Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor- Universitatea “Dunarea de Jos” Galati Asist. Drd. Şorcaru Iulian STUDENT Apostu Georgiana 1
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor- Universitatea “Dunarea de Jos” Galati
Asist. Drd. Şorcaru Iulian
STUDENTApostu Georgiana
Specializare: Informatica economica Anul I
Galati - 2012 -
1
CUPRINS
Capitolul I : Repere Geografice generale.......................................................3
1.1 pozitia geografica.......................................................................3
1.2 vecini..........................................................................................3
1.3 suprafata.....................................................................................3
1.4 componenta demografica...........................................................4
1.5 ansamblul regional.....................................................................5
Capitolul II : Încadrarea în tipologia statală....................................................6
2.1 cadrul natural..............................................................................6
2.2 criteriul economic.......................................................................6
2.3 regimul politic.............................................................................7
2.4 valoarea ID-ului..........................................................................7
Capitolul III : Analiza resurselor……………………………………………9
3.1 resursele naturale…………………………………....................9
3.2 resursele energetice...………………………………………...10
3.3 resursele umane........................................................................10
Capitolul IV : Industria , Agricultura , Turismul…………………………..13
4.1 agricultura.................................................................................13
4.2 industria....................................................................................13
4.3 turismul.....................................................................................14
Analiza swot.................................................................................................17
Bibliografie...................................................................................................18
2
Capitolul I Repere geografice generale
1.1 Pozitia geografica. Grecia se situeaza in sud-estul Europei, în Peninsula
Balcanica, este membra a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene şi a zonei euro.
Grecia consta dintr-un fragment de continent si trei mii de insule. O cincime din teritoriul
tarii este ocupat de insule.
1.2 Vecini. Grecia este situată în Peninsula Balcanică, la sud de Bulgaria, Republica
Macedonia și Albania si la vest de Turcia. Are un litoral de 13.676 km la Mările
Egee, Ionică și Mediterană.
1.3 Suprafata: Grecia are o suprafata de 131.957 km 2 ocupand locul 97 in topul
tarilor dupa suprafata dintr-un total de 236 de tari.
3
Locul TaraArie(km
2)
%din
totalNote
95 Bangladesh 143.998 0.10%Conform Bangladesh Bureau of
Statistics suprafața este de 147.570 km2.
96 Tadjikistan 143.100 0.10%
97 Grecia 131.957 0.09%
98 Nicaragua 130.373 0.09% Cea mai mare țară din America Centrală
99Coreea de
Nord120.538 0.08%
1.4 Componenta demografica.
Grecia are o populatie de 11,306,183 si ocupa locul 73 in topul tarilor de 224 in anul 2010.
Locul Statul/Teritoariul Populatia Data estimarii% din
pop.lumiiSursa
72 Senegal 12,434,000 2010 0.18% Estimare ONU pentru 2010
73 Grecia 11,306,183 1 ianuarie 2010 0.16% Estimare Eurostat
74 Cuba 11,241,16131 decembrie
20100.16% Estimare oficială
75 Ciad 11,227,000 2010 0.16% Estimare ONU pentru 2010
1.5 Ansamblul regional.
4
Grecia este formată din 13 regiuni, care sunt împărțite la rândul lor în 51 de
prefecturi(nomoi).
Regiuni
Attica Grecia Centrală
Macedonia Centrală Creta
Macedonia de Est și Tracia Epir
Insulele Ioniene Egeea de Nord
Peloponez Egeea de Sud
Tesalia Grecia de Vest
Macedonia de Vest
Pe lângă acestea există o regiune autonomă, Muntele Athos (Ayion Oros -
Muntele Sfânt), un stat monastic sub suveranitate grecească.
Nomoi sunt divizate în 147 eparhii (singular eparhia), care sunt împărțite în 1.013
localități: 130 localități urbane (dimi) și 900 comunități rurale (kinotites). În1999, existau
5.775 de autorități locale: 361 demoi, 5.560 koinotites, împărțite în 12817 localități
(oikosmoi).
Capitolul II Incadrarea in tipologia statala
5
2.1 Cadrul natural.
Relieful Greciei este un relief predominant muntos si deluros(80%), fapt care face
din Grecia una dintre cele mai muntoase tari din Europa. Principalele forme de relief sunt
Muntii Pindului, Muntii Traciei, Olympus, Peloponezul si Campiile Thessaliei si Volos.
