Ghid_art.6_drept_proces_echitabil.pdf

8/10/2019 Ghid_art.6_drept_proces_echitabil.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/ghidart6dreptprocesechitabilpdf 1/70

CURTEA EUROPEAN A DREPTURILOR OMULUI

GHID PRIVIND ART. 6 _______________________

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL (aspectul civil)

CONSILIUL EUROPEI



Editorii sau organizaiile care doresc s! traduc! $i/sau s! reproduc! în întregime sau par ial acest raport, în formattip!rit sau electronic (Web) se vor adresa c!tre [email protected] pentru a primi detalii despre modalit!ile deautorizare.

© Consiliul Europei/Curtea European! a Drepturilor Omului, 2013Ghidul poate fi desc!rcat de la urm!toarea adres!: www.echr.coe.int (Jurisprudence – Analyse jurisprudentielle – Guides sur la jurisprudence).Ghidul a fost elaborat de Divizia de Cercetare $i nu oblig! Curtea. Manuscrisul a fost finalizat laînceputul anului 2013 – Referinele la jurispruden! sunt actualizate la data de 1 mai 2013.

mailto:[email protected]

http://www.echr.coe.int/

http://www.echr.coe.int/

mailto:[email protected]



CUPRINSINTRODUCERE.............................................................................................................4I. DOMENIU DE APLICARE: NO#IUNEA „DREPTURI $I OBLIGA#II CU CARACTER CIVIL”...............................................................................................41. Condi ii generale de aplicabilitate a art. 6 § 1 ............ ............. .............. ............. ................ .4a) TERMENUL „CONTESTA'IE”.............................................................................................................................................5

b) EXISTEN'A UNUI DREPT RECUNOSCUT CE POATE FI AP(RAT ÎN JUSTI'IE ÎN DREPTUL INTERN.............................................................6c) CARACTERUL „CIVIL” AL DREPTULUI........................................................................................................................................7d) DREPT CU CARACTER PRIVAT: DIMENSIUNEA PATRIMONIAL( ...........................................................................................82. Extinderea la alte tipuri de contesta ii ..................................................................................83. Aplicabilitatea art. 6 unei proceduri diferite de procedura din ac iunea principal ! .........................104. Materii excluse .........................................................................................................................11II. DREPTUL LA O INSTAN# .................................................................................131. Dreptul $i accesul la o instan ! ......................................................................................................13

a) UN DREPT CONCRET *I EFECTIV.....................................................................................................................................13

b) LIMIT(RI...................................................................................................................................................................142. Renun area ...............................................................................................................................17a) PRINCIPIU..........................................................................................................................................................................17

b) CONDI'II....................................................................................................................................................................173. Asisten ! juridic! ...................................................................................................................17a) ACORDAREA DE ASISTEN'( JURIDIC( .............................................................................................................17a) EFICIEN'A ASISTEN'EI JURIDICE ACORDATE

............................................................................................................18III. CERIN#E INSTITU#IONALE ............................................................191. No iunea de „instan !” ................................................................................................................19a) NO'IUNE AUTONOM( .........................................................................................................................................................19

b) GRADUL DE JURISDIC'IEc) CONTROLUL JURISDIC'IEIDEPLINE.............................................................................................................................20d) EXECUTAREA HOT(RÂRILOR JUDEC(TORE*TI...........................................................................................................................................232. Constituirea potrivit legii .............................................................................................................253. Independen ! $i impar ialitate .....................................................................................................26a) GENERALIT('I

..................................................................................................................................................................26 b) INSTAN'( INDEPENDENT(

..................................................................................................................................................................27c) INSTAN'( IMPAR 'IAL( ...............................................................................................................29IV. CERIN#E PROCEDURALE .................................................................331. Echitate .........................................................................................................................................33a) PRINCIPII GENERALE......................................................................................................................................................33

b) ÎNTINDERE..................................................................................................................................................................34c) INSTAN'A DE AL PATRULEAGRAD.....................................................................................................................................................39d) CONTRADICTORIALITATEA............................................................................................................................................................42



e) EGALITATEA ARMELOR........................................................................................................................................................43d) ADMINISTRAREA PROBELOR..........................................................................................................................................44g) MOTIVAREA HOT(RÂRILOR JUDEC(TORE*TI.......................................................................................................................462. Publicitate ....................................................................................................................................47a) *EDIN'( .................................................................................................................................................................47

b) PRONUN'AREA..................................................................................................................................................................503. Durata .........................................................................................................................................51a) STABILIREA DURATEI PROCEDURII ..........................................................................................................51

b) APRECIEREA TERMENULUI REZONABIL..........................................................................................................................52INDEX DE HOTRÂRI #I DECIZII

....................................................................................................................... 57



INTRODUCERE

Ar t. 6 § 1. – Dreptul l a un proces echi tabil : „Orice persoan! are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public $i într-un termen

rezonabil a cauzei sale, de c!tre o instan ! independent ! $i impar ial ! , instituit ! de lege, care vahot !rî […] asupra înc!lc!rii drepturilor $i obliga iilor sale cu caracter civil […] Hot !râreatrebuie s! fie pronun at ! în mod public, dar accesul în sala de $edin ! poate fi interzis presei $i publicului pe întreaga durat ! a procesului sau a unei p!r i a acestuia, în interesul moralit ! ii, alordinii publice ori al securit ! ii na ionale într-o societate democratic! , atunci când intereseleminorilor sau protec ia vie ii private a p!r ilor la proces o impun, sau în m! sura considerat ! absolut necesar ! de c!tre instan ! , atunci când, în împrejur !ri speciale, publicitatea ar fi denatur ! s! aduc! atingere intereselor justi iei.”

1. Prezentul ghid dore$te s! ofere practicienilor dreptului clarific!ri privind cele mai importantehot!râri în materie pronunate de Curtea de la Strasbourg, din momentul cre!rii sale pân! în

prezent1. Ace$tia vor g!si în ghid principiile-cheie dezvoltate de jurisprudena Cur ii $i precedentele relevante. Au fost selectate hot!rârile $i deciziile citate: este vorba despre hot!râri $idecizii de principiu, importante, recente2.2. Într-adev!r, hot!rârile Cur ii nu servesc doar pentru soluionarea cauzelor în care a fostsesizat!, ci, în sens mai larg, pentru a clarifica, proteja $i dezvolta normele Conveniei $i, astfel, pentru a contribui la respectarea, de c!tre state, a angajamentelor pe care $i le-au asumat încalitate de p!r i contractante ( Irlanda împotriva Regatului Unit , pct. 154). Sistemul instituit deConvenie are ca finalitate s! soluioneze, în interesul public, probleme care in de ordinea public!, ridicând standardele de protecie a drepturilor omului $i extinzând jurisprudena din acestdomeniu la întreaga comunitate a statelor care sunt p!r i ale Conveniei [ Konstantin Markinîmpotriva Rusiei (MC), pct. 89].

I. DOMENIU DE APLICARE: NO#IUNEA „DREPTURI $I OBLIGA#II CUCARACTER CIVIL”3

Ar t. 6 § 1

„Orice persoan! are dreptul la judecarea în mod echitabil […] a cauzei sale, de c!tre o instan! […], care va hot!rî […] asupra înc!lc!rii drepturilor $i obligaiilor sale cu caracter civil […]”

1. Condi ii generale de aplicabilitate a art. 6 § 1

3. Noiunea „drepturi $i obliga ii cu caracter civil ” nu poate fi interpretat! doar printr-o trimiterela dreptul intern al statului pârât; este vorba de o noiune „autonom!”, care reiese din Convenie.Art. 6 § 1 se aplic! indiferent de calitatea p!r ilor sau de natura legislaiei ce reglementeaz! modul de stabilire a „contesta iei” $i a autorit!ii competente s! judece (Georgiadis împotrivaGreciei, pct. 34).

1 Referine la jurispruden! actualizate la 1 mai 2013.2 Leg!turile c!tre hot!rârile $i deciziile citate fac trimitere la textul original, în limba englez! sau francez! (cele dou! limbi oficiale ale Cur ii). Cititorul este invitat s! consulte baza de date HUDOC privind jurisprudena Cur ii, careofer ! acces la hot!râri $i decizii în limba englez! $i/sau francez!, precum $i la traduceri în aproximativ alte dou!zecide limbi.3 Este vorba despre o actualizare a p!r ii incluse în „Ghidul cu privire la admisibilitate”.



4. Cu toate acestea, principiul potrivit c!ruia noiunile autonome prev!zute în Convenie trebuies! fie interpretate în lumina condiiilor de via! actuale nu autorizeaz! Curtea s! interpretezeart. 6 § 1 în sensul c! adjectivul „civil”, cu limitele pe care le impune în mod necesar acestadjectiv categoriei „drepturi $i obliga ii” c!reia i se aplic! acest articol, nu ar fi menionat în text

[Ferrazzini împotriva Italiei (MC), pct. 30].5. Aplicabilitatea art. 6 § 1 în materie civil! depinde, în primul rând, de existena unui „litigiu”(în limba englez!, „dispute”). În plus, acesta trebuie s! se refere la „drepturi $i obliga ii” desprecare se poate afirma, cel puin în mod întemeiat, c! sunt recunoscute în dreptul intern. În cele dinurm!, aceste „drepturi $i obliga ii” trebuie s! aib! un „caracter civil ” în sensul Conveniei, de$iart. 6 nu le confer !, în sine, niciun coninut material specific în ordinea juridic! a statelorcontractante ( James $i al ii împotriva Regatului Unit , pct. 81).

a) TERMENUL „CONTESTA#IE”

6. Este necesar ca termenului „contesta ie” s! i se confere o definiie mai degrab! material! decât

formal! ( Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, pct. 45). Trebuie s! se consacredelimitarea realit!ii astfel cum rezult! din circumstanele fiec!rui cauze, dincolo de aparene $ilimbajul folosit [Gorou împotriva Greciei (nr. 2) (MC), pct. 29; Boulois împotriva Luxemburgului (MC), pct. 92]. Art. 6 nu se aplic! unei proceduri necontencioase $i unilaterale,rezervat! doar cazurilor în care lipse$te un litigiu privind drepturi, deci f !r ! interese contradictoriiaflate în joc [ Alaverdyan împotriva Armeniei (dec.), pct. 35].7. „Contesta ia” trebuie s! fie real! $i serioas! (Sporrong $i Lönnroth împotriva Suediei, pct. 81).Aceast! condiie exclude, de exemplu, o aciune civil! îndreptat! împotriva administraiei penitenciarelor doar din cauza simplei prezene în penitenciar a unor deinui contaminai cu HIV[Skorobogatykh împotriva Rusiei (dec.)]. Astfel, Curtea a considerat real! o „contesta ie” într-ocauz! privind cererea prin care reclamanta solicita procurorului s! formuleze recurs; în fapt,

Curtea a apreciat c! acest demers f !cea parte integrant! din ansamblul procedurii care vizadesp!gubirea persoanei în cauz!, în calitate de parte civil! [Gorou împotriva Greciei (nr. 2),(MC), pct. 35].8. Contestaia poate avea, de asemenea, ca obiect atât existena dreptului, cât $i întinderea sa saumodalit!ile de exercitare ( Benthem împotriva '!rilor de Jos, pct. 32). De asemenea, contestaia poate s! se refere la chestiuni de fapt.9. Rezultatul procedurii trebuie s! fie hot!râtor în mod direct pentru dreptul în cauz! [de ex.,Ulyanov împotriva Ucrainei (dec.)]. În consecin!, o leg!tur ! neglijabil! sau repercusiuniîndep!rtate nu sunt suficiente pentru a putea invoca art. 6 § 1 [ Boulois împotriva Luxemburgului(MC), pct. 90]. De exemplu, Curtea a considerat c! recursul prin care reclamanii au contestatlegalitatea prelungirii autorizaiei de exploatare a unei centrale nucleare nu intra sub incidena

art. 6 § 1, leg!tura dintre decizia de prelungire a autorizaiei $i dreptul reclamanilor la proteciavieii, a integrit!ii lor fizice $i a bunurilor lor fiind „prea subtil! $i îndep!rtat!”, întrucât persoanele în cauz! nu ar !taser ! c! erau personal expuse unui pericol nu doar specific, ci, mai presus de orice, iminent [ Balmer-Schafroth $i al ii împotriva Elve iei, pct. 40; Athanassoglou $ial ii împotriva Elve iei (MC), pct. 46-55; a se vedea, mai recent, Sdruzeni Jihoceske Matkyîmpotriva Republicii Cehe (dec.); pentru o aciune care viza o uzin! cu noxe sonore limitate( Zapletal împotriva Republicii Cehe (dec.)], sau impactul ecologic ipotetic asupra mediului alfuncion!rii unei uzine de tratare a de$eurilor miniere ( Ivan Atanasov împotriva Bulgariei, pct.90-95]. În mod similar, procedura iniiat! de doi funcionari publici pentru a contesta numireaunui coleg nu putea avea decât repercusiuni îndep!rtate asupra drepturilor lor cu caracter civil[mai precis, propriul lor drept la o numire, Revel $i Mora împotriva Fran ei (dec.)].



10. În schimb, Curtea a hot!rât c! intrau sub incidena art. 6 § 1 o cauz! privind construcia unui baraj care ar fi implicat inundarea satului reclamanilor (Gorraiz Lizarraga $i al ii împotrivaSpaniei, pct. 46) $i o cauz! privind acordarea unei autorizaii de exploatare a unei mine de aurcare utiliza o tehnic! de extracie bazat! pe cianuri în apropierea satelor reclamanilor (Ta $k (n $i

al ii împotriva Turciei, pct. 133; a se vedea, de asemenea, Zander împotriva Suediei, pct. 24-25).Mai recent, într-o cauz! privind recursul formulat de o asociaie local! de protecie a mediului învederea anul!rii unui permis de urbanism, Curtea a constatat c! exist! o leg!tur ! suficient! întrecontestaie $i dreptul revendicat de persoana juridic! în cauz!, inând seama, în special, destatutul reclamantei $i al membrilor s!i fondatori, precum $i de scopul limitat din punct de vederematerial $i geografic urm!rit de aceasta ( L’Erabli)re A.S.B.L. împotriva Belgiei, pct. 28-30). În plus, procedura de restabilire a capacit!ii juridice a unei persoane este direct hot!râtoare pentrudrepturile $i obligaiile sale cu caracter civil [Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 233].

b) EXISTEN#A UNUI DREPT RECUNOSCUT CE POATE FI APRATÎN JUSTI#IE ÎN DREPTUL INTERN

11. Reclamantul trebuie s! poat! revendica, într-un mod ce poate fi ap!rat în justiie, un dreptrecunoscut de dreptul naional [ Masson $i Van Zon împotriva '!rilor de Jos, pct. 48; Gutfreundîmpotriva Fran ei, pct. 41; Boulois împotriva Luxemburgului (MC), pct. 90-94]. Art. 6 nu asigur ! niciunui „drept ” un coninut material specific în ordinea juridic! a statelor contractante $i, în principiu, Curtea trebuie s! fac! trimitere la dreptul intern pentru a stabili existena unui drept.Caracterul discreionar sau nediscreionar al puterii de apreciere a autorit!ilor le permite s! ia înconsiderare o m!sur ! solicitat! de un reclamant, ceea ce se poate dovedi decisiv. Cu toateacestea, simpla prezen! a unui element discreionar în formularea unei dispoziii legale nuexclude, în sine, existena unui drept. Între celelalte criterii de care Curtea poate ine contfigureaz! recunoa$terea de c!tre instanele interne, în situaii similare, a dreptului pretins sau

examinarea de c!tre acestea a temeiniciei cererii unui reclamant [ Boulois împotriva Luxemburgului (MC), pct. 91-101]. 12. Curtea poate decide c! drepturi precum dreptul la via!, la s!n!tate, la un mediu s!n!tos $i larespectarea bunurilor sunt recunoscute în dreptul intern [ Athanassoglou $i al ii împotriva Elve iei (MC), pct. 44].13. Dreptul în cauz! trebuie s! aib! o baz! legal! în ordinea juridic! intern! (Szücs împotriva Austriei, pct. 33).14. Cu toate acestea, trebuie precizate urm!toarele: c! o persoan! având, la nivel intern, o pretenie care poate da na$tere unei aciuni în justiie poate depinde nu doar de coninutul propriu-zis al dreptului cu caracter civil relevant, astfel cum este definit în dreptul naional, ci $i deexistena unor bariere procedurale („ procedural bars”), care împiedic! sau limiteaz! posibilit!ile

de sesizare a unei instane cu eventuale plângeri ( Fayed împotriva Regatului Unit , pct. 65). Art. 6§ 1 din Convenie se poate aplica în aceast! ultim! categorie de cauze [ Al-Adsani împotriva Regatului Unit (MC), pct. 47; McElhinney împotriva Irlandei (MC), pct. 25]. Cu toate acestea, în principiu, nu poate fi aplicabil limit!rilor materiale ale unui drept consacrat în temeiul legislaieiinterne [ Roche împotriva Regatului Unit (MC), pct. 119]. În fapt, organismele Conveniei nu potcrea, prin interpretarea art. 6 § 1, un drept material cu caracter civil care s! nu aib! nicio baz! legal! în statul respectiv (ibidem, pct. 117). 15. Pentru a aprecia dac! exist! un „drept” cu caracter civil $i pentru a stabili care este încadrarea – material! sau procedural! – care trebuie aplicat! unei restricii, trebuie, înainte de toate, s! sein! seama de formularea dispoziiilor dreptului naional $i de modul în care le-au interpretatinstanele interne ( Masson $i Van Zon împotriva '!rilor de Jos, pct. 49). Dincolo de aparene,

este necesar s! se examineze modul în care dreptul intern încadreaz! o restricie specific! $i s! se



discearn! realitatea (Van Droogenbroeck împotriva Belgiei, pct. 38). În cele din urm!, o hot!râre judec!toreasc! definitiv! nu priveaz! neap!rat în mod retroactiv capetele de cerere alereclamanilor de caracterul lor ce poate fi ap!rat în justiie ( Le Calvez împotriva Fran ei, pct. 56).Astfel, sfera limitat! de aplicare a controlului judec!toresc al unui act de politic! extern!

(loviturile aeriene ale NATO asupra Serbiei) nu poate priva în mod retroactiv capetele de cerereîndreptate de reclamani împotriva statului de caracterul lor ce poate fi ap!rat în justiie, întrucâtinstanele interne erau solicitate pentru prima dat! s! se pronune în aceast! privin! [ Markovic $ial ii împotriva Italiei (MC), pct. 100-102].16. Aplicând distincia dintre limit!ri materiale $i obstacole procedurale în lumina acestor criterii,Curtea a recunoscut, de exemplu, c! intrau sub incidena art. 6 § 1 aciuni civile pentru neglijen! îndreptate împotriva poliiei (Osman împotriva Regatului Unit ) sau împotriva autorit!ilor locale[ Z $i al ii împotriva Regatului Unit (MC)] $i a examinat dac! o limitare specific! (imunitate penal! sau exonerare de r !spundere) era propor ional! din perspectiva art. 6 § 1. Pe de alt! parte,aceasta a afirmat c! exonerarea Coroanei de la r !spunderea civil! fa! de membrii for elor armatereie$ea dintr-o limitare material! $i c! dreptul intern nu recuno$tea a$adar un „drept ” în sensul

art. 6 § 1 [ Roche împotriva Regatului Unit (MC), pct. 124; a se vedea, de asemenea, Hotterîmpotriva Austriei (dec.) $i Andronikashvili împotriva Georgiei (dec.)].17. Curtea a admis c! $i asociaiile puteau beneficia de protecia art. 6 § 1 atunci când urm!reaus! apere drepturile $i interesele specifice ale propriilor membri (Gorraiz Lizarraga $i al iiîmpotriva Spaniei, pct. 45) sau chiar drepturi specifice a c!ror respectare o puteau revendica încalitate de persoane juridice [precum dreptul „ publicului” la informare sau de a lua parte ladecizii privind mediul (Collectif national d'information et d'opposition , l'usine Melox – CollectifStop Melox $i Mox împotriva Fran ei (dec.)], sau atunci când aciunea asociaiei nu putea ficonsiderat! actio popularis (a se vedea L’Erabli)re A.S.B.L. împotriva Belgiei).18. Atunci când o legislaie prevede anumite condiii de admitere într-o funcie sau profesie, persoana respectiv! care îndepline$te aceste condiii deine un drept de acces la funcia sau la

profesia în cauz! ( De Moor împotriva Belgiei, pct. 43). De exemplu, în cazul în care un reclamant poate pretinde în mod întemeiat c! îndepline$te condiiile stabilite de legislaie pentru a fiînregistrat ca medic, se aplic! art. 6 [ Chevrol împotriva Fran ei, pct. 55; a se vedea, a contrario, Bouilloc împotriva Fran ei (dec.)]. În orice caz, atunci când legalitatea unei proceduri privind undrept cu caracter civil poate face obiectul unei c!i de atac, care a fost exercitat! de reclamant,trebuie s! se concluzioneze c! a fost formulat! o „contesta ie” referitoare la un „drept cu caractercivil ”, chiar dac! autorit!ile interne au constatat în cele din urm! c! reclamantul nu îndeplineacondiiile necesare (de exemplu, dreptul de a continua specializarea în medicin! pe carereclamanta o obinuse în str !in!tate: Kök împotriva Turciei, pct. 37).

c) CARACTERUL „CIVIL” AL DREPTULUI

19. Considerarea unui drept ca având sau nu caracter civil în lumina Conveniei se stabile$te nu înfuncie de încadrarea juridic!, ci de coninutul material $i de efectele pe care i le confer ! dreptulintern al statului respectiv. Curtea, în exercitarea controlului s!u, trebuie s! in! cont $i deobiectul $i scopul Conveniei, precum $i de sistemele de drept intern ale celorlalte statecontractante ( König împotriva Germaniei, pct. 89).20. în principiu, aplicabilitatea art. 6 § 1 unor litigii între persoane private care sunt calificatedrept civile în dreptul intern nu genereaz! controverse în faa Cur ii (pentru o cauz! privind oseparare de drept, Airey împotriva Irlandei, pct. 21).

d) DREPTUL CU CARACTER PRIVAT: DIMENSIUNEA

PATRIMONIAL



21. Curtea consider ! c! intr ! în domeniul de aplicare a art. 6 § 1 procedurile care, potrivitdreptului intern, in de competena „dreptului public” $i al c!ror rezultat este decisiv pentrudrepturi $i obligaii cu caracter privat. Aceste proceduri se pot referi, de exemplu, la autorizaiade a vinde un teren ( Ringeisen împotriva Austriei, pct. 94), exploatarea unei clinici private ( König

împotriva Germaniei, pct. 94-95), o autorizaie de construcie (a se vedea, de exemplu, Sporrong $i Lönnroth împotriva Suediei, pct. 79), proprietatea $i folosirea unui a$ez!mânt religios ( ParohiaGreco-Catolic! Sâmb!ta Bihor împotriva României, pct. 65), o autorizaie administrativ! privindcondiiile de exercitare a unei activit!i ( Benthem împotriva '!rilor de Jos, pct. 36) sau o licen! de comercializare a b!uturilor alcoolice (Tre Traktörer Aktiebolag împotriva Suediei, pct. 43) sauun litigiu având drept scop plata de compensaii în caz de boal! sau accident de munc! (Chaudetîmpotriva Fran ei, pct. 30).22. În mod similar, art. 6 se aplic! procedurilor disciplinare desf !$urate în faa unor organisme profesionale $i în care este vorba despre dreptul de a practica profesia [ Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei; Philis împotriva Greciei (nr. 2), pct. 45], unei aciuni împotrivastatului pentru neglijen! ( X. împotriva Fran ei), unei aciuni în anularea unei decizii

administrative care aduce atingere drepturilor reclamantului ( De Geouffre de la Pradelleîmpotriva Fran ei), unei proceduri administrative privind interdicia de a pescui în zoneapar inând reclamanilor ( Alatulkkila $i al ii împotriva Finlandei, pct. 49) $i unei proceduri devânzare prin licitaie public! în care este vorba despre un drept cu caracter civil – precum dreptulde a nu face obiectul unei discrimin!ri întemeiate pe convingerile religioase sau pe opiniile politice cu ocazia prezent!rii ofertelor pentru contracte de lucr !ri publice [Tinnelly & Sons Ltd $ial ii $i McElduff $i al ii împotriva Regatului Unit , pct. 61; a se vedea, a contrario, I.T.C. Ltdîmpotriva Maltei (dec.)].23. Art. 6 § 1 este aplicabil unei plângeri cu constituire de parte civil! [ Perez împotriva Fran ei (MC), pct. 70-71], cu excepia cazului în care aciunea civil! iniiat! are doar scop punitiv saueste f !cut! cu titlu de r !zbunare personal! [Sigalas împotriva Greciei, pct. 29; Mihova împotriva

Italiei (dec.)]. Convenia nu confer !, în sine, dreptul de a începe urm!rirea penal! saucondamnarea penal! a unor ter i. Pentru a intra sub incidena Conveniei, un astfel de drepttrebuie în mod imperativ s! fie însoit de exercitarea de c!tre victim! a dreptului s!u de a intentaaciunea de natur ! civil! pe care i-o pune la dispoziie dreptul intern, chiar dac! o astfel deaciune ar urm!ri obinerea unei reparaii simbolice sau protejarea unui drept cu caracter civil,cum ar fi, de exemplu, dreptul de a se bucura de o „bun! reputa ie” [ Perez împotriva Fran ei (MC), pct. 70; a se vedea, de asemenea, pentru o sum! simbolic!, Gorou împotriva Greciei (nr.2) (MC), pct. 24]. Prin urmare, art. 6 se aplic! unei proceduri cu constituire de parte civil! dinmomentul în care persoana se constituie ca parte civil!, cu excepia cazului în care persoana încauz! a renunat în mod neechivoc la dreptul de a obine o desp!gubire.24. De asemenea, art. 6 § 1 se aplic! unei aciuni civile în desp!gubire, pentru rele tratamente

despre care se susine c! au fost comise de ageni ai statului ( Aksoy împotriva Turciei, pct. 92).

2. Extinderea la alte tipuri de contesta ii

25. Curtea a decis c! art. 6 § 1 este aplicabil contestaiilor legate de chestiuni sociale, în special procedurilor privind concedierea unui angajat de c!tre o societate privat! ( Buchholz împotrivaGermaniei), procedurii având ca obiect acordarea unor prestaii de asigur !ri sociale Feldbruggeîmpotriva '!rilor de Jos) sau unor alocaii de ajutor social, chiar $i în cadrul unui regimnecontributiv (Salesi împotriva Italiei) $i unei proceduri privind obligaia de a pl!ti cotizaii desecuritate social! (Schouten $i Meldrum împotriva '!rilor de Jos) [în privina contest!rii de c!treangajator a faptului de a recunoa$te boala profesional! a unui angajat, cf. deciziei Eternit

împotriva Fran ei (dec.), pct. 32]. În aceste cauze, Curtea a considerat c! elementele de drept



privat aveau prioritate asupra celor de drept public. În plus, Curtea a hot!rât c! existau asem!n!riîntre dreptul la alocaii de ajutor social $i dreptul la desp!gubiri pentru persecuii naziste din partea unei fundaii private (Wo - împotriva Poloniei, pct. 76).26. Contestaiile privind funcionarii publici se încadreaz!, în principiu, în domeniul de aplicare a

art. 6 § 1. În hot!rârea Pellegrin împotriva Fran ei (MC), pct. 64-71, Curtea a adoptat un criteriu„ func ional ”. În hot!rârea Vilho Eskelinen $i al ii împotriva Finlandei (MC), pct. 50-62, Curtea adecis s! adopte o nou! abordare. Principiul actual este c! va exista prezumia conform c!reiaart. 6 este aplicabil, iar statul pârât are sarcina s! demonstreze, în primul rând, c!, potrivitdreptului intern, un reclamant care este funcionar public nu are dreptul de acces la instan! $i, înal doilea rând, c! excluderea drepturilor garantate la art. 6 este întemeiat! în privinafuncionarului respectiv (a se vedea, în special, pct. 62). În cazul în care reclamantul a avut accesla o instan! în temeiul dreptului naional, art. 6 este aplicabil (chiar $i în cazul ofierilor militariactivi $i cererilor acestora în faa instanelor militare; a se vedea, în acest sens, Pridatchenko $ial ii împotriva Rusiei, pct. 47). O instan! nejudiciar ! potrivit dreptului intern poate fi considerat! „instan!” în sensul material al termenului, în cazul în care exercit!, f !r ! îndoial!, o funcie

jurisdicional! (Oleksandr Volkov împotriva Ucrainei, pct. 88-91). În ceea ce prive$te al doileacriteriu, excluderea trebuie s! fie justificat! de „motive obiective în interesul statului”, ceea ceoblig! statul s! demonstreze c! obiectul litigiului în cauz! este legat de exercitarea autorit!ii publice sau ridic! o problem! privind leg!tura special! dintre funcionarul public $i stat. Astfel,nu exist!, în principiu, nicio justificare pentru excluderea din cadrul garan iilor oferite de art. 6 alitigiilor de munc! obi$nuite – precum cele referitoare la salariu, la indemnizare sau la altedrepturi similare – pe baza caracterului special al relaiei dintre funcionarul respectiv $i statul încauz! [a se vedea, de exemplu, un litigiu privind dreptul personalului din cadrul serviciilor de poliie la o indemnizaie special! în cauza Vilho Eskelinen $i al ii împotriva Finlandei (MC)]. Înlumina criteriilor stabilite în Vilho Eskelinen $i al ii împotriva Finlandei, Curtea a declarat art. 6§ 1 aplicabil procedurii împotriva concedierii abuzive, iniiate de o angajat! a unei ambasade

[secretar ! $i centralist! la Ambasada Poloniei, a se vedea Cudak împotriva Lituaniei (MC), pct.44-47] $i, în acela$i sens, în cazul unui contabil $ef – Sabeh El Leil împotriva Fran ei (MC), pct.39), al unui comisar de poliie (Šiki/ împotriva Croa iei, pct. 18-20), sau al unui ofier trimis înfaa instanelor militare (Vasilchenko împotriva Rusiei, pct. 34-36), unei proceduri privind dreptulde a obine un post de asistent parlamentar (Savino $i al ii împotriva Italiei), unei proceduridisciplinare împotriva unui judec!tor (Oluji/ împotriva Croa iei), unei aciuni a unui procurorîmpotriva unei decizii prezideniale de a fi transferat [ Zalli împotriva Albaniei (dec.) $i celelaltereferine citate], precum $i unei proceduri privind cariera profesional! a unui angajat vamal(dreptul de a concura pentru o promovare intern!, Fiume împotriva Italiei, pct. 33-36). 27. Litigiile prezentate în faa unei instane constituionale pot, de asemenea, s! intre subincidena art. 6, în cazul în care procedura constituional! are o inciden! decisiv! asupra

rezultatului litigiului (cu privire la un drept „cu caracter civil ”) în faa instanelor ordinare ( Ruiz- Mateos împotriva Spaniei). Nu acela$i este cazul contestaiilor legate de un decret prezidenial deacordare a cet!eniei unui ter cu titlu excepional sau prin care se încearc! s! se determine dac! poate fi constatat! înc!lcarea jur !mântului de c!tre pre$edinte, întrucât nu se refer ! la drepturi $iobligaii cu caracter civil [ Paksas împotriva Lituaniei (MC), pct. 65-66]. Criteriile de aplicare aart. 6 § 1 în cazul unei m!suri provizorii se extind asupra Cur ii Constituionale ( Küblerîmpotriva Germaniei, pct. 47-48). 28. În sfâr $it, art. 6 este aplicabil $i altor aspecte care nu au caracter strict patrimonial, precumaspecte de mediu, în privina c!rora pot fi introduse contestaii privind dreptul la via!, la s!n!tatesau la un mediu s!n!tos (Ta $k (n $i al ii împotriva Turciei), plasamentul copiilor într-un centru de primire ( McMichael împotriva Regatului Unit ), modalit!ile de $colarizare ale copiilor ( Elles $i

al ii împotriva Elve iei, pct. 21-23), dreptul de a fi stabilit! paternitatea [ Alaverdyan împotriva



Armeniei (dec.), pct. 33], dreptul la libertate [Laidin împotriva Franei (nr. 2.)], condiiile dedetenie a prizonierilor – de exemplu, litigiile privind limit!rile la care sunt supu$i deinuii carese afl! în regim de maxim! siguran! [ Enea împotriva Italiei (MC), pct. 97-107], sau într-o celul! de maxim! siguran! (Steg !rescu $i Bahrin împotriva Portugaliei) sau o procedur ! disciplinar !

rezultând în limit!ri ale dreptului de vizit! al membrilor familiei în penitenciar (Gülmez împotrivaTurciei, pct. 30) sau alte limit!ri de acest gen (Ganci împotriva Italiei, pct. 25), dreptul de a beneficia de o bun! reputaie ( Helmers împotriva Suediei), dreptul de acces la documenteadministrative [ Loiseau împotriva Fran ei (dec.)], sau o aciune împotriva înregistr !rii în fi$ierele poliiei, prin care este afectat dreptul la reputaie, dreptul la protecia bunurilor $i dreptul la posibilitatea de a g!si un loc de munc! pentru a-$i tr !i existena ( Pocius împotriva Lituaniei, pct.38-46, $i Užukauskas împotriva Lituaniei, pct. 32-40), dreptul de a face parte dintr-o asociaie[Sakellaropoulos împotriva Greciei (dec.) – în mod similar, o procedur ! legat! de existena legal! a unei asociaii se refer ! la drepturile cu caracter civil ale acesteia, chiar $i în raport cu legislaiaintern!, problema libert!ii de asociere ine de domeniul dreptului public ( APEH ÜldözötteinekSzövetsége $i al ii împotriva Ungariei, pct. 34-35.] – $i, în cele din urm!, dreptul de a urma studii

postuniversitare ( Emine Araç împotriva Turciei, pct. 18-25), cu atât mai mult în cazulînv!!mântului primar [Oršuš $i al ii împotriva Croa iei (MC), pct. 104]. Art. 6 se extinde astfella proceduri care pot avea, f !r ! îndoial!, un repercusiuni directe $i semnificative asupra vieii private a individului ( Alexander împotriva Portugaliei, pct. 51 $i 54).

