VALERI A NEGOV AN MAR I US STANCIU GHID DE STUDIU L SPE IFI ULUI UNO STERII STIINTIFI E IN PSIHOLOGIE ditia a II a f EDITURA UNIVERSITAR A Bucuresti 2 14
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 1/63
VALERIA NEGOV AN
MARIUS STANCIU
GHID DE STUDIU
L SPE IFI ULUI
UNO STERII STIINTIFI E
IN PSIHOLOGIE
ditia a II a
f
EDITURA UNIVERSITARA
Bucuresti 2 14
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 2/63
Colectia PSIHOLOGIE
Redactor: Gheorghe lovan
Tehnoredactor: Arneluta Visan
Coperta: Monica Balaban
Editura recunoscuta de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C.N.C.S.) i inclusa
de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor i Certificatelor Universitare
(C.N.A.T.D.C.U.) In categoria editurilor de prestigiu recunoscut.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
NEGOV AN, VALERIA
Ghid de studiu al specificului cuneastertl stiintifice in psihologie
Valeria Negovan, Marius M. Stanciu. - Ed. a 2-a. - Bucuresti : Editura
Universitarii,2014
Bib1iogr.
ISBN 978-606-28-0122-9
I. Stanciu, Marius
159.9
DOl: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062801229
© Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate, nicio parte din aceasta
lucrare nu poate fi copiata Tara acordul Editurii Universitare
Copyright
©
2014
Editura Universitara
Editor: Vasile Muscalu
B-dul. N. Balcescu nr. 27-33, Sector], Bucuresti
Tel.: 021-315.32.47/319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: [email protected]
Distributie: tel.: 021-315.32.47/319.67.27/0744 EDITOR / 07217 CARTE,
O.P. 15, cr 35, Bucuresti
www.editurauniversitara.ro
CUPRINS
Capitolull
De la orientare la independenta in studiul specificului cunoasterii
stiintifice in psihologie , , .
Valeria Negovan
9
Capitolul2
Activitati/exercitii de (auto) verificare a cunostintelor factuale
referitoare la cunoasterea tiintifica in psihologie .
Valeria Negovan, Marius Stanciu
2.l. Verificarea cunostintelor referitoare la tema Relatia dintre
psihologie si teoria cunoasterii . . 20
2.l.1. biectivele autoevaluarii cunostintelor 20
2.1.2. Intrebiiri de verificare .. 20
2.1.3, Exercitii i teme de reflectie 22
2.1.4. Bibliografie suplimentara orientativii 23
2.2. Verificarea cunostintelor referitoare la tema .Psiholcgia ca 1?tiintii
i ca profesie 24
2.2.1. biectivele autoevaluarii cunostintelor 24
2.2.2. Intrebari de verificare 24
2.2.3. Exercitii i teme de reflectie 28
2.2.4. Bibliografie suplimentara orientativa 33
2.3. Verificarea cunostintelor referitoare la tema Cunoa te rea stiintifica
in psihologie: de la descriere, explicatie si predictie la lege si
teorie , , , , , , 34
2.3.1. biectivele autoevaluarii cunostintelor 34
2.3.2. Intrebari de verificare 34
2.3.3. Exercitii si teme de reflectie 36
2.3.4. Bibliografie suplimentara orientativa 39
2.4, Verificarea cunostintelor referitoare la tema De la obiectul
cunoasterii stiintifice in psihologie la obiectul psihologiei ca
sti inta - perspective de abordare i consecinte in plan
metodologic , ,.......................... 40
18
5
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 3/63
2.4.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor .
2.4.2. Intrebari de verificare .
2.4.3. Exercitii i teme de reflectie .
2.5. Verificarea cunostintelor referitoare la subtema "Viata psihica
interioara ca obiect al psihologiei (introspectionisrnul si
psihanaliza)" .
2.5.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor .
2.5.2. Intrebari de verificare .
2.5.3. Exercitii i teme de reflectie .
2.6. Verifica rea cunostintelor referitoare la subtema "Comportamentul,
conduita si omul concret ca obiect aI psihologiei" .
2.6.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor .
2.6.2. Intrebari de verificare .
2.6.3. Exercitii i teme de reflectie .
2.7. Verificarea cunostintelor referitoare la subtema .Extindere i
aprofundare In cautarea obiectului psihologiei (psihologia
evolutionista, ecologies ipozitiva)" .
2.7.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor .
2.7.2. Intrebari de verificare .
2.7.3. Exercitii i teme de reflectie .
2.7.4. Bibliografie suplimentara orientativa .
2.8. Verificarea cunostintelor referitoare la tema "Natura psihicului
uman ca obiect aI cunoasterii stiintifice in psihologie: de la
bazele biologice la determinarea si conditionarea social -
istorica si culturala" .
2.8.1. Obiectivele autoevaluiirii cunostintelor .
2.8.2. Intrebiiri de verificare .
2.8.3. Exercitii i teme de reflectie .
2.8.4. Bibliografie suplimentara orientativa .
2.9. Verificarea cunostintelor referitoare la tema .Jpostazele psihicului
ca obiect al cunoasterii stiintifice IIIpsihologie" .
2.9.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor .
2.9.2. Intrebari de verificare .
2.9.3. Exercitii i teme de reflectie .
2.9.4. Bibliografie suplimentara orientativa .
6
40
40
42
2.10. Verificarea cunostintelor referitoare la tema "Stiirile de
constiinta modificata (somnul, visul, hipnoza) i caile de acces
spre acestea (meditatia, biofeedbackul, substantele psihoactive)
ca obiect al cunoasterii stiintifice" .
2.10.1. Obiectivele autoevaluiiri i cuno tintelor .
2.10.2. Intrebari de verificare .
2.10.3. Exercitii i teme de reflectie .
2.10.4. Bibliografie suplimentar ii orientativa .
2.11. Riispunsuri corecte la intrebarile de verificare .
46
46
46
49
Capitolul3
Exercitii de autoevaluare sumativa .
3.1. Subiecte pentru recapitulare esalonata sau comasata a cunostintelor
cu privire la specificul cunoasterii stiintifice a psihicului .
3.2. Analiza si aprecierea produselor stiintifice ale activitatilor
independente de studiu conform unor criterii prestabilite .
3.2.1. Criterii de auto/heteroevaluare a hartii conceptuale (concept
map) ·..· ·· · · · · · · ·· .· ·..· .
3.2.2. Criterii de auto/heteroevaluare a analizei critice a unui
artico din literatura de specialitate .
53
53
53
60
64
64
64
66
8
Capitolul4
La final de evaluare/autoevaluare: Frauda i comportamentul
tiintific nccorespunzator .
Marius Stanciu
4.1. Plagiatul · ·.. ·..· ..· ·
4.2. Observatii i recornandari .
4.3. Teme de reflectie .
69
69
69
72
74
CapitolulS
Texte clasice ale psihologiei universale
Traducerea si adaptarea: M.Stanciu
75
75
75
8
8
Bibliografie
87
87
87
90
94
95
97
97
101
102
103
105
111
112
115
127
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 4/63
Capitolul I
DE L ORIENT RE L INDEPENDENT iN
STUDIUL
CUNO TERII TIINTIFICE
iN
PSIHOLOGIE
Valeria Negovan
Prezentul ghid pleaca de la premisa cii imersia In
fluxul informatiilor oferite de literatura de specialitate privind
specificul cunoasterii st iint if ice in psihologie (unele incJuse
explicit in domeniul psihologiei, altele oferite de alte
discipline academice) necesita un plus de orientare i suport,
comparativ cu angajarea In intelegerea mecanismelor si
parghiilor cunoasterii s ti int ifice a altor domenii ale existentei.
Acest plus de orientare i suport este justificat i de etapa
maturizarii academice in care se afla studentii care s-au
angajat in fascinantul demers al cunoasterii psihicului uman:
cea a tranzitiei de la activitatea intelectuala specifica invatarii
in l iceu la cea specifica invatarii in spatiul universitar.