In principal grupele muntoase apartin cutarilor alpine, dar cuprind in structura lor si
formatiuni mai vechi, paleozoice , precum cele din Tracia. Cutarile alpine au fost insotite
deseori de scufundari locale care au dat nastere la bazinele marilor Egee si Ionica .Muntii
Pindului ocupa jumatatea occidentala a tarii avand inaltimi de peste 2000 m in varful
Smolikas.
2.2 Criteriul economic.
În tabelul din partea dreaptă sunt reprezentate țările de pe glob în funcție de
produsul intern brut (PIB), în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPP) în milioane
de dolari internaționali (PPP-$). Fundamentul de calcul este puterea de cumpărare a unui
dolar american in USA. Tabelul conține doar cateva tari pentru a putea face diferenta
dintre acestea si statul Grecia.
Lista Fondului Monetar Internațional pe 2010
Locul 32 dintr-un total de 181 de tari.
Lista Băncii Mondiale pe 2009
Locul Statul PIB(milioane de USD)
31 Danemarca 310,760
32 Grecia 305,415
33 Emiratele Arabe Unite 301,880
34 Venezuela 290,678
6
Locul 27 dintr-un total de 185 de tari.
Locul Statul PIB(milioane de USD)
27 Grecia 329,924
28 Venezuela 326,498
29 Danemarca 309,596
Pe cap de locuitor $27.302 (locul 29)
2.3 Regimul politic
Constitutia din 1975, modificata in 1986, defineste sistemul politic al Greciei
drept o Democratie Parlamentara cu Presedintele ca sef al statului. Cu alte cuvinte,
sistemul este centrat in jurul Parlamentului, una dintre cele doua autoritati legislative ale
tarii. Cealalta autoritate legislativa este Presedintele Republicii.
2.4 Valoarea ID-ului
Țările se încadrează în patru categorii ample de dezvoltare umană, fiecare dintre
acestea cuprinde 47 de țări: dezvoltare umană foarte ridicată, dezvoltare umană ridicată,
dezvoltare umană medie și dezvoltarea umană redusă (46 de țări intră în această
categorie).Datorită noilor metodologii adoptate începând cu Raportul de Dezvoltare
Umană pe 2010, în noul raportat cifrele IDU sunt mai mici decât cifrele IDU din
rapoartele anterioare.Din 2007 până în 2010, țările din prima categorie erau denumite țări
dezvoltate, iar cele din ultimele trei au fost toate grupate în categoria țări în curs de
dezvoltare.
7
Harta lumii cu cuartilele IDU în 2011.
Foarte ridicat Scăzut
Ridicat Datele nu sunt disponibile
Mediu
Harta Terrei cu indicele dezvoltării umane (bazată pe date din 2011 , publicate la 2.11.2011).
0,900 și peste
0,850–0,899
0,800–0,849
0,750–0,799
0,700–0,749
0,650–0,699
0,600–0,649
0,550–0,599
0,500–0,549
0,450–0,499
0,400–0,449
0,350–0,399
0,300–0,349
sub 0,300
Datele nu sunt disponibile
8
Capitolul III Analiza resurselor
3.1 Resursele naturale
Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul , magneziul,petrolul,
marmura.
Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de tone,
din care peste 100 de milioane de tone exploatabile.
Rezervele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de
milioane de tone cu continut de nichel 1-1, 4 %.
Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeaza la cca. 3,8
milioane de tone.
Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona
continut de cupru sunt estimate la circa 129,5 milioane de tone. Rezervele geologice de
minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur sunt estimate la cca. 206
milioane de tone.
Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone.
Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone.
Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar cele
exploatabile la cca. 8 milioane de tone. Din datele publicate, la nivelul anului 2009,
productia de minereuri a Greciei este compusa din: bauxite - 2,1 milioane de tone
(Grecia este cel mai mare producator din Europa); fier – 1,5 milioane tone; nichel - 2,5
milioane de tone; dolomite – 129 mii tone; perlite – 525 mii tone; concentrate de plumb
si zinc – 34 mii tone; aur – 500 kg; argint – 30 tone
Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice la nivelul anului
2009:
- aliaje de nichel – 21.200 tone
- magnezita – 325.000 tone
- alumina – 750.000 tone
- aluminiu – 160.000 tone
- otel brut – 2,4 milioane tone
Produse din cariere: 9
- marmura si piatra ornamentala – 1,5 milioane tone (peste 800 000 tone export in
2011)
- gips – 500.000 tone (2009)
- bentonita – 845 000 de tone (2009)
- caolina – 60.000 tone (2009) 3
- nisip si pietris – 37 900 tone (2009)
- ciment hidraulic – 16, 5 milioane tone (2009)
3.2 Resursele energeticeIn iulie 2010, Grecia a adoptat o noua lege a energiei regenerabile, prin care isi
propune ca, pana in 2020, sa produca 40% din necesarul de energie electrica din surse regenerabile. Facilitatile oferite de noua lege se refera la proceduri simplificate si termene mult mai scurte pentru aprobarea investitiilor din domeniu, tarife scazute pentru utilizatorii de energie din anumite comunitati si preturi mai mari cu 20% pentru energia produsa de investitorii care nu apeleaza la ajutorul financiar al statului.
