a amushina-a mirosi a anina – a agăţa, a cocoţa a bleonci – a trăncăni a buduli – a scotoci a buzduri - a cotrobăi, a căuta a căpta – a căuta a chici (verb) - a repara/a aşeza a chiti (verb) - a gândi, a judeca a ciuri-a ciocni oua de Pasti a clotori - a clati a cucăi (verb) - a aţipăi, a piroti,a adormi a dăzbumba – a descheia a durai - a tuna a fali-a lipsi a fărbui – a vopsi
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
a amushina-a mirosi
a anina – a agăţa, a cocoţa
a bleonci – a trăncăni
a buduli – a scotoci
a buzduri - a cotrobăi, a căuta
a căpta – a căuta
a chici (verb) - a repara/a aşeza
a chiti (verb) - a gândi, a judeca
a ciuri-a ciocni oua de Pasti
a clotori - a clati
a cucăi (verb) - a aţipăi, a piroti,a adormi
a dăzbumba – a descheia
a durai - a tuna
a fali-a lipsi
a fărbui – a vopsi
a gepshi - a surprinde
a ghingi - a gandi
a glogi - a deranja,a glodi,a intzepa
a gorgoni - a fugari,a alunga
a hârconi (verb) - a sforăi
a îndura – a pătimi
a lapada - a arunca,a avorta
a molări - a zugrăvi dar şi a fotografia
a oltoni - a altoi
a poroboci - a conduce(o masina)
a prici - a raspunde,a obiecta
a rantuna - a crea dezordine
a rifui - a mustra,a certa
a să îndura – a se milostivi
a se abate – a da năvală
a se bâzgoi - a se uita
a se bâzgoi – a se hlizi
a se oceshi - a se culca,a se linishti
a se shupi-a se repezi
a se praarata - a se faloshi, a se inchipui
a ponosi-a rabda
a se zbici - a se usca(dupa ploaie)
a shivishi - a descoase (fig),a ispiti
a shporlui - a economisi
a sluji - a servi
a sudui - a injura
a sumutza - a asmutzi(un caine)
a tzalui-a ochi,a nimeri
a ugi – a rămâne, a nu se întoarce
a zdrumica - a maruntzi
a zogoni - a izgoni
a-i cicni - a-i tihni
a-i făli – a-i lipsi
ac cu boată - ac cu bold
aconi ac mare
aconitza - ac de sigurantza
acotropish-acoperis
acuşa – imediat
afund - adânc
ai - usturoi
ai - usturoi
ai – usturoi
aizâmban - tren
aizâmban/aizâmbane - tren
aizânban - tren
albele - cosmeticale
albele – alifie pentru ten, pudră
aldamash - bautura oferita dupa reusita unei actiuni
alectăriş - lanternă
alivatar-elevator
alvăluc - avans
anţărţ - în urmă cu doi ani
aor-aur
apă acră - apă minerală
apatic - farmacie
aramiz - matase
arcie - hartie
arităc - unealtă agricolă manuală folosită la prăşit păioase
armig - armăsar
armig – armăsar
armitie - taxa de intrare la targ
arşău - hârleţ
arşău/ arşăie - hârleţ
asâla - încet
astupala - insuficienta respiratorie
avlie – curte
avlie /avlii - curte
avut – bogat, înstărit
baba - bunică
babitza - moasha
badanie - racitor la cazanul de rachie
bagau - scrum de la pipa
bagic - fonta
băgic - clopoţel
băgrin – salcâm, acaţ
băgrin/băgrini – salcâm
bagsam - bag de seamă
banda - contrabas
bănieş - bogătan
bară/bări - ochi de apă care nu seacă vara
bărbir - bărbier, frizer
bârdzău - foc de paie
baş - chiar
baş - tocmai, chiar
baş (adverb) – chiar
băşca - separat
bataia a mare-razboi mondial
bătaie - război
batăr - măcar
bătrân - 1. bătrân, 2. vechi
bâzgoi - a se hlizi
bâzoni - bondar
beceag - bolnav
beceşug - boală
becher – şmecher
becheri - şmecher
beciag - bolnav
becială – beteală la ţesut
beghesh - contrabas
beshica - umflatura,basica
beţâc - beţiv
bibol-bivol
bică - taur
bică – taur
bichier/bichieri – petrecăreţ, neserios
biciag – bolnav
bină - scenă
bină - scenă
bină – scenă
birish - sluga
birt - cârciumă
biscor - semetz,mandru
bistosh - sigur,cert
bitang - vagabond
bitangă (d.p.) - haimana
biţiclu - bicicletă
biţiglu/biţigle - bicicletă
bitzicla - bicicleta
biza-musca,joc de copii
blagă - bogăţie, avere
blanţ - laţ
bleauca - gura sparta(figurativ)
blid - castron
blid/bligie - farfurie adâncă
bloj - sperietoare
bluca - sticla de lampa
blucă - glob pentru pomul de Crăciun
boactar - paznic de noapte
boactăr - paznic
boactãr - paznic
boambă - tabletă, comprimat (medicament)
boată - ciomag, bâtă
boată – bâtă, ciomag
bobric - rinichi
bobric - rinichi
boc - cojoc fara maneci
bocal/bocale - cană de apă
bocală – cană (pt. apă)
bocşea/bocşiele – pachet, în general legat de haine
bodroanca =remorca inchisa pt. transport persoane
boghie - claie (fin)
bogicăi - a căuta, a răscoli
boi - a se agita
boitari - ajutor de cioban
bolând - nebun
