UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL CONSTRUCŢII DE BETON ARMAT GHID PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT - Pentru uzul studenţilor din anii II şi III ai Facultăţii de Hidrotehnică specializarea ISPM şi ACH - ing. Eugen Enache BUCUREŞTI 2013 ISBN 978-973-0-17032-0
18
Embed
GHID PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT · UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI. DEPARTAMENTUL CONSTRUCŢII DE BETON ARMAT. GHID PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR DE
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL CONSTRUCŢII DE BETON ARMAT
GHID PENTRU CALCULUL
ELEMENTELOR DE BETON ARMAT
- Pentru uzul studenţilor din anii II şi III ai Facultăţii de Hidrotehnică
specializarea ISPM şi ACH -
ing. Eugen Enache
BUCUREŞTI
2013
ISBN 978-973-0-17032-0
NOTA : Acest material este destinat studenţilor de la specializările ISPM şi ACH din cadrul Facultăţii de Hidrotehnică a UTCB şi va fi utilizat numai în scop didactic în cadrul procesului de invăţământ. Folosirea lui în alte scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ implică numai răspunderea utilizatorului.
a = distanţa între centrul de greutate al armăturilor întinse (As) şi marginea cea mai apropiată a secţiunii
a’ = distanţa între centrul de greutate al armăturilor comprimate (As’) şi marginea cea mai apropiată a secţiunii
As = aria armăturii întinse As,I = cantitatea de armătură corespunzătoare momentului MI în cazul secţiunii T As,II = cantitatea de armătură corespunzătoare momentului MII în cazul secţiunii T As,lim = cantitatea de armătură corespunzătoare unei poziţii a axei neutre λx = hf în
cazul secţiunii T As,max = cantitatea maximă de oţel prevăzută pe secţiune As,min = cantitatea minimă de oţel prevăzută pe secţiune As’ = aria armăturilor comprimate AsI = cantitatea de armătură corespunzătoare momentului MI în cazul secţiunii
dreptunghiulare dublu armate b = lăţimea secţiunii beff = lăţimea activă a plăcii în cazul secţiunii T d = înălţimea utilă a secţiunii e = excentricitatea forţei NEd faţă de centrul de greutate al secţiunii eI = excentricitatea adiţională Es = modulul de elasticitate al oţelului Fc = rezultanta eforturilor unitare de compresiune din beton fcd = rezistenţa de calcul la compresiune a betonului fck = rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului fctm = rezistenţa medie la întindere a betonului Fs = rezultanta eforturilor unitare de întindere din armătură fyd = rezistenţa de calcul a oţelului (armăturii) fyk = rezistenţa caracteristică a oţelului (armăturii) h = înălţimea secţiunii hf = grosimea plăcii în cazul secţiunii T Mc = momentul încovoietor de calcul MEd = momentul încovoietor produs de încărcări MI = diferenţa între momentul MEd şi momentul ΔMEd în cazul secţiunii
dreptunghiulare dublu armate MI = diferenţa între momentul MEd şi momentul MII în cazul secţiunii T MII = momentul capabil al porţiunilor de placă cu lăţimea (beff – b)/2 în cazul
secţiunii T Mlim = momentul încovoietor capabil al secţiunii T pentru situaţia λx = hf în cazul
secţiunii T MRd = momentul de rezistenţă (capabil) al secţiunii MRd,lim = valoarea limită a momentului capabil al secţiunii NEd = efortul axial produs de încărcări x = poziţia axei neutre pe secţiune xlim = poziţia limită a axei neutre pe secţiune
xmin = valoarea minimă a poziţiei axei neutre pentru care armătura întinsă (As) ajunge la curgere
z = distanţa între rezultanta eforturilor unitare din beton şi armătură zlim = valoarea limită pentru z ΔMEd = valoarea momentului încovoietor preluat de armătura comprimată As’ în cazul
secţiunii dreptunghiulare dublu armate cu = deformaţia specifică ultimă pentru beton yd = deformaţia specifică ultimă pentru oţel
η = coeficient pentru definirea rezistenţei efective a betonului λ = coeficient pentru definirea înălţimii zonei comprimate a secţiunii ρopt = coeficient de armare optim
Se dau: b, h, MEd , NEd , clasa betonului, tipul şi clasa oţelului
Se cere: As = A’s
1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a şi a’ în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d = h – a
4. cd
Ed
fb
Nx
5. xlim = d
ydcu
cu
6. Se verifică x xlim ? NU: 7 sau DA : 8
7. Secţiunea nu îndeplineşte condiţiile de ductilitate Stop
8. Se calculează excentricitatea adiţională ei =max {h/30 , 20 mm}
9. Mc = MEd Nei
10. Dacă x ≤ 2a’ atunci '
2
'
'adf
adNM
AA
yd
Edc
ss
11
Dacă x ≥ 2a’ atunci '
22
'
'adf
xdfxb
adNM
AA
yd
cdEdc
ss
11
11. Se calculează armarea minimă a secţiunii
As,min=max{ ;10,0
yd
Ed
f
N 0,002 Ac}, unde Ac=bh
12. Se verifică condiţia ca armătura aleasă a secţiunii să fie mai mare decât armătura
minimă ? NU Se alege armătura minimă ca valoare finală de armare a secţiunii
DA Stop
NOTĂ – Armarea minimă se referă la întreaga cantitate de armătură a secţiunii şi nu
numai la ariile As şi As’.
Bibliografie 1. *** - Notiţe de curs şi aplicaţii-anul II ACH şi anul II ISPM 2. SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton.Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clădiri 3. R. Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu - Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea
elementelor structurale de beton armat, Editura Tehnică 1992