Printre cele mai stringente obiective ale mai sus
mentionatei etape de tranzitie se numara optimizareai
eficientizarea tuturor abilitatilor academice dobandite In etapa
anterioara (dar mai ales a celor de management al timpului si
stresului), constientizarea dimensiunilor culturii academice, a
eticii, normelor si valorilor, cat i a practicilor vietii
academice. Finalizarea cu succes a tranzitiei i angajarea
deplina In fluxul progresului in planul cunoasterii stiintifice, a
forrnarii i dezvoltarii profesionale este conditionata de
modalitatea In care sunt intelese i utilizate orientarea si
suportul oferit de cei care deja au experienta comunicabila
9
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 5/63
(discursiv, explicit) de "navigare" in acest flux al progresului
in planul cunoasterii stiintifice.
Invatarea si predarea s-au transformat fundamental in
ultimele decenii. Perspectiva pasiv-receptiva asupra Inva arii
(ca proces de achizitie de informatii) este din ce in ce mai
palida iar cea participativa din ce In ce mai evidenta, in
aceasta din urma, cunostintele sunt un produs al part iciparii
celui care invata la practici culturale si activitati de invatare In
comun, In retele de persoane angajate intr-o mare varietate de
procese sociale, incluzand aici dialogul si modelarea (Sfard,
1998; Siemens, 2005; McLoughlin iLee, 2008,pp.13 -15).
Natura participativa a Inva¢rii transforma "consu-
matorii" de informatie in consumatori si producatori deopo-
triva (Tapscott si Williams, 2008; Hara, Shachaf si Hew, 2010,
pA), creand ceea ce este considerat a fi
noua specie de
consumator care produce buna parte din bunurile pe care Ie
consuma - "specie" numita de Alvin Toffler (1980)
"prosumator" prosumer).
Actualmente se vorbeste despre un "nou val de
"prosumatori", reprezentat "cel mai adesea de "invatacei' care
creeaza si schirnba informatii si idei in mod activ"
(McLoughlin Lee, 2008, p.IO), care sunt "nativi digital"
digital natives) i car e sunt "capabili de sarcini multiple de
imaginare si vizualizare In timp ce cornunica in mai muIte
modalitati" (Prensky, 2001). Aceste calitati prezinta Insa i
anumite riscuri si, asa cum subliniaza McLoughlin si Lee
(2008) (promotorii unei noi pedagogii, numite Pedagogia 2.0,
pentru a fi congruenta cu vocabularul aplicat ii lor Web 2.0), In
stimularea proceselor care favorizeaza generarea continuturilor
de catre cel care Inva¢ este Inca nevoie de responsabilitate.
Aceasta, mai ales pentru c s cum au aratat serie de
cercetari, desi nativi digital, multi studenti din invatamantul
superior nu detin competentele necesare pentru a naviga si
selecta sursele relevante din imensitatea de informatii
disponibile si trebuie spri jini ti pentru a-si dezvolta expertiza i
increderea in cautarea, evaluarea, crearea si schimbul de idei -
activitati care implica adesea abilitati complexe de gandire
crit ica (pentru un inventar al opiniilor care sust in aceasta idee:
p.19).
Autori precum Olin-Scheller i Wikstrom (20] 0, p.46)
noteaza In cultura participativa rolul de suport In acest
demers revine nu ati lt mentorilor formali cat celor informali
("persoane cu mai multa experienta care pot servi ca modele i
ca sprijin de 'indrumare pentru cei mai putin experimentati"),
fapt ce readuce in discutie problema imitatiei, in eleasa In
acceptiunea in care a fost promovata In Antichitate (Cicero, de
exemplu), ca modalitate de invatare a unui repertoriu lingvistic
si a unui vocabular adecvat unui domeniu specific al
cunoasterii. Autorii citati inventariaza
serie de opinii, unele
pro, altele contra promovarii imitatiei
imitatio)
ca principiu al
predarii-Inva¢rii. Printre opinii le contra imitat iei retinute de
autorii mentionati, este cea sustinuta de Andersen (1995) i
Nilsson (2002) conform carora imitatia poate submina atat
gandirea critica, cat si dezvoltarea unor mijloace de expresie
proprii si a unui stil personal de procesare a informatiilor.