bolând - prost; rău
bolând/bolânzi - nebun, zăpăcit
boldănios - ochios
boldinios - ochios
bolind - nebun,dement
bomboase- bomboane
bondoaca - penar din lemn
borândăi - a răscoli
borândău - fel de mâncare, tocăniţă
bord - bolovan, bulgăr
bortzoasa - gravida
bostan-pepene.lubenitza
branc - tetanos
braon - maron
braun (adj) - maro
bravă - broască la uşă
brictashit - mustrat,certat
briptă - briceag
brişcă - briceag
broanca - contrabas
broancă - contrabas
bruscălan - brusture
bruscălani – buruieni
bucace – alimente
bucace – alimente ,mancare
bucacie - cereale
bucfar/bucfare - abecedar, dar şi carneţel
bucfari - carte bisericeasca,dosar
buĉiume - butuc de lemn
buclie - plosca impodobita (nunta,botez)
budac - târnăcop
budac/budaşie - târnăcop
buduroni - gură de scurgere a apei într-un râu (cu capac acţionat de un troliu), tub
bufari - registru
bugi - chiloţi
bugilari, bugilareş - portofel
bui - a se revărsa
buiedz – buruieni; leacuri
buiege, buiedzî - buruiană, buruieni
bumashca-tzigara
bumb - nasture
bumb - nasture
bumb - nasture
bumb/bumbi - nasture
bumbuţ - bomboană
bundă - cojoc
buraică - burniţă, ploaie măruntă
buraică – ceaţă, negură
burdic - cojocel (fără mâneci)
burdic/burdicuri - pieptar
burduş – pieptar, ilic
bureacă - boare, mireasmă, adiere
burfa - burta
burfă - burtă, stomac
buriu – butoiaş pentru ţuică
butcă - cămăruţă
butoară - gaură, orificiu
butoară – gaură
butoară/butori - gaură
buzărant - homosexual
buzdură - cosor, cuţit rău, tocit
cabanitza - cojoc ornamentat
căbat/căbace – palton, haină mai groasă
cadă - butoi deschis, având un singur fund
căfană/căfene - cafenea,restaurant
caigana - mancare cu oua,omleta
călai
călăiuţ
călăpaci - ciocan
calapar-planta aromata cu flori galbene
călărabă/călărabe - gulie
călbăşăţ - cartaboş
calbashetz= caltabosi,mezeluri de casa
calcavuri-palme
căletcă - cuşcă
cănată – ulcior din lut pt. apă
canduva-candva
cantă
capara - avans,arvuna
căpară - 1. logodnă 2. Înţelegere asupra unei vânzări
capitza - shapca,chipiu
capta - calapod
captalan-brusture cu frunze late
caput - palton,scurta
cărabă - instrument de suflat simplu confecţionat din pană de gâscă
caramfila - garoafa
caramfilã - garoafã
cărbăsăce/(d.p.) - caltaboş
carce – scrisoare
cârĉeag - ulcior
carfiol - conopidã
carfiol/(d.p.) - conopidă
cărică - rotiţă
cariga - rotitza de scripete
cărigă/căriji - cerc
carne pohorită – carne pane
cârpă - batic
cârpă mică - batistă
cârpă/cârpe - batic; năframă câteodată cu sens de zdreanţă carce/cărţ - scrisoare
cârpuţă/cârpuţe - batistă
cârşiag – ulciar din lut pt. apă
cărtăboş - caltaboş
căruţ/căruţă - cărucior
casa nationala-camin cultural
casap - macelar
căsap/căsapi - măcelar
cătană - soldat
cătănie – armată, stagiu militar
cătlan/cătlane - cazan pentru încălzit apa sau pentru fiert apa
catrana - unsoare,smoala
catur - bucata din lemn,scurtatura
cauc/ cauşie - polonic
ceapsa-boneta din panza bogat impodobita
cecărui - a strânge
cei - rafie, fibră de tei
ĉelaină - înşelătorie
ĉelui - a înşela
ĉep - dop la butoi sau la sticlă
ceşculă/ceşcule - penar şcolar
ĉetârnă – jgheab
ceace - apelativ prin care cei tineri se adresau persoanelor de sex masculin ceva mai în vârstă decât ei
cetârnă/cetârne - jghiabul de la streşină
cheotoare
chertau - caine de paza la oi
ches - punga
chică - codiţă
chică – părul fetelor, împletit în cozi
chici - a repara, a împodobi, a aranja, a găti
chiĉi - şolduri
chilash - cantar de mana
chimiaşă – cămaşă
chimir - brau lat din piele cu buzunare
chin – suferinţă; nelinişte
chinez - primar
chinez/chineji - primar
chintuş - vestă
chipuri - saloane (Bomboane din bradul de Craciun)
chirchitzoane= cartitza
chirvai-sarbatoare,hram
chisăliţă - mâncare din prune
chisăliţă - zeamă de prune
chită - buchet, teanc
chită – mănunchi, legătură
chitat/chitaţi - împodobit
chiţoran/chiţorani - şobolan/şoarece mai mare
chituşî - a face teancuri din frunze de tutun uscate
chivilic - vestă tricotată
ciafăr – sănătos
ciarta-frizura
cibră/cibre - chibrit
cibre - chibrite
ĉiĉe - cică
cicmă - dantelă
cicna-tihna
cicoş - păzitorul hergheliei de cai
ciganie - cratitza
ciganie/cigănii - tigaie
ciligă - car pe două roţi, tras de regulă de un măgar
cilim - chilim,covor
