8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
1/86
Capitolul 1
ECONOMIA MONDIALĂ
1. Interdependenţele economice internaţionale2. Specializarea internaţională a economiilor naţionale. Avantajul comparativ în
schimburile economice internaţionale
3. Comerţul internaţional
1. INTERDEPENDENŢELE ECONOMICE INTERNAŢIONALE
conomia mondială se bazează pe un amplu sistem de interdependenţe economice
internaţionale. !n cadrul acestui sistem de cone"iuni# interesele $i problemele economiilor naţionale se întrepătrund $i numai în virtutea acestor le%ături $i raporturi calitativ di&erite ele
pot e"ista $i pro%resa. 'n aspect esenţial al situaţiei speci&ice în care se a&lă economia
mondială contemporană îl constituie asimetria pro&undă dintre nivelurile de dezvoltare ale
statelor# ceea ce in&luenţează în mare măsură interdependenţele economice internaţionale.
Interdependenţele economice internaţionale se ad(ncesc $i se diversi&ică continuu# în
str(nsă le%ătură cu)
• schimbările politice de anver%ură care au loc pe arena mondială*
• modi&icarea structurii lumii contemporane din punctul de vedere al nivelului
de dezvoltare economică*
• ad(ncirea diviziunii internaţionale a muncii# îndeosebi ca urmare a revoluţiei
tehnico+$tiinţi&ice*
• diversi&icarea centrelor de putere pe plan economic internaţional*
• evoluţia preţurilor internaţionale $i a problemelor valutar+&inanciare sub
in&luenţa unor &actori contradictorii.
3
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
2/86
Interdependenţele economice între statele lumii e"istă din cele mai îndepărtate timpuri#
parcur%(nd p(nă acum un proces continuu $i contradictoriu. Acest proces poate &i de&init prin
mai multe noţiuni# care sintetizează tot at(tea straturi economice calitative cum sunt) schimbul
mutual de bunuri între ţări# piaţa mondială# economia mondială. Asemenea straturi &ormează
în prezent un pluralism economic deosebit de dinamic# ce re&lectă în &ond macroeconomia
deschisă# interdependenţele din economia mondială.
2. SPECIALIZAREA INTERNAŢIONALĂ A ECONOMIILOR NAŢIONALE.
AVANTAJUL COMPARATIV ÎN SCHIMBURILE ECONOMICE
INTERNAŢIONALE
,ecesitatea $i rolul schimburilor economice între ţări $i parteneri din di&erite ţări au
&ost obiectul $tiinţei economice însă de la apariţia acesteia.
Se $tie că în secolele al -II / lea $i al -III / lea# %(ndirea economică era dominată
de curentul mercantilist. !n viziunea mercantili$tilor comerţul e"terior era considerat sursa
obţinerii de aur $i ar%int# metale preţioase &iind apreciate drept componente principale ale
avuţiei unei ţări.
Spre deosebire de mercantili$ti# clasicul economiei politice Adam Smith are marele
merit de a &i înţeles că bo%ăţia unei naţiuni se bazează pe capacitatea productivă a acesteia. 0e
&ondul acestei concepţii %enerale# economistul scoţian a &undamentat teori !"t#$%$i
&o'(rti! )*o%$t (ri!i"+ &o'er,$% i"ter",io"%. acă o ţară străină ne poate &urniza
bunuri mai ie&tine dec(t le+am produce noi / postula A. Smith / e mai bine să le cumpărăm de
la ea# cu o parte din produsul activităţii noastre# utilizate într+un mod din care putem tra%e
oarecare &olos.
4elaţiile comerciale interţări au bene&iciat de o re&lectare teoretică nouă în opera luiavid 4icardo. 0relu(nd din teoria lui Smith ideea rolului esenţial al diviziunii internaţionale
a muncii# 4icardo &undamentează teoria sa despre comerţul e"terior cu ajutorul unor concepte
precum* cost comparativ# valoarea relativă# preţ relativ# avantaj relativ. e aceea# teoria
ricardiană despre comerţul interţări este cunoscută sub denumirea de teori !"t#$%$i
&o'(rti! re%ti!.
4e&ormul(nd principiul ricardian al avantajului comparativ relativ# economistul 0aul
A. Samuelson# laureat al 0remiului ,obel în 1567# preciza) Chiar dacă una din două re%iunieste absolut mai e&icientă în producerea tuturor bunurilor &aţă de cealaltă re%iune# dacă &iecare
8
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
3/86
dintre ele se specializează în produsele pentru care au un avantaj comparativ# atunci comerţul
va &i reciproc pro&itabil# pentru am(ndouă re%iunile. Acest principiu simplu este baza
nezdruncinată a comerţului internaţional.
A. A+' S'it- i teori !"t#$%$i &o'(rti! )*o%$t. Teori &o'er,$%$i
e/terior
Smith a studiat problematica schimburilor economice internaţionale în cadrul
concepţiei sale %enerale re&eritoare la liberalism# ma"imizarea e&icienţei $i diviziunea muncii.
Pre'i*e%e înţele%erii teoriei smithiene despre comerţul internaţional sunt următoarele)
. 0rincipiul ma"imizării e&icienţei determină &iecare întreprinzător $i &iecare
economie naţională să se specializeze în producţia $i e"portul bunurilor / pentru care au cei
mai abundenţi $i ie&tini &actori de producţie 9naturali sau dob(ndiţi: / pe care le obţin cu cele
mai mici costuri unitare.
). 0rincipiul liberei concurenţe în comerţul internaţional 9&ără monopol sau restricţii
tari&are# ori netari&are:.
&. 0rincipiul circulaţiei libere a metalelor preţioase între ţări# $i al convertibilităţii
depline a banilor de h(rtie.
A!"t#e%e comerţului e"terior pentru &iecare ţară sunt / după părerea lui A. Smith /
de două &eluri)
. 0e de o parte# schimburile internaţionale asi%ură valori&icarea e&icientă a
produselor naţionale &ără des&acere în interior $i aprovizionează naţiunile cu bunuri rare din
străinătate. Comerţul e"terior duce din ţară acea parte de surplus din producţia păm(ntului $i
muncii pentru care nu e nici o cerere în interior $i aduce în schimb alte bunuri care sunt
dimpotrivă cerute acolo. Ast&el are loc ad(ncirea diviziunii muncii $i per&ecţionarea &orţelor
productive ale &iecărei naţiuni. 0rin acest mijloc# în%ustimea pieţii interne nu constituie nici o
piedică pentru ca diviziunea muncii# în orice ramură de me$te$u% sau manu&actură să &ie dusăla cea mai mare per&ecţie.
). 0e de altă parte# comerţul e"terior lăr%e$te piaţa de des&acere# măre$te
posibilităţile de valori&icare a capitalului naţional $i spore$te bo%ăţia naţională. 0rin
deschiderea unei pieţe mai lar%i pentru partea din producţia muncii lor care depă$e$te
consumul intern# ele 9manu&acturile: sunt încurajate să+$i per&ecţioneze &orţele productive $i
să mărească producţia anuală la ma"imum# $i# pe calea aceasta# să sporească bo%ăţia $i venitul
real al societăţii.A+' S'it- e%)ort teori 0!"t#$%$i )*o%$t " &o'er,$% i"ter",io"%.
;
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
4/86
0
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
5/86
AA + avantajul absolut al ţării A*
C@A + costul de producţie al măr&ii @ în ţara A*
0@ + preţul de cumpărare al măr&ii @ din ţara .
acă mar&a mai scumpă ar &i produsă în interior# ţara 0A ar consuma 2#7 unităţi din
mar&a 0/ pentru a obţine o unitate din mar&a 03.
impotrivă# dacă s+ar plăti importul prin e"port# ţara 0A ar &i în avantaj# întruc(t cu
1#; unităţi din mar&a 0/ ar importa o unitate din mar&a 03.
Asemenea concepţie despre comerţul e"terior îl apropie pe A. Smith de mercantili$ti $i
îl &ace adeptul balanţei comerciale e"cedentare.
0e baza acestui raţionament A. Smith *$:ere;< *(e&i%i;re e&o"o'ii%or ",io"%e
" (ro+$&,ie i e/(ort. Ceea ce se cheamă prudenţă pentru conducerea unei &amilii# rareori
poate &i nesocotită pentru conducerea unui mare re%at. acă o ţară străină ne poate &urniza
bunuri mai ie&tine dec(t le+am putea produce noi# e mai bine să le cumpărăm de la ea# cu o
parte din produsul activităţii noastre# utilizate într+un mod din care putem tra%e oarecare &olos.
Avantajul absolut se poate obţine numai într+un climat de liberă concurenţă# în care
activitatea %enerală a ţăriiB.. va &i lăsată să+$i %ăsească sin%ură modul de întrebuinţare# care
să poată aduce cele mai mari avantaje
impotrivă# activitatea ei nu e utilizată cu cel mai mare avantaj# c(nd e îndrumată
către producţia unui articol# pe care ea îl poate cumpăra mai ie&tin dec(t ar &i costul lui de
producţie. aloarea producţiei anuale este desi%ur mic$orată mai mult sau mai puţin# c(nd
activitatea este ast&el îndepărtată de la o producţie de măr&uri de o valoare evident mai mare
dec(t cea pe care ea e îndrumată să o producă. !n această ipoteză# articolul respectiv s+ar
putea cumpăra din străinătate mai ie&tin dec(t se poate produce în ţară. 0rin urmare# el ar
putea &i cumpărat numai cu o parte din măr&urile produse# sau# ceea ce este acela$i lucru# cu o
parte din preţul măr&urilor pe care activitatea susţinută de un capital e%al le+ar produce în ţară#
dacă s+ar lăsa lucrurile să+$i urmeze calea lor normală. Activitatea economică a ţării este ast&elîndrumată de la o activitate mai avantajoasă spre una mai puţin avantajoasă# iar valoarea de
schimb a producţiei anuale# în loc să &ie mai mare# după cum era în intenţia le%iuitorului# se
mic$orează neapărat în urma oricărei asemenea re%lementări.
B. D!i+ Ri&r+o i teori !"t#$%$i &o'(rti! re%ti!. Teori &o'er,$%$i
i"ter",io"%
'na dintre contribuţiile cele mai importante ale lui 4icardo la dezvoltarea teoriei $i practicii economice o constituie teoria comerţului internaţional.