3.3 Resursele umane.
Lista=cuprinde statele independenteale globului pământesc cu densitatea locuitorilor/
km².Datele din listă au fost actualizate în anul 2005, cifrele fiind orientative, cu oscilații
mari teritoriale.Grecia ocupa locul 87.
Locul StatulSuprafața in
km²Locuitori Loc./km²
86 Macedonia 25.333 2.045.262 80,73
87 Grecia 131.957 10.668.354 80,84
88 Spania 504.782 40.341.462 79,91
89 Croația 56.542 4.495.904 79,51
10
Densitatea populatiei in anul 2006.
Populatia muncitoare in Grecia dupa grupe de varsta.(2006)
Vîrsta Populaţia Forţa de muncă Angajări
15-19 572,9 53,1 35,7
20-24 626,1 321,7 239,8
25-29 785,1 665,1 574,5
30-44 2471,3 2104,0 1938,6
45-64 2719,3 1658,3 1585,4
65+ 2004,5 89,0 88,1
Total 9179,1 4891,2 4462,1
Conform legislaţiei, se lucrează 8 ore pe zi, 5 zile în săptămînă (luni-vineri), însă,
unele oficii publice lucrează şi în ziua de sîmbătă. Totodată, organizaţiile private nu sunt
11
limitate de a-şi stabili propriul orar de lucru. Concediu: În primul an de angajare, după
expirarea termenului de 12 luni, se acordă concediu de 20 de zile pentru angajaţii care
lucrează 5 zile/săptămînă şi 24 de zile pentru cei care lucrează 6 zile/săptămînă. După
fiecare an lucrat la perioada concediului se mai adaugă cîte o zi de odihnă suplimentară.
Natalitatea. Grecia ocupa locul 206 din 223 de tari.
LocTara Nasteri/1.000 locuitori Data informatiei
206 Grecia 9.45 2009 est
207 Serbia 9.19 2009 est
208 Lituania 9.11 2009 est
Mortalitatea infantila. Grecia ocupa locul 188 din 224 de tari.
Loc Tara Decese/1.000 nascuti vii Data informatiei
186 Insula Man 5.37 2009 est
187 Taiwan 5.35 2009 est
188 Grecia 5.16 2009 est
189 Irlanda 5.05 2009 est
190 Canada 5.04 2009 est
12
Capitolul IV Agricultura , Industria , Turismul
4.1 Agricultura
Cu toate ca are o importanta deosebita în economia Greciei, ocupand aproape
12% din populatia activa, sectorul agricol contribuie doar cu 3,3% la formarea PIB si a
generat in ultimii ani serioase motive de nemultumire, mai ales pe fondul reducerii
subventiilor la diferite culturi agricole. Aproximativ 29% din teritoriul Greciei este
ocupat de teren agricol, arabil si nearabil, remarcându-se producţia de măsline, struguri,
pepeni, piersici, roşii şi portocale.
Dintre culturile industriale, cele mai profitabile rămân în continuare bumbacul şi
tutunul. Grecia este renumită si pentru calitatea deosebită a uleiului de măsline.
În ceea ce priveşte producţia animalieră, Grecia se remarcă prin creşterea păsărilor şi
a porcilor, şi mai puţin a vacilor şi oilor. In conditiile in care pescuitul industrial este
supus unui regim restrictiv, acvacultura a cunoscut o dezvoltare impresionanta in ultimul
deceniu, facand din Grecia unii din principalii exportatori de peste din Uniunea
Europeana si zona Mării Mediterane. In 2008 s-a raportat o productie de 105 000 tone
peşte, evaluata la peste 380 milioane .