cilim - chilim
cinăr - mire
cinără - mireasă
cindă/cinzi - cameră din mijloc folosită drept bucătărie
cineri - farfurie
cineri - farfurie
cinier/cinieră - farfurie
ĉioariĉi - pantaloni
cioc - polonic
cioc - polonic
cioc/ciocuri – polonic
ĉiocâi - putregai, împuţiciune
ĉioclod - ciocălău
ciodă/ciode - ac de gămălie
ĉioi - cucui
ĉiolomagie - porumb cultivat pentru masă verde
ĉiorcuşă - coţofană
ciripă/ciripuri - ţiglă tip solzi
cishlar - tamplar
cishtalat - dichisit,aranjat
cişlăr - tâmplar
ĉiunăvit - însemnat cu o cicatrice
ĉiungări - a curăţa ramurile uscate ale unui copac
ciup – oală de pământ pentru păstrat cârnaţii
ciupag - ia (bluza) femeiascã din portul popular
ciurcă - curcă
ciurcă/ciurşi - curcă
ciurconi - curcan
ĉiutură - ploscă
clăbăţ - cuşmă
clăbăţ – căciulă, cuşmă
clacă – şezătoare
clet - bucătărie de vară
clet – cămară, şpais
cliniet - clarinet
clisă - slănină
clisă - slănină
clisă (d.p.) - slănină
cliuc - comina,boasca
cloaftăr - lăcătuş
cloamfar - fierar,potcovar
closh-croiala larga
cloţă - cloşcă
cloţă/cloţe - closcă
clup - lavitza cu spatar
clup - bancă
cobârşău - sicriu
cobatz - uliu
cobileţ - nişă practicată în partea de jos a unui cuptor de cărămidă
coĉie - căruţă
cocleanţă/coclenţă - bibilică
Cocleantza - bibilica
cocostâlc - barză
cocostarc - barza
codrean-gugulan,om de la munte
codzăĉie - pojar
colăcuţ - cornuleţ
coleaşă – mămăligă
colhoz-gospodarie colectiva de tip sovietic
colomida - palamida
colomidă - pălămidă
comegie – circ
comină - borhot, deşeul care rămâne de la producerea rachiului
comină – borhot
comis-paine cazona din armata austro-ungara
cong - pridvor
conţ - bucată de pâine
contz - bucata(de paine)
copanie - albie pentru frământat pâine sau pentru spălat rufe, troacă
copârşău/copârşăie - sicriu
copil - 1. copil, 2. băiat
copoane – bonuri valorice în agricultură
corasta - colostru
corbaci - un bici mai mare
corciulă, corciule - patine.
cordănel - fir de mătase
coricova-mar paduretz
corlaşe – acareturi
corman - ghidon(la bicicleta)
corn-caprior
coşară - coş de nuiele
coşava – vânt în Banat
coşie - căruţă cu cai
coşie/coşii - căruţă
costravă - mohor
cotarcă - hambar pentru ştiuleţi de porumb
cotarcă – pătul
cotarcă/cotărşi - magazie special amenajată pentru uscarea şi păstrarea porumbului
cotăriţă - coş
coţcă - 1. cub 2. pătrăţel 3. zar 4. a cădea pe cineva o treabă ca în expresia "tot pră mine pică coţca"
cotcodaie - pocnitoare
cotoroajie(d.s.) - răcituri
cotrânţă - şorţ
cotzca - cub (de zahar)
covaĉi - fierar
covăĉie - fierărie
covasit-lapte acru inchegat
covată/coveţ - troacă
crâsniac - instrument de pescuit de pe ţărm (cu plasă)
crâsnic - ţârcovnic
crăstoală/crăstoale - cratiţă
credenţ - dulap cu vitrină
credenţ/credenţă - bufet de bucătărie
credentz - dulap de sufragerie,bufet
creşcie - a dospi (un aluat)
crişcă - felie
criţari – mărunţiş, bani, bănuţi
crivda - nedreptate,inselatorie
criz - grish
crofna - gogoasha
crump - cartof
crump/crumpi - cartofi
crumpi – cartofi
cuc - 1. cuc, 2. lalea, brebenel
cuca - varf de deal
cucurudz - porumb
cucurudz – porumb
cucuruz - porumb
cucuruz/(d.p.) - porumb
cufar - geamantan
cufăr - geamantan
cufăr/cufere - geamantan
cugla - bila
cuglă - bilă
cugle - popice (joc)
cuina - bucatarie
cuină - bucătărie
cuină/cuine - bucătărie
culi-scurta purtata de femei
cuminecatura-gustarea vinului si a painii sfintzite de preot
curechi - varză
curechi - varză
curechi – varză
curechi/(d.s) - varză
curi (verb) (imperativ!) - fugi, aleargă
curt - fără coadă
cushiur - adapost pt.pasari
da fecea - gratis
dăda - a (se) obişnui
damf – miros urât
dânceauş (adv.) - coridorul din faţa casei (uneori în faţa casei)
dărab - bucată
dărab - bucată
dărap – bucată
dare – bir, impozit
dârjală - mâner
dalma-dig de ptotectie
dârză - cârpă
dârză - zdreanţă
dăzmierdat/dăzmierdaţi - răsfăţat
detz - 100gr,tzoi(de rachie)
diftin-tzesatura de bumbac cu fatza pufoasa
doan - tutun
dobash-toboshar,angajat care bate toba
dohan - tutun
dolaf - dulap
dolaf - dulap
dolmă/dolmie - dig
donitza-cofa,shofei,galeata din lemn
doroancă/doroanşie - soi de piersici mari
drâglu – piesă la războiul de ţesut
dranită/draniţe - şindrilă
drap-bej(culoare)
dric (dânăince) - puntea din faţă a căruţei