6
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
6/86
Contribuţiile lui avid 4icardo la elaborarea unei teorii a comerţului internaţional s+au
bucurat $i se bucură# încă# de aprecierea multor speciali$ti# &iind partea între%ului său sistem
care a &ost cel mai puţin supusă privirii critice a succesorilor. !ntr+o &ormă sau alta teoria
ricardiană stă $i astăzi la baza tuturor încercărilor de e"plicare a mecanismelor schimburilor
economice internaţionale.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
7/86
de import al măr&ii mai mic:. avid 4icardo apreciază că &iecare ţară obţine un avantaj
relativ 9ca di&erenţă între costul naţional mai mare la măr&urile pentru care ţara nu se
specializează $i costul de producţie minim al măr&ii pe care s+a specializat:.
>eoria ricardiană despre comerţul internaţional are +o$< &o'(o"e"te=
1) eoria costurilor comparative şi a avanta!ului relativ"
#) eoria echilibrării automate a balanţei comerciale externe.
!n ceea ce prive$te teoria costurilor comparative $i a avantajului relativ# 4icardo
consideră că) !ntr+un sistem de per&ectă libertate a comerţului# &iecare ţară î$i consacră în
mod natural capitalul $i munca acelor %enuri de activităţi care îi sunt cele mai avantajoase.
Această urmărire a avantajului individual este admirabil le%ată de binele universal al tuturor.
Stimul(nd activitatea# recompens(nd talentul $i &olosind în modul cel mai e&icace &orţele
speciale o&erite de natură# acest sistem distribuie munca în mod c(t mai &olositor $i mai
economicos* în timp ce# prin sporirea masei %enerale a produselor el răsp(nde$te avantajul
%eneral $i lea%ă printr+o ţesătură comună de interese $i relaţiuni societatea universală a
naţiunilor# de la un capăt la altul al lumii civilizate. 4e%ăsim aici# aproape cu acelea$i cuvinte
ca la A. Smith# e"primate at(t ideea libertăţii depline a a%enţilor economici# c(t $i pe aceea a
specializării în &uncţie de costurile de producţie minime. >otodată# în cadrul diviziunii muncii
/ ca $i la Smith / schimbul internaţional se impune ca o necesitate $i el o&eră avantaje tuturor
participanţilor.
C. Teorii 'o+er"e i &o"te'(or"e (ri!i"+ re%,ii%e e&o"o'i&e
i"ter",io"%e. Mo+e%$% HEC@SCHER OHLIN SAMUELSON 8H6O6S9
Ad(ncirea $i diversi&icarea interdependenţelor economice dintre ţările lumii în secolul
--# mai ales după cel de+al doilea război mondial# au propulsat problemele relaţiilor
economice internaţionale în prim plan nu numai pentru speciali$ti# ci chiar $i pentru marele
public.Comerţul naţional 9interior: $i comerţul internaţional 9e"terior: au constituit
întotdeauna un barometru semni&icativ at(t pentru starea $i perspectivele economiei din
di&erite ţări $i etape ale istoriei omenirii.
senţa %(ndirii economice convenţionale s+a concentrat în modelul D+E+S despre
comerţul internaţional. l a rezultat din două preocupări majore ale speciali$tilor neoclasici
din perioada interbelică $i anume) pe de o parte îmbo%ăţirea problematicii comerţului
internaţional cu tema înzestrării naturale a ţărilor cu &actori de producţie $i optimizareaalocării în condiţiile e"istenţei unor utilizări alternative# iar pe de altă parte# ruperea de&initivă
5
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
8/86
a teoriei costurilor comparative de producţie de teoria valorii bazată pe muncă $i a$ezarea
teoriei despre comerţul internaţional pe alte baze dec(t cele ale teoriei liberale tradiţionale.
4ezum(nd coordonatele de&initorii ale modelului D+E+S al comerţului internaţional se
poate spune că se încearcă să se dea răspuns la cel puţin ; probleme esenţiale $i anume)
9 care este criteriul alocării raţionale a resurselor $i deci al specializării
internaţionale a ţărilor*
)9 în ce constă mecanismul de &uncţionare a comerţului internaţional $i de ce &actori
depinde &ormarea preţurilor pe piaţa mondială*
&9 care sunt rezultatele imediate ale comerţului internaţional*
+9 ce consecinţe are comerţul internaţional pe termen lun%# respectiv in&luenţa lui
asupra cre$terii economice $i a dezvoltării economico+sociale*
e9 care este politica economică e"ternă optimăF
9 >eoria alocării resurselor $i a specializării economice internaţionale recunoa$te
avantajele diviziunii internaţionale a muncii# avantajul relativ &iind redat în e"presie
monetară $i determinat în &uncţie de proporţia în care se combină &actorii de producţie
&olosiţi pentru a obţine bunurile în care s+a specializat ţara respectivă. Autorii modelului D+
E+S consideră că avantajul relativ în comerţul internaţional este str(ns le%at de abundenţa
&actorilor de producţie depinz(nd în mare măsură de repartiţia %eo%ra&ică a resurselor
naturale pe %lob.
)9 4espin%(nd ipoteza nerealistă a imobilităţii internaţionale a &actorilor de producţie
susţinută de adepţii teoriei costurilor comparative de producţie# autorii modelului D+E+S
arată că între schimbul de bunuri &inale 9de consum: $i cele de &actori de producţie e"istă o
str(nsă le%ătură# printre altele pentru că ampli&icarea comerţului cu măr&uri poate atra%e
după sine unele modi&icări în preţul &actorilor de producţie din ţările partenere ca urmare a
modi&icării raportului dintre cererea $i o&erta pentru ace$ti &actori# respectiv a rarităţii sauabundenţei lor. !ntruc(t preţul &actorilor de producţie reprezintă în acela$i timp $i venituri
ale proprietarilor acestor &actori# autorii vorbesc despre o tendinţă de e%alizare a veniturilor
din ţările partenere ca urmare a des&ă$urării comerţului internaţional.
&9 4ezultatul pe termen scurt al comerţului internaţional constă în &aptul că toţi
partenerii c($ti%ă ceva# &ără ca vreunul să piardă ceva. 0. Samuelson spunea) Chiar dacă
una din două re%iuni este absolut mai e&icientă în producerea tuturor bunurilor &aţă de
cealaltă re%iune# dacă &iecare din ele se specializează în produse pentru care &iecare are unavantaj reciproc pro&itabil pentru am(ndouă re%iunile.
17
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
9/86
+9 4ezultatele comerţului internaţional sunt bene&ice $i pe termen lun% în sensul că el
contribuie la cre$terea economică $i pentru că permite tuturor partenerilor să se dezvolte#
cei mai puţin dezvoltaţi &iind antrenaţi în această direcţie de partenerii mai dezvoltaţi.
e9 0olitica economică e"ternă optimă este considerată a &i politica liber+schimbistă
caracterizată prin absenţa barierelor vamale $i a altor restricţii între parteneri.
0rotecţionismul este admis ca o rară e"cepţie numai în două cazuri) pentru raţiuni
le%ate de apărarea naţională $i în cazul industriilor începătoare.
,outăţile aduse de modelul D+E+S se re&eră la)
1. + studierea mobilităţii internaţionale a &actorilor de producţie*
2. + îmbinarea analizei specializării internaţionale cu amplasarea teritorială raţională a
resurselor*
>. + e"plicarea avantajului relativ în &uncţie de proporţia combinării &actorilor de
producţie# &olosiţi în ţările partenere*
. + luarea în analiză a mai multor partenere $i a mai multor produse9&aţă de cele două
analizate de 4icardo:*
7. + introducerea de noi concepte în analiza mecanismelor comerţului internaţional 9valoare de
substituţie# cost de oportunitate:#utilizarea unor curbe $i %ra&ice ale producţiei# înlocuirea
calculelor în unităţi naturale cu calcule valorice etc.
Concluzia practică ce se desprinde din modelul D+E+S este aceea con&orm căreia cu
c(t sunt mai mari deosebirile dintre parteneri în privinţa înzestrării cu &actori de producţie# cu
at(t sunt mai mari posibilităţile $i necesitatea dezvoltării unui comerţ internaţional e&icient $i
bene&ic pentru toţi.
Pr+o/$% %$i Leo"tie? i %te te*t
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
10/86
Amploarea cresc(ndă pe care a cunoscut+o comerţul internaţional după ce de+al doilea
război mondial# modi&icările în structura măr&urilor $i orientarea %eo%ra&ică au determinat
testarea repetată a modelului D+E+S.
Cea mai însemnată prin conţinutul $i urmările ei# este testarea &ăcută de economistul
nord american G. Heontie& pornind de la caracteristicile comerţului e"terior al S.'.A.
Concluzia desprinsă de Heontie& din analiza structurii economiei S.'.A. este diametral
opusă concluziei &ormulate de adepţii modelului D+E+S. Spre deosebire de promotorii teoriei
neoclasice a comerţului internaţional care susţineau că &actorul de producţie abundent în
S.'.A. ar &i capitalul $i că S.'.A e"portă măr&uri care consumă mult capital $i puţină muncă#
Heontie& ajun%e la concluzia că în realitate &actorul de producţie abundent în S.'.A. este
munca# $i nu capitalul $i deci că S.'.A. e"portă măr&uri în care este încorporată mai multă
muncă $i mai puţin capital.
!ntruc(t această concluzie contrazicea părerea dominantă întemeiată pe modelul D+E+
S# opinia lui Heontie& a &ost considerată de adepţii acestui model drept un parado".
>. COMERŢUL INTERNAŢIONAL
!n conte"tul &lu"urilor economice internaţionale# comerţul internaţional se distin%e
printr+un rol esenţial# care s+a mani&estat încă de la apariţia sa. l s+a dezvoltat în decursul
timpului sub in&luenţa unui sistem de &actori naturali# economici# $tiinţi&ico+tehnici# social+
politici# culturali# interni $i e"terni.
Comerţul internaţional între a%enţi economici din di&erite ţări presupune două cate%orii
de operaţiuni 9sub &orma e"portului $i importului: care au ca obiect &actorii de producţie sau
bunurile de consum.
E/(ort$% reprezintă o v(nzare de bunuri economice unui a%ent economic dintr+o altă
ţară în schimbul unei sume de bani cu circulaţie pe plan internaţional. "portul are &uncţia principală de a asi%ura piaţă de v(nzare pentru o parte din bunurile create în economia
naţională# diminu(nd corespunzător consumul &inal.
I'(ort$% reprezintă o cumpărare de bunuri economice de la un a%ent economic din
altă ţară# în schimbul unei sume de bani convenite. Ast&el# importul contribuie la sporirea
bunurilor economice care intră în consumul personal $i la asi%urarea &actorilor de producţie pe
care importatorul nu+i posedă sau are $anse de a+i crea cu e&ort e"a%erat.
