăr ile a,late într K un proces i instan ele udecătore ti sunt competente să invoce din o,iciuț ș ț ș
neconstitu ionalitatea unei dispozi ii cuprinse într K o lege a,lată în vigoare;ț ț
B. nstan ele udecătore ti sunt competente să invoce din o,iciu neconstitu ionalitatea uneiț ș țdispozi ii cuprisne într K o lege a,lată în vigoare# de care depinde udecarea cauzei a,late peț
rolul acesteia;C. ăr ile a,late în proces au dreptul să invoce neconstitu ionalitatea unei dispozi ii legale deț ț ț
care depinde udecarea unui proces.
14. 5e# i$a# i acte"e !r$#%# ate )a% emi)e &e C%rtea c$#)tit% i$#a"ă.ț ț ț ț
ronun"ă decizii# 'otărri %i emite avize
16. Deci-ia C%r ii C$#)tit% i$#a"e !ri'i#& #ec$#)tit% i$#a"itatea %#ei "e(i a&$!tată ca %rmareț ț ț
a ri&icării exce! iei &e #ec$#)tit% i$#a"itate are ca !rim efect:ț ț
A. /eexaminarea o*ligatorie a legii de către arlament în cursul următoarei sesiuni parlamentare;
B. &coaterea prevederilor legale neconstitu ionale din vigoare;ț
C. &uspendarea de drept a dispozi iilor legale neconstitu ionale pentru un termen de 1> de zileț ț
din momentul pu*licării în +onitorul ,icial a deciziei Cur ii Constitu ionale.ț ț