4.2 Industria
Industria elenă contribuie cu 14% la formarea PIB a ţării. Printre sectoarele
industriale tradiţionale în Grecia se află construcţiile, industria textilă, industria
alimentară şi cea a cimentului. În ultimii ani, o creştere importantă a cunoscut sectorul
serviciilor legate de industria echipamentelor de înaltă tehnologie şi telecomunicaţii,
reflectată printr-o multiplicare a numărului de utilizatori de Internet şi de servicii oferite
prin reţea.Industria construcţiilor: În mod tradiţional, construcţiile reprezintă una dintre
13
ramurile industriale cele mai importante ale economiei greceşti. Începînd cu anul 2001,
acestea au înregistrat o dezvoltare puternică, datorită creşterii volumului investiţiilor
private şi lucrărilor de construcţii publice. Desfăşurarea Jocurilor Olimpice din 2004 de la
Atena au avut un impact pozitiv asupra oraşului. Investiţiile făcute de Grecia pentru
construirea şi modernizarea ansamblurilor şi clădirilor au fost uriaşe. Cea mai mare parte
din fondurile sale s-a centrat pe îmbunătăţirea sistemului de transporturi al Atenei.
Industria alimentară reprezintă un sector foarte dinamic şi profitabil în Grecia ,
constituind una din industriile cheie ale economiei elene , cu aproximativ 20% pondere în
industria prelucrătoare.Conform statisticilor oficiale , acest sector concentrează cca.
10.000 unităţi de prelucrare a alimentelor şi 700 unităţi avînd ca obiect de activitate
producerea băuturilor , şi ocupă 17% din forţa totală de muncă angajată în industrie.
Acest sector prelucrează aproximativ 70% din producţia agricolă a Greciei. Cele mai
mari concentrări ale unităţilor de acest gen se regăsesc în regiunile Macedonia , Thessalia
, Creta şi Peloponese.
Minereuri. Industria minieră şi cea a prelucrării metalelor se caracterizează prin
concentrarea producţiei într-un număr restrîns de companii (aproximativ 60% din venitul
sectorului este realizat de 5 companii miniere). Cele mai importante produse miniere sunt
bentonita, magnezitul şi perlita, producţia ultimelor două fiind cea mai mare la nivelul
Uniunii Europene.
Petrol. Grecia are rezerve limitate de petrol, evaluate la 10 milioane barili.
Producţia este de 9000 de barili/zi, fiind departe de a acoperi necesarul zilnic pentru
consum, de 396.000 barili/zi (estimări 2001).
Gaze naturale. Cu resursele de gaze naturale de doar 1 miliard mc., Grecia
produce o cantitate neînsemnată de gaze naturale. Consumul, deşi a scăzut în ultimii ani,
se preconizează că va creşte simţitor, de aproape 4 ori, în acest deceniu. Cererea internă
de gaze naturale este acoperită în general prin importuri.
Cărbuni. Lignitul reprezintă cea mai importantă sursă indigenă de energie.
Resursele de lignit estimate se ridică la 2874 milioane tone. Principalele zăcăminte se
găsesc în nordul ţării.
14
4.3 Turismul
Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice, locul 10 în lume din
acest punct de vedere. In medie, viziteaza Grecia aproximativ 16 milioane de turisti
anual; veniturile directe din turism sunt estimate la 13 miliarde de Euro si unul din cinci
locuitori lucreaza in acest sector. In afara de Atena, principalele destinatii turistice
sunt insulele (Creta, Rodos, Corfu, Cicladele) si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei).
Organizatia Elena a Turismului a acreditat circa 8.900 de hoteluri cu aproximativ 352 000
de camere, in timp ce alte 100.000 de locuri de cazare sunt disponibile in unitati
secundare, la particulari sau in campinguri. Desi ramane o ramura principala a economiei,
veniturile din turism s-au redus in primele 6 luni ale anului 2012 cu 11,2% fata de aceesi
perioada a anului trecut. Se observa de asemenea o schimbare in structura pe nationalitati
a turistilor, respectiv o crestere a numarului de vizitatori din Rusia si tarile central si est
europene, concomitent cu o reducere a numarului de turisti din Germania, Marea
Britanie si Olanda.
Obiective turistice.
Acropolele din Athena
Dealul Acropolelor, asa numitul "Stanca Sacra" a Atenei, este cel mai important site al
Atenei.in timpul Perioadei de Aur a lui Perikle, aici s-au construit unele dintre cele mai
reprezentative capodopere arhitecturale ale epocii. Ramasitele primelor asezari de pe
Acropole dateaza din peerioada Neolitica. De-a lungul secolelor pitra dealului a fost in
continu folosita fie pentru locurile de cult fie pentru casele de locuit. In timpul perioadei
clasice(450-330BC) trei importante temple au fost construite pe ruinele celor vechi:
Panteonul, Erechtheion, si Templul lui Nike, dedicate lui Athena Parthenos, Athena
Polias, si respectiv Athena-Apteros Nike.
Thassos
Insula din nordul Marii Egee.