12
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
11/86
$"&,ii%e &o'er,$%$i i"ter",io"%=
&avorizează obţinerea de &actori de producţie $i bunuri economice de consum
pe care unele ţări nu le au sau ar putea să le creeze cu un e&ort prea mare#
diminu(nd ast&el tensiunea dintre cerere $i o&ertă*
stimulează dezvoltarea $i per&ecţionarea activităţii de producţie prin asimilarea
permanentă a noutăţilor $tiinţi&ico+tehnice mondiale* întreprinzătorii au ast&el
$ansa de a des&ă$ura activităţi economice în proporţii sporite# mai e&iciente#
care să se concretizeze în bunuri ce depă$esc cererea pe piaţa internă# &iind
destinate e"portului*
creează piaţă de v(nzare# într+o anumită pondere# pentru bunurile economice
produse în mod e&icient în economia naţională*
stimulează concurenţa at(t în activitatea de producţie# c(t $i în cea de
des&acere a bunurilor economice pe plan naţional.
B%", &o'er&i%<
>oate operaţiunile de comerţ internaţional sunt re&lectate în balanţa comercială# care
relevă $i %radul racordării unei ţări la &lu"urile economice internaţionale.
alanţa comercială reprezintă un tablou economico+statistic în care se înre%istrează $i
se compară sistematic valoarea totală $i pe %rupe de măr&uri a e"portului $i a importului unei
ţări# pe o anumită perioadă de timp# de re%ulă un an.
=iecare ţară urmăre$te# cu ajutorul balanţei comerciale# modul cum participă ea la
comerţul internaţional# în scopul valori&icării pe piaţa e"ternă a rezultatelor activităţii la scară
naţională. "portul constituie activul în care se înscriu operativ sumele încasate din v(nzarea
bunurilor economice# într+o valută convenită. Importul constituie pasivul în care se înscriu
sumele plătite pentru bunurile economice importate# într+o valută înscrisă în contractul de
import.
upă raportul dintre e"port $i import# balanţa comercială poate &i)
+ e"cedentară 9activă: atunci c(nd valoarea e"portului este mai mare dec(t cea
a importului# ţara respectivă înre%istr(nd venituri suplimentare în valută*
+ de&icitară 9pasivă: atunci c(nd valoarea e"portului este mai mică dec(t cea a
importului# recuperarea di&erenţei put(ndu+se &ace prin &olosirea rezervelor
valutare proprii sau prin credite e"terne rambursabile*
+ echilibrată 9soldată: atunci c(nd valoarea e"portului este e%ală cu cea a
importului.
13
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
12/86
Starea balanţei comerciale 9e"cedentară# de&icitară# echilibrată: este e"presia#
îndeosebi# a %radului de e&icienţă economică înre%istrată în ţara respectivă $i care determină
&orţa concurenţei măr&urilor ei pe piaţa mondială.
!n situaţia în care o balanţă comercială de ansamblu este de&icitară 9pasivă: în mod
cronic# înseamnă că evoluţia economică este necorespunzătoare* însă# o stare bene&ică nu
presupune neapărat o balanţă comercială e"cedentară continuu# ci necesită o balanţă
comercială echilibrată în dinamică# pe orizonturi medii de timp $i pe ansamblul relaţiilor de
e"port+import. 0entru evaluarea corectă a situaţiei balanţei comerciale trebuie să se ţină seama
$i de mecanismul $i nivelul preţurilor utilizate pentru bunurile economice care &ac obiectul
comerţului internaţional.
18
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
13/86
Capitolul 2
LOBALIZAREA
CARACTERISTICĂ A CELUI DE6AL TREILEA MILENIU
1. Consideraţii privind conceptul de %lobalizare
2. Eri%inile %lobalizării economiei
3. >eorii e"plicative ale &enomenului de %lobalizare
8. lobalizarea între acceptare $i suspiciune
1. CONSIDERAŢII PRIVIND CONCEPTUL DE LOBALIZARElobalizarea este un &enomen caracteristic dinamicii sociale contemporane#
mani&est(ndu+se în plan economic# politic# cultural# $tiinţi&ic.
Ca proces obiectiv $i inevitabil# %lobalizarea poate &i o $ansă pentru eliminarea marilor
discrepanţe ce separă lumea de azi $i care &ace ca de marile pro%rese ale civilizaţiei secolului
-- să bene&icieze doar o minoritate privile%iată din ţările bo%ate# în timp ce o mare parte a
populaţiei %lobului se zbate în sărăcie $i înapoiere. 0e l(n%ă e&ectele ne%ative ale civilizaţiei
actuale asupra resurselor naturale $i a &actorilor de mediu# cu dere%lări climatice# aceste maridiscrepanţe sociale reprezintă cele mai %rave provocări la început de secol --I pentru
stabilitatea internaţională $i pentru dezvoltarea durabilă a societăţii umane.
Azi# se poate spune că societatea umană se a&lă în &aţa unei duble dileme) sau va &i
capabilă să asi%ure convertirea economiei mondiale a secolului --I într+una durabilă din
punct de vedere ambiental# sau con&lictul civilizaţie+mediu va căpăta dimensiuni catastro&ale.
>ot ast&el# sau va &i capabilă comunitatea internaţională să reducă dramatic marile discrepanţe
economice $i sociale din lume sau vom asista la accentuarea con&lictelor sociale# etnice sau
reli%ioase.
1;
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
14/86
lobalizarea cuprinde în special)
liberalizarea circuitului &inanciar internaţional ce determină o nivelare a valorii
dob(nzilor $i o intensi&icare a schimburilor internaţionale*
mobilitatea &orţei de muncă $i deplasarea acesteia dintr+o ţară în alta în &uncţie
de nivel sau cali&icare $i de e"istenţa unor re%lementări le%ale ce îmbracă
&orme di&erite de la o ţară la alta*
e"istenţa unor întreprinderi a căror structuri or%anizatorice depă$esc %raniţele
naţionale# în special acele &orme or%anizatorice proiectate pentru o perioadă
limitată de timp $i pentru un anumit tip de resurse 9de e"emplu alianţele
strate%ice:# dar $i structuri or%anizatorice comple"e cu un lar% orizont de timp
9de e"emplu companiile transnaţionale:.
lobalizarea poate avea# din acest punct de vedere# e&ecte bene&ice# prin &acilitarea
accesului ţărilor slab dezvoltate la tehnolo%ii $i mana%ement per&ormante# asi%ur(nd pe
ansamblu o e&icienţă economică sporită# costuri mai mici# mai multe produse $i servicii mai
bune pentru consumatori# un nou impuls dat comerţului $i producţiei# noi oportunităţi de piaţă#
utilizarea selectivă a resurselor %lobului. Acestor avantaje incontestabile pe care %lobalizarea
le con&eră celor capabili să le &olosească# li se adau%ă $i principalele &orţe create de societatea
contemporană) pro%resele tehnolo%ice din transporturi $i comunicaţii# ampli&icarea cooperării
internaţionale# dezvoltarea $tiinţei mana%ementului# &olosirea de către majoritatea populaţiei a
limbilor de circulaţie internaţională. ,umai ast&el %lobalizarea va putea o&eri tuturor o bună
oportunitate pentru dezvoltare $i pentru mic$orarea prăpastiei care îi separă pe cei bo%aţi de
cei săraci.
Conceptul %lobal cuprinde ideea intensi&icării competiţiei# c(t $i aceea de e"tindere a
oportunităţilor la nivelul pieţei mondiale. Ideea de bază a acestui concept nu impune ca toate
&irmele să opereze %lobal ca I
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
15/86
dezvoltării %lobale $i la adoptarea măsurilor de politică economico+socială ce se impun pentru
asi%urarea perspectivei %lobale a lumii. Ebiectul cercetărilor l+au reprezentat probleme cum
sunt) cre$terea economică# e"plozia demo%ra&ică în ţările slab dezvoltate# alimentaţia#
poluarea# echilibrul ecolo%ic# e"ploatarea oceanelor# subdezvoltarea# proli&erarea armelor de
distru%ere în masă etc.# probleme care nu mai pot &i rezolvate dec(t la scară %lobală.
Ca &enomen economic# %lobalizarea reprezintă trecerea de la economiile naţionale la o
economie %lobală în care producţia de bunuri a &ost internaţionalizată# iar banii circulă liberi $i
rapid peste %raniţe# asist(nd la un comerţ &ără %raniţe. 0aul irilio su%era că astăzi putem
discuta cu toată convin%erea despre s&(r$itul %eo%ra&iei. istanţele nu mai contează# iar
ideea de %raniţă %eo&izică devine din ce în ce mai %reu de susţinut în lumea reală1.
2. ORIINILE LOBALIZĂRII ECONOMIEI
e$i prezentată ca un &enomen speci&ic s&(r$itului de secol $i de mileniu# %lobalizarea
/ sau cel puţin unele dintre dimensiunile sale / nu este lipsită de o lun%ă istorie.
Ceea ce deosebe$te &enomenul contemporan la %lobalizării de precedentele procese
inte%raţioniste sunt)
scara 9anterior re%ională# actual mondială:*
ritmul schimbărilor 9sub impactul universalizării internetului:*
sprijinirea într+o mai mare măsură pe pro%resul tehnolo%ic dec(t înainte# cu
impact imediat asupra condiţiilor vieţii cotidiene.
Kevin D. E′4ourLe 9pro&esor la 'niversitatea din ublin: $i Me&&re@ . Gilliamson
9pro&esor la 'niversitatea Darvard: $i+au propus# într+o lucrare cu acela$i nume apărută în anul
2777# să răspundă la întrebarea) $ând a apărut, de fapt, %lobalizarea & Ace$tia au delimitat
trei accepţiuni principale ale speciali$tilor)
• asocierea începutului %lobalizării momentelor 1852# c(nd Christopher
Columb a atins America $i 185 c(nd asco da ama &ace ocolul
A&ricii# acestea &iind considerate cele mai importante evenimente ale
istoriei umanităţii*
• asocierea începutului %lobalizării momentelor mult mai timpurii.
0rimii 'omo (apiens erau nomazi călătorind dintr+un loc în altul*
1 auman N@%munt# %o)%i;re i e?e&te%e ei *o&i%e# ditura Antet# Eradea# 1555# p. 1?+16
16
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
16/86
triburile de indieni au călătorit cu multe secole în urmă din
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
17/86
considerat a &i promovat de Jcoala de la =reibur% # av(nd drept reprezentant pe
Galter uLen. Alţi reprezentanţi) .>. / E.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
18/86
uni&ormizarea stilurilor de viaţă# cu deosebire la nivelul clasei de mijloc din societăţile
occidentale $i a pre&erinţelor de consum# pe anumite se%mente ale cererii.