dric (dânăpoi) - puntea din spate a căruţei
dricala - saltea
dricală - saltea cu paie sau cu pănuşe de porumb
dricală - saltea cu pănuşi de porumb sau paie
dricală/dricale - saltea
dripit - batatorit,indesat
droasca - birja,trasura
drod - sârmă
drod/droduri - sârmă
drojge - drojdie
drot - sirma
duan – tutun
duchean - prăvălie, magazin
duchean/duchenie - prăvălie, magazin mic
duchelniţă/duchelniţe - magazin, prăvălie
duchian – magazin, prăvălie
duda - tzeava
dudă - ţeavă, burlan
duduroane/duduroni - ţeava de scurgere a apei din jghiabul streşinii
dughiană - magazin
dul - umflatura(pe corp)
dulab(f)/dulaburi - şifonier
dulconi - dulceag
dună – plapumă cu pene
dunţ - compot
dunţuice – consevate
durich - a penetra pana dincolo
duruţ - mantou cusut din şubă
durutz - surtuc
duşăg - plapumă cu pene
dushag - plapuma cu pene,duna
dzamă - zeamă, ciorbă
dzuaş – zilier
eptica-oftica,tuberculoza
faĉie - 1. a face, 2. a naşte
fain - 1.frumos 2. bine
fain – frumos, arătos
faita-rasa(la animale)
fală – mărie, măreţie
fălos - mândru
farba - vopsea
farbă - vopsea
farbă –vopsea; aici: ruj de buze
farbă/fărburi - vopsea
fartir-chirie
fecia - gratis, pe degeaba, în expresia "d-a fecia"
fedar - arc
fegeu - capac pentru oale
fegeu/fegeie - capac pentru cratiţe
feşcilă - fitil
feshcila - fitil
fiacar - birja,trasura
fioc/fiocuri - sertăraş
firang - perdea
firang/firanguri - perdele
firanguri – perdele, draperii
firiz - ferăstrău
firiz/firiză - ferăstrău, joagăr
firizar - rumegush
firizar - rumegush
firnais-grund pt. lemnarie
firtai/firtaiuri - sfert
fişcal/fişcali - avocat
fishcal - avocat
fishic-pachet dr hartie,fishic
flasha - sticla
flashtar-asfalt
flit - bot
flitui - a porci, a face cu ou şi cu oţet pe cineva
fliusca - femeie stricata
foaie/foi - ziar
foale - burtă, stomac
foale – abdomen, burtă
foale/(d.p.) - stomac, burtă
focuit-amarat,necajit
foştomoc - cârpă pentru spălat vase
frai – liber
frânĵie - a şifona
fras - paralizie
fras - epilepsie
fras! - pe dracu! (negaţie categorică)
frasnic - frasin
frasnic - frasin
frige (a) - (despre rãchie, alcool) a distila
frushtuc - mic dejun
fruştuc - micul dejun
fugă - 1.fugă, alergare 2.jocul de oină
fundoane - partea din spate a casei
fundoanea/fundoanile - partea triunghiulară din faţa sau spatele casei
furchiţă - furculiţă
furchiţă/furchiţe - furculiţă.
furconi - furcă de lemn mare
furt - mereu
fuşcica - sfâşia
fushcei - vergea de la razboiul de tzesut
gai - pădurice
gãiganã - omleta
găisân - cais
găîsână - caisă
gaiţ/(d.p.) - petrol
gândălac - mormoloc
gang/ganguri/gong - coridor
gânsac - gâscan
gar - cenusha de la paie
gar - jar
garabeţi - viermișori (pt.pescuit)
garashitza-vulpe
gârb - cocoşat
gavat - multzime,aglomerare
gazdă/(d.p.) - proprietar, bogat, capul familiei
gep/(d.p.) - buzunar
ghezash-tren
ghies - des
ghijă - pănuşă de porumb
ghilău - rindea
ghilt - un joc de grup pentru copii
ghimişei/(d.s.) - covrigi
ghintzari-dentist
ghiz - stropitoare
gimon - parapet(la fereastra)
giochiat - deochiat
gireje-a argasi
girept-drept
giubă - veston, haină
giuba - haina lunga captushita cu blana
giumişche – colăcei
givan - sfat, taclale
givan – la vorbă
givan/givane - vorbă, sfat
givăr - cavaler de onoare
ghizcan/ghizcane - recipeient smălţuit de o anumită formă folosit pentru căratul şi păstrarea apei
A609
vezi laibăr --nelucraciun Tuesday, May 20, 2008 9:09:25 AM
giveri – cavaleri de onoare la nunţi
glava - cap,craniu
gloatã - copii, urmași
gloată – urmaşi, moştenitori
Glumashi - glumetz
goangă - insectă
gogie - oricare; în expresia ĉie gogie care înseamnă "cine ştie ce"
golâmb - porumbel
golumb – porumbel
golumb salbacic-turturea
golumb/golumbi - porumbel
golumbar/golumbare - colivia porumbeilor
golumbari – (ironic) locuinţe la bloc
gomboţi - gãluşte (cu prune sau alte umpluturi)
gomilă - movilă
goşci – musafiri
gost - oaspete
greaban-spinare la cai,vaci
griflu - creion pt. tablitza(scolara)
gropan - groapă adâncă sub apele unui râu
grumaz - gât
grumaz - gât
gujba - vrajba
gutân - gutui
gutână - gutuie
gutina - gutuie
haitzar - fochist
hală - om lacom
Haptac - prezent la datorie,pe faza
hârb - ciob
hârconi - sforăi
hârconit – sforăit
hasna-folos
hârţ – şoarece