Templul Olimp
15
Conform traditiei, intemeierea sactuarului merge inapoi in tipurile mitice ale lui
Deucalion. Locul a fost locuit din timpuri preistorice si cultul zeului Zeus, este atestat
inaca de la inceput. In 515 BC Peisistratos cel tanar , incepe contructia monumentalului
templu care insa nu este finalizata datorita sfarsitului tiraniei in Athena. Mai tarziu
templul este finalizat de catre imparatul roman Adrian in 124/125 AD. In interiorul
templulu se gasea o colosala statue ( din aur si fildes) a lui Zeus.
Obiective turistice Creta.
Defileul Zakros.
Zakros se afla la sud de Sitea si Vai, si incepe putin dupa satul Ano Zakros. Zona este
numita si "valea mortilor", datorita mormintelor neolitice descoperite in zidurile
defileului. Defileul Zakros parcurge cativa kilometri spre mare, incheindu-se in satul si
plaja Kato Zakros.
Manastirea Agia Triada.
Manastirea Agia Triada sau Sfanta Treime a fost construita in secolul XVII de fratii
calugari venetieni Laurentiu si Ieremia Zangaroli, convertiti la ortodoxism. Manastirea a
fost construita in nord-vestul peninsulei Akrotiri, la 16 km est de orasul Chania, pe locul
unei forte biserici.Manastirea Agia Triada are forma de cruce si trei domuri de
dimensiuni diferite. Clopotnita a fost adaugata in 1864. In interiorul lacasului puteti vizita
o biblioteca si un mic muzeu cu icoane.
Plaje in insula Creta.
Plajele minunate de pe insula Creta se remarca prin nisipul fin si calitatea facilitatilor.
Plaje in prefectura Chania: Elafonissi, Afratolakkoi, Sfinari, Falassarna, Laguna Balos,
Kissamos, Ravdoucha, Menies, Afrata.
Plaje in prefectura Rethymnon: Episkopi, Gerani, Rethymnon, Geropotamos, Panormo,
Bali.
Plaje in prefectura Heraklion: Fodele, Mononaftis, Agia Pelagia, Ligaria, Paliokastro,
Ammoudara.
16
Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe
- Grecia prezinta o mare varietate de fenomene geologice: muntii insoriti sunt separati de vai adanci, lacurile si marea pretutindeni sunt simbolurile tarii. Exista nenumarate peninsule, insule si, bineinteles, golfuri ; - Este intr-adevar o tara a insulelor , una dupa alta , niciuna ca cealalta. Apele care inconjoara cele 50.000 de mile patrate ale Greciei sunt albastre , limpezi si curate Ele modereaza temperatura in toate anotimpurile , iar lumina soarelui , care nu se ascunde aproape niciodata , da stralucire de diamant oricarui lucru ;- Aproape toate hotelurile sunt noi si dotate cu toate amenajarile moderne. Chiar si un hotel de categoria a treia are baie in camera si conditii foarte bune de cazare ; - Calatoria cu trenul, vaporul, avionul sau feribot-ul este destul de ieftina si rezonabila.Yahturi si vaporase asteapta sa fie inchiriate in cele aproximativ 85 de statiuni de pe insule si litoral ; - Plajele sunt fara taxe, sunt intotdeauna curate, nu foarte pline si exista locuri de camping bine plasate pentru turisti.
- Obiectivele turistice sunt foarte prost semnalizate. Daca mergi cu automobilul personal gasesti greu drumul catre un obiectiv turistic important. - Cu cat de indepartezi mai mult de zona turistica lucrurile tind sa se complice pentru ca vorbitorii de engleza sunt din ce in ce mai rari.- Principalul punct slab este insa acela ca trebuie sa traversezi Bulgaria pentru a ajunge in Grecia.
17
Oportunitati Amenintari
- datorita monumentelor si a locurilor pntru turism care exista in Grecia se poate ca aceasta ramura a economiei sa se dezvolte foarte mult daca se va investi in ea ;
- datorita infracstructuri proaste si a cailor de circulatie s-ar putea ca aceasta tara sa nu mai fie vizitata asa de mult de catre turisti ;
Bibliografie
Dorling Kindersley ( 2008 ) , Ghid turistic – Grecia Continentala , editura Rao Books ,
colectia Ghiduri turistice
Editura Aquila ( 2012 ) , Ghid Complet Grecia , colectia Ghiduri turistice
Robin Gauldie ( 2008 ) , Grecia Insulara , editura Niculescu , colectia Ghduri de
calatorie
http://www.grecia-online.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Geografia_Greciei
18