Aceste &enomene determină conver%enţa structurilor instituţionale# politicilor
economice# a mentalităţilor $i comportamentelor economice pe plan mondial.
rept urmare# potrivit economi$tilor ce promovează această teorie# tendinţele amintite
anterior au creat premisele &avorabile pentru ampli&icarea &enomenului de %lobalizare# ca
&enomen de accentuare a interdependenţelor dintre economiile lumii.
. LOBALIZAREA ÎNTRE ACCEPTARE FI SUSPICIUNE
Avalan$a de lucrări# articole# seminarii# emisiuni televizate cu re&erire sau dedicate în
e"clusivitate acestei teme / %lobalizarea / nu poate să răm(nă &ără consecinţe# determin(ndu+l
pe omul de r(nd să adopte o poziţie. Sunt prezente diverse puncte de vedere / plec(nd de la
condamnarea virulentă a %lobalizării $i a e&ectelor ei + oar teoreticieni naivi sau politicieni
miopi mai cred că se poate continua# a$a cum se înt(mplă în uropa# deposedarea an de an a
milioane de oameni de slujbe $i securitate socială# &ără a se plăti c(ndva preţul politic al
acestei situaţii. ,u se poate să nu iasă prost. 0erdanţii au votul în m(nă $i îl vor &olosi. ,u
e"istă motive de lini$te) după cutremurul social va veni cel politic B evine vizibil cum tot
mai mulţi ale%ători sunt cu adevărat în%rijoraţi de &ormulele stereotipe ale %lobalizării. acă
nu la prima# atunci cu si%uranţă tot la a doua emisiune de $tiri# cetăţeanul a&lă din %ura acelora
care ar trebui să+i reprezinte interesele că nu sunt ei cei vinovaţi# ci concurenţa străină. e la
acest ar%ument / &als din punct de vedere economic /# p(nă la ostilitatea deschisă împotriva a
tot ce este străin nu este dec(t un mic pas. e mult deja# milioane de cetăţeni dezorientaţi din
clasa de mijloc î$i caută salvarea &aţă de piaţa mondială în "eno&obie# separatisme $i
claustrare2 / $i p(nă la / cei din urmă nu vor &i chiar cei dint(i# dar oricum nu vor a$tepta prea mult la r(nd pentru a bene&icia de roadele dezvoltării di&uzate de %lobalizare3 $i într+un
&el# tranziţia postcapitalistă $i %lobalizarea trebuie să reverse preaplinul economic $i spre alte
ţări# să le atra%ă în trena dezvoltării p(nă la declan$area resorturilor interioare speci&ice
cuplării naturale la o economie în curs de %lobalizare8# se &ormează tabere / susţinători#
neutri $i adversari ai %lobalizării. =iecare prezintă ar%umente care să+i susţină punctul de
2
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
19/86
vedere# în paralel cu încercarea de a demonta ar%umentele părţii adverse. 0entru unii#
%lobalizarea este ceea ce trebuie să realizăm neapărat dacă vrem să &im &ericiţi* după alţii#
sursa ne&ericirii noastre rezidă tocmai în %lobalizare. ste si%ur însă pentru toată lumea că
%lobalizarea reprezintă destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea# un proces
ireversibil care ne a&ectează pe toţi în e%ală măsură $i în acela$i mod;.
>răim o perioadă în care copii din >hailanda realizează tricouri ce vor &i purtate de
&rancezi# muncitorii din oţelăriile din Gest ir%inia î$i pierd locul de muncă urmare a
importurilor de oţel din razilia* %aze cu e&ect de seră# emanate de %eneratoarele acţionate cu
cărbune în China deteriorează calitatea aerului din Maponia# $.a.m.d.
0entru unele persoane# %lobalizarea reprezintă o nouă lume a posibilităţilor $i
speranţelor# pentru altele este o lume în care oamenii au din ce în ce mai puţin control asupra
lucrurilor care le in&luenţează activitatea de zi cu zi. Cu toate că implicaţiile majore ale
%lobalizării asupra vieţii oamenilor sunt cu precădere de natură socială $i psiholo%ică#
%lobalizarea este percepută în primul r(nd din perspectiva &enomenului economic.
ineînţeles că pentru cele mai multe persoane %lobalizarea este un concept &oarte
abstract. >otu$i# e"istă urme ale comerţului %lobal# ale investiţiilor# ale de%radării mediului $i
altor probleme asemănătoare pe care oamenii le asociază schimbărilor curente din viaţa lor
personală.
Con&orm *$*,i"
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
20/86
economiilor de %amă care presupun reducerea costului unitar ca urmare a v(nzării
unei %ame e"tinse de produse:# &ructi&icarea avantajelor %eo%ra&ice 9prin utilizarea
&actorilor de producţie mai ie&tini sau de calitate mai bună din e"terior# prin
intermediul localizării producţiei în străinătate sau prin intermediul importurilor:
c(t $i a celor corespunzătoare propriei puteri pe piaţă*
. +e*&-i+ere +e "oi ?ir'e *tr
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
21/86
de economie politică a început să justi&ice unele acţiuni considerate injuste# imorale chiar de
către acelea$i lucrări) salarizarea la pra%ul minim al subzistenţei pentru muncitorii din ţările
subdezvoltate sau în curs de dezvoltare doar pentru ca marile concerne să continue să producă
la ei în ţară 9o cre$tere a salariilor ar echivala cu o cre$tere a costurilor de producţie &ăc(nd ca
ţara respectivă să nu mai &ie competitivă apăr(nd riscul orientării a&acerilor spre zone R ţări
dispuse să accepte condiţiile impuse de companiile străine:. Abandonarea a&acerilor în zona
respectivă ar echivala cu pierderea de&initivă a locurilor de muncă $i cu o cre$tere a
tensiunilor sociale# e&ect al cre$terii ratei $omajului.
&ectele bene&ice ale %lobalizării sunt privite cu suspiciune chiar $i la nivelul celor
instruiţi# cu temeinice cuno$tinţe de specialitate $i care semnalează $i aspectele ne%ative
induse de un asemenea &enomen $i care a&ectează într+o bună măsură economiile ţărilor mai
puţin dezvoltate# precum mar%inalizarea acestora de către pieţe %lobale# lipsa sprijinului în
direcţia realizării sistemului de protecţie socială. !n acela$i conte"t# %lobalizarea %enerează
alocări de&ectuoase ale resurselor între bunurile private $i cele publice $i de aici con&licte cu
celelalte valori sociale.
!n prezent# le%ătura dintre teritoriu $i a&acere a devenit un &ir subţire care+i permite
investitorului să devină insensibil la cererile venite din partea &orţei de muncă an%ajate. A
crescut puterea sa de a+$i impune condiţiile) dacă odinioară# chiar dacă un anumit sistem de
salarizare nu era prea convenabil pentru patronat# acesta era con$tient că realizarea
obiectivelor sale era condiţionată $i de %rija &aţă de an%ajaţii săi. Astăzi# c(nd o&erta de
muncă a devenit e"cesivă în multe părţi ale lumii 9se vorbe$te despre o societate a viitorului
de tipul 27 versus 7# în care doar 27 din populaţia aptă de muncă ar &i su&icientă pentru
a asi%ura av(ntul economiei mondiale# în timp ce 7 ar reprezenta un surplus care ar
putea &i ţinut într+o bună dispoziţie prin titt@tainment: $i c(nd capitalul poate circula liber
peste %raniţe# o încercare de protejare a drepturilor venită din partea sindicali$tilor $i
muncitorilor se poate u$or lovi de replica patronatului) dacă nu vă convine# ne mutăm în altă parte. A$adar# compania se va muta în &uncţie de abilitatea ei de a anticipa $ansele de sporire
a dividendelor# lăs(nd comunitatea locală# de unde a plecat# a&lată în postura de prizonieri ai
spaţiului# să+$i lin%ă rănile $i să drea%ă pa%ubele. Compania se poate mi$ca în libertate# dar
consecinţele mi$cării răm(n pe loc.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
22/86
condiţiile de viaţă ale tuturor# pe scurt# scutirea de sarcina asi%urării viaţii zilnice $i a
perpetuării comunităţii?.
Ca atare# bătălia pentru menţinerea în interiorul %raniţelor a capitalului# chiar pentru
atra%erea acestuia# este din ce în ce mai dură# dar în acela$i timp vitală pentru bunăstarea
societăţii# ca $i pentru &uncţionalitatea statelor. uvernele se întrec# care mai de care# să
acorde &acilităţi investitorilor numai pentru a+i atra%e $i păstra justi&ic(ndu+$i %estul prin
&ondurile obţinute în urma des&ă$urării acestor activităţi $i utilizării lor pentru dezvoltarea
propriilor economii.
&ectul este o dezvoltare a a&acerilor acestor companii ajun%(nd în situaţia în care
&irme de %enul ribuna conomică nr. 1R2772# p. 63
28
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
23/86
p(nă c(nd %uvernele nu vor mai putea să le i%nore. voluţia socială su%erată de %lobalizare nu
poate &i lină# dar nici nu poate &ace abstracţie de dorinţele societăţii.
Capitolul 3
INTERNAŢIONALIZAREA AACERILOR
1. Internaţionalizarea a&acerilor / prezentare conceptuală
2. =actori ai dezvoltării a&acerilor internaţionale
3. Himitele procesului de internaţionalizare
1. INTERNAŢIONALIZAREA AACERILOR PREZENTARE CONCEPTUALĂ
'na dintre cele mai pre%nante tendinţe din domeniul economic $i e"traeconomic oreprezintă internaţionalizarea $i %lobalizarea a&acerilor. e$i această tendinţă este o
componentă a evoluţiei istorice a societăţii umane# începută cu e"pansiunea comerţului
mondial# putem ar%umenta că internaţionalizarea reprezintă o reală componentă a mediului de
a&aceri contemporan deoarece ultimele decenii s+au caracterizat prin e"tinderea a&acerilor la
nivel planetar $i intensi&icarea celor e"istente# apariţia unor modi&icări spectaculoase în
ierarhizarea puterilor economice 9la nivel de întreprindere sau chiar la nivel macroeconomic#
de state: realizate în &uncţie de abordarea relaţiei naţional+internaţional. 4ezultatul acestei
evoluţii este e"primat $i de cre$terea c($ti%urilor întreprinderilor sau ridicarea nivelului de
bunăstare %enerală a ţărilor $i a cetăţenilor tocmai prin participarea la a&acerile internaţionale.