hârţ/(d.p.) - şoarece
hebar - cric
hibă - defect
hibă/hibe - defect, necaz
hirshioc - shobolan
hoară – păsări de curte
hoclu - scaunel
huda-o gaura in gard facuta de animale(caini)
huliu - uliu
i da istina - e adevarat
iagăr - vânător
ic - pană
icoană – fotografie
ieşchie, ieşchii - aşchie, aşchii
ieşchii – surcele
imala - noroi
imală - noroi
imală/(d.p.) - noroi, lut muiat
imălos - murdar
împăturată – plăcintă
împlânta - a înfige
împulpace – aţâţate la ceartă
împulpace – bune de lapte, cu ugerul plin
în lece – încet, fără grabă
îneca - 1.a (se) îneca, 2.a inunda
intraochiat-sashiu,se uita in cruci
învăiega - a bate şuba la piuă
iorgan/iogane - plapumă,pătură, dună
iorgovan - liliac(floare)
iorgovan - liliac (plantã)
iorgovan/iorgovani - liliac
iorsag - avere,bogatzie
iorsag - acaret
îrcie - hârtie
istina - adevărat
iţă/iţe - sticlă de o anumită formă în care se punea vinul
Iţari/(d.s.) - pantaloni groşi
iubăreţ – drăgăstos
iuce - repede
jândar - jandarm, poliţist
jandari - jandarm
jântui - a scormoni în jar
jâradă - grămadă
jârădz – şire de paie
ĵechin - plută (material pentru dopuri)
jgior - dihor
jigaritza-plaman(de porc)
ĵingăş - pedant
jipişit – pipernicit
ĵiune - flăcău, tânăr
joardă - băţ
joavină - fiară sălbatică
jucărele – jucării
ĵunghetură - zona cervicală a coloanei vertebrale
lăcedz - şipcă, leaţ
laibăr - veston
lălăit – împleticit, ameţit
landru - lejer
lanţ - 1.lanţ 2.pogon, juger
lapta - lauta,vioara
A705
laibăr este echivalentul cuvântului giubă; cu titlu de ipoteză, de verificat: giubă a fost folosit în aria ocupată neîntrerupt de otomani, pe întreaga perioadă de existenţă a paşalâcului de Timişoara, în timp ce laibăr a fost utilizat în aria temporar neocupată. --nelucraciun Tuesday, May 20, 2008 8:57:59 AM
larmă - 1. gălăgie, 2 a da alarma în expresia "a strâga larma"
larmă/(d.p.) - gălăgie, zgomot
lastoviţă - tablă (de slănină)
lashca-taietzei cu lapte
lăturoane/(d.s.) - amigdale
laută - vioară
lăvor - lighean
leac/leacuri - medicamente
ledar-croitor
lemn - copac, arbore
lemn - copac, arbore
lesnea-ieftin,ushor
leucă - piesă de legătură între obloane şi osii la căruţă
libarca-gandac de bucatarie
ligav-mofturos la mancare
lila/(d.p.) - violet
limpaş - felinar de vânt, funcţionând cu petrol lampant
linghişpir - carusel
lioarcă - broască
lipi - a tencui pereţii cu un amestec de pământ galben, apă şi pleavă, a plevui
lipină - lipie
liturghie-slujba religioasa in zile de sarbatoare
lobdă/lobde - minge
loitre - obloanele laterale ale căruţei
loitre – laterale la căruţă
lopăciţă – jambon
lopta - minge
lotru - hotz
lotru - hoţ
lubeniţă - pepene verde
lud - prost,naiv
ludai - dovleac
ludaie/ludăi - dovleac.
luft - aer
lula - lulea
lulă - pipă
lulă/lule - pipă
măclăsât(ă) adjectiv - slăbit, fără putere, indispus
maduga-maduva
maică - bunică
maică - bunică
maimuca-maimutza
maistoros-priceput la toate
mălai - pâine din făină de porumb
maltar - mortar
mandră - mămăligă
mândru - frumos
măndulă/măndule - amigdală
mară - măr
mârtan - motan
mârtan- motan
marvă - vită
marvă – animal de povară
marvă/marve - animale
masai - fatza de masa
măsai - faţă de masă
măsai – faţă de masă
măsai/măsaie - faţă de masă
măscări - a ocărî
măscări - vorbe urâte, de ocară, obscene
măşcioane - mamă vitregă
maşlă, măşlie - panglică
măstilă/(d.p) - cerneală
mâţ - pisică
mâţ - pisică
mazgait-mazgalit
maţ – furtun de tras ţuică
mâţă/mâţe - pisică
maurãr - zidar
meliţat – zdrobirea cânepei
mau - deprindere, obişnuinţă, (în expresia "a-i da mau" a-i da coarne, a-l îndemna pe cineva să facă un lucru)
merĵe - 1. a merge, 2. a fi, a deveni în expresii ca "a merĵe închis", "a merĵe cătană", "a merĵe ĵinere"
meşpaisuri – prăjituri, dulciuri
mintunash-indata,imediat
mir - 1.mir 2.a fi de râsu lumii în expresia "a fi dă miru lumii"
mirisce-mirishte
mirshina - mlashtina
miţă/miţe - şapcă(azi rar întâlnuit)
mizdrea - cuţitoaie
moalăr – fotograf
mocicosh - murdar,nespalat
molăr - fotograf
molărai - fotografie
molărai - fotografie
molări - 1. a fotografia 2. a zugrăvi
morĉielit - murdar
morfelit-copilash murdar la gura de la mancare
mormânţî - cimitir
moroi - strigoi
mortorbitziclu-motocicleta
moş - 1. moş, 2. bunic, străbunic