Printre opinii le pro-imitatie (mai ales In stadiul de Incepator,
de nou venit intr-o comunitate de practici) prezentate de
autori, este aceea sustinuta de Kindeberg (2006) sau
Hakansson (2008). Conform acestora, sensul original al
imitatiei a fost de proces activ, nu pasiv, invatarea prin
imitatio denotand nu doar imitarea unui model bine definit, ci
i colectarea critica a diferitelor alt ernative de exprimare i
transferarea acestora in noi contexte. In orice caz, precizeaza
autorii, confuzia care s-a produs in timp intre imitatie i
plagiat, a conferit principiului .Imitano In Invat
are
reputatie
nu tocmai buna care trebuie insa reevaluata (p.46).
Toate consideratii1e de mai sus sunt valabile (si chiar
necesare) iIn perspectiva insusirii iconstruirii cunoasterii cu
privire la specificul formei sale stiintifice In psihologie.
Cunoasterea psihicului a reprezentat intotdeauna
tentatie intelectuala incitanta atat pentru mintea omului cat i
10
11
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 6/63
pentru comunitatile i soci etatile care exista prin i pentru
oameni. Cunoasterea stiintifica a psihicului inseamna
provo care in plus pentru cunoasterea umana, ea devenind in
timp i punct de focalizare al reflectiilor i conceptualizarilor
in discipline academice cu identitate bine conturata cum este
epistemologia, sau teoria cunoasterii, spre exemplu. Cunoas-
terea specificului cunoasterii stiintifice In psihologie se
transforma astfel intr-o datorie pentru cei care se pregatesc sa
profeseze in acest domeniu.
Un curs universitar care abordeaza explicit aceasta
problematica, poate veni in sprijinul temerarilor zilelor
noastre care se angajeaza In aventura cunoasterii psihicului
uman i poate facilita identificarea unor posibile raspunsuri la
intrebarile pe care ei si Ie pot pune.
Una dintre cele mai importante contributii romanesti la
clarificarea specificului cunoasterii stiintifice in psihologie
este tratatul elaborat de Mielu Zlate, intitulat .Jntroducere In
psihologie - tratat care, pe langa faptul ca inforrneaza docu-
mentat i complex, orienteaza de asemenea omul de stiinta
interesat de acest aspect In chiar demersul pe care el
intreprinde. De la prima editie (1994, la Editura Sansa,
Bucuresti), editiile reviizute i adaugite (1996, aceeasi editura;
2000, la Editura Polirom) si t irajele ulterioare (2001 - 2011),
tratatul of era tinerilor ternerari care vizeaza sa devina oameni
de stiinta in domeniul psihologiei aproape toata informatia
necesara formarii unei perspective nu doar corente, dar si
generatoare de noi directii de studiu.
Perspectivele de analiza initiate de M. Zlate, unele
conturate explicit, altele doar sugerate (cu
fina intuitie a
directiilor viitoare de dezvoltare a exegezei in domeniu), i i
releva, chiar de la prirnul contact, solida fundamentare pe
infortnatiile existente in cadrulliteraturii de specialitate, dar si
pe directi i noi, indraznete la data publicarii cartii.
Continuarea demersului initiat de M.Zlate, de a analiza
specificul cunoasterii stiintifice in psihologie, cu scopul
12
explicit de a contribui la formarea profesionala a speciali tilor
in acest domeniu, este de natura sa contribuie atat la
dezvoltarea cunoasterii cat si la afirmarea identitatii
profesionale a sti intei ia profesiei de psiholog.