A$a cum a &ost menţionat# motorul a&acerilor internaţionale este reprezentat de
dinamica deosebită a comerţului mondial consemnată îndeosebi după al doilea război
mondial. =ăc(ndu+se o analiză comparativă între evoluţia comerţului mondial# a producţiei
industriale $i a produsului intern brut la nivel mondial între anii 15;7 $i 1556# se observă
di&erenţa &oarte mare dintre cre$terea comerţului mondial# care a crescut de 6 de ori 9în
2;
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
24/86
preţuri comparabile: în perioada analizată comparativ cu celelalte două componente la care
cre$terea a &ost de numai 5#; ori respectiv #; ori.
A&acerile internaţionale# văzute ca ansamblul activităţilor des&ă$urate în a&ara
&rontierelor naţionale# incluz(nd comerţul internaţional# producţia din străinătate# serviciile
industriale din transporturi# turism# domeniul &inanciar+bancar# publicitate $i comunicaţii#
construcţii# des&aceri cu amănuntul $i în partide mari# s+au dezvoltat semni&icativ după al
doilea război mondial# în mai multe etape# dintre care cele mai importante sunt considerate
următoarele)
K 0erioada 158; / 15?7# caracterizată de re&acerea economică a ţărilor capitaliste dezvoltate
$i marcată de dominaţia Statelor 'nite ale Americii la nivel mondial# &ormarea
Comunităţii conomice uropene# dar $i de scindarea lumii economice în cele două
blocuri cu mecanism economic di&erit*
K 0erioada 15?7 / 155 în care volumul a&acerilor internaţionale cre$te de la circa 1;7 mld.
W în anul 15?2 la peste 3.777 mld W în anul 155# dar se accentuează &enomenele de
instabilitate economică $i socială# dintre care cele mai puternice au &ost cele două $ocuri
petroliere din anii 67# respectiv 7# cu consecinţe importante inclusiv asupra orientării
strate%ice de marLetin% internaţional*K 0erioada de după 155# marcată de deschiderea către economia de piaţă a ţărilor est+
europene $i de crearea celor trei entităţi economice majore &ormate din Statele 'nite ale
Americii# 'niunea uropeană $i Maponia 9Asia de Sud+st:# care domină a&acerile
internaţionale# dar $i de puternice mani&estări anti+%lobalizare# unele %ener(nd &enomene
ne%ative precum naţionalismul economic $i chiar terorismul internaţional.
esi%ur# întreprinderea nu putea lipsi din acest mecanism# ea inte%r(ndu+se în tendinţa%enerală de internaţionalizare prin depă$irea limitelor locale# naţionale $i re%ionale# precum $i
prin abordarea mediului în mod %lobal. in acest punct de vedere# i"ter",io"%i;re
re(re;i"t< "*')%$% +e 'eto+e te-"i&i i i"*tr$'e"te ($*e " *%$#) +e'er*$%$i
*trte:i& % "tre(ri"+erii +e &ti! " *tr
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
25/86
0rocesul de internaţionalizare $i consecinţele sale asupra activităţii întreprinderilor
poate &i caracterizat drept e"trem de comple"# &iind in&luenţat de o serie de &actori. A$a cum
am menţionat# e"istenţa elementele controlabile sau necontrolabile de către întreprindere
reprezintă elemente care &avorizează sau nu decizia de internaţionalizare. Acţiunea acestor
&actori determină ca motivele internaţionalizării# studiate dintr+o perspectivă microeconomică#
să &ie %rupate în două cate%orii importante)
motive reactive# ca răspuns al întreprinderii la presiunile care vin din e"teriorul său#
incluz(nd) presiunea concurenţei# scăderea v(nzărilor pe piaţa internă# e"cesul de
capacitate# supraproducţia# apropierea de clienţi*
motive proactive# care determină întreprinderea să valori&ice avantaje comparative#
strate%ice sau competitive.
Ha nivel macroeconomic acţionează o serie de &actori de durată# rezultat cumulat al
mai multor elemente# care pot &i consideraţi relevanţi pentru actuala perioadă)
1. Pro&e*$% +e +e*ti"+ere (o%iti&< &o"*e'"t % "i!e% 'o"+i%# caracterizat în
principal de impunerea liberalismului în &aţa economiei de comandă $i de democratizarea
mediului de a&aceri.
4einte%rarea la mecanismul economiei de piaţă a unor %rupe de ţări 9întrea%a uropă
Centrală $i de st:# av(ntul pe care l+au luat o serie de ţări considerate p(nă nu demult drept
ţări slab dezvoltate ca urmare a atra%erii investiţiilor străine stimulate tocmai de deschiderea
%raniţelor dar mai ales acţiunea continuă a Er%anizaţiei ari&e $i Comerţ / .A.>.>.: au creat
premisele dezvoltării a&acerilor internaţionale.
2. I'(&t$% te-"o%o:iei *$(r &ti!it
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
26/86
avansului tehnolo%ic# e"primat în perioada de timp în care concurenţa poate reacţiona la
modi&icarea tehnolo%ică.
>. Cretere "i!e%$%$i &o"&$re",ei i"ter",io"%e
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
27/86
lumea întrea%ă oamenii poartă blue+jeans sau se îmbracă cu haine produse de desi%nerii
vestimentari europeni# măn(ncă la . LIMITELE PROCESULUI DE INTERNAŢIONALIZARE
Internaţionalizarea a&acerilor este un proces comple"# care %enerează o serie de e&ecte
pozitive asupra societăţii umane în ansamblul său# dar care are $i o serie de limite# considerate
chiar e&ecte ne%ative ale acestui proces. 0rincipala problemă pe care o %enerează evoluţia
acestui &enomen o reprezintă de &apt perpetuarea unei situaţii care a apărut odată cu relaţiile
comerciale internaţionale $i anume dezvoltarea di&erenţiată a ţărilor lumii# cu toate e&orturile
care au &ost &ăcute de or%anizaţiile internaţionale în acest sens.
!n acela$i timp# asupra dezvoltării a&acerilor la nivel internaţional $i %lobal acţionează#
în mod restrictiv# $i următorii &actori)
•• 4elaţiile ambi%ue dintre puterea publică locală $i conducerea întreprinderilor
multinaţionale $i transnaţionale mani&estate prin apariţia unor tensiuni %enerate de
riscurile politice re&eritoare la posibila pierdere asupra controlului a&acerii# sau chiar a
proprietăţii de către investitorul străin prin con&iscare# naţionalizare# e"propriere. &ectele
unor ast&el de acţiuni din partea %uvernului local se mani&estă cu deosebită violenţă $i
urmările se resimt după perioade lun%i sau chiar &oarte lun%i# a&ect(nd totalitatea relaţiilor
economice ale ţării respective cu străinătatea*
•• 0robleme le%ate de standardizarea produselor $i a serviciilor. esi%ur că nu toate
produsele pot &i standardizate) dacă bunurile care încorporează tehnolo%ie ridicată sunt
mult mai pretabile către o ast&el de strate%ie# nu acela$i lucru se poate spune despre
produsele alimentare. e e"emplu#
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
28/86
marLetin%ul internaţional# mai ales ca urmare a dezvoltării naţionalismului economic# se
deta$ează &uncţia de autoapărare*
•• Cre$terea mani&estărilor naţionaliste $i de re%ionalism# care se mani&estă chiar $i în ţări
dezvoltate# în ciuda &aptului că se consideră că reprezintă o problemă a ţărilor sărace.Apariţia unor zone locuite preponderent de anumite cate%orii de persoane# %enerează un
&enomen de izolare care determină o reducere considerabilă a dezvoltării a&acerilor
internaţionale. Separarea $i e&orturile pentru de&inirea unei identităţi proprii pot lua &orme
violente ce se soldează cu ie$irea zonei respective din s&era de interes a investitorilor#
majoritatea mani&estărilor de ostilitate &iind îndreptate împotriva %rupurilor multinaţionale
ori transnaţionale*
•• ezvoltarea puternică a tensiunilor provocate de acţiunea &actorului cultural+reli%ios# care
poate determina ca ţări între%i să devină riscante pentru a&acerile internaţionale* cazul
A&%anistanului sau a Iranului ce reprezintă e"emple de ţări# care# pe &ondul acestor
tensiuni# au înre%istrat scăderi semni&icative în cadrul ponderii deţinute în a&acerile
internaţionale*
•• >erorismul internaţional a devenit o reală problemă în calea a&acerilor internaţionale.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
29/86
situaţia de criză din China $i împrejurimi din cauze e"traeconomice 9virusul S.A.4.S.:# de
tensiunile din America de Sud# mani&estate sub &orma crizei in&laţioniste din razilia sau
din Ar%entina $i enezuela.
Capitolul 8
IRMA ÎN MEDIUL CONCURENŢIAL
1.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
30/86
!n opinia lui 0hillip Kotler# mediul &irmei# pe care acesta îl nume$te %lobal poate &i
de&init ca &iind Xansamblul &actorilor $i &orţelor e"terne întreprinderii care sunt în măsură să+i
a&ecteze acesteia maniera de dezvoltare.
Interesantă este $i concepţia speciali$tilor &rancezi care consideră mediul ambiant al
&irmei ca &iind constituit din Xansamblul or%anizaţiilor# actorilor $i &actorilor a căror e"istenţă
este nesusceptibilă de a in&luenţa comportamentul $i per&ormanţele a%entului economic. !n
aceea$i linie de %(ndire# se di&erenţiază mediul intern# în care sunt incluse comportamentele
indivizilor sau %rupurilor de indivizi din cadrul &irmei# care in&luenţează deciziile $i acţiunile
celorlalţi membri ai sta&&+ului acesteia# de mediul e"tern &irmei# respectiv instituţiile $i &actorii
care pot in&luenţa &irma din a&ara ei.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
31/86
1.1. Mi&ro'e+i$% ?ir'ei
Acesta cuprinde acei &actori e"terni care in&luenţează în mod direct nemijlocit &irma#
iar aceasta poate e"ercita un anume control asupra lor# in&luenţ(nd la r(ndul ei prin acţiuni
speci&ice con&i%uraţia micromediului. 0ot &i identi&icate zece &orţe ale micromediului# %rupate
în două trepte structurale# ast&el)
$r"i;orii
=urnizorii unei &irme sunt acei &actori economici de mediu care îi o&eră acesteia
resursele necesare pentru des&ă$urarea propriei activităţi. C(nd spunem resurse# ne re&erim la
toată tipolo%ia lor) materiale# umane sau &inanciare. Ast&el# &urnizorii trebuie priviţi nu numai
în accepţiunea lor tradiţională# ci $i ca prestatori de servicii private sau publice 9unităţi de
transport# reparaţii $i întreţinere# po$tă# tele&on# tele%ra provideri de Internet: sau &urnizori de
resurse umane 9o&icii de distribuire a &orţei de muncă# or%anizatorii de t(r%uri de joburi#
unităţile de învăţăm(nt $i pre%ătire pro&esională# head+hunterii:. >otu$i# ponderea cov(r$itoare
a &urnizorilor Xde contact este dată de &irmele &urnizoare de bunuri $i servicii compatibile cu
activitatea &irmei.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
32/86
puterea sa de ne%ociere cu &urnizorii &iind ridicată. 'n e"emplu în acest sens îl constituie
&irma enetton# producătoare de articole de îmbrăcăminte $i accesorii# prezentă $i pe piaţa
rom(nească. e$i politica &irmei este aceea de a &ranciza circa 7 din producţia sa# &iind
descrisă de aceea ca o companie neinte%rată pe verticală# în materie de relaţie cu &urnizorii săi
se comportă ca un tot unitar# activitatea sa de achiziţii centralizate determin(ndu+i vaste
economii de scară. Ast&el# enetton este unul dintre cei mai mari cumpărători de &ire de l(nă
din lume $i lucrează în principal cu circa ; de &urnizori.
atorită cantităţilor comandate# precum $i a paletei lar%i de &urnizori# &irma deţine o
poziţie e"trem de avantajoasă în raport cu ace$ti parteneri de mediu.