motca-scul
motintan-neghiob,prostovan
mozi - cinematograf
mozi/d.p.) - cinematograf
mozomaina - sperietoare
muiere - femeie
murşielit - murdar
muzică – taraf, orchestră
năimi - a tocmi
naimit - angajat,slujbash
naimit - angajat,slujbash platit cu ziua
naince-inainte
nada-nadejde,incredere
napoi-inapoi
napoishalea(mers)-mers inapoi cu spatele
naloaga-inghesuiala,lume multa
nashpor - moshmon
nat - ins, om, în expresia "tăt natu"
năţărai - dantelă
natu (tot natu)– fiecare
neauă - zăpadă
neaza-sila,scarba
nană - apelativ prin care cei tineri se adresau persoanelor de sex feminin ceva mai în vârstă decât ei
neţ - plasă
ninĵiel - neg
nioarca - broasca
noacin - animal tânăr
nogeu
nota (a nota) (să noace) – a înota (să înoate)
oachesh-brunet,tuciuriu,cu ten masliniu
o ţâră – puţin
oblu - drept,vertical
oboda - gradinitza(de copii)
obraţ - drum agricol
obraţ – stradă, ulicioară
obratz - drum agricol secundar
oceşî - a (se) linişti, a termina o treabă
oceşî (a) - a strica, a sfãrâma
ochece - fereastrã
ochece - geam
ocheţ - geam
ocheţ/ochece - sticlă de geam sau geam
ocheţi - ochelari
ochieţă – ochelari
ocoş - mândru
odoloanie – oase, glezne
odrasla-urmash
ogârsât - handicapat, invalid
ogârsât/ogârsâţi - 1. persoană predispusă tot timpul pentru ceartă/ 2. slab, invalid
ogaş - urma lăsată de roţile căruţei în pământul moale
ogash - groapa,shantz
ogina-odihna
Oglinit (picior) - scrintit,entorsa
olat - aluat
olăţăl - maia
olviţă - cană mare
om - bărbat
omini (a omini)– a cinsti, a onora, a omeni
opaiţ - lampă cu petrol
opreg - obiect de îmbrăcăminte în portul femeiesc, în culori, cu franjuri, purtat peste poale
opreg - piesã a portului popular compusã din franjuri lungi, coloraţi, cusuţi de o ţesãturã
orângi - a aranja, a face ordine, curăţenie
orbieţ – cerşetori, vagabonzi
orman - dulap
orman/ormane - dulap de rufe
ortac - prieten, tovarăş
ortac/ortaşi - prieten, tovarăş de viaţă
ortacă – soţie, nevastă
păcăraie – prăjituri
pacica - papuc de casa
paclă – pachet de tutun, de ţigări
păcurari - cioban
păli (a păli) – a veşteji
pălimari - frânghie
pamuca - vata
pămucă - vată
pană - 1. pană 2. floare
pancova - gogoasha
păntoafe - încălţări tricotate pentru interior
paore - ţăran
păpărugă - buburuză
părădaisă - pătlăgea roşie
pãrãdaisã - roşie, tomatã
parage - parada
părăzol/părăzoale - umbrelă.
păsare - pasăre
parlog-teren necultivat
pâşcãvit - mucegãit (despre oameni - care şi-a pierdut vlaga)
păsulă - fasole
păsulă – fasole
patica - farmacie
patimash-rob a unei pasiuni
păţoc/păţoşi - şobolan
patroană - cartuş
pauri – ţărani, agricultori
pecar - brutar
pecari - brutar
pecmedz – marmeladă, magiun
pecmez - dulceaţă
pecmez - magiun din prune
peltz - injectzie,mushcata(floare)
peşchir - prosop
peşchiri - prosop
pic-teava prin care curge rachia la cazan
pecmez - magiun din prune
pegestru - invalid, om fără un picior sau fara o mana
piatră - 1. piatră, 2. grindină
A902
(notă: acesta este un cuvant pe cale de disparitie, perpetuat in grai direct din latină, cu un alt sens decat neologismul pedestru din limba literara !!!) --nelucraciun Tuesday, May 20, 2008 8:55:19 AM
piglais - fier de calcat
pilar - comerciant,negustor
pilau-orez
piparcă – ardei
piparcă/pipărşi - ardei
pirchitza - bibilica
pircom-de-a curmezishul
pirota - truda,suferintza
pishchiri - prosop
pishica - fluier(de arbitru)
piesăc - nisip
pilăriţă - precupeaţă
piparcă - ardei
pirchiţă - bibilică
pisat - făină grosieră de porumb
pishicurat-ciupit
pită - pâine
pitac-moneda,ban
pitula (a pitula) – a ascunde, a dosi
pitzarai-colindatori
plaivais - creion
plaţ – grădină, loc de casă
plec - pleu,tinichea
pleş – chel
pită - pâine
plaţ - teren în intravilan
pleş - chel
pleu - tablă
plevais - creion
plish - plush,catifea
plivais – creion
ploiat – fig.: supărat, trist, îngândurat
pluta - plop
pobir - porumb sterp
pociaca - poteca
podrum – pivniţă, beci
plevui - a tencui pereţii cu amestec de pământ galben şi pleavă, a lipi
plevurie - şură
plumb - glonţ
plută - plop
poale -
poĉiumb - ciot, rădăcină
podrum - pivniţă
pogană – drăgălaşă
pogaşe – plăcintă coaptă pe plită
pogea/pogiele - duşumea
poleac-polonez
polojât – adunatul grâului după cosaşi
Pomoroanca - portocala