3. Aplicabilitatea art. 6 unei proceduri diferite de procedura din ac iunea principal !

29. Procedurile preliminare precum procedura ordonanei pre$ediniale nu se „ pronun !” deregul! cu privire la contestaii privind drepturi sau obligaii cu caracter civil $i nu beneficiaz!, prin urmare, în mod normal, de protecia art. 6 [a se vedea, mai ales, Verlagsgruppe News GMBH

împotriva Austriei (dec.) $i Libert împotriva Belgiei (dec.)]. Cu toate acestea, Curtea s-aîndep!rtat recent de jurisprudena sa anterioar !, pentru a adopta o nou! abordare.30. În hot!rârea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 83-86, a stabilit c! aplicabilitatea art. 6 încazul m!surilor provizorii depinde de respectarea anumitor condiii. În primul rând, dreptulrespectiv, atât în procedura din aciunea principal!, cât $i în procedura injonciunii, trebuie s! aib! „caracter civil ” în sensul Conveniei. În al doilea rând, natura, obiectul $i scopul m!surii provizorii, precum $i efectele acesteia asupra dreptului la care face referire trebuie examinate cuatenie. Ori de câte ori o m!sur ! provizorie este considerat! decisiv! pentru a stabili dreptul sauobligaia cu caracter civil la care face referire, indiferent de durata pe parcursul c!reia a fost învigoare, art. 6 va fi aplicabil. 31. O încheiere interlocutorie poate fi comparat! cu m!suri $i proceduri provizorii sau

asiguratorii $i, prin urmare, se aplic! acelea$i criterii pentru a stabili dac! art. 6 este aplicabil subaspect civil ( Mercieca $i al ii împotriva Maltei, pct. 35).32. Tot cu referire la principiile din hot!rârea Micallef împotriva Maltei (MC), art. 6 poate fiaplicabil suspend!rii unei proceduri de executare, potrivit criteriilor citate anterior (Central Mediterranean Development Corporation Limited împotriva Maltei (nr. 2), pct. 21-23).33. Art. 6 este aplicabil unei proceduri provizorii care are acela$i obiect cu procedura din aciunea principal! pendinte, în cazul în care ordonana pre$edinial! este executorie de îndat! $i se pronun! asupra aceluia$i drept ( RTBF împotriva Belgiei, pct. 64-65).34. Procedurile penale $i civile consecutive: în cazul în care dreptul intern al unui stat prevede o procedur ! care const! în dou! etape – prima în care instana se pronun! cu privire la existenadreptului la daune-interese, iar a doua în care aceasta stabile$te cuantumul desp!gubirii – este

rezonabil, în sensul art. 6 § 1, s! se considere c! dreptul cu caracter civil nu devine „determinat ”



decât odat! cu precizarea sumei respective: a determina un drept înseamn! a se pronuna nu doarcu privire la existena sa, ci $i cu privire la întinderea $i modalit!ile sale de exercitare, ceea ceinclude în mod evident $i valoarea desp!gubirilor (Torri împotriva Italiei, pct. 19).35. Executarea hot !rârilor judec!tore $ti. art. 6 § 1 se aplic! în toate etapele procedurilor

judiciare în care se hot!r !$te asupra „contesta iilor privind drepturi $i obliga ii cu caracter civil ”,f !r ! s! poat! fi excluse etapele ulterioare hot!rârilor pe fond. Executarea unei sentine sau decizii,indiferent de gradul de jurisdicie, trebuie a$adar s! fie considerat! ca f !când parte integrant! din„ proces”, în sensul art. 6 ( Hornsby împotriva Greciei, 19 martie 1997, pct. 40; Romanczykîmpotriva Fran ei, pct. 53, în ceea ce prive$te executarea unei hot!râri care autorizeaz! recuperarea unei creane alimentare). Indiferent de aplicabilitatea art. 6 în cazul proceduriiiniiale, nu este absolut necesar ca titlul executoriu prin care este soluionat! o contestaie privinddrepturi cu caracter civil s! rezulte dintr-o procedur ! c!reia i se aplic! art. 6 ( Buj împotrivaCroa iei, pct. 19). Încuvinarea de exequatur a unei ordonane de confiscare, pronunate de oinstan! str !in!, intr ! în domeniul de aplicare a art. 6 doar sub aspect civil [Saccoccia împotriva Austriei (dec.)].

36. Cereri de redeschidere a procedurii: art. 6 nu este aplicabil în cazul procedurii în care esteexaminat! o cerere de revizuire a unui proces civil care s-a finalizat printr-o hot!râre definitiv! (Sablon împotriva Belgiei, pct. 86). Acest raionament este valabil $i pentru o cerere de revizuireformulat! în urma unei hot!râri a Cur ii finalizate cu o concluzie de înc!lcare [Verein gegenTierfabriken Schweiz (VgT) împotriva Elve iei (nr. 2) (MC), pct. 24]. Exist! un caz excepional încare o procedur ! de revizuire, numit! astfel în ordinea juridic! intern!, reprezint! singura calelegal! intern! pentru a soluiona înc!lcarea intereselor civile, astfel încât rezultatul acesteia s! fieconsiderat decisiv pentru „drepturile $i obliga iile cu caracter civil ” ale reclamantului ( Melisîmpotriva Greciei, pct. 19-20). 37. Art. 6 a fost declarat aplicabil unei proceduri de ter ! opoziie care a avut un impact directasupra drepturilor $i obligaiilor civile ale reclamanilor [ Kakamoukas $i al ii împotriva Greciei

(MC), pct. 32].

4. Materii excluse

38. Faptul de a demonstra c! un litigiu are un caracter „ patrimonial ” nu este în sine suficient pentru a genera aplicabilitatea art. 6 § 1 sub aspect civil [Ferrazzini împotriva Italiei (MC), § 25].39. Procedurile fiscale sunt incluse în materiile care se afl! în afara sferei de aplicare a art. 6:materia fiscal! apar ine în continuare nucleului solid al prerogativelor autorit!ii publice,caracterul public al raportului dintre contribuabil $i comunitate r !mânând predominant [ibidem, pct. 29]. Este, de asemenea, exclus! procedura ordonanei pre$ediniale în leg!tur ! cu platadrepturilor vamale [ Emesa Sugar N.V. împotriva '!rilor de Jos (dec.)].

40. Situaia este similar !, în materie de imigrare, pentru intrarea, $ederea $i expulzarea str !inilor,în ceea ce prive$te procedurile de acordare a azilului sau expulz!rii (cerere de anulare a unuiordin de expulzare – Maaouia împotriva Fran ei (MC), pct. 38); extr !dare – Pe,afiel Salgadoîmpotriva Spaniei (dec.) $i Mamatkulov $i Askarov împotriva Turciei (MC), pct. 81-83); o aciuneîn daune-interese formulat! de un solicitant de azil ca urmare a refuzului de a i se acorda azilul – Panjeheighalehei împotriva Danemarcei (dec.)], în ciuda posibilelor consecine grave pentruviaa privat! sau de familie sau pentru perspectivele de angajare. Inaplicabilitatea se extindeasupra includerii unui resortisant str !in în fi$ierele sistemului de informaii al AcorduluiSchengen [ Dalea împotriva Fran ei (dec.)]. Dreptul la un pa$aport $i dreptul la cet!enie nu suntdrepturi cu caracter civil în sensul art. 6 [ Smirnov împotriva Rusiei (dec.)]. Cu toate acestea,dreptul unui resortisant str !in de a solicita un permis de munc! poate intra sub incidena art. 6,

atât în ceea ce prive$te angajatorul, cât $i solicitantul, chiar dac!, potrivit dreptului intern, cel din



urm! nu are calitatea de a solicita permisul, sub rezerva faptului c! exist! doar un obstacol procedural care nu are nicio inciden! asupra esenei dreptului ( Jurisic $i Collegium Mehrerauîmpotriva Austriei, pct. 54-62).41. Potrivit hot!rârii Vilho Eskelinen $i al ii împotriva Finlandei (MC), litigiile privind

funcionarii publici nu intr ! sub incidena art. 6 atunci când sunt îndeplinite dou! criterii: dreptulintern s! fi exclus în mod expres accesul la o instan! pentru postul sau categoria de salariai încauz!; aceast! derogare trebuie s! se bazeze pe motive obiective legate de interesul statului (pct.62). Este cazul unui soldat exclus din armat! din motive disciplinare, care nu poate contestadecizia de revocare în faa instanelor $i a c!rui „leg !tur ! special ! de încredere $i de loialitate”între acesta $i stat a fost pus! în discuie [Suküt împotriva Turciei (dec.)]. Pentru ca excluderea s! fie justificat!, nu este suficient ca statul s! demonstreze c! funcionarul în cauz! particip! laexercitarea puterii publice sau c! exist! – pentru a relua termenii folosii de Curte în hot!rârea Pellegrin – o „leg !tur ! special ! de încredere $i de loialitate” între persoana în cauz! $i statulangajator. De asemenea, trebuie ca statul s! arate c! obiectul litigiului este legat de exercitareaautorit!ii de stat sau s! pun! în discuie leg!tura special! citat! anterior. În principiu, nimic nu

justific! sustragerea conflictelor obi$nuite de la locul de munc! de la garaniile art. 6 § 1 – deexemplu cele legate de plata salariului, a unei indemnizaii sau alte drepturi de acest gen – pemotivul existenei unui caracter special al relaiei dintre funcionarul în cauz! $i statul respectiv[Vilho Eskelinen $i al ii împotriva Finlandei (MC), pct. 62]. 42. În cele din urm!, drepturile politice precum dreptul de a candida $i dreptul de a-$i continuamandatul (litigiu electoral: Pierre-Bloch împotriva Fran ei, pct. 50), dreptul la pensie în calitatede fost deputat [ Papon împotriva Fran ei (dec.)], sau dreptul unui partid politic de a se angaja înactivit!i politice [pentru cazul referitor la dizolvarea unui partid: Refah Partisi (Partidul Prosperit ! ii) $i al ii împotriva Turciei (dec.)] nu pot fi considerate drepturi civile în sensul art. 6§ 1. În mod similar, procedura în cadrul c!reia unei organizaii neguvernamentale responsabile cuobservarea alegerilor legislative i-a fost refuzat accesul la documente care nu includeau

informaii referitoare la reclamant nu intr ! în domeniul de aplicare a art. 6 § 1 [Geraguyn Khorhurd Patgamavorakan Akumb împotriva Armeniei (dec.)]. 43. În plus, Curtea a reafirmat recent c! dreptul de a lua în considerare aspecte discutate în$edin! public! nu are un caracter civil ( Mackay $i BBC Scotland împotriva Regatului Unit , pct.20-22).44. Concluzie: Atunci când exist! o „contesta ie privind drepturi $i obliga ii cu caracter civil ”,astfel, cum este definit! potrivit criteriilor menionate mai sus, art. 6 § 1 garanteaz! fiec!rui justiiabil dreptul ca aceast! contestaie s! fie prezentat! în faa unei instane. Acest articolconsacr ! astfel „dreptul la instan !”, între care dreptul de acces, $i anume dreptul de a sesizainstana în materie civil!, nu constituie decât un aspect. La acesta se adaug! garaniile prev!zutede art. 6 § 1 în ceea ce prive$te organizarea $i compunerea instanei $i în ceea ce prive$te

desf !$urarea procedurii. Ansamblul formeaz!, pe scurt, dreptul la un „ proces echitabil ” (Golderîmpotriva Regatului Unit , pct. 36).



II. DREPTUL LA O INSTAN#

Ar t. 6 § 1

„Orice persoan! are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public $i într-un termenrezonabil a cauzei sale, de c!tre o instan ! independent ! $i impar ial ! , instituit ! de lege, care vahot !rî […] asupra înc!lc!rii drepturilor $i obliga iilor sale cu caracter civil […]

1. Dreptul $i accesul la o instan !

45. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1, trebuie interpretat în lumina principiuluisupremaiei dreptului, care presupune existena unei c!i legale efective care s! permit! revendicarea drepturilor civile ( Beles $i al ii împotriva Republicii Cehe, pct. 49).Fiecare justiiabil are dreptul s! prezinte în faa unei instane orice contestaie referitoare la„drepturile $i obliga iile sale cu caracter civil ”. Astfel, art. 6 § 1 consacr ! „dreptul la instan !”,

între care dreptul de acces, $i anume dreptul de a sesiza instana în materie civil!, constituie unaspect (Golder împotriva Regatului Unit , pct. 36). „ Dreptul la instan !”, la fel ca $i dreptul deacces, nu are un caracter absolut: drepturile pot da na$tere la limit!ri, dar nu pot restricionaaccesul liber al unui individ într-un mod sau pân! la un punct astfel încât dreptul s! fie afectat înîns!$i esena sa [ Philis împotriva Greciei, pct. 59; De Geouffre de la Pradelle împotriva Fran ei, pct. 28; $i Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 229].4

a) UN DREPT CONCRET $I EFECTIV

46. Dreptul de acces la instan! trebuie s! fie „concret $i efectiv” ( Bellet împotriva Fran ei, pct. 38). Efectivitatea dreptului de acces impune ca un individ „s! beneficieze de o posibilitate

clar ! $i concret! de a contesta un act ce constituie o ingerin! în drepturile sale” [ Bellet împotriva Fran ei, pct. 36; Nunes Dias împotriva Portugaliei (dec.) în privina normelor privind citarea de acomp!rea în instan!]. Legislaia referitoare la formalit!ile $i termenele care trebuie respectate pentru a formula un recurs vizeaz! asigurarea bunei administr !ri a justiiei $i respectarea, înspecial, a principiului securit!ii juridice (Ca1ete de Go1i împotriva Spaniei, pct. 36). Astfel,reglementarea în cauz! sau aplicarea acesteia nu trebuie s! împiedice justiiabilul s! se prevalezede o cale de atac disponibil! [ Miragall Escolano $i al ii împotriva Spaniei, Zvolsky $i Zvolskaîmpotriva Republicii Cehe, pct. 51].47. În circumstanele specifice ale unei cauze, acest caracter concret $i efectiv poate fi limitat, deexemplu:

- de costul prohibitiv al procedurilor în raport cu capacitatea financiar ! a

justiiabilului:• suma excesiv! a garaniei pentru o plângere cu constituire de o parte civil! ( Ait Mouhoub împotriva Fran ei, pct. 57-58 – a se vedea, de asemenea,Garcia Manibardo împotriva Spaniei, pct. 38-45);• cheltuielile de judecat! prea mari [ Kreuz împotriva Poloniei (nr. 1), pct.60-67; Podbielski $i PPU Polpure împotriva Poloniei, pct. 65-66; Weissman $i al ii împotriva României, pct. 42; a contrario, Reuther împotrivaGermaniei (dec.)];

- de probleme legate de termene:

4 A se vedea, de asemenea, partea Echitate.



• termen aplicabil în materie de recurs care duce la declarareainadmisibilit!ii acestuia ( Melnyk împotriva Ucrainei, pct. 26).•Atunci când „ faptul de a invoca prescrierea în fa a p!r ilor interesate într-un stadiu avansat al procedurilor – pe care reclaman ii le-au continuat cu

bun!-credin ! $i într-un ritm suficient sus inut – i-a privat în mod definitivde orice posibilitate de a- $i exercita drepturile” (Yagtzilar $i al ii împotrivaGreciei, pct. 27);

- de existena unor bariere procedurale care împiedic! sau limiteaz! posibilit!ile de a sesiza o instan!:

• O interpretare deosebit de riguroas! dat! de instanele interne unei normede procedur ! (formalism excesiv) îi poate priva pe reclamani de dreptul deacces la un tribunal ( Perez de Rada Cavanilles împotriva Spaniei, pct. 49; Miragall Escolano $i al ii împotriva Spaniei, pct. 38; S.A. „Sotiris $i Nikos Koutras ATTEE” împotriva Greciei, pct. 20; Beles $i al ii împotriva Republicii Cehe, pct. 50; RTBF împotriva Belgiei, pct. 71, 72, 74);

• Cerinele legate de executarea unei decizii anterioare ar putea limitadreptul de acces la instan!, de exemplu, atunci când precaritatea situaieifinanciare a reclamantului exclude chiar de la început executareacondamn!rilor pronunate anterior de instan! [ Annoni di Gussola $i al iiîmpotriva Fran ei, pct. 56; a se compara cu Arvanitakis împotriva Fran ei (dec.)].• Normele de procedur ! împiedic! anumii subieci de drept s! aib! calitate procesual! (Sfintele Mân! stiri împotriva Greciei, pct. 83, Philis împotrivaGreciei, pct. 65; a se vedea, de asemenea, Lupa $ $i al ii împotriva României(nr. 1), pct. 64-67; pentru persoane majore aflate în incapacitate: Stanevîmpotriva Bulgariei (MC), pct. 241-245)5.

În schimb, tot în ceea ce prive$te formalismul, condiiile de admisibilitateale unui recurs ar putea fi mai stricte decât pentru un apel. Având în vederespecificitatea instanei de recurs, se poate admite c! un formalism mai mare poate însoi procedura prezentat! în faa sa, în special atunci când procedurarecursului urmeaz! examin!rii cauzei de c!tre o instan! de prim grad, apoide c!tre o instan! de apel, ambele beneficiind de deplin! jurisdicie( Levages Prestations Services împotriva Fran ei, pct. 44-48; Brualla Gomezde la Torre împotriva Spaniei, pct. 34-39).

48. În plus, dreptul la o instan! include nu numai dreptul de a iniia o aciune, ci $i dreptul lasoluionarea juridic! a litigiului ( Kutic împotriva Croa iei, pct. 25 $i 32, în ceea ce prive$tesuspendarea procedurilor; A4 imovi4 împotriva Croa iei, pct. 41; Beneficio Cappella Paolini

împotriva San Marino, pct. 29, cu privire la o denegare de justi ie). Dreptul la instan! poate fi deasemenea înc!lcat în cazul nerespect!rii de c!tre instan! a termenului legal, atunci când se pronun! asupra unui recurs împotriva unor decizii succesive cu durat! limitat! ( Musumeciîmpotriva Italiei, pct. 41-43) sau în lipsa vreunei decizii (Ganci împotriva Italiei, pct. 31).„ Dreptul la instan !” acoper !, de asemenea, executarea hot!rârilor 6.

b) LIMITRI

5 A se vedea, de asemenea, partea Ajutor jurisdic ional .6 A se vedea, de asemenea, partea Executarea hot !rârilor .



49. Dreptul de acces la instane nu este absolut. Exist! limit!ri implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit , pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazulcondiiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin îns!$i natura sa necesit! o reglementaredin partea statului, care se bucur ! în aceast! privin! de o anumit! marj! de apreciere ( Luordo

împotriva Italiei, pct. 85).50. Totu$i, aceste limit!ri nu pot restrânge accesul liber pentru un individ într-o asemenea m!sur ! sau pân! la un punct încât s! fie afectat! îns!$i esena dreptului de acces. În plus, limit!rile nusunt în acord cu art. 6 § 1 din Convenie decât dac! urm!resc un „ scop legitim” $i dac! exist! un„raport rezonabil de propor ionalitate între mijloacele folosite $i scopul vizat ” [ Ashingdaneîmpotriva Regatului Unit , pct. 57; Fayed împotriva Regatului Unit , pct. 65; Markovic $i al iiîmpotriva Italiei (MC), pct. 99].51. Dreptul de acces la o instan! poate fi astfel supus, în anumite circumstane, unor restric iilegitime, cum ar fi termenele legale pentru prescripie (Stubbings $i al ii împotriva RegatuluiUnit , pct. 51-52), ordinele care stabilesc plata unei cauiuni pentru garantarea cheltuielilor de judecat! (Tolstoi Miloslavsky împotriva Regatului Unit , pct. 62-67), cerina privind reprezentarea

( R.P. $i al ii împotriva Regatului Unit , pct. 63-67).52. În cazul în care accesul la instan! este restricionat prin lege sau în fapt, Curtea examineaz! dac! restricia atinge fondul dreptului $i, în special, dac! urm!re$te un scop legitim $i dac! exist! un raport rezonabil de propor ionalitate între mijloacele folosite $i scopul vizat: Ashingdaneîmpotriva Regatului Unit , pct. 57. În cazul în care restricia este compatibil! cu principiilestabilite, nu rezult! nicio înc!lcare a art. 6 § 1.53. Imunitatea de jurisdic ie a organiza iilor interna ionale în faa instanelor naionale: aceast! regul! a Conveniei – care urm!re$te un scop legitim [Waite $i Kennedy împotriva Germaniei (MC), pct. 63] – nu este admisibil! în temeiul art. 6 § 1 decât dac! restricia pe care o creeaz! nueste dispropor ionat!. Astfel, este compatibil! în cazul în care justiiabilii dispun de alte c!irezonabile pentru le fi protejate în mod eficient drepturile garantate de Conven ie [Waite $i

Kennedy împotriva Germaniei (MC), pct. 68-74; Prin ul Hans-Adam II de Liechtensteinîmpotriva Germaniei (MC), pct. 48; Chapman împotriva Belgiei (dec.), pct. 51-56].54. Imunitatea statelor: regula imunit!ii statelor este în general admis! de comunitateanaiunilor. M!surile luate de un stat membru care reflect! normele de drept internaional generalrecunoscute în materie de imunitate a statelor nu constituie în mod automat restricion!ridispropor ionate ale dreptului de acces la o instan! [ Fogarty împotriva Regatului Unit (MC) pct.36; McElhinney împotriva Irlandei (MC), pct. 37; Sabeh El Leil împotriva Fran ei (MC), pct.49].

- Imunitatea de jurisdic ie a statelor: În cazurile în care aplicarea principiuluiimunit!ii de jurisdicie a statului împiedic! exercitarea dreptului de acces la justiie, trebuie analizat dac! circumstanele cauzei justific! o astfel de restricie.

Aceasta trebuie s! urm!reasc! un scop legitim $i s! fie propor ional! cu acestscop [Cudak împotriva Lituaniei (MC), pct. 59; Sabeh El Leil împotriva Fran ei (MC), pct. 51-54]. Acordarea imunit!ii suverane unui stat în cadrul procedurilor civile urm!re$te „ scopul legitim” de a respecta dreptulinternaional, pentru a favoriza buna înelegere $i bunele relaii între state[ Fogarty împotriva Regatului Unit (MC), pct. 34; Al-Adsani împotriva Regatului Unit (MC), pct. 54; Treska împotriva Albaniei $i Italiei (dec.)]. Înceea ce prive$te propor ionalitatea m!surilor luate în fiecare cauz!, aceasta poate aduce atingere însu$i fondului dreptului justiiabilului de a avea acces lainstan! [Cudak împotriva Lituaniei (MC), pct. 74; Sabeh El Leil împotriva Fran ei (MC), pct. 67) sau de a nu avea acces la instan! ( Al-Adsani împotriva



Regatului Unit (MC), pct. 67; Fogarty împotriva Regatului Unit (MC), pct. 39; McElhinney împotriva Irlandei (MC), pct. 38].Imunitatea de jurisdicie a statelor a cunoscut limit!ri legate de evoluiadreptului internaional cutumiar: astfel, regula imunit!ii nu se poate aplica

pentru contractele de munc! încheiate între un stat $i personalul misiunilor salediplomatice în str !in!tate, în afara excepiilor enumerate în mod limitativ[Sabeh El Leil împotriva Fran ei (MC), pct. 53-54 $i pct. 57-58]. Poate exista,de asemenea, o imunitate limitat! în ceea ce prive$te tranzaciile comercialerealizate între un stat $i o persoan! fizic! str !in! (Oleynikov împotriva Rusiei, pct. 61 $i 66). Pe de alt! parte, Curtea a constatat, în 2001, c!, de$i p!rea s! existe în dreptul internaional $i comparat o tendin! de a limita imunitateastatelor în cazul prejudiciilor materiale cauzate de un act sau de o omisiunesurvenit! în statul forului, aceast! practic! nu a fost în niciun caz universal! [ McElhinney împotriva Irlandei (MC), pct. 38].- Imunitatea de executare a statului nu este, în sine, contrar ! art. 6 § 1. Curtea a

constatat, în 2005, ca toate textele juridice internaionale care trateaz! imunitatea statelor consacr ! principiul general potrivit c!ruia statele str !ine se bucur !, sub rezerva anumitor excepii strict delimitate, de imunitatea deexecutare pe teritoriul statului forului [ Manoilescu $i Dobrescu împotriva României $i Rusiei (dec.), pct. 73)]. Cu titlu ilustrativ, Curtea a decis, în 2002:„de$i instanele elene au condamnat guvernul german la plata de daune-interesereclamanilor, acest fapt nu implic! în mod necesar obligaia statului elen de a legaranta reclamanilor recuperarea creanelor lor, printr-o procedur ! de executare pe teritoriul elen” [ Kalogeropoulou $i al ii împotriva Greciei $i Germaniei (dec.)]. Aceste decizii se aplic! în raport cu statutul dreptului internaional ce prevaleaz! la momentul respectiv $i nu exclud dezvoltarea ulterioar ! a dreptului

menionat. 55. Imunitatea parlamentar !: faptul c! statele acord!, în general, o imunitate mai mult sau mai puin extins! membrilor Parlamentului, constituie o practic! care dureaz! de mult! vreme, careare ca scop s! permit! libera exprimare a reprezentanilor poporului $i s! împiedice ca plângerile penale p!rtinitoare s! aduc! atingere funciei de parlamentar [C.G.I.L. $i Cofferati (nr. 2)împotriva Italiei, pct. 44]. Imunitatea parlamentar ! poate fi astfel compatibil! cu art. 6, în cazul încare aceasta:

- urm!re$te scopuri legitime: libertatea de exprimare în Parlament $i meninereasepar !rii puterilor între puterea legislativ! $i cea judiciar ! ( A. împotriva Regatului Unit , pct. 75-77 $i 79).- nu este dispropor ionat! în raport cu scopurile urm!rite, în cazul în care

victima dispune de c!i alternative rezonabile pentru a-$i proteja drepturile înmod eficient ( A. împotriva Regatului Unit , pct. 86.) $i imunitatea este limitat! laexercitarea funciei de parlamentar [ A. împotriva Regatului Unit , pct. 84; Zollmann împotriva Regatului Unit (dec.)]. Lipsa unei leg!turi clare cuactivitatea parlamentar ! necesit! o interpretare strict! a conceptului de propor ionalitate între scopul urm!rit $i mijloacele folosite [Cordova împotriva Italiei (nr. 2) pct. 64; Syngelidis împotriva Greciei, pct. 44]. Într-adev!r, nu poate fi limitat într-un mod incompatibil cu art. 6 § 1 dreptul de acces lainstan! al persoanelor de drept privat, atunci când afirmaiile atacate în justiieau fost emise de un membru al Parlamentului [Cordova împotriva Italiei (nr. 1), pct. 63, C.G.I.L. $i Cofferati (nr. 2) împotriva Italiei, pct. 46-50, sau în cazul în



care, din nou, victimele nu dispun de c!i alternative rezonabile pentru a-$i proteja drepturile].

56. Privilegiul de jurisdic ie al magistra ilor nu este incompatibil cu art. 6 § 1 dac! urm!re$te unscop legitim: buna funcionare a justiiei ( Ernst $i al ii împotriva Belgiei, pct. 50) $i respect!

principiul propor ionalit!ii, în m!sura în care reclamanii dispun de c!i alternative rezonabile pentru a-$i proteja eficient drepturile garantate de Convenie ( Ernst $i al ii împotriva Belgiei, pct. 53-55).57. Imunit ! ile de care beneficiaz! func ionarii publici: limit!rile privind capacitatea justiiabililor de a angaja o procedur ! legal! pentru a ataca constat!rile $i concluziilefuncionarilor, care le aduc atingere reputaiei, pot s! urm!reasc! un scop legitim de interes public ( Fayed împotriva Regatului Unit , pct. 70), îns! trebuie s! existe o propor ionalitate întremijloacele utilizate $i acest scop legitim ( Fayed împotriva Regatului Unit , pct. 75-82).58. Limite ale imunit ! ilor: faptul c! un stat ar putea, f !r ! rezerve sau control din parteaorganismelor Conveniei, s! sustrag! de la competena instanelor o serie întreag! de aciunicivile sau s! exonereze de orice r !spundere civil! grupuri mari sau categorii de persoane nu ar fi

în concordan! cu principiul statului de drept într-o societate democratic!, nici cu principiulfundamental care st! la baza art. 6 § 1, $i anume acela c! preteniile civile trebuie s! fie prezentate în faa unui judec!tor [ Fayed împotriva Regatului Unit , pct. 65; McElhinney împotriva Irlandei (MC), pct. 23-26; Sabeh El Leil împotriva Fran ei (MC), pct. 50].

2. Renun areaa) PRINCIPIU

59. În sistemele juridice interne ale statelor membre, renunarea la dreptul de examinare a cauzeide c!tre o instan! este întâlnit frecvent în cauzele civile, în special sub forma unor clauzecontractuale de arbitraj. Prezentând avantaje incontestabile atât pentru p!r ile interesate, cât $i

pentru administrarea justiiei, renunarea nu intr ! în conflict, în principiu, cu Convenia ( Deweerîmpotriva Belgiei, pct. 49).

b) CONDI#II

60. Justiiabilii pot renuna la dreptul la instan! în favoarea arbitrajului, cu condiia ca o astfel derenunare s! se fac! în mod liber, licit $i neechivoc (Suda împotriva Republicii Cehe, pct. 48-49).Dreptul de acces la instan! este mult prea important într-o societate democratic! pentru ca o persoan! s! piard! beneficiul, prin simplul fapt c! a recurs la un aranjament extrajudiciar(ibidem)7.

3. Asisten a juridic!

a) ACORDAREA DE ASISTEN# JURIDIC

61. Art. 6 § 1 nu implic! faptul c! statul trebuie s! acorde asisten! juridic! gratuit! în oricelitigiu referitor la un „drept cu caracter civil” ( Airey împotriva Irlandei, pct. 26). În fapt, exist! odistincie clar ! între art. 6 § 3 c) – care garanteaz! dreptul la asisten! juridic! gratuit! în anumitecondiii în cadrul procedurilor penale – $i art. 6 § 1, care nu face deloc referire la asisten a juridic! ( Essaadi împotriva Fran ei, pct. 30).62. Cu toate acestea, Convenia vizeaz! protejarea unor drepturi concrete $i efective, în specialdreptul de acces la o instan!. Astfel, art. 6 § 1 poate uneori obliga autorit!ile s! ofere asisten!

7 A se vedea, de asemenea, partea Publicitate.



din partea unui membru al baroului, atunci când o astfel de asisten! se dovede$te indispensabil! pentru accesul efectiv la o instan! ( Airey împotriva Irlandei, pct. 26).63. Întrebarea dac! art. 6 impune sau nu acordarea de asisten!, din partea unui consilier juridic,unui reclamant depinde de circumstanele individuale ale cauzei ( Airey împotriva Irlandei, pct.