Pornind, deci, de la terenul defri at (cu clarviziune si
dragoste pentru psihologie) de catre regretatul profesor Mielu
Zlate, cursul Teoria cunoa terii stiintifice In psihologie ,
propune
incursiune in specificul cunoasterii stiintifice a
psihicului In urmatoarele etape:
1. analiza specificului cunoasteri i In psihologie (caracterul
st iintific versus naiv/popular; caracterul general versus
specific) si analiza impactului ei In planul cunoasterii
psihologice (caracteristici, obiect si metodologie, utilitate
si aplicabilitate);
2. analiza part icularitati lor psihologiei ca tiintii i profesie
(definire; tendinte controversate; loc In sistemul tiintelor;
domenii aplicative ale psihologiei; loc In sistemul
ocupatiilor);
3. analiza specificului descrierii, explicatiei i predict iei in
psihologie precum si a specificului legilor si teoriilor
psihologice;
4. analiza problemelor care graviteaza 'in jurul obiectului
cunoasterii tiintifice in psihologie (psihicul in ultima
instanta, cu multiplele sale fatete) - cum a fost el
configurat, este congruent cu semnificatia clasica de
obiect al unei stiinte?;
5. analiza modului in care este abordata natura psihicului
uman, In cal itate de obiect al cunoasteri i - tiintifice In
psihologie (de la baza biologica a psihicului la deter-
minarea si conditionarea lui sociala, istorica si culturala];
6. analiza ipostazelor psihicului (constiinta, subcon tientul i
inconstientul), vazute drept obiect al cunoasterii stiintifice;
7. analiza specificului cunoasterii stiintifice a starilor de
constiinta modificata (somnul, visul, hipnoza) si a cailor
13
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 7/63
de acces spre aceste stari (meditatia, biofeedback-ul,
substantele psihoactive).
Este de asteptat ca acest ghid de studiu, fie pe baza
informatiilor asimilate in cadrul prelegerilor subsumate
cursului "Teoria cunoasterii stiintifice in psihologie", fie pe
baza altor informatii existente in literatura de specialitate, sa
contribuie la:
I Intelegerea, fixarea i operationalizarea cunostintelor cu
privire particularitatile psihologiei ca tiin a i ca profesie;
2. intelegerea, fixarea si operationalizarea cunostintelor cu
privire la modul in care sunt reflectate aspectele definitorii
ale psihicului in produsele cunoasterii stiintifice: concepte,
modele descripriv-explicative, legi, teorii;
3. intelegerea, fixarea si operationalizarea cunostintelor eu
privire la: obiectul psihologiei, relatia dintre natura
psihicului uman si specif icul determinarilor sale (realitatea
psihica in sine) si dintre ipostazele sale si starile de
constiinta;
4. intelegerea limitelor cunoasterii stiintifice a psihicului ca
provocari pentru cunoasterea umana i pentru dezvoltarea
psihicului insusi.
de catre autorullautorii lor, pe de-o parte si receptarea -
stocarea - si reflectia ad hoc din partea auditoriului.
Activitatile complementare prelegerii (cursului aca-
demic), respectiv activitatile de seminar i cele independente,
presupun pregatirea prealabila, implicarea activa i mai ales
feedback-ul reciproc intre actorii implicati. Ele sunt destinate
aprofundarii i nuantarii informatiilor oferite de curs si au
aceleasi obiective ca toate activitatile de invatare in general:
atilt in plan cognitiv
t
i in plan afectiv, respectiv: cunoas-
terealstocarea de informatii pentru reactualizare, intelegerea,
aplicarea, analiza, evaluarea si creatia (in domeniul cognitiv),
receptarea, raspunsul, valorizarea, organizarea si stabilirea
setului de valori aferente caracteristicilor a ceea ce se
achizitioneaza (emotii i sentimente, preferinte, atitudini,
valori imotivatii) (in domeniul afectiv) (pentru nuantare, a se
vedea taxonomiile obiectivelor invatiirii (Anderson i
Krathwohl, 2001; Krathwohl, Bloom iMasia, 1964).
Seminarul
academic reprezinta,
sensu lato
forma de
instruire academica avand ca functie principala reunirea unor
grupuri restranse de persoane in cadrul unor intalniri dinamice
i interactive in care subiectul discutiilor graviteaza in jurul
unor problematici specifice, de cele mai multe ori precizate
prealabil. In esenta, seminarul este locul in care participantii
au prilejul sa puna intrebari, sa se angajeze in dezbateri cu
privire la anumite teme i mai ales, au oportunitatea de a- i
prezenta, intr-o atmosfera cat mai apropiata de cea a
comunitatilor stiintifice, produsele activitatilor independente,
avand garantia ca ele vor fi receptate, analizate i comentate In
acord cu cele trei caracteristici ale invatarii autentice subliniate
de catre Rogers (1959): empatia, congruenta i valorizarea
pozitiva.
ctivitdtile individuale complementare prelegerilor i
seminariilor, se finalizeaza prin "produse/crea ii stiintifice"
speeif ice si se diferentiaza in ceea ce priveste capacitatea lor
formativa in functie de obiectivele si formatul produsului
vizat.