pomoroanşie - portocale
poneavă/ponievi - covor ţesut cu care se acoperă patul/câteodată şi cu sensul de covor
poniavă – pătură
porav - dificil,nabadaios
pogan - şmecher
poneavă - pătură
poneviţă - cearşaf
ponosî - a suporta
poshor - stog,claie de fan
postata-bucata de teren cultivata
potca - necaz
potcă – învinuire
potrea - fotografie
poviasta - poveste
pozonar - buzunar
pra-pe,deasupra
prashia-undeva pe aici
prasila-reproductie la animale
prau - praf
porcotan - porcuşor, specie de peşte
poşor - mic stog de fân
postaică - păstaie
prau - praf
prescura-painisoara din care se taie anafura
prezash - conducator,preshedinte
pripon-tzarush infipt in pamant
prota - protopop
pumpă - pompă
prici - a aminti
pripi - a dogorî
privată - closet
procoviţă - pătură
pui - 1.pui 2.boboc 3.sertar
pumnal - box (armă albă)
pup - a sta pe vine, în expresia "a sta pup"
pup - mugur
pup (în obraz) – aluniţă
pustă – câmpia Banatului
pustini - pustiu(loc)
putăr – unt
puturos – leneş
rabalutzie-revolutzie
rabarber - revent(planta)
ragut-recrut
rana - cereale sub forma de boabe
rană – recoltă de cereale
rastamitza - margine(a patului)
rac - cancer
răgaĉe - rădaşcă
rampaş - must puţin fermentat
râşchia - scurma
rastau-margine de la jugul boilor
ratota - omleta
reavan-umed,jilav
reipeltz - chibrit
retzept-retzeta
rontz-cartilagiu
rubashca-camasha barbateasca
răstaniţă - marginea laterală a patului
răvolv - pistol, revolver
rit - păşune
roată - 1. roată, 2. bicicletă
rocilă - roata mică a plugului, polizor acţionat manual
rolou - jaluzele
rugă – nedee
rugidz - portocaliu
salash-locuintza in camp
rudă - prăjină, oiştea de la căruţă
rugă - nedeie
rumenele - cosmeticale
sadă - răsad
şaică - 1. barcă 2. vas din tablă subţire, cutie de conserve
şăitău - dispozitiv cu şurub pentru strâns, menghină
şal - fular
salcă - salcie
sâmbrălui - a fi în relaţii bune cu cineva
şaretă - trăsurică cu două roţi,brişcă, cabrioletă
sarme – sarmale
sarme da piparca-ardei umplutzi
şântăr - persoană plătită de sat care adună animalele moarte şi le duce în şântărie
şântărie - cimitir de animale
şar - cenuşiu, gri
şarcă - balama
şâreghie - obloanele de la capeţii căruţei
sarme - sarmale
şărpencă - cratiţă
şâruit – prăşit cu plugul
saveaca - rulada(prajitura)
scalan-ciorchine
scăpătat – sărăcit, decăzut
schidolit - dezmierdat
scopit-castrat
scoverdz – clătite
scrob - terci din faina fiarta
şelaină – înşelăciune
şerblă - oală de noapte
sfada - cearta
şcătulă - cutie
scorbaĉi - cravaşă
scormeluş - ghiveci, mâncare dintr-un amestec de legume
scoruş - măceş
sfestanie-slujba religioasa cu sfintzirea unui lucru sau eveniment
şfoarcă – tobă de porc
shagart-ucenic
shalitru - shopron
shcergura - prosop,shtergar
shciovarnog= shchiop
shienushat - cenushiu
shijma - cizma
shinghie - cange,crlig
shiurele-zurgalai la picioarele calusarilor
shtudurit-studiat
shiuvani - troaca din lemn
sfetăr - pulover
sfregel - burghiu
shlaica - opinca
shlitzuri - patine din lemn
shloampat - dezordonat
shlog - paralizie
shol-cana
shonc - shunca
shontorog - persoana cu defect la mers
shovar - papura
shpais - camara
shpilar - speculant, abil
shpir - spirt
shpentz-surtuc,haina scurta
shpoieri - cuptor de gatit,plita
shtafir - zestre
shtaier - impozit
shtanitzlu - punga
shtraf - dunga
shumari - padurar
shurtza-shortz
şioroveţă – fructe
şiupag – ie, bluză pentru femei
slană - slănină
slasta - slanina afumata
slobod - liber
şlaier - văl
slastă - mancare de post
slăvină - robinet (la butoaiele cu vin sau ţuică)
şlean - tronson de gard
slobod - liber
slobodzî - a elibera
şlog - epilepsie, paralizie
sloietz - tzurtzure de gheatza
smaga - vigoare,putere
smidarai - loc plin de buruieni
sminta - greseala
şnaidăr - croitor
soba - camera
sobă – cameră, odaie
socac – stradă
socoata-aritmetica,matematica
soda - sifon
soda bicabona - bicarbonat
sminci - greşi
soarce - placentă
sobă - cameră
sobiţă -
socac - stradă, uliţă
şofru - şopron
şofru – adăpost în gospodărie, şopron
şolocat – stor, jaluzele
somot - matasa
şonc – jambon
sorsam - harnashament
spaiie - moshier,latifundiar
şpais - cămară
şpais - cămară de alimente
şol - cană
şolocat - oblon
şonc - jambon
şorof - şurub
şovar - papură
spăĉiel - iie