Co"*$'torii ?i"%i i i"ter'e+irii
Ace$tia pot &i reuniţi sub conceptul de clienţi ai &irmei# adică acele persoane juridice
sau &izice cărora &irma le o&eră produsele sau serviciile sale.
Consumatorii &inali# &ie că sunt &irme sau persoane &izice iau decizia de cumpărare
sond(nd propriile nevoi $i &ăc(nd practic o serie de pa$i care să le permită să selecteze cel mai
potrivit produs dintr+o serie de variante. in acest punct de vedere# mediul social al
consumatorului# circumstanţele individuale $i psiholo%ia sa se combină pentru a in&luenţa
decizia de cumpărare.
Cu intermediarii 9cealaltă cate%orie de clienţi: lucrurile pot &i complet di&erite# în
&uncţie de puterea lor de ne%ociere derivată din mărimea lor# %radul de ocupare a pieţei#
capacitatea de a in&luenţa consumatorul &inal etc. Intermediarii sunt a%enţi economici
implicaţi în promovarea# distribuirea $i v(nzarea produselor unei &irme către utilizatorii &inali.
Cum scopul oricărei activităţi productive este v(nzarea pro&itabilă a bunurilor sau
serviciilor sale# este evidentă preocuparea &irmei pentru întreţinerea unor raporturi lucrative cu
clienţii săi. A$a cum am e"plicat anterior# ace$tia# ca &orţă a micromediului pot %enera
presiuni importante la nivelul &irmei# care trebuie în permanenţă să anticipeze $i să prevină
impactul ne%ativ sau să speculeze schimbările pozitive. Acest lucru nu este u$or mai ales încondiţiile în care# ca tendinţă %enerală se constată mai ales în ultimii ani &ormarea $i
consolidarea în multe medii economice a unei clientele !i;te *o?i*ti&te i ($ter"i&e.
Ast&el# clienţii devin pe zi ce trece tot mai pretenţio$i# deoarece a$teptările lor privind
calitatea# &iabilitatea $i durabilitatea produselor $i serviciilor primite cresc neîncetat. Acest
&apt este veri&icabil at(t în cazul clientelei pentru bunuri de consum c(t $i al celei pentru
bunuri industriale# indi&erent de zonă# av(nd drept cauze o mai bună cunoa$tere a
caracteristicilor produsului căutat $i o con$tientizare a poziţiei de &orţă a clientului + &enomendevenit evident în numeroase sectoare economice.
38
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
33/86
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
34/86
aparţin unor industrii di&erite. 0rodusele înlocuitoare $i &abricanţii lor sunt un real pericol
pentru o &irmă ale cărei produse sunt substituibile# ale%erea consumatorului at(rn(nd uneori de
o campanie publicitară mai a%resivă sau pur $i simplu de &aptul că dezvoltarea tehnolo%ică
poate crea produse care îmbunătăţesc modul în care este satis&ăcut consumatorul 9de e")
storcătorul manual versus storcătorul electric:.
Nou-veniţii sunt acei concurenţi abia intraţi pe o piaţă sau într+un sector $i care vor
ataca poziţiile &irmelor deja implantate. elimităm în principal două cate%orii de potenţiali
nou+intraţi pe piaţă.
Si"+i&te%e i &,io"rit$%
Aceste %rupuri sociale aparţin cate%oriei deţinătorilor de interese în ceea ce prive$te o
&irmă. Sindicatele sunt interesate de pro&itabilitatea $i cre$terea &irmei precum $i de modul în
care se re&lectă acestea în c($ti%urile salariale ale personalului $i de si%uranţa locurilor de
muncă. Acţionariatul este interesat pe de+o parte de ma"imizarea valorii patrimoniului &irmei
în capitalul căreia deţine acţiuni# iar pe de altă parte de rentabilitatea capitalului investit#
tradusă în dividendele încasate sau încasabile.
Ambele &orţe ale micromediului se a&lă în le%ătură directă $i Zuasi+permanentă cu &irma
$i pot# prin acţiunile lor să+i in&luenţeze evoluţia. Ast&el# dacă este evident că &irma este
vulnerabilă &aţă de acţionarii săi în raport direct cu participarea acestora la &ormarea
capitalului# relaţia cu sindicatele este mult mai delicată. 'n sindicat puternic creează în
principiu un climat bun de muncă# cu salariaţi motivaţi $i bine remuneraţi# dar constituie
uneori din punctul de vedere al &irmei# un obstacol în calea realizării unor obiective cum ar &i
reducerea cheltuielilor sau rea$ezarea normelor de lucru# &iind în acela$i timp un semnal
ne%ativ pentru potenţialii investitori.
acă în cazul salariaţilor putem vorbi în ni$te limite de un anume ata$ament &aţă de &irma
an%ajatoare# pentru acţionari conceptul este depă$it. i susţin interesele &irmei at(t timp c(t
sunt mulţumiţi de Xpreţul &idelităţii lor. Altminteri# decizia de a se debarasa de acţiunile&irmei în &avoarea altui plasament mai avantajos este nu numai u$oară# dar $i le%itimă. =irmele
cotate în bursă sunt mai cu seamă e"puse acestui Xjoc investiţional $i atacurilor speculative
din partea unor a%enţi din micromediul lor# &o$ti sau viitori acţionari.
1.2. M&ro'e+i$% ?ir'ei
Alături de in&luenţa &orţelor ce alcătuiesc micromediul său e"tern# &irma este marcată
totodată de incidenţa climatului %eneral# speci&ic societăţii în care î$i des&ă$oară activitatea.Acest climat este rezultatul interacţiunii la scară naţională $i uneori chiar internaţională a mai
3?
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
35/86
multor &actori# care re&lectă toate &aţetele societăţii în structura căreia activitatea economică
reprezintă doar una din componente. Ansamblul acestor &actori alcătuiesc macromediul e"tern
al &irmei# care e"ercită o in&luenţă indirectă asupra acesteia# în timp ce in&luenţa inversă este
nesemni&icativă sau ine"istentă.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
36/86
domeniul construcţiilor:. Edată cu cre$terea dob(nzilor# strate%ia &irmei trebuie
re%(ndită în sensul concentrării pe sublimarea concurenţei# pentru a+$i apropia
clientela redusă de pe piaţă.
distribuţia veniturilor în societate. "istă mari di&erenţe între zonele %eo%ra&ice ale
lumii în ceea ce prive$te nivelul $i distribuţia veniturilor# în principal datorită
pro&ilului industrial al &iecărei societăţi. Cu c(t este mai bine consolidată $i bine
reprezentată în structura societăţii o cate%orie de consumatori cu venituri medii+mari#
cu at(t nivelul consumului este ridicat# rotaţia bunurilor $i serviciilor# precum $i a
masei monetare este accelerată* acestea constituie atributele unei pieţe bo%ate pentru
toate tipurile de produse# o piaţă care conţine în dezvoltarea actuală sursele dezvoltării
viitoare.
nivelul fiscalităţii este un alt important &actor economic# care in&luenţează viaţa &irmei.
uvernele care impun o &iscalitate ridicată iau e&ectiv din puterea de cumpărare a
consumatorilor# trans&er(nd banii din sectorul privat în cel public $i cheltuindu+i
centralizat în numele comunităţii ale cărei interese le reprezintă. E &iscalitate e"cesivă
împin%e a%enţii economici în zona %ri sau nea%ră a economiei unde ace$tia se
re&u%iază în încercarea de a supravieţui.
cursul de schimb al monedei naţionale este o altă variabilă economică ce a&ectează
macromediul în care &irma î$i des&ă$oară activitatea. acă moneda naţională se
apreciază în raport cu celelalte monede# produsele naţionale devin mai scumpe pe
pieţele respective# deci e"portul este a&ectat* în caz de relaţie inversă activitatea de
e"port este stimulată.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
37/86
industrializate &actorul tehnolo%ic a &ost responsabil de 87 p(nă la 6; din rata cre$terilor
economice înre%istrate.
>umultul tehnolo%ic care ne înconjoară e"ercită $i va e"ercita e&ecte majore asupra
întreprinderilor $i a societăţii în ansamblul său. Consecinţele se vor simţi la nivelul unei
bipolarizări a structurilor industriale# ast&el) în majoritatea marilor sectoare# marcate de
tendinţe puternice de a%re%are 9construcţii de ma$ini# e"ploatări petroliere# chiar in&ormatică:
răm(n $i se vor menţine mai de%rabă &irmele de talie mare $i &oarte mare# cunoscute la nivel
mondial. !n alte sectoare 9industria te"tilă# con&ecţii:# precum $i în anumite se%mente
specializate din sectoarele mari se vor putea dezvolta micro&irme# &irme mici $i mijlocii#
avantajate de &le"ibilitatea $i adaptabilitatea lor. !nsă acele &irme care nu vor putea opta pentru
dimensiunea optimă $i con&ormă sectorului în care evoluează# riscă pendularea pe un drum de
mi!loc dezavantajos în orice caz.