26; McVicar împotriva Regatului Unit , pct. 48; Steel $i Morris împotriva Regatului Unit , pct. 61).Ce se dore$te s! se cunoasc! este dac!, având în vedere toate circumstanele, lipsa asistenei juridice va priva reclamantul de un proces echitabil ( McVicar împotriva Regatului Unit , pct. 51).64. Întrebarea dac! art. 6 implic! acordarea de asisten! juridic! depinde, în special:

- de gravitatea mizei pentru reclamant (Steel $i Morris împotriva RegatuluiUnit , pct. 61; P., C. $i S. împotriva Regatului Unit , pct. 100);- de complexitatea dreptului sau procedurii aplicabile ( Airey împotriva Irlandei, pct. 24);- de capacitatea justiiabilului de a-$i prezenta în mod eficient cauza de unulsingur ( McVicar împotriva Regatului Unit , pct. 48-62; Steel $i Morris împotriva Regatului Unit , pct. 61);

- de existena unei obligaii legale de reprezentare printr-un avocat ( Aireyîmpotriva Irlandei, pct. 26; Gnahoré împotriva Fran ei, pct. 41, in fine).

65. Acest drept nu este, îns!, absolut $i poate fi, prin urmare, acceptabil s! fie impuse limit!ri cu privire la acordarea de asisten! juridic!, în special în funcie, în plus fa! de punctele menionateîn paragraful anterior:

- de situaia financiar ! a reclamantului (Steel $i Morris împotriva RegatuluiUnit , pct. 62);- de $ansele sale de succes în cadrul procedurii (Steel $i Morris împotriva Regatului Unit , pct. 62.Astfel, poate exista un sistem de asisten! juridic! care s! selecioneze cauzeleîn care se acord! asisten!. Cu toate acestea, sistemul instituit de legiuitor

trebuie s! ofere garanii substaniale împotriva arbitrarului (Gnahoré împotriva Fran ei, pct. 41; Essaadi împotriva Fran ei, pct. 36; Del Sol împotriva Fran ei, pct. 26; Bakan împotriva Turciei, pct. 76 $i 75, cu referire la Aerts împotriva Belgiei, în privina unei înc!lc!ri a fondului dreptului la o instan!). Prinurmare, trebuie s! in! cont în mod concret de calitatea sistemului de asisten! juridic! acordat! de stat ( Essaadi împotriva Fran ei, pct. 35) $i s! se verificedac! metoda aleas! de autorit!i este conform! Conveniei (Santambrogioîmpotriva Italiei, pct. 52; Bakan împotriva Turciei, pct. 74-78; Pedro Ramosîmpotriva Elve iei, pct. 41-45).66. Este esenial s! se indice motivul refuzului de a acorda asisten! juridic! $ica hot!rârea s! fie pronunat! cu diligen! (Tabor împotriva Poloniei, pct. 45-

46; Saoud împotriva Fran ei, pct. 133-136).67. În plus, nu este contrar art. 6 refuzul de a acorda asisten ! juridic! unei persoane juridicestr !ine (Granos Organicos Nacionales S.A. împotriva Germaniei, pct. 48-53).

b) EFICIEN#A ASISTEN#EI JURIDICE ACORDATE

68. Statul nu este responsabil pentru actele unui avocat desemnat din oficiu. În fapt, dinindependena baroului în raport cu statul (Staroszczyk împotriva Poloniei, pct. 133) reiese c!, înesen!, conduita ap!r !rii ine de justiiabil $i de avocatul s!u, c! acesta din urm! este desemnat cutitlu de asisten! juridic! din oficiu sau remunerat de clientul s!u. Conduita ap!r !rii ca atare, înafar ! de circumstane speciale, nu poate angaja r !spunderea statului în temeiul Conveniei

[Tuzi6 ski împotriva Poloniei (dec.)].



69. Cu toate acestea, desemnarea unui avocat pentru a reprezenta o parte nu asigur !, în sine,eficiena asistenei juridice (Sialkowska împotriva Poloniei, pct. 110 $i 116). Avocatul desemnatdin oficiu se poate afla în imposibilitatea de a-$i exercita atribuiile o lung! durat! de timp sau s! se eschiveze de la îndatoririle sale de a acorda asisten!. În cazul în care sunt notificate,

autorit!ile naionale competente trebuie s!-l înlocuiasc!, f !r ! ca, în ciuda acord!rii de asisten! juridic! gratuit!, justiiabilul s! fie privat în practic! de o asisten! juridic! eficient! ( Bertuzziîmpotriva Fran ei, pct. 30).70. Mai presus de toate, este responsabilitatea statului s! asigure un echilibru corect între accesulefectiv la justiie $i independena baroului. Curtea a subliniat în mod clar c! un eventual refuz dea interveni din partea unui avocat desemnat s! acorde asisten! juridic! trebuie s! îndeplineasc! în mod obligatoriu standarde de calitate. Or, aceste standarde nu sunt îndeplinite dac! deficienelesistemului de asisten! juridic! îi priveaz! pe justiiabili de accesul „concret $i efectiv” la oinstan!, la care are dreptul (Staroszczyk împotriva Poloniei, pct. 135; Sialkowska împotriva Poloniei, pct. 114 – înc!lcare).



III. CERIN#E INSTITU#IONALE

Ar t. 6 § 1

„Orice persoan! are dreptul la judecarea cauzei sale […] de c!tre o instan ! independent ! $iimpar ial ! , instituit ! de lege, care va hot !rî […] asupra înc!lc!rii drepturilor $i obliga iilor sale cu caracter civil[...]”.

1. No iunea „instan !”

a) NO#IUNE AUTONOM

71. O autoritate care nu se num!r ! printre instanele unui stat poate totu$i, în sensul art. 6 § 1, s! fie considerat! o „instan!” în sensul material al termenului (Sramek împotriva Austriei, pct. 36).72. O instan ! este caracterizat ! în sens material de rolul s!u jurisdic ional: de a soluiona, pe

baza normelor de drept, cu jurisdicie deplin! $i în urma unei proceduri organizate, orice problem! care ine de competena sa [Srameck împotriva Austriei, pct. 36; Cipru împotrivaTurciei (MC), pct. 233].73. Competen a de a decide este inerent! noiunii înse$i de „instan !”. Procedura în faa unei„instan e” trebuie s! asigure „ solu ionarea juridic! a litigiului” impus! de art. 6 § 1 ( Benthemîmpotriva '!rilor de Jos, pct. 40).74. Competena de a acorda numai avize consultative din punct de vedere juridic, f !r ! caracterobligatoriu, nu este suficient!, chiar dac! aceste opinii prevaleaz! în majoritatea cazurilor(ibidem).75. Prin „instan !” art. 6 § 1 nu înelege neap!rat o instan! de tip clasic, integrat! în structurile judiciare ordinare ale unei !ri. Exist! posibilitatea ca instana s! fi fost instituit! pentru a aborda

chestiuni care in de un anumit domeniu, pe care este posibil s! le dezbat! în mod adecvat în afarasistemului judiciar obi$nuit. Ceea ce conteaz! pentru a asigura respectarea art. 6 § 1 suntgaraniile, atât cele de fond, cât $i cele procedurale, puse în aplicare ( Rolf Gustafson împotrivaSuediei, pct. 45).76. Astfel, un organism responsabil s! soluioneze un num!r restrâns de litigii specifice poate ficonsiderat instan! cu condiia s! asigure garaniile impuse ( Lithgow $i al ii împotriva RegatuluiUnit , pct. 201 – cu privire la o instan! de arbitraj).77. Un cumul de atribuii (de natur ! administrativ!, reglementar !, contencioas!, consultativ! saudisciplinar !) nu poate în sine priva o instituie de calitatea de „instan!” ( H. împotriva Belgiei, pct. 50).78. Este inerent! în îns!$i noiunea de „instan!” capacitatea de a lua o decizie cu caracter

obligatoriu, care nu poate fi modificat! de o autoritate nejudiciar ! în detrimentul unei p!r i (Vande Hurk împotriva '!rilor de Jos, pct. 45). Astfel, unul din elementele fundamentale ale preeminenei dreptului este principiul securit!ii raporturilor juridice, care presupune, între altele,ca soluia dat! în mod definitiv în orice litigiu de c!tre instane s! nu mai poat! fi pus! în discuie[ Brum!rescu împotriva României (MC), pct. 61)].8 79. O „instan !” trebuie s! îndeplineasc! , de asemenea, o serie de alte condi ii – independena,în special în raport cu puterea executiv!, impar ialitatea, durata mandatului membrilor, garaniileoferite de procedur ! – multe dintre ele apar chiar în textul art. 6 § 1 [ Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, pct. 55; Cipru împotriva Turciei (MC), pct. 233]. Într-adev!r, atât

8 A se vedea, de asemenea, partea Executarea hot !rârilor .



independena, cât $i impar ialitatea reprezint! elemente eseniale constitutive ale noiunii de„instan!”.9 80. Exemple de organisme c!rora le-a fost recunoscut! calitatea de „ instan!” în sensul art. 6 § 1din Convenie:

- o autoritate regional! responsabil! cu tranzaciile imobiliare: Sramekîmpotriva Austriei, pct. 36;- un birou responsabil cu desp!gubirea victimelor infraciunilor: Rolf Gustafsonîmpotriva Suediei, pct. 48;- un comitet responsabil cu soluionarea disputelor forestiere: Argyrou $i al iiîmpotriva Greciei, pct. 27.

b) GRADUL DE JURISDIC#IE

81. Art. 6 § 1 nu oblig! statele contractante s! înfiineze cur i de apel sau de casaie. Cu toateacestea, un stat care a înfiinat instane de acest tip are obligaia s! se asigure c! justiiabilii

beneficiaz! de garaniile fundamentale prev!zute de art. 6 § 1 ( Platakou împotriva Greciei, pct.38):

- Aprecierea in concreto: Modul în care se aplic! art. 6 § 1 depinde totu$i de particularit!ile procedurilor de apel $i de casaie. Condiiile de admisibilitateale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel ( Levages PrestationsServices împotriva Fran ei, pct. 45).- Aprecierea in globo: Trebuie s! se ia în considerare totalitatea procedurilor înordinea juridic! intern! ( Levages Prestations Services împotriva Fran ei, pct. 45). Prin urmare, o instan! superioar ! sau suprem! poate, în anumitecazuri, redresa înc!lcarea iniial! a unei dispoziii a Conveniei ( De Haanîmpotriva '!rilor de Jos, pct. 54).

82. Imperativele de flexibilitate $i eficien!, pe deplin compatibile cu protecia drepturilor omului, pot justifica intervenia în prealabil a organismelor administrative sau profesionale $i, a fortiori, aorganismelor jurisdicionale care nu respect! în toate privinele cerinele art. 6 ( Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, pct. 51). Nu se produce o înc!lcare a Conveniei dac! procedura în faa acestor organisme a f !cut obiectul unui „control ulterior de c!tre un organ judiciar cu deplin! jurisdic ie”, care ofer ! garaniile prev!zute de acest articol ( Zumtobelîmpotriva Austriei, pct. 29-32; Bryan împotriva Regatului Unit , pct. 40).83. În mod similar, atribuia de a statua în jurisdicii ordinale sau mixte nu încalc! în sine Convenia. Cu toate acestea, Convenia impune cel puin existena unuia din urm!toarele dou! sisteme: fie organele jurisdicionale menionate îndeplinesc ele însele cerinele art. 6 § 1, fie nu,dar fac obiectul unui control ulterior „din partea unui organism judiciar cu deplin! jurisdicie”,

care ofer ! garaniile prev!zute de art. 6 § 1 ( Albert $i Le Compte împotriva Belgiei, pct. 29;Gautrin $i al ii împotriva Fran ei, pct. 57).84. Astfel, Curtea a reiterat în mod constant faptul c! art. 6 § 1 impune transmiterea deciziilorluate de autorit!ile administrative care nu îndeplinesc ele însele cerinele acestei prevederi sprecontrolul ulterior „din partea unui organism judiciar cu deplin! jurisdic ie” (Ortenbergîmpotriva Austriei, pct. 31).10

c) CONTROLUL JURISDIC#IEI DEPLINE

9 A se vedea p!r ile Independen ! $i Impar ialitate.10 A se vedea, de asemenea, partea Echitate.



85. Singurul care se calific! pentru denumirea „instan!” în sensul art. 6 § 1 este un organism care beneficiaz! de jurisdicie deplin! ( Beaumartin împotriva Fran ei, pct. 38). Astfel, art. 6 § 1impune instanelor judec!tore$ti un control judiciar efectiv (Obermeier împotriva Austriei, pct. 70). Exercitarea deplinei jurisdicii de c!tre o instan! presupune s! nu renune la niciuna din

componentele funciei de a judeca (Chevrol împotriva Fran ei, pct. 63).86. Trebuie ca „instana” s! aib! competena de a analiza toate aspectele de fapt $i de dreptrelevante pentru litigiul cu care a fost sesizat! (Terra Woningen B.V. împotriva '!rilor de Jos, pct. 52).87. Or, exist! domenii juridice specializate (de exemplu, în domeniul dezvolt!rii urbane $i rurale)în care judec!torul are o competen! limitat! în privina faptelor – dar poate anula deciziaadministraiei pe motiv de deducere arbitrar ! sau iraional! a faptelor. Mai general, acest faptridic! problema gradului de întindere a controlului în privina deciziilor administrative ( Bryanîmpotriva Regatului Unit , pct. 44-47; Crompton împotriva Regatului Unit , pct. 70-73).88. Jurisprudena a stabilit criterii pentru a evalua dac! se realizeaz! controlul „jurisdicieidepline” în sensul Conveniei (Sigma Radio Television Ltd împotriva Ciprului, pct. 151-157).

Astfel, pentru a evalua dac! organul jurisdicional exercit! un control suficient, trebuie luate înconsiderare urm!toarele trei criterii combinate:

- obiectul deciziei criticate: • dac! decizia administrativ! se pronun! asupra unei simple chestiuni defapt, controlul judec!torului va fi mai extins decât dac! este vorba despre undomeniu specializat, care necesit! competene tehnice specifice.• sistemele existente în Europa limiteaz!, în general, competena

judec!torului în materie de control al faptelor, dar nu-l împiedic! s! anulezedecizia din diverse motive. Acest fapt nu este pus la îndoial! de jurispruden!.

- metoda folosit ! pentru a ajunge la aceast ! decizie: care au fost garaniile

procedurale prezentate în faa autorit!ii administrative contestate?dac! reclamantul a dispus deja, în stadiul administrativ prealabil, de garan ii procedurale care s! îndeplineasc! seria cerinelor art. 6, se poate justificacontrolul jurisdicional ulterior invocat [ Bryan împotriva Regatului Unit , pct. 46-47; Holding $i Barnes împotriva Regatului Unit (dec.)].

- coninutul litigiului, inclusiv mijloacele de apel, atât cele dorite, cât $i celereale ( Bryan împotriva Regatului Unit , pct. 45).

• hot!rârea trebuie s! permit! examinarea punct cu punct a fiec!reia dinsolicit!rile reclamantului pe fond, f !r ! a le respinge pe vreuna din ele, $i s! ofere motive clare pentru respingerea lor. În ceea ce prive$te faptele, judec!torul trebuie s! le reexamineze pe cele care sunt principale în

recursul reclamantului. Astfel, dac! reclamantul ridic! numai problemamijloacelor procedurale, nu poate repro$a în continuare judec!torului c! nus-a pronunat asupra faptelor ( Potocka $i al ii împotriva Poloniei, pct. 57).

89. A$adar, de exemplu, refuzul unei instane de a se pronuna în mod independent asupraanumitor aspecte de fapt cruciale pentru soluionarea litigiului cu care a fost sesizat! ar puteaconstitui o înc!lcare a art. 6 § 1 (Terra Woningen B.V. împotriva '!rilor de Jos, pct. 53-55).Acest lucru se aplic! chiar dac! instana nu are competen! asupra problemei centrale a litigiului(Tsfayo împotriva Regatului Unit , pct. 48). Într-adev!r, în astfel de situaii, ceea ce este decisiv pentru rezultatul cauzei nu face obiectul unui control jurisdicional separat.90. În cazul în care un mijloc de apel este considerat valabil, instana care efectueaz! controlul jurisdicional trebuie s! fie în m!sur ! s! anuleze decizia atacat! $i s! emit! ea îns!$i o nou!



decizie, sau s! retrimit! cauza în faa aceluia$i organ sau a altui organ judec!toresc [ Kingsleyîmpotriva Regatului Unit (MC), pct. 32, 34].91. În cazul în care faptele au fost stabilite de administraie în cadrul unei proceduricvasijudiciare care respect! câteva din cerinele art. 6 § 1, dac! nu exist! nicio contestaie cu

privire la materialitatea faptelor astfel stabilite, nici cu privire la deduciile emise din aceste faptede c!tre administraie, iar judec!torul a tratat punct cu punct toate celelalte mijloace de apel ale justiiabilului, controlul exercitat de instana de apel este considerat ca având o întinderesuficient! în raport cu art. 6 § 1 ( Bryan împotriva Regatului Unit , pct. 44-47).92. Exemple de organe judiciare care nu au fost considerate ca beneficiind de „ jurisdic iedeplin!”:

- o instan! administrativ! care nu poate examina decât dac! autorit!ileadministrative s-au folosit de puterea lor discreionar ! într-un mod compatibilcu obiectul $i scopul legii (Obermeier împotriva Austriei, pct. 70);- o instan! care se pronun! în apel asupra deciziilor instanelor disciplinare aleordinelor profesionale, f !r ! a avea puterea de a evalua propor ionalitatea dintre

eroarea comis! $i sanciune ( Diennet împotriva Fran ei, pct. 34, cu privire laordinul medicilor; Mérigaud împotriva Fran ei, pct. 69, cu privire la ordinulexper ilor în geometrie).- o curte constituional! care nu se poate pronuna asupra procedurii criticatedecât din punct de vedere al conformit!ii cu Constituia, care nu îi permite s! examineze toate faptele cauzei ( Zumtobel împotriva Austriei, pct. 29-30).- Consiliul de Stat (Conseil d'État ), care, potrivit propriei jurisprudene, esteobligat s! urmeze avizul ministrului pentru a soluiona problema aplicabilit!iitratatelor, care i-a fost adresat!, adic! al unei autorit!i externe, care ine de puterea executiv!, f !r ! a supune acest aviz unei critici sau unei dezbateri încontradictoriu. Interpunerea autorit!ii ministeriale, care a fost decisiv! pentru

rezultatul procedurii jurisdicionale în contencios, nu se preta la un recurs din partea reclamantei, care nu a avut nici posibilitatea de solicita ca elementele der !spuns ale ministrului s! fie examinate (Chevrol împotriva Fran ei, pct. 81-82).

93. Dimpotriv!:- Chaudet împotriva Fran ei: Consiliul de Stat s-a pronunat în cadrul unuirecurs pentru abuz de putere, atât în prim!, cât $i în ultim! instan!. Chiar dac! nu beneficia, în spe!, de „jurisdicie deplin!”, ceea ce ar fi avut ca efect s! substituie decizia sa celei a Consiliului medical al Aviaiei civile, din dosar areie$it c! avea capacitatea s! examineze toate motivele invocate de reclamant!,în fapt $i în drept, $i s! examineze toate probele din dosarul medical, pe bazaconcluziilor tuturor rapoartelor medicale discutate de p!r i. Curtea a

concluzionat c!, a fost examinat! cauza reclamantei respectându-se cerineleimpuse de art. 6 § 1 (pct. 37-38); - Zumtobel împotriva Austriei: Curtea a decis c! instana administrativ! austriac! a îndeplinit cerinele prev!zute de art. 6 § 1 în ce prive$te problemelecare nu ineau în mod exclusiv de puterea discreionar ! a administraiei $i c! instana a examinat motivele de fond, punct cu punct, f !r ! s! fi fost în vreun felconstrâns! s!-$i decline competena de a r !spunde sau de a examina anumitefapte (pct. 31-32) – de asemenea, Ortenberg împotriva Austriei, pct. 33-34; Fischer împotriva Austriei, pct. 34.- McMichael împotriva Regatului Unit : în aceast! cauz!, ordonana emis! deSheriff Court care a declarat un copil adoptabil a f !cut obiectul unui recurs în

faa Court of Session. Court of Session are competen! deplin! în acest sens:



instana se bazeaz! de regul! pe constat!rile de fapt ale Sheriff Court, dar nu areobligaia s! procedeze astfel. Instana poate, dup! caz, s! colecteze ea îns!$ielementele de prob! sau s! trimit! cauza în faa Sheriff Court, dându-iinstruciuni cu privire la modul de a proceda (pct. 66). În continuare, Sheriff

Court, pronunându-se ca o instan! de apel împotriva deciziilor Comisiei pentru protecia copiilor, are, de asemenea, jurispruden! deplin!, putând examina atâtfondul cât $i neregulile de procedur ! pretinse (pct. 82);- Potocka $i al ii împotriva Poloniei: aria de competen! a Cur ii SupremeAdministrative, definit! de Codul de procedur ! administrativ!, a fost limitat! lacontrolul legalit!ii deciziilor administrative în litigiu. Cu toate acestea, are, deasemenea, capacitatea de a anula o decizie în totalitate sau în parte, în cazul încare se stabile$te c! nu au fost respectate cerinele procedurale de echitate încadrul procedurii care a dus la adoptarea deciziei. Raionamentul urmat deCurtea Suprem! Administrativ! demonstreaz! c!, în realitate, a examinat cauzaîn ceea ce prive$te oportunitatea. De$i Curtea Suprem! Administrativ! putea

limita analiza sa la a constata deficienele formale $i materiale ale cereriireclamanilor pentru a confirma deciziile în litigiu, instana a examinat toate preteniile reclamanilor pe fond, punct cu punct, f !r ! a se vedea constrâns! s!-$i decline competena de a r !spunde sau de a examina faptele relevante. Instanaa emis o hot!râre atent motivat!, iar argumentele reclamanilor care erauimportante pentru rezultatul cauzei au f !cut obiectul unei control aprofundat.Astfel, controlul Cur ii Supreme Administrative a avut o întindere suficient demare pentru a îndeplini cerinele art. 6 § 1 din Convenie (pct. 56-59).

d) EXECUTAREA HOTRÂRILOR JUDECTORE$TIDreptul de a pune de îndat' în aplicare o hot'râre judec'toreasc'

definitiv' )i obligatorie

94. Art. 6 § 1 protejeaz! punerea în aplicare a hot!rârilor judec!tore$ti definitive $i obligatorii ($inepunerea în aplicare a hot!rârilor care pot fi supuse controlului de c!tre instanele superioare)(Ouzounis $i al ii împotriva Greciei, pct. 21).95. Astfel, dreptul la executarea unor astfel de hot!râri, indiferent de tipul jurisdiciei, face parteintegrant! din „dreptul la o instan !” [ Hornsby împotriva Greciei, pct. 40; Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), pct. 196]. În caz contrar, garaniile art. 6 § 1 din Convenie ar fi lipsite deorice efect util ( Bourdov împotriva Rusiei, pct. 34 $i 37).96. Acest fapt are $i mai mult! importan! în contextul contenciosului administrativ. Într-adev!r, prin introducerea unei aciuni în anulare în faa celei mai înalte jurisdicii administrative a

statului, justiiabilul dore$te nu doar anularea actului în litigiu, ci, mai ales, eliminarea efecteloracestuia.97. Prin urmare, protecia efectiv! a justiiabilului $i restabilirea legalit!ii implic! obligaiaadministraiei de a executa hot!rârea judec!toreasc! ( Hornsby împotriva Greciei, pct. 41; Kyrtatos împotriva Greciei, pct. 31-32).98. Astfel, dac! o întârziere în executarea unei hot!râri definitive poate fi justificat! în anumitecircumstane, ar trebui s! nu fie de natur ! s! afecteze dreptul justiiabilului la punerea acesteia înaplicare ( Bourdov împotriva Rusiei, pct. 35-37).99. Astfel îneleas!, executarea hot!rârii trebuie s! fie complet!, perfect! $i nu par ial! ( Matheusîmpotriva Fran ei, pct. 58; Sabin Popescu împotriva României, pct. 68-76) $i nu poate fiîmpiedicat!, anulat! sau întârziat! în mod excesiv [ Immobiliare Saffi împotriva Italiei (MC),

pct. 74].



100. Refuzul unei instane de grad inferior de a ine seama de o hot!râre a unei instane de gradsuperior – care poate conduce la anul!ri succesive în cadrul unei singure $i aceleia$i proceduri –ar fi, de asemenea, contrar art. 6 § 1 (Turczanik împotriva Poloniei, pct. 49-51).101. Un termen de executare nerezonabil de lung al unei hot!râri obligatorii poate implica a$adar

o înc!lcare a Conveniei. Caracterul rezonabil al unui termen trebuie apreciat în special în func iede complexitatea procedurii de executare, de comportamentul reclamantului $i al autorit!ilorcompetente $i de valoarea $i natura reparaiei acordate de instan! ( Ra7 lian împotriva Rusiei, pct. 31).102. De exemplu, Curtea a considerat c!, prin neadoptarea, timp de mai mult de cinci ani, am!surilor necesare în vederea conform!rii la hot!rârea judec!toreasc! definitiv! $i executorie, înspe!, autorit!ile naionale au privat dispoziiile art. 6 § 1 din Convenie de orice efect util( Hornsby împotriva Greciei, pct. 45).103. Într-o alt! cauz!, un termen general de 9 luni pentru executarea unei hot!râri de c!treadministraie nu nu a fost considerat nerezonabil, pe fondul circumstan elor relevante ( Morokoîmpotriva Rusiei, pct. 43-45).

104. Curtea a concluzionat o înc!lcare a dreptului la instan! garantat de art. 6 § 1 ca urmare arefuzului autorit!ilor, timp de aproximativ 4 ani, de a asigura for a public! pentru executareaunui ordin de evacuare a unui chiria$ ( Lunari împotriva Italiei, pct. 38-42), sau ca urmare asuspend!rii execut!rii – mai mult de 6 ani – care a rezultat dintr-o intervenie ulterioar ! alegiuitorului, care a contestat decizia cu privire la evacuarea unui chiria$, decizie privat! astfel deorice efect util de c!tre dispoziiile legislative incriminate [ Immobiliare Saffi împotriva Italiei (MC), pct. 70 $i 74].105. O persoan! care a obinut o crean! împotriva statului în urma unei proceduri judiciare nueste obligat! s! angajeze ulterior o procedur ! separat! pentru a obine executarea for at! [ Bourdov împotriva Rusiei (nr. 2), pct. 68]. Le revine autorit!ilor statului (Yavorivskayaîmpotriva Rusiei, pct. 25) obligaia de a garanta executarea unei hot!râri pronunate împotriva

statului, începând cu data la care hot!rârea în cauz! devine obligatorie $i executorie [ Burdovîmpotriva Rusiei (nr. 2), pct. 69].106. Desigur, persoanele interesate care dein o crean! împotriva statului în temeiul unei hot!râriar putea fi obligate s! efectueze anumite demersuri procedurale care s! permit! sau s! accelerezeexecutarea hot!rârii. Cu toate acestea, obligaia creditorilor de a coopera nu dep!$e$te ceea ceeste strict necesar $i nu exonereaz! administraia de obligaiile sale [ Burdov împotriva Rusiei(nr. 2), pct. 69].107. Astfel, plata cu întârziere a sumelor datorate prin procedura de executare for at! nu rezolv! refuzul prelungit al autorit!ilor naionale de a se conforma hot!rârii $i nu constituie odesp!gubire adecvat! [Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), pct. 198].108. În plus, atitudinea autorit!ilor de a impune reclamantului un avans al taxelor pentru

deschiderea procedurii de executare a unei hot!râri obligatorii în favoarea sa, f !r ! a ine seama delipsa de finane a acestuia, impune asupra p!r ii interesate o povar ! excesiv! $i îi limiteaz! dreptul de acces la instan! astfel încât acest drept este atins în însu$i fondul s!u ( Apostolîmpotriva Georgiei, pct. 65).109. Justiiabilul nu trebuie s! fie privat de dreptul de a beneficia, într-un termen rezonabil, derezultatul hot!rârii definitive prin care i s-a acordat o reparaie pentru daunele suferite ( Bourdovîmpotriva Rusiei, pct. 35) sau o locuin! (Teteriny împotriva Rusiei, pct. 42), indiferent decomplexitatea procedurilor de executare a statului sau de sistemul bugetar al acestuia. Statul nu poate invoca dificult!i financiare, nici lipsa unor alte resurse pentru a justifica neexecutareahot!rârii [ Bourdov împotriva Rusiei, pct. 35; SARL Amat-G $i Mebaghichvili împotriva Georgiei, pct. 47; Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), pct. 199]. Statul nu poate invoca lipsa de locuine

sociale pentru a explica neexecutarea unei hot!râri ( Prodan împotriva Moldovei, pct. 53).



110. Trebuie s! se fac! o distincie între creanele deinute împotriva statului: Bourdov împotriva Rusiei (nr. 2), pct. 68 $i 69, pct. 72 $i urm., cele deinute împotriva unei persoane fizice: nu poatefi angajat! responsabilitatea statului din cauza nepl!ii unei creane executorii ca urmare ainsolvenei unui debitor „ privat ” [Sanglier împotriva Fran ei, pct. 39; Ciprova împotriva

Republicii Cehe (dec.) $i Cub!nit împotriva României (dec.)]. Cu toate acestea, statele auobligaia pozitiv! de a pune în aplicare un sistem eficient, atât în practic!, cât $i în drept, care s! asigure executarea hot!rârilor definitive între persoanele de drept privat ( Fouklev împotrivaUcrainei, pct. 84). Prin urmare, poate fi angajat! responsabilitatea statului în cazul în careautorit!ile publice implicate în procedurile de executare nu dau dovada de diligena cuvenit! sau,mai mult, împiedic! executarea hot!rârii ( Fouklev împotriva Ucrainei, pct. 67). M!surile adoptatede autorit!ile naionale în vederea execut!rii trebuie s! fie adecvate $i suficiente pentru a asiguraexecutarea: Ruianu împotriva României, pct. 66 – inând seama de obligaiile ce le revin încalitate de depozitari ai for ei publice în materie de executare (ibidem, pct. 72-73).111. Astfel, de exemplu, Curtea a considerat c!, prin faptul c! nu a luat m!suri pentru a sancionalipsa de cooperare a unei ter e p!r i (private) cu autorit!ile învestite cu puterea de executare a

hot!rârilor judec!tore$ti definitive $i executorii, autorit!ile naionale au f !cut ca prevederileart. 6 § 1 s! fie private de orice efect util ( Pini $i al ii împotriva României, pct. 186-188; în spe!, plasarea într-o instituie privat! a doi copii a împiedicat, pentru mai mult de 3 ani, executareadeciziilor de adoptare a acestora din urm!).112. Nu e mai puin adev!rat c!, din moment ce statul a luat toate m!surile prev!zute de lege pentru a asigura executarea unei hot!râri de c!tre o persoan! de drept privat, refuzul debitoruluide a executa obligaia nu este imputabil statului ( Fociac împotriva României, pct. 74 $i 78).113. În fine, dreptul fiec!rei persoane la instan! protejeaz! $i dreptul de acces la procedura deexecutare, adic! dreptul de a iniia o astfel de procedur ! ( Apostol împotriva Georgiei, pct. 56).

- Dreptul de a nu repune în discu+ie o decizie judec'toreasc' definitiv' 114. Astfel, dreptul la un proces echitabil trebuie s! fie interpretat în lumina principiului preeminenei legii, unul dintre elementele fundamentale fiind principiul securit!ii raporturilor juridice (Okyay $i al ii împotriva Turciei, pct. 73), care presupune, printre altele, ca soluia dat! definitiv oric!rui litigiu de c!tre instane s! nu mai fie repus! în discuie [ Brum!rescu împotriva României (MC), pct. 61; Agrokompleks împotriva Ucrainei, pct. 148].115. Într-adev!r, un sistem judiciar marcat de posibilitatea existenei unor repuneri în discuie înmod permanent $i a unor anul!ri repetate ale hot!rârilor definitive încalc! art. 6 § 1 (Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, pct. 74, 77 $i 82: în spe! era vorba despre procedura protestului, prin care pre$edintele Cur ii Supreme de Arbitraj $i procurorul general sau adjuncii acestora

dispuneau de puterea discreionar ! de a ataca o hot!râre definitiv! printr-un recurs în anulare).116. Astfel de repuneri în discuie sunt inadmisibile, fie c! vin din partea judec!torilor, fie din partea membrilor puterii executive (Tregubenko împotriva Ucrainei, pct. 36) sau a autorit!ilornejudiciare: ( Agrokompleks împotriva Ucrainei, pct. 150-151).117. O hot!râre definitiv! nu poate fi repus! în discuie decât în circumstane cu caractersubstanial $i de necontestat, ca de exemplu, o eroare judiciar ! ( Riabykh împotriva Rusiei, pct. 52).