şpais - cămară de alimente
şpalir -
spesa - cheltuiala
ştal – grajd
ştălog - grajd pentru vite
stavala - astimpar
spenie - unitate de măsură volumică, vasul de lemn care o materializa
şpiţ - ogor de formă triunghiulară, pană
şpogod - sfoară de cânepă
şpoieri - cuptor cu lemne
şpriţ - pompă
stăĉi - a agonisi
stâlc - barză
ştălog - grajd
stobori – împrejmuire la fântână
stogosh - semetz,mandru
stragheata - lapte de oaie acru prins
strâgoni – arătare, fantomă, strigoi
ştrec – cale ferată
ştrinf - ciorap
strujac - saltea
ştrupandlă - jartieră
straiţă - traistă
străjăr - stejar
ştreang - frânghie
ştrimfi - ciorapi, şosete
şubă - stofă din lână ţesută în casă şi bătută la piuă
subash - paznic de camp
sucitori-facaletz
surduca - minge
şuştari – găleată folosită pentru muls vacile
tăbărât – obosit
taiater - serbare scolara(teatru)
tăman – exat
subăş - paznic de câmp
sucală -
sucmă - fustă
şumar - pădurar
şuşcăi - a se văicări
ţâdulă - bilet, adeverinţă
ţagră - ac indicator
taică - bunic
ţângălău - sonerie
ţâpsâie – tavă pentru copt
ţâră – fărâmitură
ţarină – câmp semănat
târnaţ – pridvor, prispă
tartor-om aspru,satana
taşcă – geantă, servietă
tătăişă – două femei căsătorite cu doi fraţi
taul - surd
ţâmp - pulpă
ţăncuşă - a trage la sorţi în expresia "a da la ţăncuşă"
ţâre - firimituri
târnaţ - pridvor
ţâţână - balama
tătar - sorg
tăvălice – rostogolite
tinta - cerneala
tişler - tâmplar
titca - bibilica
tobolat - cu burta plina
tormac - hrean
tovara - greutate,povara
tozla-tabachera
ţechăr - coş din pănuşe de porumb împletite
ţin - cositor
tintă - cerneală
ţoagre - joc cu mingea de cârpă
tovară - greutate
trâcni - a tresări
trancota - catrafus,calabalic
trasura - transportul recoltei din camp
treshca - batoza
tricnit - tresarire
trăgulă - tidvă, instrument pentru scos băuturi din butoi, confecţionat dintr-o tidvă
trescău - fontă
trinc - coada, fracţiune foarte slab alcoolică care rezultă la sfârşitul procedeului de distilare a rachiului
troahna - congestie nazala
trupitza - unealta agricola
ţucat – sărut
tulei – tulpine de porumb
tulipan – lalea
tululuit - ametzit de somn
turbent - podoaba capilara(captushita cu monede)
troacă - albie pentru spălat rufe sau pentru frământat pâinea, copanie
ţucor - zahăr
tulipan - lalea
turtă - prăjitură
ţuşpais - mâncare din dovlecel
tzadula - bilet
tzagra-rama de fier cu trei picioare
tzament - ciment
tzaporishe - tzepe de la graul cosit
tzechar - coshulet(de mana)impletit
tzignal-semnal
tzimpor - chibrit
tzincvais-alb de zinc
tzipel - pantof
tzinuit-cositorit
tzucor - zahar
ţuţuluş - leagăn
ugi - a rămâne
ugială - umezeală
uiagă - sticlă
uiagă - butelia de sticlă
uica-nene,unchi
uina-lele,matusha
ujina - gustare de dimineata
uică - unchi, apelativ prin care cei tineri se adresau bărbaţilor din generaţia părinţilor sau mai în vârstă
uiegar - corp de mobilier cu vitrină
uină, uiniţă - mătuşă, apelativ prin care cei tineri se adresau femeilor din generaţia părinţilor sau mai în vârstă
uliţă - stradă
ungiva-undeva
urdori - secretzie galbuie la ochi
uriedzat – urătură, strigătură
utrenie-slujba religioasa de dimineata
vadra - galeata,caldare
umbari - hambar
uştoc - masă masivă, solidă
vadră - găleată
văiugă - cărămidă din pământ galben amestecat cu pleavă, nearsă
vălău - albie pentru porci sau jgheab pentru adăpat animalele
văling - lighean
varmeghie - judetz
varnitza-groapa de stins var
vaspari-viespe
vânăt - albastru
văndroc - vagabond
vărmeghie - închisoare
vas - butoi închis, având amândouă fundurile
vătăma - a se bolnăvi de hernie
vătămat - bolnav de hernie
vatră - 1.vatră 2.pardosea din pământ bătătorit
vătrai - făraş
vecernie-slujba religioasa de seara
vecim-deja,asa de repede
vestă – ştire
vicodol - furtuna
vig - sul, rulou, vălătuc
vinat - albastru
vinclu-colt
vinie-plantatie de vie
vinitura - persoana straina zonei
vircolac-fiintza care mananca Luna si Soarele
vix - crema de ghete
vegera - a se lumina
vicodol - furtună
vir - apă adâncă
vişău - daltă
vorieţ – curte
zabroanie - plasa
zăbun - prostovan
zăconi – obicei, datină
zălud – senil
zãnat - datinã
zănat - meserie, obicei, nărav
vix - cremă de ghete
voreţ - curte
votcol - trăsurică cu două roţi, şaretă, brişcă, cabrioletă