&tor$% +e'o:r?i& i *tr$&t$r (o($%,iei
!n viziunea unor autori# acest &actor are cea mai mare in&luenţă la nivelul
macromediului &irmei# deoarece populaţia# oamenii sunt cei care &ormează $i susţin pieţele.
lementele care conturează $i modi&ică evoluţia mediului demo%ra&ic sunt) dimensiunea
actuală $i pro%nozată a populaţiei# ritmul său de cre$tere# repartizarea pe %rupe de v(rstă $i
cate%orii etnice# nivel de pre%ătire# tipuri de menaj $i caracteristici re%ionale. !n ceea ce
prive$te dimensiunea e&ectivă $i previzionată a populaţiei# se observă o tendinţă de cre$tere
accelerată a acesteia# la nivel mondial# mani&estată printr+un ritm de cre$tere de 1#; p(nă la
2 pe an# puternic di&erenţiată pe ţări.
Structura etnică a unei populaţii merită amintită $i ea ca &actor determinant al cererii $i
al comportamentului de consum# cu in&luenţă directă asupra activităţii &irmei. Ast&el# &iecare
cate%orie etnică 9sau rasială: are cerinţe de&inite $i deprinderi proprii de cumpărare# iar
o&ertanţii trebuie să vină în înt(mpinarea acestor nevoi $i să+$i orienteze o&erta în &uncţie de
aceste considerente $i de dinamica ponderilor acestor elemente etnice pe piaţă.&torii *o&io6&$%t$r%i
Societatea în care se nasc# se &ormează $i trăiesc oamenii le modelează acestora
convin%erile $i valorile# ast&el înc(t analiza %radului de cultură al societăţii permite
identi&icarea principalelor credinţe# atitudini# obiceiuri $i norme comportamentale care o
%uvernează. Sistemul de valori al societăţii# ca $i comportamentele ce motivează acest sistem
constituie elemente de direcţionare în evoluţia a&acerilor# in&luenţ(nd situaţia anumitor
sectoare $i a produselor a&erente.
35
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
38/86
alorile culturale sunt transmise de la o %eneraţie la alta# &iind accentuate de instituţiile
educaţionale $i sociale. alori &undamentale precum onestitatea# valoarea ata$ată vieţii umane#
munca au tendinţa de a persista în timp. Alte norme culturale pot însă su&eri modi&icări
dramatice. Ast&el# căsătoria nu mai este considerată o condiţie prealabilă pentru alcătuirea
&amiliei sau pentru a avea copii. e asemenea# divorţul $i recăsătoria au creat noi tipuri de
&amilii# modi&ic(nd peisajul socio+cultural. esi%ur $i aici# ca $i în cazul celorlalţi &actori ai
macromediului# e"istă di&erenţe între diverse societăţi sau între zone %eo%ra&ice di&erite.
&torii (o%iti&o 6 %e:i*%ti!i
Ace$tia se re&eră pe de+o parte la elementele cadrului re%lementat de &uncţionare a
a%enţilor economici $i pe de altă parte la elementul politic re&eritor la raporturile dintre &orţele
politice ale societăţii $i la doctrina de %uvernare.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
39/86
dezvoltării unor a&aceri pro&itabile sau ocolirii unor re%lementări din propriile ţări 9a se vedea
e"istenţa paradisurilor &iscale ale lumii:.
&tor$% "t$r%
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
40/86
K
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
41/86
Î"tre(ri"+ere '$%ti",io"%
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
42/86
*rientarea ethnocentrică caracterizează întreprinderilor ce &ac primii pa$i pe drumul
internaţionalizării activităţii proprii# prin deschiderea de &iliale sau societăţi [&iice[ pe di&erite
pieţe e"terne. E ast&el de orientare este mai înt(lnită în cazul în care întreprinderea derulează
activităţi de e"port susţin(nd produse puternic le%ate de ţara de ori%ine 9de e"emplu producţia
de vinuri# de par&umuri# de br(nzeturi etc.:. Această orientare este speci&ică întreprinderilor
care consideră piaţa naţională drept cea mai importantă pentru a&acerea sa $i care mani&estă
reacţii reţinute sau de&ensive &aţă de cea internaţională.
*rientarea pol+centrică caracterizează întreprinderile ce intenţionează să valori&ice un
element economic de succes din ţara %azdă pe pieţele e"terne. Activitatea de marLetin%
devine di&erită de la o ţară la alta# de$i strate%iile de piaţă pot &i asemănătoare# dar adaptarea la
speci&icul local răm(ne prioritară. !ntreprinderea [mamă[ are rol de coordonare $i arbitru în
dezacordurile potenţiale dintre &iliale.
*rientarea re%iocentrică se caracterizează prin abordarea unor zone %eo%ra&ice $iRsau
economice compacte. 4elativa omo%enitate a pieţelor poate &i dată de e"istenţa unor uniuni
economice 9de e"emplu) 'niunea uropeană# ,A=>A# ASA, etc.: &ie de asemănarea de
limbă# reli%ie# cultură 9zona islamică: !ntreprinderea î$i &ocalizează e&orturile de marLetin%
pentru optimizarea per&ormanţelor economice la nivel zonal. e obicei e"istenţa a c(te unui
[cartier %eneral[ asi%ură elementele de coordonare pentru întrea%a re%iune. in cadrul acestor
întreprinderi se remarcă societăţile multinaţionale.
*rientarea %eoocentrică este speci&ică întreprinderilor de &oarte mari dimensiuni# ce
%(ndesc $i acţionează în termenii pieţei mondiale# încerc(nd să optimizeze strate%iile lor de
marLetin% la nivel planetar. ezvoltarea produselor $i serviciilor se orientează după e"i%enţele
acestei pieţe $i nu după cele ale pieţei de [re$edinţă[ sau a celei naţionale. Activitatea de
marLetin% dob(nde$te un ridicat %rad de autonomie# &olosind un instrumentar di&erenţiat# de la
o piaţă la alta# din care anumite elemente 9de e"emplu# marca# caracteristicile esenţiale ale
produsului# %ama sortimentală: sunt coordonate de la nivel central iar altele 9de e"emplu#ale%erea mediilor de comunicare# controlul activităţii de service e"tern: răm(n în atribuţiile
directe ale &ilialelor. !n cadrul acestei orientări se practică strate%ia marLetin%ului internaţional
%lobal# caracterizată de pătrunderea simultană pe mai multe pieţe+nucleu# în scopul
&ructi&icării rapide a avantajului concurenţial precum $i a recuperării sumelor uria$e necesare
constituirii avantajelor concurenţiale. Această abordare este &olosită mai ales în domenii care
în%lobează tehnolo%ii avansate $i unde riscul de imitare de către concurenţă este ridicat.
88
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
43/86
ruparea strate%ilor mana%eriale precum $i a strate%iilor de marLetin%# cu
e"empli&icarea întreprinderilor ce pot practica asemenea strate%ii# în &uncţie de perspectivele
abordării pieţei internaţionale sunt prezentate în cadrul tabelului următor)
abelul nr. 1.
Modelul bazat pe relaţia dintre internaţionalizarea întreprinderii şi orientarea
managerială generală !"#"$"%"&
=aza =aza de
internaţio+
nalizare
Erientarea
or%anizaţiei
Erientarea de
marLetin%
Conceptul de
marLetin%
practicat
>ipul de
întreprindere
ce îl &olose$te
I. thnocentrică 0reponderent
spre piaţa
naţională
Strate%ie
ethnocentrică
marLetin% de
e"port $i de
import
,aţională
II. 0ol@centrică Spre pieţe ţintă
di&erite
Strate%ie
pol@centrică
marLetin%
internaţional
Internaţională
III. 4e%iocentrică re%ională +
spre %rupe de
pieţe
Strate%ie
re%iocentrică
marLetin%
multinaţional
ransnaţională
2. Mo+e%$% +e (re;e"tre &r&teri*ti&i%or i "e!oi%or +e +e;!o%tre
"tre(ri"+erii " ?$"&,ie +e ?; +e i"ter",io"%i;re " &+r$% &
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
44/86
I. ntreprinderea nu exportă sau satisface oportunităţi temporare oferite de piaţa
externă"
!n acest stadiu incipient al internaţionalizării este preponderentă o lipsă a dorinţei de a
activa pe piaţa e"ternă sau a e"perienţei# lipsa unei o&erte di&erenţiate pentru piaţa e"ternă#
domeniu de activitate &ără perspective de dezvoltare# resurse limitate de natură materială#
&inanciară sau umană. Abordarea pieţei e"terne de către întreprindere se poate &ace dacă
aceasta realizează o analiză a oportunităţilor $i ameninţărilor mediului străin precum $i a
punctelor &orte $i slăbiciunilor societăţii*
II. ntreprinderea are o activitate externă continuă fără a avea însă o strate%ie de
internaţionalizare bine definită"
Societatea pre&eră dezvoltarea activităţii în cadrul unui domeniu stabil# &iind însă
con$tientă de dependenţa &aţă de piaţa e"ternă# pentru care are pre%ătit personal propriu. !n
această &ază întreprinderea nu dispune de un avantaj competiţional major &iind obli%ată să
alea%ă între o strate%ie de e"pansiune e"ternă sau o concentrare asupra pieţei interne*
III. ntreprinderea are o activitate externă mai extinsă faţă de propriile posibilităţi
Această situaţie este datorată acceptării unui număr ridicat de comenzi e"terne
nea$teptate. Ca urmare modalitatea de tratare a pieţei e"terne este super&icială# %ener(nd o
reacţie ne%ativă asupra e"porturilor pe care le consideră riscante dar nu î$i poate permite
abandonul pieţelor e"terne. Societatea trebuie să &acă o selecţie ri%uroasă a comenzilor
e"terne pe care le va onora $i va trebui să+$i dezvolte un compartiment condus de o persoană
competentă*
I. ntreprinderea este implicată în procesul de expansiune pe noi pieţe externe"
Această situaţie este caracterizată de) e"istenţa unui sector a&lat în dezvoltare#
produsele o&erite dispun de avantaje competitive# e"istă intenţia declarată din partea
mana%ementului de a pătrunde pe alte pieţe e"terne# această intenţie &iind susţinută de o
puternică reţea de distribuţie internaţională. Activitatea asupra căreia întreprinderea trebuie săse concentreze o reprezintă cercetarea pieţelor internaţionale# în vederea identi&icării $i
selecţiei noilor destinaţii internaţionale precum $i elaborarea unei strate%ii de marLetin%
internaţional pe termen mediu sau lun%. eciziile pe care societatea urmează să le ia
reprezintă componente de atin%ere a obiectivelor strate%ice $i nu de obţinere a unor e&ecte
imediate# de natură tactică*
. ntreprinderea cercetează şi penetrează, în mod sistematic, pe noi pieţe externe"
Societatea dispune de un porto&oliu de produse sau servicii di&erenţiate competitiv# înmăsură să răspundă e"i%enţelor pieţelor e"terne. !n acela$i timp întreprinderea utilizează un
8?