2. Constituirea potrivit legii

118. Având în vedere principiul statului de drept, inerent în sistemul Conveniei, Curteaconsider ! c! o „instan!” trebuie s! fie întotdeauna constituit! „potrivit legii”, în caz contrar fiind



lipsit! de legitimitatea necesar ! într-o societate democratic! pentru a audia cauzele persoanelorde drept privat ( Lavents împotriva Letoniei, pct. 81).119. Expresia „potrivit legii” se refer ! nu doar la temeiul juridic al îns!$i existenei instanei, ci $ila respectarea de c!tre instan! a normelor specifice dup! care se conduce (Sokurenko $i Strygun

împotriva Ucrainei, pct. 24). Legalitatea unei instane trebuie neap!rat s! acopere $i componenasa [ Buscarini împotriva San Marino (dec.)]. Practica de a prelungi tacit mandatul judec!torilor peo perioad! nedeterminat! de la expirarea mandatului lor legal pân! la noua desemnare a fostconsiderat! contrar ! principiului unei „instan e constituite potrivit legii” (Oleksandr Volkovîmpotriva Ucrainei, pct. 151). Procedurile privind desemnarea judec!torilor nu ar trebui s! fie plasate la nivel de practic! intern! (ibidem, pct. 154-156).120. „ Legea” vizat! de art. 6 § 1 reprezint! nu doar legislaia referitoare la constituirea $icompetena organelor judiciare, ci $i la orice alt! dispoziie de drept intern a c!rei nerespectareface nelegal! participarea unuia sau mai multor judec!tori la examinarea cauzei ( DMD Group, A.S. împotriva Slovaciei, pct. 59). Este vorba în special de dispoziiile referitoare la independenainstanei $i durata mandatului membrilor s!i, precum $i la impar ialitate $i existena unor garanii

oferite de procedur ! (Gurov împotriva Moldovei, pct. 36).121. Nerespectarea de c!tre o instan! a dispoziiilor de drept intern implic! în principiu oînc!lcare a art. 6 § 1 ( DMD Group, A.S. împotriva Slovaciei, pct. 61). Prin urmare, Curtea estecompetent! s! se pronune cu privire la respectarea normelor de drept intern cu privire la acest punct. Îns!, având în vedere principiul general potrivit c!ruia este în primul rând de competenainstanelor naionale înse$i de a interpreta dreptul intern, Curtea consider ! c! nu trebuie pus! laîndoial! evaluarea acestora în cazul unei înc!lc!ri flagrante a legii ( DMD Group, A.S. împotrivaSlovaciei, pct. 61). O instan! care, f !r ! nici o explicaie, î$i dep!$e$te competena pe care o are înmod obi$nuit nerespectând în mod deliberat legea nu este o „instan ! constituit ! potrivit legii” în procedura în cauz! (Sokurenko $i Strygun împotriva Ucrainei, pct. 27-28).122. Introducerea termenilor „constituit! potrivit legii” în art. 6 § 1 are drept scop s! previn! ca

organizarea sistemului judiciar s! nu fie l!sat! la discreia puterii executive $i s! asigure c! acestdomeniu este reglementat de o lege a Parlamentului (Savino $i al ii împotriva Italiei, pct. 94).123. În !rile care au un sistem de drept codificat, organizarea sistemului judiciar nu poate fil!sat! la discreia autorit!ilor judiciare, ceea nu exclude posibilitatea de a li se recunoa$te oanumit! putere de interpretare a legislaiei naionale în materie (Savino $i al ii împotriva Italiei, pct. 94).124. De altfel, delegarea de puteri în probleme referitoare la organizarea judiciar ! esteacceptabil! în m!sura în care aceast! posibilitate face parte din dreptul intern al statului, inclusivîn dispoziiile relevante ale Constituiei (ibidem).

3. Independen ! $i impar ialitate

a) GENERALIT#I

125. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1, impune s! fie audiat! cauza de c!tre o„instan ! independent ! $i impar ial !”. Noiunile „independen !” $i „impar ialitate” fiind strânslegate, Curtea le va examina adesea împreun! [ Kleyn $i al ii împotriva '!rilor de Jos (MC), pct. 192].126. Faptul c! magistraii neprofesioni$ti profeseaz! într-un tribunal nu este în sine contrarart. 6 § 1. Existena unui colegiu cu o componen! mixt!, care include magistrai, funcionari publici sau reprezentani ai grupurilor de interese nu reprezint! în sine o dovad! de p!rtinire( Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, pct. 57 $i 58). Ne exist! în sine nicioobiecie ca exper ii s! participe ca membri neprofesioni$ti în procesul decizional care se

desf !$oar ! la nivelul unei instane ( Pabla Ky împotriva Finlandei, pct. 32).



127. Principiile stabilite în jurispruden! cu privire la impar ialitate se aplic! atât magistrailorneprofesioni$ti, cât $i magistrailor profesioni$ti [ Langborger împotriva Suediei, pct. 34-35;Cooper împotriva Regatului Unit (MC), pct. 123].128. În principiu, lipsa de independen! sau impar ialitate a organului decizional sau înc!lcarea

de c!tre acest organ a unei garanii procedurale fundamentale nu poate constitui o înc!lcare aart. 6 § 1 în cazul în care decizia a fost supus! controlui ulterior din partea unui organ judiciar cu„jurisdicie deplin!” care a asigurat respectarea garaniilor prev!zute de art. 6 § 1, remediindînc!lcarea iniial! ( De Haan împotriva '!rilor de Jos, pct. 52-55).11 129. Curtea a subliniat în mod constant faptul c! domeniul de aplicare al obligaiei pe care art.6 § 1 o impune statului, de a garanta un proces condus de o „instan ! independent! $i impar ial!”nu se limiteaz! la sistemul judiciar, ci impune $i puterii executive, legiuitorului $i tuturorcelorlalte autorit!i ale statului, la toate nivelurile, s! respecte hot!rârile $i deciziile instanelor $is! le aplice, chiar dac! nu sunt de acord cu ele. Respectarea de c!tre stat a autorit!ii instaneloreste o premis! esenial! pentru încrederea publicului în justiie $i, în sens mai larg, în statul dedrept. Nu este suficient ca independena $i impar ialitatea sistemului judiciar s! fie garantate de

Constituie: ele trebuie s! fie aplicate în mod real în toate atitudinile $i practicile administrative( Agrokompleks împotriva Ukrainei, § 136).

b) INSTAN# INDEPENDENT

130. Prin „independent!” se înelege o instan! independent! fa! de alte puteri (executiv! $ilegislativ!) ( Beaumartin împotriva Fran ei, pct. 38) $i de p!r i (Sramek împotriva Austriei, pct.42).131. De$i conceptul de separare a puterilor între organele politice ale guvernului $i autoritatea judiciar ! tinde s! obin! o importan! tot mai crescut! în jurisprudena Cur ii, nici art. 6, nici vreoalt! prevedere a Conveniei nu oblig! statele s! respecte vreun concept teoretic constituional

referitor la limitele admise privind interaciunea dintre acestea. Întotdeauna întrebarea care se pune este dac!, într-o anumit! cauz!, cerinele Conveniei au fost respectate [ Kleyn $i al iiîmpotriva '!rilor de Jos, (MC), pct. 193]. Într-adev!r, noiunea de independen! a instanei presupune existena unor garanii procedurale de separare între puterea judec!toreasc! $i celelalte puteri.

- Independen+a fa+' de puterea executiv'

132. Se aduce atingere independenei judec!torilor atunci când puterea executiv! intervine într-ocauz! pendinte în faa instanelor pentru de a influena rezultatul (Sovtransavto Holding

împotriva Ucrainei, pct. 80; Mo $teanu $i al ii împotriva României, pct. 42).133. Faptul c! judec!torii sunt desemnai de puterea executiv! $i sunt revocabili nu constituie în sine o înc!lcare a articolului 6 § 1 [Clarke împotriva Regatului Unit (dec.)]. Desemnarea judec!torilor de c!tre puterea executiv! este admis!, cu condiia ca judec!torii astfel desemnai s! fie liberi de presiune sau influen! atunci când î$i exercit! rolul jurisdicional [ Flux împotriva Republicii Moldova (nr. 2), pct. 27].134. Simpla desemnare a pre$edintelui Cur ii de Casaie de c!tre puterea executiv! nu afecteaz! în mod negativ independena sa, odat! ce, fiind numit, nu este supus niciunei presiuni, nu prime$te instruciuni din partea acesteia $i î$i exercit! atribuiile total independent ( Zolotasîmpotriva Greciei, pct. 24).

11 A se vedea, de asemenea, p!r ile Controlul deplinei jurisdic ii $i Echitate.



135. Simpla desemnare a membrilor Consiliului de justiie administrativ! de c!tre autoritateaadministrativ! regional! nu este de natur ! s! afecteze independena judec!torilor în cazul în care,odat! desemnai, nu sunt supu$i la presiuni $i nu primesc instruciuni $i î$i îndeplinesc funciile jurisdicionale total independent [ Majorana împotriva Italiei (dec.)].

- Independen+a fa+' de Parlament

136. Simpla desemnare a judec!torilor de c!tre Parlament nu face ca ace$tia s! fie dependeni deautorit!i în cazul în care, odat! desemnai, judec!torii nu primesc nici instruciuni, nici nu suntsupu$i la presiuni în exercitarea funciilor lor jurisdicionale (Sacilor-Lormines împotriva Fran ei, pct. 67). În plus, faptul c! unul dintre membrii instanei de apel, compus! în principal din judec!tori profesioni$ti, poate fi $i expert, $i deputat nu încalc! în sine dreptul la o instan! independent! $i impar ial! ( Pabla Ky împotriva Finlandei, pct. 31-35).

- Independen+a fa+' de p'r+i

137. Dac! o instan! num!r ! între membrii s!i o persoan! într-o stare de subordonare a funciilor$i serviciilor fa! de una dintre p!r i, justiiabilii pot avea în mod legitim îndoieli fa! deindependena respectivei persoane. O astfel de situaie afecteaz! în mod grav încrederea pe careinstanele trebuie s! o inspire într-o societate democratic! (Sramek împotriva Austriei, pct. 42).

- Criterii de apreciere a independen+ei:

138. Pentru a stabili dac! un organism poate fi considerat „independent ”, Curtea ia în

considerare, în special, [ Langborger împotriva Suediei, pct. 32; Kleyn $i al ii împotriva '!rilorde Jos (MC), pct. 190]:- modul de desemnare $i durata mandatului membrilor s!i;- existena unei protecii împotriva presiunilor externe; $i- întrebarea dac! exist! sau nu o aparen! de independen!.

i) Modul de desemnare a membrilor organismului

139. Au fost adresate întreb!ri cu privire la intervenia ministrului justiiei în numirea $i/saudesemnarea $i/sau revocarea din funcie a membrilor organismului decizional [Sramek împotriva Austriei, pct. 38 , Brudnicka $i al ii împotriva Poloniei, pct. 41; Clarke împotriva Regatului Unit

(dec.)].140. De$i atribuirea unei cauze unui judec!tor sau unei instane judec!tore$ti date ine de marjade apreciere a autorit!ilor interne, Curtea trebuie s! stabileasc! dac! desemnarea estecompatibil! cu prevederile art. 6 § 1 $i, în special, cu garantarea independenei $i impar ialit!iisistemului judiciar ( Bochan împotriva Ucrainei, pct. 71).

ii) Durata mandatului membrilor organismului

141. Curtea nu a indicat durata impus! pentru mandatul membrilor organului decizional, darinamovibilitatea acestora pe durata mandatului ar trebui s! fie, în general, v!zut! ca un corolar alindependenei acestora. Cu toate acestea, lipsa recunoa$terii juridice oficiale a inamovibilit!ii nu

implic! în sine lipsa independenei, în cazul în care inamovibilitatea este recunoscut! în practic!





- $i, de asemenea, potrivit unui demers obiectiv, care const! în a stabili dac! instana a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanii pentru aexclude orice îndoial! legitim! cu privire la impar ialitatea sa.

147. Delimitarea între impar ialitatea subiectiv! $i impar ialitatea obiectiv! nu este totu$i

ermetic!, deoarece nu doar comportamentul unui judec!tor poate, din punctul de vedere al unuiobservator extern, s! genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la impar ialitatea sa (demersobiectiv), dar poate viza $i chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).148. Astfel, în cazurile în care poate fi dificil s! se aduc! dovezi pentru a contrazice prezumia deimpar ialitate subiectiv! a judec!torului, cerina de impar ialitate obiectiv! acord! o garanie multmai important! [a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 $i 101].

i) Demersul subiectiv

149. Curtea a susinut întotdeauna c! a aplicat demersul subiectiv potrivit c!ruia „un magistrateste considerat impar ial pân! la proba contrariului” [ Le Compte, Van Leuven $i De Meyere

împotriva Belgiei, pct. 58, in fine; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 94]. În privina tipului de probe necesar, este de exemplu necesar s! se verifice dac! un judec!tor a demonstrat ostilitate( Buscemi împotriva Italiei, pct. 67-68). Pe de alt! parte, faptul c! judec!torul nu s-a abinut de laa examina în apel o aciune civil! atunci când a fost implicat in examinarea oric!rei alte proceduricivile legate de cauz! nu constituie o prob! suficient! care s! contrazic! aceast! prezumie(Golubovi/ împotriva Croa iei, pct. 52). 150. Principiul conform c!ruia o instan! trebuie considerat! ca lipsit! de prejudec!i sau par ialitate este de mult! vreme stabilit în jurisprudena Cur ii ( Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, pct. 58; Driza împotriva Albaniei, pct. 75).

ii) Demersul obiectiv

151. Const! în a se verifica dac!, indiferent de comportamentul personal al judec!torului,anumite fapte verificabile pot ridica îndoieli cu privire la impar ialitatea acestuia din urm!.Rezult! c!, pentru a se decide, într-un anumit! cauz!, dac! exist! un motiv îndrept!it de temerec! unei instane colegiale îi lipse$te impar ialitatea, trebuie stabilit dac!, indiferent decomportamentul personal al unuia dintre membrii acestei instane, exist! fapte verificabile care pot pune la îndoial! îns!$i impar ialitatea instanei. Prin urmare, pentru a se pronuna cu privire laexistena, într-un cauz! dat!, a unui motiv legitim de a considera un judec!tor ( Morel împotriva Fran ei, pct. 45-50; Pescador Valero împotriva Spaniei, pct. 23) sau o instan! colegial! ( Lukaîmpotriva României, pct. 40) c! îi lipse$te impar ialitatea, punctul de vedere al persoanei în cauz! trebuie luat în considerare, dar nu joac! un rol decisiv. Elementul determinant const! în a $ti dac!

sesiz!rile persoanei interesate pot fi considerate justificate în mod obiectiv [Wettstein împotriva Elve iei, pct. 44; Pabla Ky împotriva Finlandei, pct. 30; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 96]. 152. Aprecierea obiectiv! se concentreaz! în esen! pe leg!turile ierarhice sau de alt tip dintre judec!tor $i ceilali actori ai procedurii (a se vedea cauzele care trateaz! rolul dublu almagistratului, de exemplu Mežnari/ împotriva Croa iei, pct. 36; $i Wettstein împotriva Elve iei, pct. 47, în care avocatul care îi reprezenta pe oponenii reclamantului judecase cauza p!r iiinteresate în cadrul aceleia$i proceduri $i în cadrul unor proceduri concomitente): o astfel desituaie justific! în mod obiectiv îndoielile cu privire la impar ialitatea instanei $i, prin urmare,nu respect! standardele Conveniei privind impar ialitatea obiectiv!.153. Prin urmare, trebuie s! se decid!, în fiecare spe! dac! natura $i gradul de leg!tur ! în cauz! sunt de a$a natur ! încât s! denote o lips! de impar ialitate din partea instanei [ Micallef împotriva

Maltei (MC), pct. 97 $i 102].



154. În acest sens, chiar $i aparenele pot avea importan! sau, a$a cum spune un proverbenglezesc, „ justice must not only be done, it must also be seen to be done” („nu trebuie doar s! sefac! dreptate, trebuie s! se $i vad! c! se face dreptate”). Într-o societate democratic!, instaneletrebuie s! inspire încredere justiiabililor (Sramek împotriva Austriei, pct. 42). Prin urmare,

trebuie recuzat orice judec!tor despre care exist! o temere legitim! privind lipsa de impar ialitate[ Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98]. 155. Pentru ca instanele s! inspire publicului încredere indispensabil!, trebuie, de asemenea, s! se in! cont de considerente de natur ! organic!. Existena unor proceduri naionale care s! asigureimpar ialitatea, $i anume a unor norme în materie de recuzare a judec!torilor, reprezint! un factorrelevant [a se vedea dispoziiile specifice referitoare la recuzarea judec!torilor din cauza Micallefîmpotriva Maltei (MC), pct. 99-100]. Astfel de norme exprim! preocuparea legiuitorului naionalde a înl!tura orice îndoial! rezonabil! cu privire la impar ialitatea judec!torului sau a instanei încauz! $i reprezint! o încercare de a asigura impar ialitatea prin eliminarea cauzei îndoielilor înmaterie. În plus fa! de a garanta o lips! real! a p!rtinirii, acestea au drept scop s! elimine oriceaparen! de par ialitate $i, astfel, s! consolideze încrederea pe care instanele dintr-o societate

democratic! trebuie s! o inspire publicului ( Mežnari/ împotriva Croa iei, pct. 27).

- Situa+ii care pot crea îndoieli privind lipsa de impar+ialitate a organului judec'toresc

156. Exist! dou! tipuri de situaii care pot crea temeri privind lipsa de impar ialitate a organului judec!toresc:

- Prima este de natur ! funcional!. Aceasta se refer !, de exemplu, la exercitareade c!tre aceea$i persoan! a unor funcii diferite în procesul judiciar sau, maimult, existena unor leg!turi ierarhice sau de alt tip cu un alt actor în cadrul procesului.

- A doua este de natur ! personal!. Aceasta decurge din comportamentul judec!torilor într-o cauz! dat!.

- Situa+ii de natur func # ional

i) Exercitarea de funcii de consiliere $i judiciare în aceea$i cauz!

157. Exercitarea consecutiv! de funcii de consiliere în faa unui organism $i de funcii judiciareîn cadrul aceluia$i organism poate, în anumite circumstane, reprezenta o problem! obiectiv! cu privire la impar ialitatea acestui organism în temeiul art. 6 § 1 ( Procola împotriva Luxemburgului, pct. 45 – înc!lcare).

158. Întrebarea este dac! sunt exercitate funcii judiciare $i funcii de consiliere cu privire la„aceea $i cauz!”, „aceea $i decizie” sau „chestiuni similare” [ Kleyn $i al ii împotriva '!rilor de Jos (MC) pct. 200; Sacilor-Lormines împotriva Fran ei, pct. 74 – neînc!lcare].

i) Exercitarea de funcii judiciare $i de funcii extra judiciare în aceea$i cauz!

159. Atunci când verific! dac! temerea reclamantului este justificat! în mod obiectiv, Curtea poate lua în considerare factori cum ar fi dubla funcie a judec!torului în cadrul procedurii,intervalul de timp dintre cele dou! particip!ri în cauz! $i amploarea rolului pe care a trebuit s!-l joace ( McGonnell împotriva Regatului Unit , pct. 52-57).160. Orice participare direct! la adoptarea de legi sau regulamente poate fi suficient! pentru a

pune la îndoial! impar ialitatea judiciar ! a unei persoane desemnate ulterior s! soluioneze o



disput! în ceea ce prive$te chestiunea de a stabili dac! exist! motive care s! justifice îndep!rtareade modul de redactare a textelor legislative sau reglementare în cauz! ( McGonnell împotriva Regatului Unit , pct. 55-58, în cazul în care s-a constatat o înc!lcare a art. 6 § 1 pe motiv c! un judec!tor a participat în mod direct la adoptarea planului de dezvoltare în discuie în procedur !; a

se compara cu Pabla Ky împotriva Finlandei, pct. 34 – neînc!lcare).161. În cazul unei simultaneit!i între dou! instane în cadrul c!rora aceea$i persoan! exercit! odubl! funcie: de judec!tor, pe de o parte, $i de reprezentant legal al p!r ii adverse, pe de alt! parte, un reclamant se poate teme, pe bun! dreptate, c! judec!torul va continua s!-l considere unadversar (Wettstein împotriva Elve iei, pct. 44-47).162. Examinarea unui recurs constituional de c!tre un judec!tor care a fost avocat al adversaruluireclamantului la începutul procedurii în cauz! a dus la o înc!lcare a art. 6 § 1 ( Mežnari/ împotriva Croa iei, pct. 36). Problema impar ialit!ii unui judec!tor al Cur ii Constituionale carea acionat ca expert juridic pentru partea advers! în cadrul procedurii civile în prim! instan! afost invocat! în cauza Švarc $i Kavnik împotriva Sloveniei, pct. 44.

iii) Exercitarea unor diverse funcii judiciare

163. Evaluarea chestiunii dac! participarea aceluia$i judec!tor în diferite etape ale unei cauzecivile îndepline$te cerina de impar ialitate impus! de art. 6 § 1 trebuie s! se fac! de la caz la caz,luând în considerare circumstanele speei.164. Simplul fapt c! un judec!tor a luat deja decizii înainte de proces nu poate fi considerat ca justificând în sine temerile cu privire la impar ialitatea sa. Ceea ce conteaz! este nivelul m!suriloradoptate de judec!tor înainte de proces. În mod similar, cunoa$terea aprofundat! a dosarului dec!tre judec!tor nu implic! o prezumie ce impiedic! impar ialitatea acestuia în momentul pronun!rii hot!rârii pe fond. În cele din urm!, evaluarea preliminar ! a datelor disponibile nu poate fi considerat! ca prezumare a evalu!rii finale. Este important ca aceast! evaluare s!

intervin! în momentul pronun!rii hot!rârii $i s! se întemeieze pe probele prezentate $i dezb!tuteîn $edin! ( Morel împotriva Fran ei, pct. 45).165. Este necesar s! se evalueze dac! leg!tura dintre problemele de fond tran$ate în diferite etapeale procedurii este atât de strâns! încât s! poat! da na$tere unei îndoieli privind impar ialitatea judec!torului care a participat în procesul de luare a deciziei în aceste diferite etape (Toziczkaîmpotriva Poloniei, pct. 36).De exemplu:

- Obligaia de impar ialitate nu implic! obligaia ca o instan! s! anuleze odecizie administrativ! sau judiciar !, s! trimit! cauza c!tre o alt! autoritate judiciar ! sau la un alt organ altfel constitui de aceast! autoritate ( Ringeisenîmpotriva Austriei. pct. 97, in fine).

- O problem! poate ap!rea în cazul în care un judec!tor particip! la dou! proceduri cu privire la acelea$i fapte ( Indra împotriva Slovaciei, pct. 51-53).- Un judec!tor care prezideaz! o instan! de apel $i este asistat de doi juraineprofesioni$ti nu ar trebui s! examineze un recurs formulat împotriva proprieisale decizii ( De Haan împotriva '!rilor de Jos, pct. 51).- Ar putea exista unele îndoieli cu privire la impar ialitatea judec!torilor uneicur i de apel care sunt solicitai s! stabileasc! dac! au comis, în decizia loranterioar !, o eroare de interpretare sau de aplicare a legii (San Leonard BandClub împotriva Maltei, pct. 64).- Nu este a priori incompatibil cu cerinele de impar ialitate faptul c! acela$i judec!tor este mai întâi implicat în completul care ia o decizie pe fondul cauzei



$i apoi în cel care examineaz! admisibilitatea unui recurs împotriva acesteidecizii (Warsicka împotriva Poloniei, pct. 38-47).- Într-o cauz! în care un judec!tor a exercitat succesiv funcii distincte – cele deconsiliere a p!r ii adverse societ!ii reclamante în prima procedur ! $i cele de

judec!tor al cur ii de apel în a doua procedur ! – Curtea a statuat, având învedere în special distana temporal! $i diferena de obiect dintre prima $i ceadea doua procedur !, precum $i faptul c! aceste funcii nu au fost niciodat! exercitate în acela$i timp, c! reclamanii nu au avut motive întemeiate pentru aavea îndoieli cu privire la impar ialitatea judec!torului ( Puolitaival $i Pirttiahoîmpotriva Finlandei, pct. 46-54).- Curtea a concluzionat o înc!lcare a principiului impar ialit!ii într-o cauz! încare anumitor judec!tori care deja se pronunaser ! în cauz! li s-a solicitat s! evalueze dac! au comis sau nu o gre$eal! în decizia pe care au pronunat-oanterior $i în care trei dintre confraii lor î$i exprimaser !, de asemenea, opiniileasupra cauzei în chestiune ( Driza împotriva Albaniei, pct. 78-83 – înc!lcare).

- Situaia în care unul dintre judec!tori, care participase la procedura deexaminare a recursului participase deja în cauz! în calitate de judec!tor în apel afost examinat! în cauza Peruš împotriva Sloveniei, pct. 38-39.

- Situa+ii de natur personal

166. Faptul c! judec!torul are un interes personal în cauz! pune la îndoial! impar ialitatea sa( Langborger împotriva Suediei, pct. 35; Gautrin $i al ii împotriva Fran ei, pct. 59).167. Leg!turile profesionale sau personale între un judec!tor $i o parte în cauz! sau ap!r !toruls!u pot ridica, de asemenea, probleme de impar ialitate [ Pescador Valero împotriva Spaniei, pct. 27; Tocono $i Profesorii Prometei $ti împotriva Moldovei, pct. 31; Micallef împotriva Maltei

(MC), pct. 102]. Chiar $i factorii indireci pot fi luai în considerare ( Pétur Thór Sigur 9nîmpotriva Islandei, pct. 45).



IV. CERIN#E PROCEDURALE1. Echitate

Ar t. 6 § 1:

„Orice persoan! are dreptul la judecarea echitabil ! a cauzei sale(...) de c!tre o instan !(...) careva hot !rî (...) asupra înc!lc!rii drepturilor $i obliga iilor sale cu caracter civil (...)”

a) PRINCIPII GENERALE

168. Un loc important: Curtea a reamintit în mod constant locul important pe care îl ocup! dreptul la un proces echitabil într-o societate democratic! [a se vedea Airey împotriva Irlandei, pct. 24; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 231]. Aceast! garanie „ se num!r ! printre principiile unei societ ! i democratice în sensul Conven iei” ( Pretto $i al ii împotriva Italiei, pct. 21). O interpretare restrictiv! a garaniilor oferite de art. 6 § 1 nu este a$adar justificat! (Moreira de Azevedo împotriva Portugaliei, pct. 66). Cerina echit!ii se aplic! întregii proceduri

$i nu se limiteaz! la $edinele în contradictoriu ( Rafin!riile elene Stran $i Stratis Andreadisîmpotriva Greciei, pct. 49).169. Con inut: Preteniile civile trebuie s! fie prezentate în faa unui judec!tor [ Fayed împotriva Regatului Unit , pct. 65; Sabeh El Leil împotriva Fran ei (MC), pct. 46]. Art. 6 § 1 descriegaraniile procedurale specifice acordate p!r ilor într-o aciune civil!. Scopul s!u principal este dea proteja interesele p!r ilor $i pe cele ale unei bune administr !ri a justiiei ( Nideröst-Huberîmpotriva Elve iei, pct. 30). Astfel, justiiabilul trebuie s!-$i poat! pleda cauza cu eficiena dorit! ( H. împotriva Belgiei, pct. 53).170. Rolul autorit ! ilor na ionale: Curtea a afirmat întotdeauna c! autorit!ile naionale trebuie,în fiecare cauz!, s! se asigure c! sunt îndeplinite condiiile unui proces echitabil în sensulConveniei ( Dombo Beheer B.V. împotriva '!rilor de Jos, pct. 33, in fine).

171. Invocarea preten iilor de c!tre justi iabil: în principiu, fiecare justiiabil are dreptul s! fieadus! la cuno$tina unei instane orice „contestaie cu privire la drepturile $i obligaiile sale cucaracter civil” – astfel cum este definit! de jurisprudena Cur ii de la Strasbourg12. Dreptului lainstan! i se adaug! garaniile prev!zute de art. 6 § 1 în ceea ce prive$te organizarea $icomponena instanei $i desf !$urarea procedurii, totul formând dreptul la un proces echitabil(Golder împotriva Regatului Unit , pct. 36).172. Principii ale interpret !rii:

- Principiul potrivit c!ruia o contestaie civil! trebuie s! fie prezentat! în faaunui judec!tor ine seama de principii fundamentale de drept universalrecunoscute; situaia este aceea$i pentru principiul de drept internaional careinterzice denegarea de justiie. Art. 6 § 1 trebuie s! fie lecturat în lumina

acestora (Golder împotriva Regatului Unit , pct. 35);- dreptul la un proces echitabil în faa unei instane, garantat de art. 6 § 1 dinConvenie, trebuie s! fie interpretat în lumina preambulului Conveniei, careenun! supremaia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelorcontractante [ Brum!rescu împotriva României, pct. 61; Nejdet : ahin $i Perihan: ahin împotriva Turciei (MC), pct. 57];- Unul dintre elementele fundamentale ale statului de drept e reprezentat de principiul securit!ii juridice [ Beian împotriva României (nr. 1), pct. 39];- Într-o societate democratic!, în sensul Conveniei, dreptul la o bun! administrare a justiiei deine un loc atât de important încât o interpretare

12 A se vedea partea Domeniu de aplicare.



restrictiv! a garaniilor art. 6 § 1 nu corespunde cu obiectivul $i scopul acesteidispoziii ( Ryakib Biryoukov împotriva Rusiei, pct. 37);- În plus, Convenia nu garanteaz! drepturi teoretice $i iluzorii, ci drepturiconcrete $i efective ( Airey împotriva Irlandei, pct. 24).

173. Latitudine mai mare l ! sat ! statelor în materie civil !: Curtea a admis c! imperativeleinerente conceptului de „ proces echitabil ” nu sunt în mod obligatoriu acelea$i în litigiile privinddrepturile cu caracter civil $i în cauzele privind acuzaii în materie penal!: „ statele contractante se bucur ! de o marj! de apreciere mai larg ! în materia contenciosului civil decât în cazulurm!ririlor penale” ( Dombo Beheer B.V. împotriva '!rilor de Jos, pct. 32; Levages PrestationsServices împotriva Fran ei, pct. 46). Art. 6 § 1 pare a$adar mai puin exigent în cazul preteniilorreferitoare la drepturi cu caracter civil decât în cazul acuzaiilor în materie penal! ( Königîmpotriva Germaniei, pct. 96).

b) ÎNTINDERE

174. Un drept efectiv: p!r ile la proces au dreptul s! prezinte orice observaii pe care le consider ! relevante pentru cauz!. Acest drept este efectiv numai în cazul în care cererile $i observaiile p!r ilor sunt într-adev!r „ascultate”, adic! examinate în mod adecvat de c!tre instana sesizat!.Astfel, instana trebuie s! efectueze o examinare efectiv! a mijloacelor, argumentelor $i probelor prezentate de p!r i [ Kraska împotriva Elve iei, pct. 30; Van de Hurk împotriva '!rilor de Jos, pct. 59, Perez împotriva Fran ei (MC) pct. 80]. Pentru a asigura exercitarea efectiv! a drepturilorgarantate de acest articol, autorit!ile judiciare trebuie s! dovedeasc! „diligen !”: a se vedea, pentru un justiiabil nereprezentat de un avocat: Kerojärvi împotriva Finlandei, pct. 42; Frettéîmpotriva Fran ei, pct. 49; pentru un justiiabil reprezentat de un avocat: Göç împotriva Turciei(MC), pct. 57. 175. Participarea adecvat ! a justi iabilului la procedur ! impune ca instana s! îi comunice din

oficiu documentele din dosar aflate la dispoziia judec!torului. Este puin important faptul c! justiiabilul nu s-a plâns de nedezv!luirea documentelor din dosar sau c! a luat iniiativa de aavea acces la acestea ( Kerojärvi împotriva Finlandei, pct. 42). Simpla posibilitate ca justiiabiluls! consulte dosarul la gref ! $i s! obin! o copie a acestuia nu reprezint! în sine o garaniesuficient! [Göç împotriva Turciei (MC), pct. 57]. 176. Obliga ia autorit ! ilor administrative: justiiabilul trebuie s! aib! acces la documentele utiledeinute de autorit!ile administrative, dac! este necesar, dup! ce a recurs la o procedur ! care s!-i permit! s! obin! dezv!luirea documentelor ( McGinley $i Egan împotriva Regatului Unit , pct. 86$i 90). În cazul în care statul pârât, f !r ! un motiv legitim, i-a împiedicat pe reclamani s! aib! acces la documentele aflate în posesia sa care i-ar fi ajutat s!-$i apere cauza, sau a negat în modfals existena acestor documente, acest fapt se consider ! privare de proces echitabil, contrar !

art. 6 § 1 (ibidem).177. O evaluare global !: problema dac! o procedur ! este echitabil! este evaluat! pe baza uneiexamin!ri a derul!rii procedurii în ansamblu [de exemplu, Ankerl împotriva Elve iei, pct. 38,Centro Europa 7 S.R.L. $i di Stefano împotriva Italiei (MC), pct. 197].178. În consecin!, lipsa de echitate poate, în anumite condiii, s! fie corectat! într-o etap! ulterioar ! a procedurii în sine ( Helle împotriva Finlandei, pct. 54) sau, dac! nu, de c!tre oinstan! superioar ! (Schuler-Zgraggen împotriva Elve iei, pct. 52; $i, a contrario, Albert $i LeCompte împotriva Belgiei, pct. 36; Feldbrugge împotriva '!rilor de Jos, pct. 45-46).179. În orice caz, dac! viciul s-a produs la nivelul ultimei instane a statului – de exemplu, dincauza incapacit!ii de a r !spunde la concluziile depuse în faa acestei instane – este vorba despreo lips! de echitate a procedurii ( Ruiz-Mateos împotriva Spaniei, pct. 65-67).