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
45/86
sistem in&ormaţional $i lo%istic e&icient în cadrul activităţii e"terne. !n acest stadiu societatea
nu dispune de viziunea strate%ică re&eritoare la alternativele de pătrundere pe pieţele e"terne
considerate di&icile din acest punct de vedere. Ha un asemenea nivel întreprinderea trebuie să+
$i dezvolte mărci# produse sau servicii standardizate# care să &ie promovate prin acelea$i
tehnici în cadrul pieţelor de re&erinţă*
I. (ocietatea are definită o strate%ie de mar-etin% internaţional%lobal"
!ntreprinderea operează pe multe pieţe pe care a dob(ndit o poziţie puternică# o
notorietate internaţională# o activitate de marLetin% bine structurată dar potenţialul său nu este
valori&icat la nivelul capacităţilor. 0entru a se dezvolta întreprinderea trebuie să se an%ajeze în
alianţe strate%ice cu parteneri de acela$i nivel# precum $i în valori&icarea superioară a
potenţialului local din cadrul &iecărei pieţe străine.
. Mo+e%$% &re (re;i"t< )or+re *t+i%< e/(ort$ri%or "tre(ri"+erii i"ter",io"%e
!n cadrul acestui model sunt prezentate patru &aze evolutive ale e"portului# de la
situaţia în care întreprinderea nu are o activitate permanentă pe pieţele e"terne# p(nă la situaţia
producţiei în străinătate. !n &uncţie de %radul de participare la e"port# întreprinderea se poate
poziţiona pornind de la situaţia inactivităţii e"terne# p(nă la un e"port a%resiv $i permanent. !n
&uncţie de %radul de implicare a întreprinderii pe piaţa internaţională# întreprinderea poate
avea o implicare e"perimentală# mer%(nd p(nă la o implicare &ermă# caracterizată nu numai de
dezvoltarea unor relaţii comerciale cu partenerii e"terni# ci $i de realizarea de investiţii
directe# crearea de &iliale sau sucursale în străinătate. E sinteză a acestui model este prezentat
în cadrul tabelului următor# prin ierarhizarea celor patru stadii parcurse de întreprindere în
dezvoltarea sa e"ternă.
abelul nr. #.
Stadiile dezvoltării e'porturilor întreprinderii internaţionale
St+ii "
e!o%$,i
e/(ort$ri%or
Mo+$% +e
(e"etrre
(ie,ei
Ni!e%$% +e
(rti&i(re e/ter"<
r+$% +e i'(%i&re " e/(ort
I
,u e"istă e"port
permanent
,u e"istă activităţi
pe piaţa e"ternă
Implicare e"perimentală / răspuns
la solicitări
II
"port prin
intermediari
Activitate pasivă /
răspuns la comenzi
Implicare activă / abordare
speci&ică a e"portului
86
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
46/86
III
"port prin
&ilială
Activitate mar%inală
Implicare &ermă / e"port
permanent $i alte tipuri de
operaţiuni internaţionaleIV
0roducţie în
străinătate
Activitate a%resivă
$i e"port permanent
(" Modelul deciziilor pentru alegerea modului de pătrundere pe piaţa internaţională
!n cadrul acestui model sunt identi&icate patru serii de &actori care in&luenţează luarea
deciziei de internaţionalizare a întreprinderii. Cele patru cate%orii de &actori au în vedere
variabilele strate%iei de marLetin%# ale modului de or%anizare# variabilele pieţei ţintă $i
variabilele domeniului de activitate# &iind prezentate în cadrul următorului tabel. Se apreciază
că este necesară o e"aminare cuprinzătoare a opţiunilor de pătrundere deoarece mediul
internaţional actual se caracterizează prin scurtarea ciclurilor de viaţă# cre$terea costurilor de
cercetare+dezvoltare# reducerea timpului de imitare a produselor inovative $i de schimbări
politice radicale.
abelul nr. .
)actorii care influenţează alegerea modului de pătrundere pe piaţa internaţională
Strte:i +e
'reti":
Mo+$% +e
or:"i;re
Cr&teri*ti&i%e
(ie,ei ,i"t<
Do'e"i$% +e
&ti!itte+ CentralizareRdi+
versi&icare a
activităţii de piaţă*
+ tapa din ciclul de
viaţă a produselor*
+ Speci&icitatea
tranzacţiei*
+ Cali&icăriRresurse
superioare etc.
+ imensiunea
întreprinderii*
+ "perienţa
internaţională*
+ "istenţa unei
reţele de &iliale*
+ Capacitatea de
evaluare a
per&ormanţelor
etc.
+ istanţa socio+
culturală*
+ 4iscurile
politice*
+ istanţa
teritorială*
+isponibilitatea
tehnolo%ie $i a
&orţei de muncă
cali&icată*
+ 4estricţii de
trans&er etc.
+ ConcentrareR&ra%+
mentare*
+ Incertitudinea
cererii*
+ olatilitatea
concurenţei*
+ urata ciclului de
v(nzare*
+ ,evoia de
coordonare %lobală*
+ ariere de ie$ire etc
!ntr+un mediu ambiant în continuă schimbare pe plan economic# tehnolo%ic#
demo%ra&ic# analistul economic este tentat să re%(ndească criteriile de clasi&icare a &irmelor în
8
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
47/86
per&ormanţe# asociind din ce în ce mai &recvent conceptele de per&ormanţă cu cel de
reactivitate.
E &irmă reactivă este aceea care reu$e$te să acţioneze de manieră bene&ică pentru
interesele sale la stimulii de dinamică a mediului săi e"tern# ace$ti stimuli put(nd &i de natură
economică# juridică# sociolo%ică# tehnolo%ică# juridică etc.
>rebuie însă să precizăm că a reacţiona pur $i simplu nu este su&icient# a%entul
economic respondent trebuie să reacţioneze mai rapid sau cel puţin tot at(t de rapid precum
concurenţii săi# în momentul producerii unei mutaţii de mediu.
4apiditatea reacţiei unei &irme este dependentă de următorii &actori)
e"istenţa unor rezerve de lichidităţi imediat mobilizabile*
e"istenţa unor capacităţi de producţie e"cedentare ale &irmei*
&irma are capacităţi de îndatorare neutilizate în relaţiile cu creditorii uzuali*
&irma dispune de prototipurile unor produse %ata de a &i produse $i lansate pe piaţă care
pot &i comercializate într+un orizont restr(ns de timp.
!n &apt# poziţia &irmei nu este aceea$i atunci c(nd evoluează într+un mediu turbulent#
care impune e"i%enţe multiple# &aţă de situaţia unui mediu stabil.
!n primul caz# acele &irme care nu posedă o viteză de reacţie relativă subunitară riscă
să &ie rapid depă$ite $i aruncate în a&ara jocului concurenţial.
!n cazul al doilea# necesitatea de adaptare a &irmei este mult mai mică# chiar nulă# ceea
ce permite chiar $i &irmelor av(nd viteze slabe de reacţie să se menţină în sector pur $i simplu
pentru că mediul nu le impune să evolueze# &iind el însu$i stabil.
0resiunea mediului $i impactul uneori ne&avorabil# alteori avantajos al modi&icării
parametrilor săi sunt realităţi cărora &irma trebuie să le &acă &aţă nu din postura de victimă ci
din aceea de unitate sau promotor al schimbării. Capacitatea de adaptare# reacţiile rapide $i
mai ales atitudinea anticipativă au încetat de a mai &i atuuri devenind necesităţi în trendul
mediului actual. e aceea o abordare ri%uroasă a caracteristicilor# a componentelor mediului
&irmei precum $i a răspunsurilor posibile ale acesteia la presiunile combinate ale &actorilor de
in&luenţă# apare ca un demers util menit a da suport $i coerenţă teoretică unor comportamente
practice adesea intuitive $i non+&ormalizate.
85
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
48/86
>. RĂSPUNSURILE STRATEICE ALE IRMEI ÎN RAPORT CU
CARACTERISTICILE MEDIULUI SĂU
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
49/86
e"perienţa acumulată în medii asemănătoare poate servi drept atu &aţă de
coparticipanţii la un mediu de a&aceri.
clientela are vocaţia de a &i &idelă# caz în care este pre&erabil ca &irma să se
a&le printre primele în sector# pentru a bene&icia de &idelizarea clienţilor în&avoarea sa.
&aptul de a ne%ocia $i semna contracte privind aprovizionarea $i circuitele de
distribuţie în domeniu poate însemna avantaje de cost remarcabile.
ste pre&erabil *< *e e!ite ":#re " *e&tor$% i"&i(ie"t dacă apare posibilitatea
mani&estării unor situaţii precum)
dinamica pro%resului tehnic în sector este accelerată# ceea ce poate rapid trans&orma
investiţiile iniţiale în active absolute $i cu valoare scăzută de rev(nzare.
produsele sau serviciile din sector sunt u$or de imitat din a&ara sau din interiorul
mediului.
cadrul competiţional iniţial riscă să se recentreze pe alte baze dec(t cele iniţiale.
costurile de lansare a &irmei în sector sunt &oarte ridicate# iar obţinerea de c($ti%uri
importante 9dacă nu rapide: este riscantă sau improbabilă.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
50/86
de lichidităţi# antamarea unei strate%ii a%resive de cre$tere a v(nzărilor# evitarea menţinerii
unor cheltuieli &i"e ridicate ocazionate de capacităţi de producţie e"cedentare.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
51/86
re%lementări antitrust. !n &aţa acestei situaţii# ripostele strate%ice pot îmbrăca următoarele
&orme)
acţiuni menite să împiedice &ra%mentarea concurenţei prin cre$terea accelerată a
capacităţilor de producţie $iRsau distribuţie ast&el că atin%(nd masa critică să &ie
operante e&ectele economiei de scară $i e&ectul de e"perienţă.
manevre de adaptare la situaţia unei concurenţe dispersate prin specializarea pe
produs# pe cate%orii de consumatori sau pe zone %eo%ra&ice rentabile# menţin(nd
cheltuielile la un nivel scăzut.
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
52/86
Capitolul ;
MEDIUL CONCURENŢIAL EUROPEAN FI MONDIAL
1. Eportunităţi noi în mediul economic concurenţial
2. Epţiuni ale &irmelor europene
3. Ine%alităţi induse de mondializare
1. OPORTUNITĂŢI NOI ÎN MEDIUL ECONOMIC CONCURENŢIAL
8/16/2019 Globalizarea afacerilor internat MASTER.doc
53/86
nu pot &i satis&ăcute dec(t în cadrul unei pieţe concurenţiale# unde acţionează e&ectiv l