180. Un viciu de procedur ! nu poate fi corectat decât în cazul în care decizia atacat! este supus! controlului de c!tre un organism judiciar independent, cu jurisdicie deplin! $i care ofer ! el însu$igaraniile impuse de art. 6 § 1. Amploarea controlului care ine de competena instanei de recurseste cea care conteaz!, $i care este examinat! în lumina circumstanelor cauzei (Obermeier

împotriva Austriei, pct. 70).13 181. Decizii anterioare care nu ofer ! garan iile unui proces echitabil : într-un astfel de caz, nu se pune problema dac! justiiabilul a avut la dispoziie o cale de atac în faa unui organism judiciarindependent, cu jurisdicie deplin! $i care ofer ! el însu$i garaniile impuse de art. 6 § 1(Oerlemans împotriva '!rilor de Jos, pct. 53-58; British American Tobacco Company Ltdîmpotriva '!rilor de Jos, pct. 78). Ceea ce conteaz! este existena unei astfel de c!i de atac cares! prezinte suficiente garanii ( Air Canada împotriva Regatului Unit , pct. 62).182. În faa instan elor de apel : art. 6 §1 nu oblig! statele contractante s! înfiineze cur i de apelsau de casaie, dar în cazul în care exist! astfel de instane, statul trebuie s! se asigure c! justiiabilii vor beneficia de garaniile fundamentale prev!zute de art. 6 § 1 [ Andrejeva împotriva Letoniei (MC), pct. 97]. Cu toate acestea, modul în care art. 6 § 1 se aplic! depinde de specificul

procedurii în cauz! $i trebuie s! ia în considerare întreaga procedur ! desf !$urat! la nivel naional, precum $i rolul jucat de curtea de apel ( Helmers împotriva Suediei, pct. 31) sau de casaie( Levages Prestations Services împotriva Fran ei, pct. 44-45; K.D.B. împotriva '!rilor de Jos, pct. 41) .183. Având în vedere specificitatea rolului cur ii de casaie, controlul s!u fiind limitat larespectarea statului de drept, un grad de formalism mult mai mare poate fi admis ( Levages Prestations Services împotriva Fran ei, pct. 48). Obligaia de a fi reprezentat de un avocatspecializat nu este în sine contrar ! art. 6 [G.L. $i S.L. împotriva Fran ei (dec.); Tabor împotriva Poloniei, pct. 42].184. Limite: ca regul! general!, aprecierea faptelor este de competena instanelor naionale:Curtea nu poate substitui propria apreciere a faptelor celei f !cute de instanele naionale ( Dombo

Beheer B.V. împotriva '!rilor de Jos, pct. 31)14. În plus, justiiabilii au dreptul s! prezinteobservaiile pe care le consider ! relevante pentru cauza lor, îns! art. 6 § 1 nu le garanteaz! unrezultat favorabil ( Andronicou $i Constantinou împotriva Ciprului, pct. 201).185. Teoria aparen elor: Curtea a subliniat importana aparenelor în administrarea justiiei; esteimportant s! se asigure ca echitatea s! fie vizibil!. Cu toate acestea, Curtea a precizat c! optica p!r ilor interesate nu joac! de una singur ! un rol decisiv; este, de asemenea, necesar ca temerile justiiabililor în privina caracterului echitabil al procedurii s! poat! fi considerate ca fiindobiectiv justificate ( Kraska împotriva Elve iei, pct. 32). Prin urmare, trebuie examinat modul încare instana a tratat cauza.186. În alte cauze, în faa instanelor supreme, Curtea a subliniat faptul c! sensibilitatea crescut! a publicului fa! de garaniile unei bune administr !ri a justiiei justific! importana crescând!

atribuit! aparenelor [ Kress împotriva Fran ei (MC), pct. 82; Martinie împotriva Fran ei (MC), pct. 53; Menchinskaya împotriva Rusiei, pct. 32]. Curtea a acordat importan! aparenelor înaceste cauze (a se vedea, de asemenea, Vermeulen împotriva Belgiei, pct. 34; Lobo Machadoîmpotriva Portugaliei, pct. 32).187. Practica juridic!: pentru a realiza o examinare mult mai conform! cu realitatea sistemului juridic intern, Curtea a acordat întotdeauna o anumit! importan! practicii judiciare pentru aexamina compatibilitatea dreptului intern cu art. 6 § 1 [ Kerojärvi împotriva Finlandei, pct. 42;Gorou împotriva Greciei (nr. 2), (MC), pct. 32]. Astfel, nu trebuie neglijate datele de ansamblu

13 A se vedea, de asemenea, partea Controlul deplinei jurisdic ii.14 A se vedea partea Instan a de gradul al patrulea.



ale cauzei, atât cele de fapt, cât $i de drept, atunci când se stabile$te dac! reclamanii au beneficiat de un proces echitabil (Stankiewicz împotriva Poloniei, pct. 70. 188. Autorit ! ile statului nu se pot exonera de la efectuarea unui control judiciar efectiv dinmotive de securitate na ional ! sau terorism: exist! într-adev!r tehnici care s! permit! concilierea

preocup!rilor legitime de securitate $i drepturile procedurale ale justiiabililor ( Da < tekin $i al iiîmpotriva Turciei, pct. 34).189. Un principiu independent de rezultatul procedurii: garaniile procedurale prev!zute la art. 6§ 1 se aplic! tuturor justiiabililor $i nu doar celor care nu au avut câ$tig de cauz! în faainstanelor naionale [ Philis împotriva Greciei (nr. 2), pct. 45].

- Exemple: jurispruden+a a abordat numeroase situa+ii, între careurm'toarele:

190. Observa iile instan ei transmise instan ei de apel cu scopul clar de a o influen a: trebuie ca

p!r ile s! aib! posibilitatea s! le comenteze, indiferent de efectul real asupra judec!torului, $ichiar dac! aceste observaii nu prezint! niciun fapt sau argument care nu este deja inclus îndecizia atacat!, în opinia instanei de apel ( Nideröst-Huber împotriva Elve iei, pct. 26-32) sau în poziia Guvernului pârât în faa Cur ii de la Strasbourg ( APEH Üldözötteinek Szövetsége $i al iiîmpotriva Ungariei, pct. 42).191. Întreb!ri preliminare: atunci când exist! mecanismul cererii de pronunare a unei hot!râri preliminare, refuzul unei instane naionale de a adresa o întrebare preliminar ! poate, în anumitecircumstane, ridica o problem! din perspectiva echit!ii procedurii (Ullens de Schooten $i Rezabek împotriva Belgiei, pct. 57-67, $i referinele citate). Acest lucru este valabil $i în cazulunui refuz arbitrar:

- un refuz atunci când normele aplicabile nu prev!d o excepie de la principiul

unei astfel de aciuni sau iniierea acesteia;- un refuz bazat pe alte motive decât cele prev!zute de normele aplicabile;- sau, mai mult, un refuz care nu este justificat în mod adecvat în raport cuaceste norme.

192. Prin urmare, nu rezult! de la art. 6 § 1 un drept absolut ca o cauz! s! fie trimis! cu titlu decerere de pronunare a unei hot!râri preliminare în faa Cur ii de Justiie a Uniunii Europene[Dotta împotriva Italiei (dec.)]. Curtea examineaz! dac! refuzul pare a fi viciat de arbitrar,aplicând jurisprudena citat! anterior [Santiago Canela împotriva Spaniei (dec.)].193. Modificarea jurispruden ei na ionale: Cerinele securit!ii juridice $i de protecie aîncrederii legitime a justiiabililor nu consacr ! dreptul dobândit unei jurisprudene constante(Unédic împotriva Fran ei, pct. 74). O evoluie a jurisprudenei nu este în sine contrar ! bunei

administr !ri a justiiei, întrucât lipsa unei abord!ri dinamice $i evolutive ar împiedica oricemodificare sau îmbun!t!ire ( Atanasovski împotriva „Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei”, pct. 38). În aceast! hot!râre, Curtea s-a pronunat c!, în cazul în care exist! o jurispruden! constant! („well-established jurisprudence”) cu privire la problema în cauz!, instana suprem! trebuie s! ofere motive substaniale pentru a-$i explica îndep!rtarea de la aceast! jurispruden!,f !r ! a înc!lca drepturile justiiabililor, pentru a pronuna o decizie suficient motivat!. Este posibilca îndep!rtarea de la jurisprudena intern! care afecteaz! o procedur ! civil! pendinte s! antrenezeo înc!lcare a Conveniei ( Petko Petkov împotriva Bulgariei, pct. 32-34). 194. În ceea ce prive$te diferenele de jurispruden !, Curtea a subliniat importana punerii înaplicare a unor mecanisme capabile s! asigure coerena practicii în cadrul instanelor $iuniformizarea jurisprudenei [ Frimu $i al ii împotriva României (dec.), pct. 43-44]. Cu toateacestea, dezvoltarea unui consens jurisprudenial este un proces care poate fi de durat!: fazele de





- Adoptarea de legi de uz general poate fi nefavorabil! justiiabilului, f !r ! s! vizeze îns! proceduri judiciare pendinte $i f !r ! s! eludeze astfel principiul preeminenei dreptului (Gorraiz Lizarraga $i al ii împotriva Spaniei, pct. 72).- O lege poate fi declarat! neconstituional! în timpul unui litigiu în curs de

desf !$urare, f !r ! a-l viza, totu$i [ Dolca împotriva României (dec)].198. Necomunicarea c!tre un justi iabil aflat în fa a unei instan e supreme a observa iilor unui „ judec!tor independent ” (membri ai Ministerului Public: Vermeulen împotriva Belgiei, VanOrshoven împotriva Belgiei, K.D.B. împotriva '!rilor de Jos – procurorul general: Göçîmpotriva Turciei (MC); Lobo Machado împotriva Portugaliei – Comisarul Guvernului: Kressîmpotriva Fran ei, Martinie împotriva Fran ei (MC), $i imposibilitatea de a r ! spunde la astfel deobserva ii: numeroase state pârâte au susinut c! aceast! categorie de judec!tori nu reprezentaunici parte la procedur !, nu erau nici aliai sau adversari de vreun fel, îns! Curtea a decis c! trebuies! se fac! referire la rolul efectiv jucat în cadrul procedurii de c!tre judec!tor $i, în special, laconinutul $i la efectele concluziilor sale [Vermeulen împotriva Belgiei, pct. 31; Kress împotriva Fran ei (MC), pct. 71, in fine].

199. Curtea a reafirmat importana unei proceduri în contradictoriu în cauzele în care observaiileunui judec!tor independent într-o cauz! civil! nu au fost comunicate în avans p!r ilor iar acestoranu li s-a oferit posibilitatea de a le r !spunde [Vermeulen împotriva Belgiei, pct. 33; Lobo Machado împotriva Portugaliei, pct. 31; Van Orshoven împotriva Belgiei, pct. 41; Göç împotrivaTurciei (MC), pct. 55-56; Kress împotriva Fran ei, pct. 76; Immeubles Groupe Kosser împotriva Fran ei, pct. 26].200. Participarea $i chiar simpla prezen ! a acestor judec!tori la deliberare, fie ea una „activ!”,fie „ pasiv!” dup! ce $i-au exprimat în public punctul de vedere asupra cauzei înaintea deliber !rii,a fost condamnat! (Vermeulen împotriva Belgiei, pct. 34; Lobo Machado împotriva Portugaliei, pct. 32; Kress împotriva Fran ei, pct. 87). Aceast! jurispruden! se bazeaz! foarte mult pe teoriaaparenelor.16 ( Martinie împotriva. Fran ei, pct. 53).

201. Prin urmare, este necesar s! se examineze condiiile în care se desf !$oar ! procedura, mai precis posibilit!ile l!sate p!r ilor de a beneficia de procedura în contradictoriu $i egalitatea dearme (a se compara Kress împotriva Fran ei, pct. 76; $i Göç împotriva Turciei, pct. 55-57).Trebuie f !cut! o distincie între o imposibilitate cauzat! de atitudinea inculpatului $i oimposibilitate cauzat! de atitudinea autorit!ilor sau statului $i normele aplicabile ( Frettéîmpotriva Fran ei, pct. 49-51).Pentru procedura în faa CJCE17: Cooperatieve Producentenorganisatie van de Nederlandse Kokkelvisserij U.A. împotriva '!rilor de Jos (dec.).202. Limite:

- Egalitatea de arme nu presupune dreptul de a fi dezv!luite, înainte de $edin!,concluzii care nu au fost prezentate celeilalte p!r i în proces, nici judec!torului

raportor, nici judec!torilor din completul de judecat! ( Kress împotriva Fran ei, pct. 73).- Nu se poate recunoa$te un drept f !r ! o aplicare real! sau un fond real: acestaar fi cazul dac! dreptul invocat în temeiul Conveniei nu ar avea niciun impactasupra rezultatului cauzei, întrucât soluia juridic! adoptat! nu s-a pretat uneidiscuii (Stepinska împotriva Fran ei, pct. 18).

c) INSTAN#A DE AL PATRULEA GRAD18

16 A se vedea mai sus.17 Curtea de Justiie a Comunit!ilor Europene/Curtea de Justiie a Uniunii Europene.18 Este vorba despre o actualizare a p!r ii incluse în „Ghidul privind admisibilitatea”.



i) Principii generale

203. O categorie special! de capete de cerere formulate în faa Cur ii sunt în general numitecapete de cerere tip „instan ! de al patrulea grad ”. Acest concept – care nu apare în textul

Conveniei $i care a fost introdus de jurisprudena organismelor Conveniei [ Kemmacheîmpotriva Fran ei (nr. 3), pct. 44] – este într-o oarecare m!sur ! paradoxal, deoarece insist! asupra a ceea ce nu este Curtea: aceasta nu este o instan! de apel, de recurs sau de revizuire înraport cu instanele statelor p!r i la Convenie $i nu poate reexamina cauza în acela$i mod în carear face-o instana naional! suprem!. Cauzele de al patrulea grad produc destul de frecvent odubl! neînelegere. 204. În primul rând, exist! o concepie general! eronat!, din partea reclamanilor, cu privire larolul Cur ii $i la natura mecanismului judiciar instituit de Convenie. În fapt, Curtea nu aresarcina de a se substitui instanelor interne; competena sa se limiteaz! la controlul respect!rii, dec!tre statele contractante, a angajamentelor în materie de drepturi ale omului, angajamenteasumate prin aderarea la Convenie. În plus, nedispunând de o putere de intervenie direct! în

sistemele juridice ale statelor contractante, Curtea trebuie s! respecte autonomia acestor sisteme juridice. Aceasta înseamn! c! nu este competent! s! se pronune cu privire la erori de fapt sau dedrept pretins comise de o instan! intern!, cu excepia cazului $i în m!sura în care acestea au adusatingere drepturilor $i libert!ilor garantate de Convenie. Curtea nu poate examina ea îns!$ielementele de fapt sau de drept care au condus o instan! naional! la adoptarea unei anumitedecizii, $i nu a alteia; în caz contrar, s-ar erija în judec!tor de gradul al treilea sau al patrulea de jurisdicie $i $i-ar înc!lca limitele misiunii [Garda Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 28]. 205. În al doilea rând, pot ap!rea de multe ori neînelegeri cu privire la sensul exact al termenului„echitabil” în sensul art. 6 § 1 din Convenie. În fapt, „echitatea” impus! de aceast! dispoziie nureprezint! echitatea „ substan ial !”, noiune care se afl! la limita de drept $i etic!, $i c! numai judec!torul poate aplica. Art. 6 § 1 nu garanteaz! decât echitatea „ procedural !”, care, în plan

practic, se traduce printr-o procedur ! contradictorie, în cursul c!reia p!r ile sunt ascultate $i plasate pe o poziie de egalitate în faa judec!torului [Star Cate Epilekta Gevmata $i al iiîmpotriva Greciei (dec.)]. Caracterul echitabil al unei proceduri este întotdeauna evaluat privindu-l în globalitatea sa, astfel c! o neregularitate izolat! nu poate fi suficient! pentru a faceca întreaga procedur ! s! fie inechitabil! ( Miro > ubovs $i al ii împotriva Letoniei, pct. 103). 206. În plus, Curtea respect! diversitatea sistemelor juridice $i judiciare din Europa, $i nu estesarcina sa s! le uniformizeze. De asemenea, Curtea nu a evaluat oportunitatea alegerilor de politic! jurisprudenial! efectuate de instanele interne în lipsa arbitrarului [ Nejdet : ahin $i Perihan : ahin împotriva Turciei (MC), pct. 68, 89 $i 94].

ii) Controlul efectuat de Curte $i limitele sale

207. Curtea reaminte$te în mod constant c! nu este de competena sa s! cunoasc! erorile de faptsau de drept pretins comise de o instan! intern! decât dac! acestea pot aduce atingere drepturilor$i libert!ilor protejate de Convenie [García Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 28; $i Perezîmpotriva Fran ei (MC), pct. 82; în Dulaurans împotriva Fran ei (pct. 38), Curtea a concluzionatînc!lcarea art. 6 § 1 produs! de o „eroare v!dit ! de apreciere”, a contrario, Societe anonymed’habitations , loyers moderes terre et famille împotriva Fran ei (dec.)].208. Aceasta înseamn! a$adar c!, în general, Curtea nu poate contesta constat!rile $i concluziilela care au ajuns instanele naionale în privina urm!toarelor elemente:

a) Stabilirea faptelor cauzei: Curtea nu poate pune la îndoial! faptele stabilite deinstanele interne, în afara cazurilor extrem de excepionale de arbitrar flagrant

$i evident [García Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 28-29].



b) interpretarea $i aplicarea dreptului intern; interpretarea dreptului intern dat! de instanele interne este impus! în principiu Cur ii [ Perez împotriva Fran ei (MC), pct. 82], al c!rei rol este limitat la a verifica compatibilitatea cuConvenia a efectelor unei astfel de interpret!ri [ Nejdet : ahin $i Perihan : ahin

împotriva Turciei (MC), pct. 49]. Desigur, în cazuri excepionale, Curtea poatetrage concluziile corespunz!toare din faptul c! instanele unui stat contractantau interpretat legislaia naional! într-un mod v!dit arbitrar sau în mod evidenteronat [ Bara/ $i al ii împotriva Muntenegrului, pct. 32-34 $i referinele citate; AnA elkovi/ împotriva Serbiei, pct. 24-27 (denejare de justiie); a se vedea, deasemenea, Laskowska împotriva Poloniei, pct. 61), dar de regul! Curtea faceacest lucru în baza celorlalte dispoziii ale Conveniei, nu în baza art. 6 § 1[ Kouchoglou împotriva Bulgariei, pct. 50; I $ yar împotriva Bulgariei, pct. 48; Fabris împotriva Fran ei (MC), pct. 60]. c) Admisibilitatea $i aprecierea probelor 19: garaniile art. 6 § 1 nu se refer ! decâtla administrarea de probe la nivel procedural. Pe de alt! parte, admisibilitatea $i

aprecierea probelor pe fond ine în principiu de competena exclusiv! ainstanelor interne, c!rora le revine sarcina s! cânt!reasc! probele obinute[García Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 28; Farange S.A. împotriva Fran ei (dec.)].

209. Astfel art. 6 § 1 nu permite Cur ii s! pun! la îndoial! echitatea pe fond a rezultatului unuilitigiu civil, în care, de regul!, una dintre p!r i câ$tig!, iar cealalt! pierde.210. Atunci când o cerere privind instana de al patrulea grad este formulat în temeiul art. 6 § 1,Curtea îl respinge, constatând c! reclamantul a beneficiat de o procedur ! contradictorie; c! a putut, în diferitele etape ale acesteia, s! prezinte argumentele $i probele pe care le considerarelevante pentru ap!rarea cauzei sale; c! a putut contesta efectiv argumentele $i probele prezentate de partea advers!; c! toate argumentele sale obiectiv relevante pentru soluionarea

litigiului au fost audiate $i examinate de instan! în mod corespunz!tor; c! decizia în litigiu esteamplu motivat!, atât în fapt, cât $i în drept, $i c!, în consecin!, procedura considerat! înansamblul s!u a fost echitabil! [Garcia Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 29]. Majoritateaabsolut! a cererilor de al patrulea grad sunt declarate inadmisibile de plano de c!tre un judec!torunic sau de un comitet format din trei judec!tori (art. 27 $i 28 din Convenie). Invers, de exemplu, Donadzé împotriva Georgiei, pct. 35.

iii) Coerena jurisprudenei interne

211. Art. 6 § 1 nu garanteaz!, ca atare, niciun drept la o jurispruden! constant!. În fapt, oevoluie în timp a jurisprudenei nu este, în sine, contrar ! bunei administr !ri a justiiei, întrucât

lipsa unei abord!ri dinamice $i evolutive ar împiedica orice modificare sau îmbun!t!ire [ Nejdet: ahin et Perihan : ahin împotriva Turciei (MC), pct. 58].212. În principiu, Curtea nu are obligaia de a compara diversele hot!râri pronunate, chiar $i înlitigii care, la prima vedere, par similare sau conexe, de c!tre instane a c!ror independen! trebuie s! o respecte. În fapt, eventualele divergene de jurispruden! sunt inerente, în modnormal, oric!rui sistem judiciar care se bazeaz! pe un ansamblu de instane de fond avândcompeten! teritorial!. Astfel de divergene pot ap!rea, de asemenea, în cadrul aceleia$i instane. Nu se poate considera acest lucru în sine contrar Conveniei (Santos Pinto împotriva Portugaliei, pct. 41). În plus, nu se poate vorbi de „divergen !” atunci când situaiile de fapt din cauz! sunt înmod obiectiv diferite [Uçar împotriva Turciei (dec.)].

19 A se vedea, de asemenea, partea Administrarea probelor .



213. Cu toate acestea, pot exista cazuri în care diferenele de jurispruden! pot duce la oconstatare a unei înc!lc!ri a art. 6 § 1. În acest sens, abordarea Cur ii este diferit! atunci când estevorba despre diferene de jurispruden! în cadrul aceluia$i sistem juridic sau de diferene întredou! sisteme juridice complet independente unul de altul.

214. În prima ipotez!, este vorba despre decizii diferite pronunate de una $i aceea$i instan! naional! suprem!, sau de mai multe instane din cadrul aceluia$i sistem juridic $i care se pronun! în ultim! instan!. În astfel de cazuri, persistena unor decizii sau hot!râri contradictorii poate uneori crea incertitudine juridic!, care ar putea reduce încrederea publicului în sistemul judiciar, chiar dac! încrederea constituie una dintre componentele fundamentale ale statului dedrept. Curtea evalueaz! existena unei astfel de incertitudini de la caz la caz, în funcie de treicriterii principale:

a) dac! diferenele de jurispruden! sunt profunde $i persistente; b) dac! legislaia intern! prevede mecanisme pentru a elimina acesteneconcordane; $ic) dac! aceste mecanisme au fost puse în aplicare $i care au fost efectele

aplic!rii lor. În fapt, statele contractante au obligaia de a-$i organiza sistemul juridic astfel încât s! evite adoptarea unor hot!râri diferite s! soluionezecontradiciile grave prin intermediul unor mecanisme procedurale adecvate[ Beian împotriva României (nr. 1), pct. 37 $i 39; $i Nejdet : ahin $i Perihan: ahin împotriva Turciei (MC), pct. 56-57 $i 80].

Un criteriu suplimentar luat în considerare de Curte este chestiunea dac! divergena în litigiu esteizolat! sau dac! afecteaz! un num!r mare de justiiabili ( Albu $i al ii împotriva României, pct. 38).215. În a doua ipotez! este vorba despre decizii divergente pronunate în ultim! instan! de dou! sau mai multe sisteme juridice diferite, care au instane supreme independente $i care nu facobiectul unei ierarhii juridice comune. În aceste cazuri, art. 6 § 1 nu se extinde decât pân! la a

impune instituirea unui mecanism de control vertical sau din partea unei autorit!i dereglementare comune (cum ar fi o instan! de soluionare a disputelor). În fapt, într-un sistem juridic caracterizat printr-o pluralitate de ordine a instanelor $i în cadrul c!ruia coexist!, în plusfa! de mai multe instane supreme solicitate s! se pronune în acela$i timp $i în paralel,dezvoltarea unui consens jurisprudenial reprezint! un proces care poate fi de durat!: pot fitolerate etape ale unor divergene în jurispruden! f !r ! a fi pus! în discuie securitatea juridic!.Prin urmare, dou! instane, fiecare deinând sfera sa de competen! $i care se pronun! în cauzediferite, pot foarte bine s! decid! diferit, îns! raional $i motivat, în aceea$i problem! juridic!, pornind de la fapte similare, f !r ! a înc!lca totu$i art. 6 § 1 [ Nejdet : ahin $i Perihan : ahinîmpotriva Turciei (MC), pct. 81-83 $i 86].

d) CONTRADICTORIALITATEA

216. Principiul contradictorialit ! ii: noiunea de proces echitabil include dreptul fundamental lao procedur ! în contradictoriu.217. Cerinele care decurg din dreptul la o procedur ! în contradictoriu sunt, în principiu, acelea$iatât în materie civil!, cât $i penal! (Werner împotriva Austriei, pct. 66).218. Scopul economiei $i acceler !rii procedurii nu poate justifica înc!lcarea dreptuluifundamental la o procedur ! în contradictoriu ( Nideröst-Huber împotriva Elve iei, pct. 30).219. Con inut: dreptul la o procedur ! în contradictoriu implic! în principiu facultatea p!r ilordintr-un proces penal sau civil de a lua la cuno$tin! de orice document sau observaie prezentat! în faa judec!torului, chiar de un magistrat independent, în vederea influen!rii deciziei sale $i

discut!rii ei [ Ruiz-Mateos împotriva Spaniei, pct. 63; McMichael împotriva Regatului Unit , pct.



80; Vermeulen împotriva Belgiei, pct. 33; Lobo Machado împotriva Portugaliei, pct. 31; Kressîmpotriva Fran ei (MC), pct. 74]. Aceast! cerin! se aplic! $i în faa unei cur i constituionale( Milatová $i al ii împotriva Republicii Cehe, pct. 63-66; Gaspari împotriva Sloveniei, pct. 53).

- Are puin! importan! efectul real asupra judec!torilor ( Nideröst-Huber

împotriva Elve iei, pct. 27; Ziegler împotriva Elve iei, pct. 38);- Contradictorialitatea trebuie s! se poat! exercita în condiii satisf !c!toare: justiiabilul trebuie s! aib! posibilitatea de a se familiariza cu documentele încauz!, s! le comenteze într-un mod adecvat $i într-un termen suficient pentru a-$i preg!ti argumentele ( Kr 4 máB $i al ii împotriva Republicii Cehe, pct. 42; Immeubles Groupe Kosser împotriva Fran ei, pct. 26), dac! este necesar s! obin! o amânare (Yvon împotriva Fran ei, pct. 39).- P!r ile au dreptul de a cunoa$te elementele care sunt necesare pentru succesul preteniilor lor (Clinique des Acacias $i al ii împotriva Fran ei, pct. 37).Judec!torul trebuie s! respecte el însu$i principiul contradictorialit!ii, deexemplu, în cazul în care dispune dec!derea unui recurs pentru un motiv de

inadmisibilitate reinut din oficiu [Clinique des Acacias $i al ii împotriva Fran ei, pct. 38, a se compara cu cauza Andret $i al ii împotriva Fran ei (dec.),inadmisibil!: în aceast! ultim! cauz!, Curtea de casaie a informat p!r ile c! eranecesar ! o substituire a motivelor $i reclamanii au avut posibilitatea de areplica înainte de pronunarea Cur ii de Casaie].- Doar p!r ile în litigiu pot hot!rî dac! documentul transmis instanei, sau unelement de prob! furnizat de martori, impune comentarii din partea lor. În fapt, posibilitatea de a se exprima asupra oric!rui element aflat la dosar (inclusiv celeobinute din oficiu: K.S. împotriva Finlandei, pct. 22) face ca justiiabilii s! aib! încredere în funcionarea justiiei ( Nideröst-Huber împotriva Elve iei, pct. 29; Pellegrini împotriva Italiei, pct. 45).

220. Exemple de înc!lcare a dreptului la o procedur ! în contradictoriu, cu privire lanecomunicare:

- într-o procedur ! privind plasamentul unui copil, rapoartele serviciilor socialecare conineau informaii cu privire la copil, care urm!reau istoricul cauzei $iformulau recomand!ri, chiar dac!, în cadrul $edinei, p!rinii au fost informaidespre coninutul acestora ( McMichael împotriva Regatului Unit , pct. 80);- probele prezentate de ministerul public, care, indiferent de calificarea saunecalificarea drept „ parte” în procedur !, poate influena decizia care trebuieluat! într-un sens posibil nefavorabil p!r ii interesate, în virtutea autorit!iilegate de funciile sale [ Ferreira Alves împotriva Portugaliei (nr. 3), pct. 36-39];

- nota unui judec!tor al instanei de grad inferior depus! în faa instanei de apelcu scopul de a influena decizia care urmeaz! a fi luat!, indiferent dac! estelipsit! de fapt sau de argumente noi [ Ferreira Alves împotriva Portugaliei(nr. 3), pct. 41);- documente obinute în mod direct de c!tre judec!tori, care conin avizemotivate cu privire la fondul cauzei ( K.S. împotriva Finlandei, pct. 23-24).

221. Limite: Dreptul la o procedur ! în contradictoriu nu este absolut $i întinderea sa poate varia înfuncie de specificul cauzei ( Hudakova $i al ii împotriva Slovaciei, pct. 26-27). Principiulcontradictorialit!ii nu impune ca o parte s! comunice p!r ii adverse documente care nu au fost prezentate în faa judec!torului (Yvon împotriva Fran ei, pct. 38). Nu impune nici comunicareaunui memoriu care ar putea s! nu aib! niciun impact asupra rezultatului litigiului [ Asnar

împotriva Fran ei (nr. 2), pct. 26].



e) EGALITATEA ARMELOR

222. Principiul „egalit ! ii armelor”: reprezint! un element al conceptului mai larg de proces

echitabil. Cerina egalit!ii armelor, sensul unui „echilibru just ” între p!r i, se aplic!, în principiu,atât în materie civil!, cât $i penal! ( Feldbrugge împotriva '!rilor de Jos, pct. 44).223. Con inut: men inerea unui „echilibru just” între p!r i: egalitatea armelor implic! obligaiaca fiec!reia dintre p!r i s! i se ofere o posibilitate rezonabil! de a-$i prezenta cauza – inclusiv probele – în condiii care s! nu o situeze într-o situaie de net dezavantaj fa! de partea advers!: Dombo Beheer B.V. împotriva '!rilor de Jos, pct. 33.- Nu se poate accepta ca o parte s! transmit! observaii despre cealalt! parte f !r ! posibilitatea caaceasta s!-i r !spund!. Doar partea din procedur ! poate aprecia dac! observaiile primite de lacealalt! parte merit! o reacie ( APEH Üldözötteinek Szövetsége $i al ii împotriva Ungariei, pct. 42).- În mod contrar, dac! niciuneia dintre p!r ile în litigiu nu i-au fost comunicate observaiile aflate

la dispoziia instanei, acest fapt nu constituie o problem! în ceea ce prive$te egalitatea de arme însine, ci, mai general, una de echitate ( Nideröst-Huber împotriva Elve iei, pct. 23-24; Clinique des Acacias $i al ii împotriva Fran ei, pct. 36-37).224. Exemple de nerespectare a principiului egalit!ii armelor: s-a produs o înc!lcare a egalit!iiarmelor în situaia de dezavantaj net între p!r i, în urm!toarele cazuri:

- Apelul unei p!r i nu a fost comunicat celeilalte p!r i, împiedicând-o pe aceastadin urm! s! r !spund! ( Beer împotriva Austriei, pct. 19);- Suspendarea unui termen procedural de care a beneficiat doar partea advers! ( Platakou împotriva Greciei, pct. 48; Wynen împotriva Belgiei, pct. 32);- Doar unul dintre cei doi martori ai faptelor în litigiu a avut dreptul de a depunem!rturie ( Dombo Beheer B.V. împotriva '!rilor de Jos, pct. 34-35).

- Partea advers! s-a bucurat de avantaje semnificative în accesul la informaiirelevante, a ocupat o poziie dominant! în cadrul procesului $i a exercitat oinfluen! important! asupra judec!torului (Yvon împotriva Fran ei, pct. 37);- Partea advers! s-a aflat într-o poziie sau funcie care l-a avantajat $i instananu a permis contestarea sa în mod serios nepermiând celeilalte p!r i s! ia lacuno$tin! documente sau s! audieze martorii ( De Haes $i Gijsels împotriva Belgiei, pct. 54 $i 58);- Într-un litigiu administrativ, motivarea poziiei administraiei a fost preasumar ! $i general! pentru a permite reclamantului s! prezinte o contestaiemotivat! asupra acestei aprecieri, iar instanele de fond nu au permisreclamantului s! prezinte argumente cu privire la problema în cauz! ( Hentrich

împotriva Fran ei, pct. 56);- Lipsa de asisten! juridic! i-a privat pe justiiabili de posibilitatea de a-$i ap!racauza în mod eficient în faa instanei împotriva unui adversar cu mijloacefinanciare superioare (Steel $i Morris împotriva Regatului Unit , pct. 72);- În hot!rârea Martinie împotriva Fran ei (MC) (pct. 50), Curtea a considerat c! a existat un dezechilibru în detrimentul justiiabilului, deoarece procurorulgeneral din procedura în faa Cur ii de Conturi, care, spre deosebire de justiiabil, a fost prezent la $edin!, a fost informat în prealabil despre punctul devedere al raportorului, l-a auzit în cadrul $edinei, a participat pe deplin ladezbateri $i a avut posibilitatea de a-$i exprima oral propriul punct de vederef !r ! a fi comb!tut de justiiabil; acest dezechilibru a fost accentuat de faptul c!

$edina nu a fost public!.



- Intervenia procurorului în sprijinul argumentelor adversarului reclamantului( Menchinskaya împotriva Rusiei, pct. 35-39).

225. Dimpotriv!, Curtea a decis c! este în conformitate cu art. 6 § 1 o diferen! de tratament înmodul în care se procedeaz! la ascultarea martorilor p!r ilor (depoziie sub jur !mânt pentru o

parte sau cealalt!), care, în practic!, nu a influenat rezultatul procesului ( Ankerl împotriva Elve iei, pct. 38).226. Cazul specific al p!r ii civile: Curtea a f !cut o distincie între sistemul plângerii cuconstituire de parte civil! $i aciunea procurorului general, care reprezint! autoritatea public! responsabil! pentru ap!rarea interesului general [Guigue $i SGEN-CFDT împotriva Fran ei (dec.)]. Rezult! c! a prevedea condiii de form! $i termene diferite pentru a formula apel (untermen mai scurt pentru partea care este persoan! de drept privat) nu este în contradicie cu„egalitatea armelor ”, în m!sura în care aceast! cale de atac poate fi exercitat! în timp util (a sevedea specificitatea sistemului în cauz!). 227. Curtea a considerat compatibil! cu principiul egalit!ii armelor o dispoziie care limiteaz! posibilit!ile de apel ale p!r ii civile, f !r ! a limita posibilit!ile de apel ale ministerului public –

întrucât a f !cut o distincie între rolul, respectiv scopul acestora (Berger împotriva Fran ei, pct. 38).228. În privina cauzelor care opun parchetul unei persoane de drept privat, parchetul poate beneficia de o poziie privilegiat!, justificat! de protecia ordinii publice. Cu toate acestea, persoana de drept privat nu poate fi plasat! într-o situaie de dezavantaj nejustificat în raport cucea a parchetului (Stankiewicz împotriva Poloniei, pct. 68).

f) ADMINISTRAREA PROBELOR

229. Principii generale20: Convenia nu reglementeaz! regimul probelor, ca atare ( Mantovanelliîmpotriva Fran ei, pct. 34). Admisibilitatea probelor $i aprecierea acestora sunt în primul rând de

competena dreptului intern $i a instanelor naionale [García Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 28]. Situaia este similar ! în ceea ce prive$te for a probatorie $i sarcina probei [Tiemannîmpotriva Fran ei $i Germaniei (dec.)]. Tot instana naional! este cea care apreciaz! utilitatea probelor propuse [Centro Europa 7 S.r.l. $i Di Stefano împotriva Italiei (MC), pct. 198].

- Cu toate acestea, conform Conveniei, caracterul echitabil al procedurii esteevaluat în lumina întregii proceduri, în special a modului în care au fostcolectate probele [ Elsholz împotriva Germaniei (MC), pct. 66]. Prin urmare,trebuie s! se asigure c! mijloacele de prob! au fost prezentate astfel încât s! asigure un proces echitabil ( Blucher împotriva Republicii Cehe, pct. 65);- Instana naional! trebuie s! efectueze o examinare efectiv! a probelor propusede p!r i (Van de Hurk împotriva '!rilor de Jos, pct. 59.

i) Declaraiile martorilor

230. Art. 6 § 1 nu garanteaz! în mod explicit dreptul de a cita martori $i admisibilitatea probei cumartori ine în principiu de dreptul intern. Cu toate acestea, procedura în ansamblul s!u, inclusivmodul în care sunt admise declaraiile martorilor, trebuie s! fie echitabil! în sensul art. 6 § 1( Dombo Beheer B.V. împotriva '!rilor de Jos, pct. 31).

- Refuzul judec!torului de a cita un martor trebuie s! fie suficient motivat $ilipsit de arbitrar: prin urmare, nu trebuie s! restrâng! în mod dispropor ionat

20 A se vedea, de asemenea, partea Instan a de al patrulea grad.



capacitatea justiiabilului de a-$i prezenta argumentele în susinerea cauzei(Wierzbicki împotriva Poloniei, pct. 45;- O diferen! de tratament în ceea ce prive$te audierea martorilor p!r ilor poatefi de natur ! s! încalce principiul „egalit ! ii armelor ” ( Ankerl împotriva Elve iei,

pct. 38): în aceast! cauz!, Curtea a concluzionat lipsa unei situaii de netdezavantaj în comparaie cu adversarul (pct. 38, in fine) – a se compara, acontrario, cu Dombo Beheer B.V. împotriva '!rilor de Jos (pct. 35), în caredoar unuia dintre cei doi participani la evenimentele în litigiu i s-a permis s! depun! m!rturie în faa judec!torilor (înc!lcare).

ii) Expertizele

231. Refuzul unei expertize: - Refuzul de a dispune o expertiz! nu este, în sine, inechitabil; el trebuieexaminat în lumina întregii procedurii ( H. împotriva Fran ei, pct. 61 $i 70).

Motivaia refuzului trebuie s! fie rezonabil!;- Refuzul expertizei psihologice într-o cauz! privind vizitele $i custodia trebuiede asemenea evaluat în funcie de circumstanele specifice ale cauzei [ Elsholzîmpotriva Germaniei (MC), pct. 66, $i, mutatis mutandis, Sommerfeld împotrivaGermaniei (MC), pct. 71];- Într-o cauz! referitoare la deplasarea unui copil [Tiemann împotriva Fran ei $iGermaniei (dec.)], Curtea a examinat dac! o curte de apel a avut suficientemotive pentru respingerea cererii unui p!rinte de a dispune un al doilea raportde expertiz!, pentru a verifica dac! acest refuz a fost unul rezonabil.

232. Desemnarea unui expert: respectarea principiul contradictorialit!ii, ca $i a altor garanii procedurale consacrate de art. 6 § 1, vizeaz! prezentarea în faa unei „instane”; nu exist! a$adar

niciun principiu general $i abstract potrivit c!ruia, atunci când a fost desemnat un expert de c!treo instan!, p!r ile trebuie s! aib! în toate cazurile posibilitatea de a participa la interviurilerealizate de expert sau s! le fie prezentate comunic!ri privind documentele pe care le-a luat înconsiderare.233. Esenial este ca p!r ile s! poat! participa în mod adecvat la procedur ! ( Mantovanelliîmpotriva Fran ei, pct. 33).234. Or, lipsa de neutralitate a unui expert, asociat! cu locul $i rolul s!u în procedur !, poatedezechilibra situaia procedural! a unei p!r i în raport cu cealalt!, cu înc!lcarea principiuluiegalit!ii armelor (Sara Lind Eggertsdóttir împotriva Islandei, pct. 53); în mod similar, expertul poate ocupa o poziie dominant! în procedur ! $i poate exercita o influen! important! asupra judec!torului (Yvon împotriva Fran ei, pct. 37).

235. O expertiz! medical !, care ine de un domeniu tehnic, dincolo de cunoa$terea judec!torilor,este de natur ! s! aib! o influen! preponderent! asupra aprecierii faptelor $i constituie un elementde prob! esenial: trebuie a$adar s! poat! fi comentat! în mod eficient de c!tre p!r i( Mantovanelli împotriva Fran ei, pct. 36, pct. 51-52; Storck împotriva Germaniei, pct. 135).

- În cauza Mantovanelli împotriva Fran ei, imposibilitatea de a comenta în modeficient concluziile raportului expertului, care a reprezentat un element de prob! esenial, a înc!lcat art. 6 § 1;- În cauza Augusto împotriva Fran ei, necomunicarea avizului unui medicacreditat cu privire la reunirea condiiilor medicale pentru acordarea unei prestaii sociale, care putea avea o influen! decisiv! asupra hot!rârii, a înc!lcatart. 6 § 1, chiar dac! acest aviz nu era obligatoriu pentru judec!tor.



236. Cu privire la drepturile p!r ilor în raport cu expertul: a se compara Feldbrugge împotriva'!rilor de Jos, pct. 44 (constatarea înc!lc!rii), cu Olsson împotriva Suediei (nr. 1), pct. 89-91(constatarea neînc!lc!rii). Cu privire la obligaia de a comunica o expertiz! defavorabil !: L.împotriva Regatului Unit (dec.).

g) MOTIVAREA HOTRÂRILOR JUDECTORE$TI

237. Garaniile implicite ale art. 6 § 1 includ obligaia de a motiva hot!rârile judec!tore$ti( H. împotriva Belgiei, pct. 53). O decizie motivat! permite p!r ilor s! demonstreze c! a fostaudiat! în mod real cauza lor.238. De$i o instan! intern! dispune de o anumit! marj! de apreciere în alegerea argumentelor $iadmiterea probelor, acesta trebuie s!-$i justifice activitatea precizând motivarea deciziilor luate(Suominen împotriva Finlandei, pct. 36).239. Este motivat! în mod corespunz!tor o decizie care permite p!r ilor s! fac! uz efectiv dedreptul lor de a face apel ( Hirvisaari împotriva Finlandei, pct. 30, in fine).

240. De$i art. 6 § 1 oblig! instanele s! î$i motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi îneles caimpunând un r !spuns detaliat pentru fiecare argument [Van de Hurk împotriva '!rilor de Jos, pct. 61; Garcia Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 26; Jahnke $i Lenoble împotriva Fran ei (dec.); Perez împotriva Fran ei (MC), pct. 81].241. Întinderea obligaiei privind motivarea poate varia în funcie de natura deciziei ( Ruiz Torijaîmpotriva Spaniei, pct. 29; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 27) $i trebuie analizat! în luminacircumstanelor speei: trebuie s! se in! seama în special de diversitatea motivelor pe care unreclamant le poate ridica în instan! $i de diferenele din statele contractante în materie dedispoziii legale, cutume, concepii doctrinare, prezentarea $i redactarea hot!rârilor $i deciziilor( Ruiz Torija împotriva Spaniei, pct. 29; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 27).242. Cu toate acestea, atunci când un motiv (argument), invocat de o parte este decisiv pentru

rezultatul procedurii, impune un r !spuns specific $i explicit ( Ruiz Torija împotriva Spaniei, pct.30; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 28).243. Astfel, trebuie examinate:

- argumentele principale ale reclamantului ( Buzescu împotriva României, pct. 67, Donadze împotriva Georgiei, pct. 35);- motivele care vizeaz! respectarea drepturilor $i libert!ilor garantate deConvenie sau Protocoalele sale: instanele naionale trebuie s! examineze curigoare $i grij! deosebite (Wagner $i J.M.W.L. împotriva Luxemburgului, pct.96).

244. Art. 6 § 1 nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o curte de apel, bazându-se pe o dispoziie legal! specific!, respinge un apel ca fiind lipsit de $anse de succes, f !r ! alte

preciz!ri [Burg $i alii împotriva Franei (dec.); Gorou împotriva Greciei (nr. 2) (MC), pct. 41].245. În mod similar, atunci când este necesar ! autorizarea unui apel pentru a în$tiina o instan! superioar ! privind capetele de cerere $i pentru a pronuna în cele din urm! o decizie, art. 6 § 1 nuimpune ca refuzul de a acorda o astfel de autorizaie s! fie însoit de o motivaie detaliat! [ Kukkonen împotriva Finlandei (nr. 2), pct. 24]. A se vedea, de asemenea, Bufferne împotriva Fran ei (dec.).246. În plus, respingând un apel, instana de apel poate, în principiu, s! se limiteze la a-$i însu$imotivele hot!rârii instanei de grad inferior [Garcia Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 26 – a secompara, a contrario, cu Tatishvili împotriva Rusiei, pct. 62]. Cu toate acestea, noiunea de proces echitabil impune ca o instan! intern! care $i-a motivat decizia pe scurt, fie prin însu$ireamotivelor furnizate de o instan! de grad inferior sau altfel, s! fi examinat totu$i în mod real

chestiunile eseniale supuse ateniei sale $i s! nu se fi mulumit s! confirme pur $i simplu



concluziile unei instane de grad inferior ( Helle împotriva Finlandei, pct. 60). Aceast! cerin! este cu atât mai important! atunci când o parte nu a putut s!-$i susin! oral cauza în cadrul procedurii interne (ibidem).

2. Publicitatea

Ar t. 6 § 1

„Orice persoan! are dreptul la judecarea în mod echitabil […] în mod public […] a cauzei sale,de c!tre o instan ! […], care va hot !rî […] asupra înc!lc!rii drepturilor $i obliga iilor sale cucaracter civil […]” Hot !rârea trebuie s! fie pronun at ! în mod public, dar accesul în sala de $edin ! poate fi interzis presei $i publicului pe întreaga durat ! a procesului sau a unei p!r i aacestuia, în interesul moralit ! ii, al ordinii publice ori al securit ! ii na ionale într-o societatedemocratic! , atunci când interesele minorilor sau protec ia vie ii private a p!r ilor la proces oimpun, sau în m! sura considerat ! absolut necesar ! de c!tre instan ! , atunci când, în împrejur !ri

speciale, publicitatea ar fi de natur ! s! aduc! atingere intereselor justi iei.”

a) $EDIN#A

247. Principii generale: justiiabilul are, în principiu, dreptul la o $edin! public! în cazul în carenu se aplic! posibile excepii prev!zute de teza a doua de la art. 6 § 1 (a se vedea mai sus, precum$i preciz!rile de mai jos). În fapt, $edina public! permite protejarea justiiabililor împotriva uneiadministr !ri secrete a justiiei, în afara controlului public. Prin transparena pe care o confer ! administr !rii justiiei, publicitatea contribuie la realizarea scopului art. 6 § 1: procesul echitabil[ Diennet împotriva Fran ei, pct. 33; Martinie împotriva Fran ei (MC), pct. 39].248. Pentru a stabili dac! un proces îndepline$te cerina privind publicitatea, trebuie avut! în

vedere procedura în ansamblul s!u ( Axen împotriva Germaniei, pct. 28).249. Într-o procedur ! care se desf !$oar ! în faa unei instane de prim si unic grad, dreptulfiec!ruia de a-i fi judecat! cauza „în mod public” în sensul art. 6 1 implic! dreptul la o „ $edin ! de judecat !” [ Fredin împotriva Suediei (nr. 2), pct. 21-22; Allan Jacobsson împotriva Suediei(nr. 2), pct. 46; împotriva Turciei (MC), pct. 47], cu excepia unor circumstane excepionale cares! justifice renunarea la aceasta [ Hesse-Anger împotriva Germaniei (dec.)].250. Natura excepional! a circumstanelor care pot justifica renunarea la o $edin! public! ineîn primul rând de natura problemelor prezentate în faa instanei naionale competente, nu defrecvena unei astfel de situaii [ Miller împotriva Suediei, pct. 29; Martinie împotriva Fran ei (MC), pct. 41].251. Lipsa $edinei de judecat! în faa unei instane de al doilea sau al treilea grad poate fi

justificat! prin caracteristicile procedurii în cauz!, dac! a avut loc o $edin! în prim! instan! ( Helmers împotriva Suediei, pct. 36; $i a contrario, pct. 38-39). Astfel, procedurile de autorizarea unui apel $i procedurile referitoare doar la chestiuni de drept, nu $i de fapt, pot îndeplinicerinele art. 6 § 1, chiar dac! apelantul nu a avut posibilitatea de a fi ascultat în persoan! de c!treinstana de apel sau de recurs ( Miller împotriva Suediei, pct. 30).252. În final, cu excepia unor circumstane excepionale care s! justifice renunarea la $edina de judeact!, dreptul oric!rei persoane de a-i fi ascultat! cauza în mod public, în sensul art. 6 § 1,implic! dreptul la o $edin! cel puin în faa unei instane ( Fischer împotriva Austriei, pct. 44;Salomonsson împotriva Suediei, pct. 36).253. O procedur ! civile pe fond care se desf !$oar ! cu u$ile închise în temeiul unei reguli generale$i absolute, f !r ! ca justiiabilul s! aib! posibilitatea de a solicita o $edin! public! date fiind

particularit!ile cauzei sale, nu este, în principiu, conform! cu art. 6 § 1: în afara unor



circumstane cu totul excepionale, justiiabilul trebuie s! aib! cel puin posibilitatea de a solicitadesf !$urarea de $edine publice –putând fi apoi decis! o $edin! cu u$ile închise având în vederecircumstanele cauzei $i din motive pertinente [ Martinie împotriva Fran ei (MC), pct. 42].254. În cele din urm!, neinerea unei $edine publice într-un stadiu decisiv al procedurii poate,

sau nu, s! fie compensat! în mod suficient într-un stadiu ulterior al procedurii [ Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, pct. 60-61; Malhous împotriva Republicii Cehe (MC), pct. 62].255. Cereri specifice:

- Nu poate fi solicitat! inerea unei $edine, atunci când aceasta nu este impus! de prezena unor aspecte de credibilitate sau fapte contestate, iar instanele potsoluiona în mod echitabil $i rezonabil cauza, pe baza dosarului ( Dory împotrivaSuediei, pct. 37; Saccoccia împotriva Austriei, pct. 73).- Curtea a recunoscut, de asemenea, c! poate fi justificat! renunarea la inereaunei $edine în cauzele care ridic! probleme de ordin strict juridic $i cu uncaracter limitat [ Allan Jacobsson împotriva Suediei (nr. 2), pct. 48-49; Valova $i

al ii împotriva Slovaciei, pct. 65-68] sau chestiuni de drept f !r ! o complexitatedeosebit! [Varela Assalino împotriva Portugaliei (dec.); Speil împotriva Austriei (dec.)].- Situaia este valabil! $i pentru aspecte foarte tehnice. Curtea a inut seama denatura tehnic! a litigiilor privind aloc!rile de prestaii de securitate social!, carese preteaz! mai bine pentru o procedur ! scris! decât pentru dezbateri orale.Curtea a decis în repetate rânduri c!, în acest domeniu, autorit!ile naionale pot,inând cont de cerinele de eficien! $i economie, s! renune la a se întruni în$edin!, organizarea sistematic! a dezbaterilor putând s! constituie un obstacolîn calea diligenei speciale necesare în domeniul securit!ii sociale (Schuler- Zgraggen împotriva Elve iei, pct. 58; Dory împotriva Suediei, pct. 41; a se

vedea, a contrario, Salomonsson împotriva Suediei, pct. 39-40).256. În schimb, de exemplu, inerea unei $edine este considerat! necesar ! atunci când este vorbadespre chestiuni de drept $i de fapt importante ( Fischer împotriva Austriei, pct. 44) sau cândtrebuie apreciat dac! faptele au fost corect stabilite de c!tre autorit!i [ Malhous împotriva Republicii Cehe (MC), pct. 60], precum $i atunci când circumstanele impun ca instana s!-$i fac! o proprie impresie asupra justiiabilului, astfel încât aceasta s!-$i poate explica situaia personal!,în persoan! sau prin reprezentantul s!u ( Miller împotriva Suediei, pct. 34, in fine; Anderssonîmpotriva Suediei, pct. 57) – de exemplu, atunci când instana trebuie s! cunoasc! suferinele personale ale acestuia pentru a determina nivelul compensaiilor care trebuie s!-i fie acordate[împotriva Turciei (MC), pct. 51, Lorenzetti împotriva Italiei, pct. 33] – sau atunci când instanaobine, mai ales în acest fel, preciz!ri cu privire la anumite puncte [ Fredin împotriva Suediei (nr.

2), pct. 22; Lundevall împotriva Suediei, pct. 39].257. Prezen a presei $i a publicului: dreptul de a fi audiat! cauza în mod public implic!, în principiu, dreptul la o $edin! public! în faa unei instane competente. Art. 6 § 1 nu împiedic! totu$i instanele de judecat! s! decid!, având în vedere particularit!ile cauzei, derog!ri de laacest principiu [ Martinie împotriva Fran ei (MC), pct. 40]. Textul art. 6 § 1 prevede mai multeexcepii de la regul!.258. „[A]ccesul în sala de $edin ! poate fi interzis presei $i publicului pe întreaga durat ! a procesului sau a unei p!r i a acestuia:

- „în interesul moralit ! ii, al ordinii publice ori al securit ! ii na ionale într-o societate democratic!” ( B. $i P. împotriva Regatului Unit , pct. 39; Zagorodnikov împotriva Rusiei, pct. 26);



- „atunci când interesele minorilor sau protec ia vie ii private a p!r ilor oimpun”: interesele minorilor sau protecia vieii private a p!r ilor la proces suntîn joc, de exemplu, în procedurile referitoare la custodia minorilor dup! divor sau dup! separarea p!rinilor, sau în caz de dispute între membri ai aceleia$i

familii ( B. $i P. împotriva Regatului Unit , pct. 38.); în schimb, în cauzele careimplic! plasamentul unui copil într-o instituie public!, motivele scoateriicauzei de la examinarea în mod public ar trebui s! fac! obiectul unei examin!riatente ( Moser împotriva Austriei, pct. 97).În cazul unei proceduri disciplinare îndreptate împotriva unui medic, dac! necesitatea de a proteja secretul profesional sau viaa privat! a pacienilor poatemotiva inerea $edinei cu u$ile închise, acest fapt trebuie strict impus decircumstane ( Diennet împotriva Fran ei, pct. 34 – pentru un exemplu de procedur ! îndreptat! împotriva unui avocat, Hurter împotriva Elve iei, pct. 30-32).- „ sau în m! sura considerat ! absolut necesar ! de instan ! când, în împrejur !ri

speciale, publicitatea ar fi de natur ! s! aduc! atingere intereselor justi iei”:este posibil! derogarea de la principiul publicit!ii dezbaterilor pentru a protejasigurana $i intimitatea martorilor sau pentru a favoriza schimbul liber deinformaii $i opinii în realizarea justiiei ( B. $i P. împotriva Regatului Unit , pct. 38; Osinger împotriva Austriei, pct. 45).

259. Renun area la publicitatea f !cut ! dezbaterilor judec!tore $ti: nici litera, nici spiritul art. 6din Convenie nu împiedic! o persoan! s! renune de bun! voie, în mod expres sau tacit, la publicitate, îns! o astfel de renunare trebuie s! fie neechivoc! $i s! nu fie contrar ! niciunuiinteres public important [ Le Compte, Van Leuven $i de Meyere împotriva Belgiei, pct. 59;. H Dkansson $i Sturesson împotriva Suediei, pct. 66; $i Exel împotriva Republicii Cehe, pct. 46). În plus, trebuie s! fi primit citaia de a comp!rea în timp util (Yakovlev împotriva Rusiei, pct. 20-

22).260. Condi ii ale renun !rii: Este necesar acordul persoanei interesate ( Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, pct. 59), care s! acioneze astfel de bun! voie ( Albert $i Le Compteîmpotriva Belgiei, pct. 35). Renunarea se poate face în mod expres sau tacit ( Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, pct. 59). Cu toate acestea, trebuie s! se fac! în modneechivoc ( Albert $i Le Compte împotriva Belgiei, pct. 35; H Dkansson $i Sturesson împotrivaSuediei, pct. 67) $i nu trebuie s! contravin! vreunui interes public important ( H Dkansson $iSturesson împotriva Suediei, pct. 66).261. Omisiunea de a solicita o $edin! public! nu constituie neap!rat o renunare la $edin!;trebuie s! se ia în considerare dispoziiile interne relevante [ Exel împotriva Republicii Cehe, pct.47; împotriva Turciei (MC), pct. 48, in fine]. Faptul c! un reclamant a solicitat sau nu dezbateri

publice este irelevant în cazul în care dreptul intern exclude în mod expres aceast! posibilitate( Eisenstecken împotriva Austriei, pct. 33).262. Exemple: Renunarea la dreptul de publicitate a procedurii, în cazul unei proceduridisciplinare: Le Compte, Van Leuven et De Meyere împotriva Belgiei, pct. 59; H. împotriva Belgiei, pct. 54. Renunare f !r ! echivoc la dreptul la o $edin! public!: Schuler-Zgraggenîmpotriva Elve iei, pct. 58; $i, a contrario, Exel împotriva Republicii Cehe, pct. 48-53.

b) PRONUN#AREA

263. Publicitatea procedurii judiciare protejeaz! justiiabilii împotriva justiiei secrete, în afaracontrolului public ( Fazliyski împotriva Bulgariei, pct. 69, referitor la o procedur ! clasificat!



secret!: înc!lcare). Aceasta este o modalitate de a menine încrederea publicului în instane $itribunale ( Pretto $i al ii împotriva Italiei, pct. 21).264. Art. 6 § 1 indic! faptul c! „hot !rârea trebuie s! fie pronun at ! în mod public”, ceea ce arimplica citirea public! a hot!rârii de c!tre instan!. Cu toate acestea, Curtea a considerat, de

asemenea, ca fiind compatibile cu acest articol „alte modalit ! i de a face public! o hot !râre”( Moser împotriva Austriei, pct. 101).265. Pentru a $ti dac! modalit!ile de publicitate prev!zute de dreptul intern sunt conforme cucerinele unei pronun!ri publice a hot!rârilor în sensul art. 6 § 1, trebuie, în fiecare caz, s! fieapreciate „în lumina particularit!ilor procedurii despre care se face vorbire $i în funcie de scopul$i de obiectul art. 6 § 1, de forma de publicitate a hot!rârii prev!zut! de dreptul intern” ( Pretto $ial ii împotriva Italiei, pct. 26; Axen împotriva Germaniei, pct. 31). Scopul urm!rit de art. 6 § 1 –acela de a asigura controlul puterii judiciare de c!tre public pentru protejarea dreptului la un proces echitabil – trebuie s! fi fost atins în timpul procedurii, care trebuie s! fie examinat! înansamblul s!u ( Axen împotriva Germaniei, pct. 32).266. În lipsa unei pronun!ri publice a hot!rârii, trebuie examinat dac! publicitatea a fost

suficient asigurat! prin alte mijloace.267. În urm!toarele exemple, publicitatea hot!rârii a fost suficient asigurat! prin alte mijloacedecât o pronunare în mod public:

- Instanele superioare nu au pronunat în $edin! public! deciziile de respingerea recursurilor: pentru a stabili dac! modul în care o instan! de recurs a pronunat o hot!râre respect! cerinele art. 6 § 1, trebuie luat în considerareansamblul procesului care s-a desf !$urat în cadrul sistemului juridic intern $irolul pe care l-a jucat aceast! instan! ( Pretto $i al ii împotriva Italiei, pct. 27).Concluzionând neînc!lcarea art. 6 § 1, Curtea a acordat o atenie deosebit! stadiului procedurii $i controlului efectuat de aceste instane, care s-a limitat lachestiuni de drept, precum $i la hot!rârile pronunate de acestea, meninând

autoritatea de lucru judecat a deciziilor instanelor inferioare, f !r ! a aducemodific!ri consecinelor în ceea ce îi prive$te pe reclamani. Având în vedereaceste considerente, Curtea a considerat c! cerina de publicitate a fostîndeplinit! atunci când, prin depunerea la gref !, textul integral al hot!rârii a fostaccesibil tuturor ( Pretto $i al ii împotriva Italiei, pct. 27-28) sau atunci când odecizie de confirmare a unei hot!râri pronunate în $edin! public! nu este pronunat! în $edin! ( Axen împotriva Germaniei, pct. 32).- Instan a de fond : Curtea a concluzionat lipsa înc!lc!rii într-o cauz! în care ocurte de apel a pronunat, în $edin! public!, o hot!râre sumar !, meninândautoritatea de lucru judecat a unei hot!râri a unei instane de prim grad în careau avut loc $edine, dar care nu a pronunat hot!rârea în public ( Lamanna

împotriva Austriei, pct. 33-34).- Cauzele legate de încredin area copiilor între p!rin i: de$i este justificat caautorit!ile naionale s! desf !$oare aceste proceduri cu u$ile închise pentru a proteja viaa privat! a copiilor $i p!rinilor $i pentru a evita lezarea intereselor justiiei $i de$i pronunarea public! a acestor hot!râri ar submina în marem!sur ! aceste obiective, cerina art. 6 § 1 în ceea ce prive$te pronunarea public! a hot!rârilor este îndeplinit! atunci când cineva care justific! existenaunui interes poate consulta sau obine o copie a textului integral al deciziilor,acestea prezentând un interes special fiind sistematic publicate – ceea ce permite publicului s! vad! care au fost raionamentele general urmate $i principiile aplicate de instane atunci când s-au pronunat cu privire la astfel de

cauze ( B. $i P. împotriva Regatului Unit , pct. 47).



268. În urm!toarele dou! cazuri, lipsa pronun!rii publice a dus la o înc!lcare:- Într-o cauz! legat! de încredinarea copiilor între un p!rinte $i o instituie public!, accesul la dosar oferit persoanelor care au demonstrat c! au un interes juridic în cauz! $i publicarea unor decizii care aveau o importan! deosebit!

(instanele de apel sau Curtea Suprem!) nu au fost suficiente pentru a satisfacecerina de publicitate a hot!rârii ( Moser împotriva Austriei, pct. 102-103).- Atunci când instanele de prim grad $i de al doilea grad examineaz! cu u$ileînchise o cerere de desp!gubiri pentru inerea în detenie f !r ! a face publicedeciziile lor, iar publicul nu are acces la aceste decizii prin alte mijloace(Werner împotriva Austriei, pct. 56-60).

269. Lectura în $edin ! public! limitat ! doar la dispozitivul hot !rârii: trebuie verificat dac! publicul a avut acces prin alte mijloace la hot!rârea motivat!, care nu a fost lecturat!, $i, în cazuluni r !spuns afirmativ, s! se examineze modalit!ile de a se face publicitate reinute pentru caaceast! hot!râre s! fie supus! controlului public ( Ryakib Biryoukov împotriva Rusiei, pct. 38-46,$i referinele citate, pct. 33-36). Dac! publicul nu putut cunoa$te motivele care i-ar fi permis s!

îneleag! motivele respingerii preteniilor reclamantului, scopul urm!rit în acest domeniu de art. 6§ 1 nu a fost îndeplinit (ibidem, pct. 45).

Ar t. 6 § 1

„Orice persoan! are dreptul la judecarea echitabil ! a cauzei sale (...) de c!tre o instan ! (...)care va hot !rî (...) asupra înc!lc!rii drepturilor $i obliga iilor sale cu caracter civil (...)”.

3. Durata

270. Solicitând respectarea unui „termen rezonabil ”, Convenia subliniaz! importana ca justiias! nu fie f !cut! cu întârzieri care ar putea pune în pericol eficacitatea $i credibilitatea sa ( H.

împotriva Fran ei, pct. 58; împotriva Italiei, pct. 61). Art. 6 § 1 oblig! statele contractante s!-$iorganizeze sistemele juridice astfel încât s! le permit! s! îndeplineasc! cerinele acesteidispoziii.271. Curtea a reafirmat în mod repetat c! este important ca justiia s! fie administrat! f !r ! întârzieri care i-ar compromite eficacitatea $i credibilitatea [Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), pct. 224]. O acumulare de înc!lc!ri din partea statului constituie o practic! incompatibil! cu Convenia [ Bottazzi împotriva Italiei (MC), pct. 22].

a) STABILIREA DURATEI PROCEDURII

272. În ceea ce prive$te punctul de început al termenului, acesta este în mod normal data sesiz!rii

instanei competente ( Poiss împotriva Austriei, pct. 50; Bock împotriva Germaniei, pct. 35), cuexcepia cazului în care sesizarea autorit!ii administrative constituie o condiie prealabil! pentrusesizarea instanei, caz în care termenul poate include durata procedurii administrative preliminare obligatorii [ König împotriva Germaniei, pct. 98; X. împotriva Fran ei, pct. 31; Kressîmpotriva Fran ei (MC), pct. 90].273. Astfel, în anumite ipoteze, termenul rezonabil poate începe s! curg! chiar înainte dedepunerea actului de deschidere a aciunii în faa „instanei” c!reia reclamantul îi solicit! s! soluioneze „plângerea” [Golder împotriva Regatului Unit , pct. 32, in fine; Erkner $i Hofauerîmpotriva Austriei, pct. 64; Vilho Eskelinen $i al ii împotriva Finlandei (MC), pct. 65]. Aceastaeste totu$i o situaie excepional! $i se accept!, de exemplu, în cazurile în care sunt necesareanumite etape preliminare ca o condiie prealabil! pentru deschiderea procedurii ca atare ( Blake

împotriva Regatului Unit , pct. 40).



274. Art. 6 § 1 se poate aplica, de asemenea, în cazul unei proceduri care nu este în întregime judiciar !, dar care este îns! strâns legat! de controlul unei instane judec!tore$ti. Acesta a fost, deexemplu, cazul unei proceduri de partaj într-o succesiune, desf !$urat! pe cale amiabil! în faa adoi notari, procedur ! solicitat! totu$i de o instan! $i aprobat! de aceasta (Siegel împotriva

Fran ei, pct. 33-38). Durata procedurii în faa notarului a fost apoi inclus! în termenul rezonabil. 275. În ceea ce prive$te conceptul „termen”, acesta acoper !, în principiu, întreaga procedur !,inclusiv c!ile de atac ( König împotriva Germaniei, pct. 98, in fine). El se întinde pân! la deciziacare soluioneaz! „ plângerea” ( Poiss împotriva Austriei, pct. 50). Astfel, cerina respect!rii unuitermen rezonabil se refer ! la toate fazele procedurilor legale care urm!resc soluionarea plângerii,f !r ! a putea fi exceptate fazele posterioare deciziilor pe fond ( Robins împotriva Regatului Unit , pct. 28-29). 276. Astfel, executarea unei hot!râri sau decizii, indiferent de instan!, trebuie s! fie considerat! ca f !când parte integrant! din termenul care trebuie luat în considerare ( Martins Moreiraîmpotriva Portugaliei, pct. 44; Silva Pontes împotriva Portugaliei, pct. 33; Di Pede împotriva Italiei, pct. 24). Doar atunci când dreptul revendicat într-o procedur ! se realizeaz! efectiv,

„termenul” a ajuns la final ( Estima Jorge împotriva Portugaliei, pct. 36-38).277. Instana urmat! în faa unei Cur i Constituionale este luat! în considerare atunci când, chiardac! nu este responsabilitatea sa s! se pronune pe fond, decizia sa poate afecta rezultatullitigiului în faa instanelor ordinare [ Deumeland împotriva Germaniei, pct. 77; împotrivaGermaniei (MC), pct. 39; Pammel împotriva Germaniei, pct. 51-57]. Cu toate acestea, obligaiaîn materie de termen rezonabil nu este interpretat! în acela$i mod ca $i pentru o instan! de dreptcomun [împotriva Germaniei (MC), pct. 56; Orsus $i al ii împotriva Croa iei (MC), pct. 109].278. În cele din urm!, în ceea ce prive$te interven ia ter ilor în cadrul procedurilor civile, artrebui s! se fac! urm!toarea distincie: atunci când un reclamant intervine în procedura naional! doar în nume propriu, perioada care trebuie luat! în considerare începe s! curg! de la datarespectiv!, în timp ce, atunci când reclamantul se constituie parte la litigiu ca mo$tenitor, acesta

se poate plânge de întreaga durat! a procedurii [Scordino împotriva Italiei (nr. 1), (MC), pct.220].

b) APRECIEREA TERMENULUI REZONABIL

i) Principii

279. O apreciere in concreto: caracterul rezonabil al duratei unei proceduri în temeiul art. 6 § 1trebuie apreciat în fiecare caz în funcie de circumstanele cauzei [ Frydlender împotriva Fran ei (MC), pct. 43], care pot impune o evaluare global! (Obermeier împotriva Austriei, pct. 72;Comingersoll S.A. împotriva Portugaliei, pct. 23).

280. Trebuie luat în considerare ansamblul procedurii ( König împotriva Germaniei, pct. 98, in fine).

- De$i diverse întârzieri nu pot fi, în sine, condamnabile, acumulate $icombinate, ele pot cauza o dep!$ire a termenului rezonabil ( Deumelandîmpotriva Germaniei, pct. 90).- O întârziere într-o anumit! etap! a procedurii poate fi tolerat!, cu condiia cadurata total! a procedurii s! nu fie excesiv! ( Pretto $i al ii împotriva Italiei, pct. 37).- Nu sunt acceptate „lungi perioade de stagnare”, f !r ! nicio explicaie( Beaumartin împotriva Fran ei, pct. 33).



281. Aplicabilitatea art. 6 în cazul m!surilor provizorii depinde de respectarea anumitor condiii[ Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 83-86].21 282. Nu este luat! în considerare procedura cererii de pronunare a unei hot!râri preliminare înfaa CJCE/CJUE22 ( Pafitis $i al ii împotriva Greciei, pct. 95).

(ii) Criterii

283. Caracterul rezonabil al duratei procedurii se apreciaz! cu ajutorul criteriilor consacrate de jurisprudena Cur ii, care sunt urm!toarele: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului,cel al autorit!ilor competente $i miza litigiului pentru partea interesat! [Comingersoll S.A.împotriva Portugaliei (MC); Frydlender împotriva Fran ei (MC), pct. 43; Sürmeli împotrivaGermaniei (MC), pct. 128).

/Complexitatea cauzei:

284. Complexitatea unei cauze poate ine atât de aspectele de fapt, cât $i de cele de drept [ Katte Klitsche de la Grange împotriva Italiei, pct. 55; Papachelas împotriva Greciei (MC), pct. 39].Poate ine, de exemplu, de pluralitatea p!r ilor implicate în cauz! ( H. împotriva Regatului Unit , pct. 72) sau de diferitele probe care trebuie obinute [ Humen împotriva Poloniei (MC), pct. 63].285. Complexitatea procedurii naionale poate explica lungimea procedurii (Tierce împotriva San Marino, pct. 31).

/Comportamentul reclamantului:

286. Art. 6 § 1 nu impune p!r ilor interesate o cooperare activ! cu autorit!ile judiciare. Nu li se poate repro$a p!r ilor utilizarea diverselor c!i de atac interne oferite de dreptul intern ( Erkner $i

Hofauer împotriva Austriei, pct. 68).287. Trebuie doar ca partea interesat! s! efectueze cu diligen! actele care o privesc, s! nuutilizeze tactici de amânare $i s! exploateze oportunit!ile oferite de dreptul intern pentruscurtarea procedurii (Union Alimentaria Sanders S.A. împotriva Spaniei, pct. 35).288. Comportamentul reclamanilor constituie un fapt obiectiv, neimputabil statului pârât, caretrebuie luat în considerare pentru a r !spunde la întrebarea dac! procedura a dep!$it sau nutermenul rezonabil cerut de art. 6 § 1 [ Poiss împotriva Austriei, pct. 57; Wiesinger împotriva Austriei, pct. 57; Humen împotriva Poloniei (MC), pct. 66)]. Comportamentul reclamantului nu poate explica în sine perioadele de inactivitate.289. Exemple privind comportamentul justiiabilului:

- Lipsa de voin! a p!r ilor de a-$i prezenta concluziile lor poate contribui în

mare m!sur ! la prelungirea unei proceduri (Vernillo împotriva Fran ei, pct. 34);- Schimb!rile frecvente/repetate ale avocailor ( König împotriva Germaniei, pct. 103);- Cererile sau omisiunile care afecteaz! cursul procedurii ( Acquaviva împotriva Fran ei, pct. 61);- O tentativ! de soluionare pe cale amiabil! [ Pizzetti împotriva Italiei, pct. 18; Laino împotriva Italiei (MC), pct. 22];- Sesizarea în mod gre$it a unei instane care nu are competen! ( Beaumartin împotriva Fran ei, pct. 33).

21 A se vedea partea Domeniu de aplicare.22 Curtea de Justiie a Comunit!ilor Europene/Curtea de Justiie a Uniunii Europene.



290. De$i autorit!ile naionale nu pot fi considerate responsabile pentru comportamentul unui pârât, metodele de tergiversare utilizate de una dintre p!r i nu le exonereaz! de obligaia de aasigura derularea procedurilor într-un termen rezonabil ( Mincheva împotriva Bulgariei, pct. 68).

- Comportamentul autorit'+ilor competente:

291. Numai întârzierile imputabile statului pot conduce la concluzia nerespect!rii unui „termenrezonabil ” ( Buchholz împotriva Germaniei, pct. 49; Papageorgiou împotriva Greciei, pct. 40; Humen împotriva Poloniei, pct. 66). Statul este responsabil pentru toate serviciile sale: alautorit!ilor judiciare, dar, de asemenea, al oric!rei instituii publice ( Martins Moreira împotriva Portugaliei, pct. 60). 292. Chiar $i în cadrul sistemelor juridice care consacr ! principiul disponibilit!ii, atitudinea p!r ilor nu scute$te instanele de asigurarea celerit!ii impuse de art. 6 § 1 [ Pafitis $i al iiîmpotriva Greciei, pct. 93; Tierce împotriva San Marino, pct.31; Sürmeli împotriva Germaniei

(MC), pct. 129].293. La fel se întâmpl! atunci când colaborarea unui expert se dovede$te necesar ! în cursul procedurii: judec!torul este cel care trebuie s! asigure preg!tirea $i desf !$urarea rapid! a procesului [Capuano împotriva Italiei, pct. 30-31; Versini împotriva Fran ei, pct. 29; Sürmeliîmpotriva Germaniei (MC), pct. 129].294. Statelor contractante le revine sarcina de a-$i organiza sistemul judiciar în a$a fel încâtinstanele lor s! poat! asigura fiec!ruia dreptul de a obine o sentin! definitiv! asupra plângerilorreferitoare la drepturile $i obligaiile sale cu caracter civil într-un termen rezonabil [Scordinoîmpotriva Italiei (nr. 1) (MC), pct. 183; Sürmeli împotriva Germaniei (MC), pct. 129].295. De$i aceast! cerin! se aplic! $i pentru o Curte Constituional!, nu poate totu$i s! fieinterpretat! în acela$i mod ca $i pentru o instan! obi$nuit!. Rolul de garant al Constituiei pe care

îl joac! o Curte Constituional! o oblig!, uneori, s! in! seama de alte considerente decât simplaordine cronologic! în care sunt înscrise pe rol cauzele, cum ar fi natura cauzei $i importana sa în planurile politic $i social [a se compara Süssmann împotriva Germaniei (MC), pct. 56-58,Voggenreiter împotriva Germaniei, pct. 51-52; Oršuš $i al ii împotriva Croa iei (MC), pct. 109).În plus, de$i art. 6 prevede celeritatea procedurilor judiciare, aceste pune, de asemenea, accent $i pe principiul mai general al unei bune administr !ri a justiiei [Von Maltzan $i al ii împotrivaGermaniei (dec.) (MC), pct. 132]. Cu toate acestea, o supraînc!rcare cronic! nu poate justificadurata excesiv! a procedurii ( Probstmeier împotriva Germaniei, pct. 64). 296. În fapt, întrucât statele membre trebuie s!-$i organizeze sistemele juridice astfel încât s! garanteze dreptul la o hot!râre judec!toreasc! într-un timp rezonabil, supraînc!rcarea cu munc! nu poate fi luat! în considerare (Vocaturo împotriva Italiei, pct. 17; Cappello împotriva Italiei,

pct. 17). Cu toate acestea, o supraînc!rcare pasager ! pe rol nu angajeaz! responsabilitatea statuluidac! acesta ia, cu promptitudinea adecvat!, m!suri pentru a remedia o astfel de situaieexcepional! ( Buchholz împotriva Germaniei, pct. 51). Printre m!surile provizorii care pot fi luatefigureaz! alegerea unei anumite ordini în tratarea cauzelor, bazat! nu pe simpla dat! aintroducerii lor, ci pe gradul de urgen! $i importan!, în special pentru p!r ile interesate. Totu$i,dac! situaia persist! $i cap!t! un caracter structural, astfel de mijloace nu mai sunt suficiente, iarstatul trebuie s! asigure adoptarea unor m!suri eficiente ( Zimmermann $i Steiner împotriva Elve iei, pct. 29; Guincho împotriva Portugaliei, pct. 40). Astfel, faptul c! situaiile desupraînc!rcare au devenit comune nu poate scuza durata excesiv! a unei proceduri (Union Alimentaria Sanders S.A. împotriva Spaniei, pct. 40). 297. În plus, introducerea unei reforme pentru a accelera examinarea cauzelor nu justific! întârzierile, deoarece statul trebuie s! organizeze momentul intr !rii în vigoare $i punerea în



aplicare astfel încât s! nu se prelungeasc! examinarea cauzelor aflate pe rol ( Fisanotti împotriva Italiei, pct. 22). În acest sens, caracterul adecvat al c!ilor de atac interne introduse de un statmembru pentru a preveni sau remedia duratele procedurilor trebuie apreciat în lumina principiilorstabilite de Curte [Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC) pct. 178 $i urm. $i 223).

298. Responsabilitatea statului pentru lipsa unui termen rezonabil a fost re inut! $i în cazul uneiactivit!i judiciare prea intense, axat! pe starea mental! a reclamantului, în care instanelenaionale aveau înc! îndoieli, în ciuda a cinci rapoarte care îi demonstrau s!n!tatea mental!, $irespingerea a dou! proceduri de cerere de plasare sub tutel!, procesul durând, de asemenea, maimult de nou! ani ( Bock împotriva Germaniei, pct. 47).299. În sine, greva avocailor nu angajeaz! r !spunderea unui stat în ceea ce prive$te cerina unuitermen rezonabil. Cu toate acestea, eforturile autorit!ilor de a reduce orice întârziere care arrezulta ar trebui s! fie luate în considerare în cadrul controlului respect!rii cerinei unui termenrezonabil ( Papageorgiou împotriva Greciei, pct. 47).300. De$i schimb!rile repetate ale judec!torilor întârzie desf !$urarea procedurii, întrucât fiecaredintre ace$tia trebuie mai întâi s! se familiarizeze cu cauza, acest lucru nu exonereaz! statul de

obligaiile sale în materie de termen rezonabil, pentru c! este sarcina statului s! asigure bunaorganizare a administr !rii justiiei ( Lechner $i Hess împotriva Austriei, pct. 58).

/ Aspecte în joc în litigiu:

301. Exemple de categorii care impun prin natura lor o anumit ! celeritate: - Procedurile legate de starea $i capacit!ile persoanelor impun o diligen! special! [ Bock împotriva Germaniei, pct. 49; Laino împotriva Italiei (MC), pct. 18; împotriva Croaiei, pct. 44].- Procedurile în materie de încredinare a copiilor trebuie tratate cu celeritate( Hokkanen împotriva Finlandei, pct. 72; Niederböster împotriva Germaniei,

pct. 39); a fortiori, cauzele în care trecerea timpului poate avea consecineiremediabile pentru relaiile dintre p!rinte $i copil (Tsikakis împotrivaGermaniei, pct. 64 $i 68) – în mod similar, cauzele care se refer ! la autoritatea parental! $i dreptul de vizitare trebuie tratate cu deosebit! celeritate [ Paulsen- Medalen $i Svensson împotriva Suediei, pct. 39; Laino împotriva Italiei (MC), pct. 22].- Procedurile în litigiile de munc! impun prin natura lor o decizie rapid! (Vocaturo împotriva Italiei, pct. 17.) – fie c! este în joc accesul la o profesieliberal! [împotriva Greciei (MC), pct. 60 $i 62], existena profesional! areclamantului ( König împotriva Germaniei, pct. 111), continuarea activit!iisale profesionale (Garcia împotriva Fran ei, pct. 14), concedierea, pe care

reclamantul o contest! [ Buchholz împotriva Germaniei, pct. 52; Frydlenderîmpotriva Fran ei (MC), pct. 45], suspendarea (Obermeier împotriva Austriei, pct. 72), transferul (Sartory împotriva Fran ei, pct. 34) sau reintegrarea( Ruotolo împotriva Italiei, pct. 17), fie c! exist! o miz! financiar ! major ! ( Doustaly împotriva Fran ei, pct. 48). Aici este înglobat! $i soluionarealitigiilor legate de pensii ( Borgese împotriva Italiei, pct. 18).- O diligen! excepional! este impus! autorit!ilor în cazul unui justiiabil caresufer ! de o „boal!” incurabil! $i a c!rui „speran! de via! este redus!”: X.împotriva Fran ei, pct. 47; A. $i al ii împotriva Danemarcei, pct. 78-81.

302. Alte precedente:



- O diligen! deosebit! este impus! autorit!ilor judiciare competente în ceea ce prive$te investigarea unei plângeri depuse de o persoan! pe motiv de violene pretins comise de ageni ai ordinii publice împotriva sa (Caloc împotriva Fran ei, pct. 120);

– în condiiile în care baza resurselor reclamantului era constituit! din pensia deinvaliditate a acestuia, litigiile, care urm!reau cre$terea pensiei, având în vederedeteriorarea st!rii de s!n!tate a persoanei interesate, aveau pentru reclamant omiz! special!, ceea ce justifica o atenie deosebit! din partea autorit!ilornaionale ( Mocié împotriva Fran ei, pct. 22).- În ceea ce prive$te o aciune în r !spundere civil! delictual! pentru prejudiciulcauzat integrit!ii fizice a unei reclamantei în vârst! de 65 de ani la momentulconstituirii sale ca parte civil!, miza cauzei impunea o diligen! deosebit! din partea autorit!ilor (Codarcea împotriva României, pct. 89).- Miza pentru reclamant poate fi $i dreptul la instruire [Oršuš $i al ii împotrivaCroa iei (MC), pct. 109].



INDEX DE HOTRÂRI $I DECIZIICurtea pronun! hot!rârile $i deciziile în limba englez! sau francez!, cele dou! limbi oficiale.Leg!turile c!tre cauzele citate în ghid fac trimitere la textul original al hot!rârii sau deciziei.Cititorul este invitat s! consulte, prin intermediul site-ului Cur ii (www.echr.coe.int), baza de date

privind jurisprudena Cur ii (denumit! HUDOC), care conine textul integral al tuturor hot!rârilor$i deciziilor pronunate de aceasta. Baza de date HUDOC ofer !, de asemenea, acces la traduceriîn dou!zeci de limbi neoficiale, în plus fa! de limbile oficiale, ale unora din principalele cauzeale Cur ii. În plus, include leg!turi c!tre aproximativ o sut! de culegeri de jurispruden! on-lineelaborate de ter i.Dac! nu se specific! altfel între paranteze, referina citat! este cea la o hot!râre pe fond pronunat! de o Camer ! a Cur ii. Meniunea „(dec.)” se refer ! la o decizie, iar meniunea „(MC)”indic! faptul c! respectiva cauz! a fost examinat! de Marea Camer !. A. împotriva Regatului Unit , nr. 35373/97, CEDO 2002-X Acimovic împotriva Croa iei, nr. 61237/00, CEDO 2003-XI Acquaviva împotriva Fran ei, 21 noiembrie 1995, seria A, nr. 333-A

Aerts împotriva Belgiei, 30 iulie 1998, Culegere de hot !râri $i decizii, 1998-V Agrokompleks împotriva Ucrainei, nr. 23465/03, 6 octombrie 2011 Air Canada împotriva Regatului Unit , 5 mai 1995, seria A, nr. 316-A Airey împotriva Irlandei, 9 octombrie 1979, seria A, nr. 32 A7 t-Mouhoub împotriva Fran ei, 28 octombrie 1998, Culegere de hot !râri $i decizii, 1998-VIII Aksoy împotriva Turciei, 18 decembrie 1996, Culegere, 1996-VI Alaverdyan împotriva Armeniei (dec.), nr. 4523/04, 24 august 2010 Al-Adsani împotriva Regatului Unit (MC), nr. 35763/97, CEDO 2001-XI Alatulkkila $i al ii împotriva Finlandei, nr. 33538/96, 28 iulie 2005 Albert $i Le Compte împotriva Belgiei, 10 februarie 1983, seria A, nr. 58 Albu $i al ii împotriva României, nr. 34796/09, $i alte 60 cauze similare, 10 mai 2012

Alexandre împotriva Portugaliei, nr. 33197/09, 20 noiembrie 2012 Allan Jacobsson împotriva Suediei (nr. 2), 19 februarie 1998, Culegere, 1998-I Anagnostopoulos $i al ii împotriva Greciei, nr. 39374/98, CEDO 2000-XI AnA elkovi/ împotriva Serbiei, nr. 1401/08, 9 aprilie 2013 Andersson împotriva Suediei, nr. 17202/04, 7 decembrie 2010 Andrejeva împotriva Letoniei (MC), nr. 55707/00, CEDO 2009 Andret $i al ii împotriva Fran ei (dec), nr. 1956/02, 25 mai 2004 Andronicou $i Constantinou împotriva Ciprului, 9 octombrie 1997, Culegere, 1997-VI Andronikashvili împotriva Georgiei (dec.), nr. 9297/08, 22 iunie 2010 Ankerl împotriva Elve iei, 23 octombrie 1996, Culegere, 1996-V Annoni di Gussola $i al ii împotriva Fran ei, nr. 31819/96 $i 33293/96, CEDO 2000-XI

APEH Üldözötteinek Szövetsége $i al ii împotriva Ungariei, nr. 32367/96, CEDO 2000-X Apostol împotriva Georgiei, nr. 40765/02, CEDO 2006-XIV Argyrou $i al ii împotriva Greciei, nr. 10468/04, 15 ianuarie 2009 Arvanitakis împotriva Fran ei (dec.), nr. 46275/99, CEDO 2000-XII Ashingdane împotriva Regatului Unit , 28 mai 1985, seria A, nr. 93 Asnar împotriva Fran ei (nr. 2), nr. 12316/04, 18 octombrie 2007 Atanasovski împotriva „Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei”, nr. 36815/03, 14 ianuarie2010 Athanassoglou $i al ii împotriva Elve iei (MC), nr. 27644/95, CEDO 2000-IV Augusto împotriva Fran ei, nr. 71665/01, 11 ianuarie 2007

Axen împotriva Germaniei, 8 decembrie 1983, seria A, nr. 72

http://www.echr.coe.int%29/

http://www.echr.coe.int%29/



B $i P. împotriva Regatului Unit , nr. 36337/97 $i 35974/97, CEDO 2001-III Bakan împotriva Turciei, nr. 50939/99, 12 iunie 2007 Balmer-Schafroth $i al ii împotriva Elve iei, 26 august 1997, Culegere, 1997-IV Bara/ $i al ii împotriva Muntenegrului, nr. 47974/06, 13 decembrie 2011

Beaumartin împotriva Fran ei, 24 noiembrie 1994, seria A, nr. 296-B Beer împotriva Austriei, nr. 30428/96, 6 februarie 2001 Beian împotriva României (nr. 1), nr. 30658/05, CEDO 2007-V (extrase) Beles $i al ii împotriva Republicii Cehe, nr. 47273/99, CEDO 2002-IX Bellet împotriva Fran ei, 4 decembrie 1995, seria A, nr. 333-B Beneficio Cappella Paolini împotriva San Marino, nr. 40786/98, CEDO 2004-VIII (extrase) Benthem împotriva '!rilor de Jos, 23 octombrie 1985, seria A, nr. 97 Berger împotriva Fran ei, nr. 48221/99, CEDO 2002-X (extrase) Bertuzzi împotriva Fran ei, nr. 36378/97, CEDO 2003-III Blake împotriva Regatului Unit , nr. 68890/01, 26 septembrie 2006 Blucher împotriva Republicii Cehe, nr. 58580/00, 11 ianuarie 2005

Bochan împotriva Ucrainei, nr. 7577/02, 3 mai 2007 Bock împotriva Germaniei, 29 martie 1989, seria A, nr. 150 Borgese împotriva Italiei, 26 februarie 1992, seria A, nr. 228-B Bottazzi împotriva Italiei (MC), nr. 34884/97, CEDO 1999-V Bouilloc împotriva Fran ei, nr. 34489/03, 28 noiembrie 2006 Boulois împotriva Luxemburgului (MC), nr. 37575/04, CEDO 2012 Bourdov împotriva Rusiei, nr. 59498/00, CEDO 2002-III Bourdov împotriva Rusiei (nr. 2), nr. 33509/04, CEDO 2009 British-American Tobacco Company Ltd împotriva '!rilor de Jos, 20 noiembrie 1995, seria A,nr. 331 Brualla Gomez de la Torre împotriva Spaniei, 19 decembrie 1997, Culegere de hot !râri $i

decizii, 1997-VIII Brudnicka $i al ii împotriva Poloniei, nr. 54723/00, CEDO 2005-II Brum!rescu împotriva României, 28 octombrie 1999, Culegere, 1999-VII Bryan împotriva Regatului Unit , 22 noiembrie 1995, seria A, nr. 335-A Buchholz împotriva Germaniei, 6 mai 1981, seria A, nr. 42 Bufferne împotriva Fran ei (dec.), nr. 54367/00, CEDO 2002-III (extrase) Buj împotriva Croa iei, nr. 24661/02, 1 iunie 2006 Burg $i al ii împotriva Fran ei (dec.), nr. 34763/02, 28 ianuarie 2003 Buscarini împotriva San Marino (dec.), nr. 31657/96, 4 mai 2000 Buscemi împotriva Italiei, nr. 29569/95, CEDO 1999-VI Buzescu împotriva României, nr. 61302/00, 24 mai 2005

C.G.I.L. $i Cofferati împotriva Italiei (nr. 2), nr. 2/08, 6 aprilie 2010Caloc împotriva Fran ei, nr. 33951/96, CEDO 2000-IXCanela Santiago împotriva Spaniei, (dec.), nr. 60350/00, 4 octombrie 2001Ca1ete de Go1i împotriva Spaniei, nr. 55782/00, CEDO 2002-VIIICappello împotriva Italiei, 27 februarie 1992, seria A, nr. 230-FCapuano împotriva Italiei, 25 iunie 1987, seria A, nr. 119Central Mediterranean Development Corporation Limited împotriva Maltei (nr. 2), nr. 18544/08,22 noiembrie 2011Centro Europa 7 S.R.L. $i di Stefano împotriva Italiei (MC), nr. 38433/09, CEDO 2012Chapman împotriva Belgiei (dec.), nr. 39619/06, 5 martie 2013Chaudet împotriva Fran ei, nr. 49037/06, 29 octombrie 2009

Chevrol împotriva Fran ei, nr. 49636/99, CEDO 2003-III



Cipru împotriva Turciei (MC), nr. 25781/94, CEDO 2001-IV

Ciprova împotriva Republicii Cehe (dec.), nr. 33273/03, 22 martie 2005Clarke împotriva Regatului Unit (dec.), nr. 23695/02, CEDO 2005-X

Clinique des Acacias $i al ii împotriva Fran ei, nr. 65399/01, 65406/01, 65405/01 $i 65407/01,13 octombrie 2005Codarcea împotriva României, nr. 31675/04, 2 iunie 2009Collectif national d’information et d’opposition , l’usine Melox – Collectif Stop Melox et Moxîmpotriva Fran ei (dec.), nr. 75218/01, 28 martie 2006Comingersoll S.A. împotriva Portugaliei (MC), nr. 35382/97, CEDO 2000-IVCooper împotriva Regatului Unit (MC), nr. 48843/99, CEDO 2003-XIICooperatieve Producentenorganisatie van de Nederlandse Kokkelvisserij U.A. împotriva '!rilorde Jos, (dec.), nr. 13645/05, CEDO 2009Cordova împotriva Italiei (nr. 1), nr. 40877/98, CEDO 2003-ICordova împotriva Italiei (nr. 2), nr. 45649/99, CEDO 2003-I (extrase)

Crompton împotriva Regatului Unit , nr. 42509/05, 27 octombrie 2009Cub!nit împotriva României (dec.), nr. 31510/02, 4 ianuarie 2007Cudak împotriva Lituanie (MC), nr. 15869/02, 23 martie 2010, CEDO 2010 Da < tekin $i al ii împotriva Turciei, nr. 70516/01, 13 decembrie 2007 Dalea împotriva Fran ei (dec.), nr. 964/07, 2 februarie 2010 De Geouffre de la Pradelle împotriva Fran ei, 16 decembrie 1992, seria A nr. 253-B De Haan împotriva '!rilor de Jos, 26 august 1997, Culegere, 1997-IV De Haes $i Gijsels împotriva Belgiei, 24 februarie 1997, Culegere, 1997-I De Moor împotriva Belgiei, 23 iunie 1994, seria A, nr. 292-A Del Sol împotriva Fran ei, nr. 46800/99, CEDO 2002-II Deumeland împotriva Germaniei, 29 mai 1986, seria A, nr. 100

Deweer împotriva Belgiei, 27 februarie 1980, seria A, nr. 35 Di Pede împotriva Italiei, 26 septembrie 1996, Culegere, 1996-IV Diennet împotriva Fran ei, nr. 18160/91, 26 septembrie 1995 DMD Group, A.S., împotriva Slovaciei, nr. 19334/03, 5 octombrie 2010Dolca $i alii împotriva României (dec.), nr. 59282/11, 62398/11 63211/11, 4 septembrie 2012 Dombo Beheer B.V. împotriva '!rilor de Jos, 27 octombrie 1993, seria A, nr. 274 Donadzé împotriva Georgiei, nr. 74644/01, 7 martie 2006 Döry împotriva Suediei, nr. 28394/95, 12 noiembrie 2002 Dotta împotriva Italiei (dec.), nr. 38399, 7 septembrie 1999 Doustaly împotriva Fran ei, 23 aprilie 1998, Culegere de hot !râri $i decizii, 1998-II Driza împotriva Albaniei, nr. 33771/02, CEDO 2007-V (extrase)

Ducret împotriva Fran ei, nr. 40191/02, 12 iunie 2007 Dulaurans împotriva Fran ei, nr. 34553/97, 21 martie 2000 EEG-Slachthuis Verbist Izegem împotriva Belgiei (dec.), nr. 60559/00, CEDO 2005-XII Eisenstecken împotriva Austriei, nr. 29477/95, CEDO 2000-X Elsholz împotriva Germaniei (MC), nr. 25735/94, CEDO 2000-VIII Ell ) s $i al ii împotriva Elve iei, nr. 12573/06, 16 decembrie 2010 Emesa Sugar N.V. împotriva '!rilor de Jos (dec.), nr. 62023/00, 13 ianuarie 2005 Emine Araç împotriva Turciei, nr. 9907/02, 23 septembrie 2008 Erkner $i Hofauer împotriva Austriei, 23 aprilie 1987, seria A, nr. 117 Ernst $i al ii împotriva Belgiei, nr. 33400/96, 15 iulie 2003 Essaadi împotriva Fran ei, nr. 49384/99, 26 februarie 2002

Estima Jorge împotriva Portugaliei, 21 aprilie 1998, Culegere, 1998-II



Eternit împotriva Fran ei (dec.), nr. 20041/10, 27 martie 2012 Exel împotriva Republicii Cehe, nr. 48962/99, 5 iulie 2005 Fazliyski împotriva Bulgariei, nr. 40908/05, 16 aprilie 2013

Farange S.A. împotriva Fran ei (dec.), nr. 77575/01, 14 septembrie 2004 Fayed împotriva Regatului Unit , 21 septembrie 1994, seria A, nr. 294-B Feldbrugge împotriva '!rilor de Jos, 29 mai 1986, seria A, nr. 99 Ferrazzini împotriva Italiei (MC), nr. 44759/98, CEDO 2001-VII Ferreira Alves împotriva Portugaliei (nr. 3), nr. 25053/05, 21 iunie 2007 Fisanotti împotriva Italiei, 23 aprilie 1998, Culegere de hot !râri $i decizii, 1998-II Fischer împotriva Austriei, 6 aprilie 1995, seria A, nr. 312 Fiume împotriva Italiei, nr. 20774/05, 30 iunie 2009 Flux împotriva Moldovei (nr. 2), nr. 31001/03, 3 iulie 2007 Fociac împotriva României, nr. 2577/02, 3 februarie 2005 Fogarty împotriva Regatului Unit (MC), nr. 37112/97, CEDO 2001-XI (extrase)

Forrer-Niedenthal împotriva Germaniei, nr. 47316/99, 20 februarie 2003 Fouklev împotriva Ucrainei, nr. 71186/01, 7 iunie 2005 Fredin împotriva Suediei (nr. 2), 23 februarie 1994, seria A, nr. 283-A Fretté împotriva Fran ei, nr. 36515/97, CEDO 2002-I Frimu $i al ii împotriva României (dec.), 45312/11, 45581/11, 45583/11, 13 noiembrie 2012 Frydlender împotriva Fran ei (MC), nr. 30979/96, CEDO 2000-VIIGanci împotriva Italiei, nr. 41576/98, CEDO 2003-XIGarcia Manibardo împotriva Spaniei, nr. 38695/97, CEDO 2000-IIGarcía Ruiz împotriva Spaniei (MC), nr. 30544/96, CEDO 1999-IGaspari împotriva Sloveniei, nr. 21055/03, 21 iulie 2009Gautrin $i al ii împotriva Fran ei, 20 mai 1998, Culegere, 1998-III

Georgiadis împotriva Greciei, 29 mai 1997, Culegere, 1997-IIIGeraguyn Khorhurd Patgamavorakan Akumb împotriva Armeniei (dec.), nr. 11721/04, 14 aprilie2009G.L. $i S.L. împotriva Fran ei (dec.), nr. 58811/00, CEDO 2003-III (extrase)Gnahoré împotriva Fran ei, nr. 40031/98, CEDO 2000-IXGöç împotriva Turciei (MC), nr. 36590/97, CEDO 2002-VGolder împotriva Regatului Unit , 21 februarie 1975, seria A, nr. 18Golubovi/ împotriva Croa iei, nr. 43947/10, 27 noiembrie 2012Gorou împotriva Greciei (nr. 2), nr. 12686/03, 14 iunie 2007Gorou împotriva Greciei (nr. 2) (MC), nr. 12686/03, 20 martie 2009Gorraiz Lizarraga $i al ii împotriva Spaniei, nr. 62543/00, CEDO 2004-III

Grano Organicos Nacionales S.A. împotriva Germaniei, nr. 19508/07, 22 martie 2012Gülmez împotriva Turciei, nr. 16330/02, 20 mai 2008Guigue $i SGEN-CFDT împotriva Fran ei (dec.), nr. 59821/00, CEDO 2004-IGuincho împotriva Portugaliei, 10 iulie 1984, seria A, nr. 81Gurov împotriva Moldovei, nr. 36455/02, 11 iulie 2006Gutfreund împotriva Fran ei, nr. 45681/99, CEDO 2003-VII H. împotriva Belgiei, 30 noiembrie 1987, seria A, nr. 127-B H. împotriva Fran ei, 24 octombrie 1989, seria A, nr. 162-A H. împotriva Regatului Unit , 8 iulie 1987, seria A, nr. 120 H Dkansson et Sturesson împotriva Suediei, 21 februarie 1990, seria A, nr. 171-A Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, Culegere, 1997-VIII

Helmers împotriva Suediei, 29 octombrie 1991, seria A, nr. 212-A



Hentrich împotriva Fran ei, 22 septembrie 1994, seria A, nr. 296-A Hesse-Anger împotriva Germaniei, (dec.), nr. 45835/99, 17 mai 2002 Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, seria A, nr. 303-B Hirvisaari împotriva Finlandei, nr. 49684/99, 27 septembrie 2001

Hokkanen împotriva Finlandei, 23 septembrie 1994, seria A, nr. 299-A Holding $i Barnes împotriva Regatului Unit (dec.), nr. 2352/02, CEDO 2002-IV

Hornsby împotriva Greciei, 19 martie 1997, Culegere, 1997-II Hotter împotriva Austriei (dec.), nr. 18206/06, 7 octombrie 2010 Hudakova $i al ii împotriva Slovaciei, nr. 23083/05, 27 aprilie 2010 Humen împotriva Poloniei, (MC), nr. 26614/95, 15 octombrie 1999 Hurter împotriva Elve iei, nr. 53146/99, 15 decembrie 2005). I.T.C. Ltd împotriva Maltei, (dec.), nr. 2629/06, 11 decembrie 2007 Immeubles Groupe Kosser împotriva Fran ei, nr. 38748/97, 21 martie 2002 Immobiliare Saffi împotriva Italiei (MC), nr. 22774/93, CEDO 1999-V

Indra împotriva Slovaciei, nr. 46845/99, 1 februarie 2005 Ivan Atanassov împotriva Bulgariei, nr. 12853/03, 2 decembrie 2010 Jahnke $i Lenoble împotriva Fran ei, nr. 40490/98, CEDO 2000-IX James $i al ii împotriva Regatului Unit , 21 februarie 1986, seria A, nr. 98 Jurisic $i Collegium Mehrerau împotriva Austriei, nr. 62539/00, 27 iulie 2006 K.D.B. împotriva '!rilor de Jos, 27 martie 1998, Culegere, 1998-II K.S. împotriva Finlandei, nr. 29346/95, 31 mai 2001 Kakamoukas $i al ii împotriva Greciei (MC), nr. 38311/02, 15 februarie 2008 Kalogeropoulou $i al ii împotriva Greciei $i Germaniei (dec.) nr. 59021/00, CEDO 2002-X. Katte Klitsche de la Grange împotriva Italiei, 27 octombrie 1994, seria A, nr. 293-B Kerojärvi împotriva Finlandei, 19 iulie 1995, seria A, nr. 322

Kingsley împotriva Regatului Unit (MC), nr. 35605/97, CEDO 2002-IV Kleyn $i al ii împotriva '!rilor de Jos (MC), nr. 39343/98, 39651/98, 43147/98 $i 46664/99,CEDO 2003-VI Kök împotriva Turciei, nr. 1855/02, 19 octombrie 2006 König împotriva Germaniei, 28 iunie 1978, seria A, nr. 27 Kraska împotriva Elve iei, 19 aprilie 1993, seria A, nr. 254-B Kr 4 máB $i al ii împotriva Republicii Cehe, nr. 35376/97, 3 martie 2000 Kress împotriva Fran ei (MC), nr. 39594/98, CEDO 2001-VI Kreuz împotriva Poloniei (nr. 1), nr. 28249/95, CEDO 2001-VI Kübler împotriva Germaniei, nr. 32715/06, 13 ianuarie 2011 Kukkonen împotriva Finlandei (nr. 2), nr. 47628/06, 13 ianuarie 2009

Kutic împotriva Croa iei, nr. 48778/99, CEDO 2002-II Kyrtatos împotriva Greciei, nr. 41666/98, CEDO 2003-VI (extrase) L. împotriva Regatului Unit (dec.), nr. 34222/96, CEDO 1999-VI L’Erabli)re A.S.B.L. împotriva Belgiei, nr. 49230/07, CEDO 2009 Laidin împotriva Fran ei (nr. 2), nr. 39282/98, 7 ianuarie 2003 Laino împotriva Italiei (MC), nr. 33158/96, CEDO 1999-I Lamanna împotriva Austriei, nr. 28923/95, 10 iulie 2001 Langborger împotriva Suediei, 22 iunie 1989, seria A, nr. 155 Laskowska împotriva Poloniei, nr. 77765/01, 13 martie 2007 Lavents împotriva Letoniei, nr. 58442/00, 28 noiembrie 2002 Le Calvez împotriva Fran ei, 29 iulie 1998, Culegere, 1998-V

Le Compte, Van Leuven $i De Meyere împotriva Belgiei, 23 iunie 1981, seria A, nr. 43



Lechner $i Hess împotriva Austriei, 23 aprilie 1987, seria A, nr. 118Sfintele mân! stiri împotriva Greciei, 9 decembrie 1994, seria A, nr. 301-A Levages Prestations Services împotriva Fran ei, 23 octombrie 1996, Culegere, 1996-V Libert împotriva Belgiei (dec.), nr. 44734/98, 8 iulie 2004

Lithgow $i al ii împotriva Regatului Unit , 8 iulie 1986, seria A, nr. 102 Lobo Machado împotriva Portugaliei, 20 februarie 1996, Culegere, 1996-I Loiseau împotriva Fran ei (dec.), nr. 46809/99, CEDO 2003-XII Lorenzetti împotriva Italiei, nr. 32075/09, 10 aprilie 2012

Luka împotriva României, nr. 34197/02, 21 iulie 2009 Lunari împotriva Italiei, nr. 21463/93, 11 ianuarie 2001 Lundevall împotriva Suediei, nr. 38629/97, 12 noiembrie 2002 Luordo împotriva Italiei, nr. 32190/96, CEDO 2003-IX Lupa $ $i al ii împotriva României (nr. nr. 1), nr. 1434/02, 35370/02 $i 1385/03, CEDO 2006-XV(extrase)

Maaouia împotriva Fran ei (MC), nr. 39652/98, CEDO 2000-X Mackay $i BBC Scotland împotriva Regatului Unit , nr. 10734/05, 7 decembrie 2010 Majorana împotriva Italiei (dec.), nr. 75117/01, 26 mai 2005 Malhous împotriva Republicii Cehe (MC), nr. 33071/96, 12 iulie 2001 Mamatkoulov $i Askarov împotriva Turciei (MC), nr. 46827/99 $i 46951/99, CEDO 2005-I Manoilescu $i Dobrescu împotriva României $i Rusiei (dec.), nr. 60861/00, CEDO 2005 VI Mantovanelli împotriva Fran ei, 18 martie 1997, Culegere, 1997-II Markovic $i al ii împotriva Italiei, nr. 1398/03, CEDO 2006-XIV Martinie împotriva Fran ei (MC), nr. 58675/00, CEDO 2006-VI Martins Moreira împotriva Portugaliei, 26 octombrie 1988, seria A, nr. 143 Masson $i Van Zon împotriva '!rilor de Jos, 28 septembrie 1995, seria A, nr. 327-A

Matheus împotriva Fran ei, nr. 62740/00, 31 martie 2005 McElhinney împotriva Irlandei (MC), nr. 31253/96, CEDO 2001-XI (extrase) McGinley $i Egan împotriva Regatului Unit , 9 iunie 1998, Culegere, 1998-III McGonnell împotriva Regatului Unit , nr. 28488/95, CEDO 2000-II McMichael împotriva Regatului Unit , 24 februarie 1995, seria A, nr. 307-B McVicar împotriva Regatului Unit , nr. 46311/99, CEDO 2002-III Melis împotriva Greciei, nr. 30604/07, 22 iulie 2010 Melnyk împotriva Ucrainei, nr. 23436/03, 28 martie 2006 Menchinskaya împotriva Rusiei, nr. 42454/02, 15 ianuarie 2009 Mercieca $i al ii împotriva Maltei, nr. 21974/07, 14 iunie 2011 Merigaud împotriva Fran ei, nr. 32976/04, 24 septembrie 2009

Mežnari/ împotriva Croa iei, nr. 71615/01, 15 iulie 2005 Micallef împotriva Maltei (MC), nr. 17056/06, CEDO 2009 Mihova împotriva Italiei (dec.), nr. 25000/07, 30 martie 2010 Mikuli/ împotriva Croa iei, nr. 53176/99, CEDO 2002-I Milatova $i al ii împotriva Republicii Cehe, nr. 61811/00, CEDO 2005-V Miller împotriva Suediei, nr. 55853/00, 8 februarie 2005 Mincheva împotriva Bulgariei, nr. 21558/03, 2 septembrie 2010 Miragall Escolano $i al ii împotriva Spaniei, nr. 38366/97, 38688/97, 40777/98, 40843/98,41015/98, 41400/98, 41446/98, 41484/98, 41487/98 $i 41509/98, CEDO 2000-I Miro > ubovs $i al ii împotriva Letoniei, nr. 798/05, 15 septembrie 2009 Mocié împotriva Fran ei, nr. 46096/99, 8 aprilie 2003

Moreira de Azevedo, 23 octombrie 1990, seria A, nr. 189



Morel împotriva Fran ei, nr. 34130/96, CEDO 2005-VI Moroko împotriva Rusiei, nr. 20937/07, 12 iunie 2008 Moser împotriva Austriei, nr. 12643/02, 21 septembrie 2006 Mosteanu $i al ii împotriva României, nr. 33176/96, 26 noiembrie 2002

Musumeci împotriva Italiei, nr. 33695/96, 11 ianuarie 2005 Mutimura împotriva Fran ei, nr. 46621/99, 8 iunie 2004 National & Provincial Building Society, Leeds Permanent Building Society $i Yorkshire BuildingSociety împotriva Regatului Unit , 23 octombrie 1997, Culegere, 1997-VII Nejdet : ahin et Perihan : ahin împotriva Turciei (MC), nr. 13279/05, 20 octombrie 2011 Nideröst-Huber împotriva Elve iei, nr. 18990/91, CEDO 1997-I Niederböster împotriva Germaniei, nr. 39547/98, 27 februarie 2003 Nunes Dias împotriva Portugaliei (dec.), nr. 2672/03 $i 69829/01, CEDO 2003-IVObermeier împotriva Austriei, 28 iunie 1990, seria A, nr. 179Oerlemans împotriva '!rilor de Jos, 27 noiembrie 1991, seria A, nr. 219OGIS-Institut Stanislas, OGEC Saint-Pie X $i Blanche de Castille $i al ii împotriva Fran ei,

nr. 42219/98 $i 54563/00, 27 mai 2004Okyay $i al ii împotriva Turciei, nr. 36220/97, CEDO 2005-VIIOleksandr Volkov împotriva Ucrainei, nr. 21722/11, CEDO 2013Oleynikov împotriva Rusiei, nr. 36703/04, 14 martie 2013Olsson împotriva Suediei (nr. 1), 24 martie 1988, seria A, nr. 130Oluji/ împotriva Croa iei, nr. 22330/05, 5 februarie 2009Organisation nationale des syndicats d’infirmiers libéraux (O.N.S.I.L.) împotriva Fran ei (dec.),nr. 39971/98, CEDO 2000-IXOršuš $i al ii împotriva Croa iei (MC), nr. 15766/03, CEDO 2010Ortenberg împotriva Austriei, 25 noiembrie 1994, seria A, nr. 295-BOsinger împotriva Austriei, nr. 54645/00, 24 martie 2005

Osman împotriva Regatului Unit , 28 octombrie 1998, Culegere, 1998-VIIIOuzounis $i al ii împotriva Greciei, nr. 49144/99, 18 aprilie 2002 P., C. $i S. împotriva Regatului Unit , nr. 56547/00, CEDO 2002-VI Pabla Ky împotriva Finlandei, nr. 47221/99, CEDO 2004-V Pafitis $i al ii împotriva Greciei, 26 februarie 1998, Culegere de hot !râri $i decizii, 1998-I Paksas împotriva Lituaniei (MC), nr. 34932/04, 6 ianuarie 2011 Pammel împotriva Germaniei, 1 iulie 1997, Culegere, 1997-IV Panjeheighalehei împotriva Danemarcei (dec.), nr. 11230/07, 13 octombrie 2009 Papachelas împotriva Greciei (MC), nr. 31423/96, CEDO 1999-II Papageorgiou împotriva Greciei, 22 octombrie 1997, Culegere, 1997-VI Papon împotriva Fran ei (dec.), nr. 344/04, CEDO 2005-XI

Parlov-Tkal 4 i/ împotriva Croa iei, nr. 24810/06, 22 decembrie 2009 Parohia greco-catolic! Sâmb!ta Bihor împotriva României, nr. 48107/99, 12 ianuarie 2010 Paulsen-Medalen $i Svensson împotriva Suediei, 19 februarie 1998, Culegere, 1998-I Pedro Ramos împotriva Elve iei, nr. 10111/06, 14 octombrie 2010 Pellegrin împotriva Fran ei (MC), nr. 28541/95, CEDO 1999-VIII Pellegrini împotriva Italiei, nr. 30882/96, CEDO 2001-VIII Pe1afiel Salgado împotriva Spaniei (dec.), nr. 65964/01, 16 aprilie 2002 Perez împotriva Fran ei (MC), nr. 47287/99, CEDO 2004-I Perez de Rada Cavanilles împotriva Spaniei, 28 octombrie 1998, Culegere de hot !râri $i decizii,1998-VIII Peruš împotriva Sloveniei, nr. 35016/05, 27 septembrie 2012

Pescador Valero împotriva Spaniei, nr. 62435/00, CEDO 2003-VII



Petko Petkov împotriva Bulgariei, nr. 2834/06, 19 februarie 2013 Pétur Thór Sigur 9n împotriva Islandei, nr. 39731/98, CEDO 2003-IV Philis împotriva Greciei (nr. 1), 27 august 1991, seria A, nr. 209 Philis împotriva Greciei (nr. 2), 27 iunie 1997, Culegere, 1997-IV

Pierre-Bloch împotriva Fran ei, 21 octombrie 1997, Culegere, 1997-VI Pini $i al ii împotriva României, nr. 78028/01 $i 78030/01, CEDO 2004-V (extrase) Pizzetti împotriva Italiei, 26 februarie 1993, seria A, nr. 257-C Platakou împotriva Greciei, nr. 38460/97, CEDO 2001-I Pocius împotriva Lituaniei, nr. 35601/04, 6 iulie 2010 Podbielski $i PPU PolPure împotriva Poloniei, nr. 39199/98, 26 iulie 2005 Poiss împotriva Austriei, 23 aprilie 1987, seria A, nr. 117 Potocka $i al ii împotriva Poloniei, nr. 33776/96, CEDO 2001-X Preda $i Dardari împotriva Italiei (dec.), nr. 28160/95 $i 28382/95, CEDO 1999-III Pretto $i al ii împotriva Italiei, 8 decembrie 1983, seria A, nr. 71 Pridatchenko $i al ii împotriva Rusiei, nr. 2191/03, 3104/03, 16094/03 $i 24486/03, 21 iunie 2007

Prin ul Hans-Adam II de Liechtenstein împotriva Germaniei (MC), nr. 42527/98, CEDO 2001-VIII Probstmeier împotriva Germaniei, 1 iulie 1997, Culegere, 1997-IV Procola împotriva Luxemburgului, 28 septembrie 1995, seria A, nr. 326 326 Prodan împotriva Moldovei, nr. 49806/99, CEDO 2004-III (extrase) Puolitaival $i Pirttiaho împotriva Finlandei, nr. 54857/00, 23 noiembrie 2004 R.P. $i al ii împotriva Regatului Unit , nr. 38245/08, 9 octombrie 2012 Rafin!riile elene Stran $i Stratis Andreadis împotriva Greciei, 9 decembrie 1994, seria A,nr. 301-B Ra7 lian împotriva Rusiei, nr. 22000/03, 15 februarie 2007 Refah Partisi (Partidul Prosperit ! ii) $i al ii împotriva Turciei (dec.), nr. 41340/98, 41342/98,

41343/98 $i 41344/98, 3 octombrie 2000 Reuther împotriva Germaniei (dec.), nr. 74789/01, CEDO 2003-IX Revel et Mora împotriva Fran ei (dec.), nr. 171/03, 15 noiembrie 2005 Riabykh împotriva Rusiei, nr. 52854/99, CEDO 2003-IX Ringeisen împotriva Austriei, 16 iulie 1971, seria A, nr. 13 Robins împotriva Regatului Unit , nr. 22410/93, 23 septembrie 1997 Roche împotriva Regatului Unit (MC), nr. 32555/96, CEDO 2005-X Rolf Gustafson împotriva Suediei, 1 iulie 1997, Culegere, 1997-IV Roma6czyk împotriva Fran ei, nr. 7618/05, 18 noiembrie 2010 RTBF împotriva Belgiei, 50084/06, 29 martie 2011 Ruianu împotriva României, nr. 34647/97, 17 iunie 2003

Ruiz-Mateos împotriva Spaniei, 23 iunie 1993, seria A, nr. 262 Ruiz Torija împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, seria A, nr. 303-A Ruotolo împotriva Italiei, 27 februarie 1992, seria A, nr. 230-D Ryakib Biryoukov împotriva Rusiei, nr. 14810/02, CEDO 2008S.A. „Sotiris $i Nikos Koutras ATTEE” împotriva Greciei, nr. 39442/98, CEDO 2000-XIISabeh El Leil împotriva Fran ei (MC), nr. 34869/05, 29 iunie 2011Sabin Popescu împotriva României, nr. 48102/99, 2 martie 2004Sablon împotriva Belgiei, nr. 36445/97, 10 aprilie 2001Saccoccia împotriva Austriei (dec.), nr. 69917/01, 5 iulie 2007Saccoccia împotriva Austriei, nr. 69917/01, 18 decembrie 2008Sacilor-Lormines împotriva Fran ei, nr. 65411/01, CEDO 2006-XIII

Sakellaropoulos împotriva Greciei (dec.), nr. 38110/08, 6 ianuarie 2011



Salesi împotriva Italiei, 26 februarie 1993, seria A, nr. 257-ESalomonsson împotriva Suediei, nr. 38978/97, 12 noiembrie 2002San Leonard Band Club împotriva Maltei, nr. 77562/01, CEDO 2004-IXSanglier împotriva Fran ei, nr. 50342/99, 27 mai 2003

Santambrogio împotriva Italiei, nr. 61945/00, 21 septembrie 2004Santos Pinto împotriva Portugaliei, nr. 39005/04, 20 mai 2008Saoud împotriva Fran ei, nr. 9375/02, 9 octombrie 2007Sara Lind Eggertsdottir împotriva Islandei, nr. 31930/04, 5 iulie 2007SARL Amat-G $i Mebaghichvili împotriva Georgiei, nr. 2507/03, CEDO 2005-VIIISartory împotriva Fran ei, nr. 40589/07, 24 septembrie 2009Savino $i al ii împotriva Italiei, nr. 17214/05, 20329/05 $i 42113/04, 28 aprilie 2009Schouten $i Meldrum împotriva '!rilor de Jos, 9 decembrie 1994, seria A, nr. 304Schuler-Zgraggen împotriva Elve iei, 24 iunie 1993, seria A, nr. 263Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), nr. 36813/97, CEDO 2006-V

Sdruzeni Jihoceske Matky împotriva Republicii Cehe (dec.), nr. 19101/03, 10 iulie 2006Sialkowska împotriva Poloniei, nr. 8932/05, 22 martie 2007Siegel împotriva Fran ei, nr. 36350/97, CEDO 2000-XIISigalas împotriva Greciei, nr. 19754/02, 22 septembrie 2005Sigma Radio Television Ltd împotriva Ciprului, nr. 32181/04 $i 35122/05, 21 iulie 2011Šiki/ împotriva Croa iei, nr. 9143/08, 15 iulie 2010Silva Pontes împotriva Portugaliei, 23 martie 1994, seria A, nr. 286-ASkorobogatykh împotriva Rusiei (dec.), nr. 37966/02, 8 iunie 2006Smirnov împotriva Rusiei (dec.), nr. 14085/04, 6 iulie 2006Societe anonyme d’habitations , loyers moderes terre et famille împotriva Fran ei (dec.),nr. 62033/00, 17 februarie 2004

Sokourenko $i Strygun împotriva Ucrainei, nr. 29458/04 $i 29465/04, 20 iulie 2006Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48553/99, CEDO 2002-VIISpeil împotriva Austriei (dec.), nr. 42057/98, 5 septembrie 2002Sporrong $i Lönnroth împotriva Suediei, 23 septembrie 1982, seria A, nr. 52Sramek împotriva Austriei, nr. 8790/79, 22 octombrie 1984Stanev împotriva Bulgariei (MC), nr. 36760/06, CEDO 2012Stankiewicz împotriva Poloniei, nr. 46917/99, CEDO 2006-VIStar Cate Epilekta Gevmata $i al ii împotriva Greciei (dec.), nr. 54111/07, 6 iulie 2010Staroszczyk împotriva Poloniei, nr. 59519/00, 22 martie 2007Steel $i Morris împotriva Regatului Unit , nr. 68416/01, CEDO 2005-IIStegarescu $i Bahrin împotriva Portugaliei, nr. 46194/06, 6 aprilie 2010

Stepinska împotriva Fran ei, nr. 1814/02, 15 iunie 2004Storck împotriva Germaniei, nr. 61603/00, CEDO 2005-VStubbings $i al ii împotriva Regatului Unit , 22 octombrie 1996, Culegere de hot !râri $i decizii,1996-IVSuda împotriva Republicii Cehe, nr. 1643/06, 28 octombrie 2010Suküt împotriva Turciei (dec.), nr. 59773/00, 11 septembrie 2007Suominen împotriva Finlandei, nr. 37801/97, 1 iulie 2003Sürmeli împotriva Germaniei (MC), nr. 75529/01, CEDO 2006-VIISüßmann împotriva Germaniei (MC), 16 septembrie 1996, Culegere, 1996-IVŠvarc $i Kavnik împotriva Sloveniei, nr. 75617/01, 8 februarie 2007Syngelidis împotriva Greciei, nr. 24895/07, 11 februarie 2010

Szücs împotriva Austriei, 24 noiembrie 1997, Culegere de hot !râri $i decizii, 1997-VII



Tabor împotriva Poloniei, nr. 12825/02, 27 iunie 2006Ta $k (n $i al ii împotriva Turciei, nr. 46117/99, CEDO 2004-XTatichvili împotriva Rusiei, nr. 1509/02, CEDO 2007-ITerra Woningen B.V. împotriva '!rilor de Jos, 17 decembrie 1996, Culegere, 1996-VI

Teteriny împotriva Rusiei, nr. 11931/03, 30 iunie 2005Thlimmenos împotriva Greciei (MC), nr. 34369/97, CEDO 2000-IVTiemann împotriva Fran ei $i Germaniei (dec.), nr. 47457/99 $i 47458/99, CEDO 2000-IVTierce împotriva San Marino, nr. 69700/01, CEDO 2003-VIITinnelly & Sons Ltd $i al ii $i McElduff $i al ii împotriva Regatului Unit , 10 iulie 1998, Culegere,1998-IVTocono $i Profesorii Prometei $ti împotriva Moldovei, nr. 32263/03, 26 iunie 2007Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit , 13 iulie 1995, seria A, nr. 316-BTorri împotriva Italiei, 1 iulie 1997, Culegere, 1997-IVToziczka împotriva Poloniei, nr. 29995/08, 24 iulie 2012Tre Traktörer Aktiebolag împotriva Suediei, 7 iulie 1989, seria A, nr. 159

Tregoubenko împotriva Ucrainei, nr. 61333/00, 2 noiembrie 2004Treska împotriva Albaniei $i Italiei (dec.), nr. 26937/04, CEDO 2006-XI (extrase)Tsfayo împotriva Regatului Unit , nr. 60860/00, 14 noiembrie 2006Tsikakis împotriva Germaniei, nr. 1521/06, 10 februarie 2011Turczanik împotriva Poloniei, nr. 38064/97, CEDO 2005-VITuzi6 ski împotriva Poloniei (dec.), nr. 40140/98, 30 martie 1999Uçar împotriva Turciei (dec.), nr. 12960/05, 29 septembrie 2009Ullens de Schooten $i Rezabek împotriva Belgiei, nr. 3989/07, 38353/07, 20 septembrie 2011Ulyanov împotriva Ucrainei (dec.), nr. 16472/04, 5 octombrie 2010Unédic împotriva Fran ei, nr. 20153/04, 18 decembrie 2008Union Alimentaria Sanders S.A. împotriva Spaniei,7 iulie 1989, seria A, nr. 157

Užukauskas împotriva Lituaniei, nr. 16965/04, 6 iulie 2010Valova $i al ii împotriva Slovaciei, nr. 44925/99, 1 iunie 2004Van de Hurk împotriva '!rilor de Jos, 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288Van Droogenbroeck împotriva Belgiei, 24 iunie 1982, seria A, nr. 50Van Orshoven împotriva Belgiei, 25 iunie 1997, Culegere, 1997-IIIVarela Assalino împotriva Portugaliei (dec.), nr. 64336/01, 25 aprilie 2002Vasilchenko împotriva Rusiei, nr. 34784/02, 23 septembrie 2010Verein gegen Tierfabriken Schweiz (VgT) împotriva Elve iei (nr. 2), nr. 32772/02, 4 octombrie2007Verlagsgruppe News GmbH împotriva Austriei (dec.), nr. 62763/00, 16 ianuarie 2003Vermeulen împotriva Belgiei, 20 februarie 1996, Culegere, 1996-I

Vernillo împotriva Fran ei, 20 februarie 1991, seria A, nr. 198Versini împotriva Fran ei, nr. 40096/98, 10 iulie 2001Vilho Eskelinen $i al ii împotriva Finlandei (MC), nr. 63235/00, CEDO 2007-IIVocaturo împotriva Italiei, 24 mai 1991, seria A, nr. 206-CVoggenreiter împotriva Germaniei, nr. 47169/99, CEDO 2004-I (extrase))Von Maltzan $i al ii împotriva Germaniei (dec.) (MC), nr. 71916/01, 71917/01 $i 10260/02,CEDO 2005-VWagner $i J.M.W.L. împotriva Luxemburgului, nr. 76240/01, 28 iunie 2007Waite $i Kennedy împotriva Germaniei (MC), nr. 26083/94, CEDO 1999-IWarsicka împotriva Poloniei, nr. 2065/03, 16 ianuarie 2007Weissman $i al ii împotriva României, nr. 63945/00, CEDO 2006-VII (extrase)

Werner împotriva Austriei, 24 noiembrie 1997, Culegere, 1997-VII



Wettstein împotriva Elve iei, nr. 33958/96, CEDO 2000-XIIWierzbicki împotriva Poloniei, nr. 24541/94, 18 iunie 2002Wiesinger împotriva Austriei, 30 octombrie 1991, seria A, nr. 213Wo - împotriva Poloniei, nr. 22860/02, CEDO 2006-VII

Wynen împotriva Belgiei, nr. 32576/96, CEDO 2002-VIIIN X. împotriva Fran ei, 31 martie 1992, seria A, nr. 234-CYagtzilar $i al ii împotriva Greciei, nr. 41727/98, CEDO 2001-XIIYakovlev împotriva Rusiei, nr. 72701/01, 15 martie 2005Yavorivskaya împotriva Rusiei, nr. 34687/02, 21 iulie 2005Yvon împotriva Fran ei, nr. 44962/98, CEDO 2003-V Z $i al ii împotriva Regatului Unit (MC), nr. 29392/95, CEDO 2001-V Zagorodnikov împotriva Rusiei, nr. 66941/01, 7 iunie 2007 Zalli împotriva Albaniei (dec.), nr. 52531/07, 8 februarie 2011 Zander împotriva Suediei, 25 noiembrie 1993, seria A, nr. 279-B Zapletal împotriva Republicii Cehe (dec.), nr. 12720/06, 30 noiembrie 2010

Ziegler împotriva Elve iei, nr. 33499/96, 21 februarie 2002 Zielinski $i Pradal $i Gonzalez $i al ii împotriva Fran ei (MC), nr. 24846/94 $i 34165/96– 34173/96, CEDO 1999-VII Zimmermann $i Steiner împotriva Elve iei, 13 iulie 1983, seria A, nr. 66 Zollmann împotriva Regatului Unit (dec.), nr. 62902/00, CEDO 2003-XII Zolotas împotriva Greciei, nr. 38240/02, 2 iunie 2005 Zumtobel împotriva Austriei, 21 septembrie 1993, seria A, nr. 268-A Zvolsky et Zvolska împotriva Republicii Cehe, nr. 46129/99, CEDO 2002-IX.

Ghid_art.6_drept_proces_echitabil.pdf

Documents