Abordarea temelor considerate a fi relevante pentru specificul
cunoasterii stiintifice in psihologie si real izarea obiectivelor
precizate mai sus se realizeaza in contextul:
• prelegerilor/conferintelor saptamanale;
• seminariilor academice saptamanale;
• activitatilor individuale, autonome, autoreglate,
de sistematizare si interpretare a informatiilor
asimilate;
• activitatilor individuale si/sau de grup/frontale de
auto- sihetero- evaluare si feedback
Prelegerile si conferintele presupun diseminarea de
informatii structurate dupa criteriile apreciate drept relevante
14
15
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 8/63
Angelo i Cross (1993), intr-un tratat adresat profe-
sorilor din invatamantul liceal si universitar, prezinta un
fecund inventar de activitati individuale care pot fi utilizate fie
pentru atingerea obiectivelor invatiirii pe care Ie precizeaza
taxonomia revizuita a lui Bloom (Anderson i Krathwohl,
2001), fie pentru activarea un or strategii particulare de
Invatare. Vizand eel de-al doilea scop, autorii mai sus citati
descriu:
• activitati care faciliteaza in special analiza (sistema-
tizarea informatiei, chestionarea si realizarea de
postere sau planuri/scheme);
• act ivi tati care facili teaza 'in special sinteza (hartile
conceptuale );
• activitati care faciliteaza in special gandirea critica
(mese rotunde, dezbateri, focus-group, analiza
critica),
Dintre acestea, avand in vedere specificul experientei de
invatare in perioada tranzitiei de la studiile de tip Iiceal la cele
de tip universitar, sunt propuse ca activitati independente:
a) Realizarea unor diagrame ale relatiilor dintre concep-
tele teoriile unui subiect (Harta conceptuaIalConcept Map
aferent.
b) Analiza critica a informatiilor prezentate In lucrari stiin-
tifice precum articole, tratate, monografii, etc.
Diagrama relatiilor dintre conceptele/teoriile unui
subiect (Concept-map) reprezinta in esenta un instrument
utilizat pentru a organiza si reprezenta cunostintele dobandite
i implica , alaturi de identificarea conceptului/conceptelor
importante legate de anum ita tema, i construirea unei retele
de legaturi, intelesuri si semnificati i plecand de la conceptul de
baza, Fiecare notiune este tradusa in plan vizual sub forma
unei figuri geometrice (e.g. paralelogram, dreptunghi, cere,
oval, etc.), relatiile de subordonare sau supraordonare
conceptuala formand
ierarhie simbolizata prin sageti. Aceste
reprezentari pot fi suplimentate si de etichete lingvistice In
16
scopul de a clarifica legaturile i de a spori gradul de
comprehensiune a temei abordate (Johnson si Johnson, 1994).
Analiza cri tica exprima
apreciere personala a
informati ilor continute de
sursa bibliografica,
evaluare a
exactitatii, corectitudinii si completitudinii acestora. Ea
necesita formularea i elaborarea unor argumente i
contraargumente contribuind la dezvoltarea abilitatilor de
gandire critica.
Pentru completarea/nuantarea invatarii facilitate de
aceste activitati, produsele stiintifice realizate urmeaza a I i
primi
v lid re
sociala prin activi tati de grup (seminari i)
care constau in:
a) Prezentarea In fata grupului a produsului activitatilor
independente (concept-map sau analiza cri tica) sub forma
unui poster sau a unei prezentari power-point;
b) Discutii de grup privind: a) inforrnatiile prezentate; b)
modul de prezentare.
Fiecare dintre mentionatele activitati au reguli de
desfasurare stabilite In timp prin eforturile specialistilor de
a le creste eficienta dar si relevanta pentru expertiza celor
care Ie desfasoara. Cunoasterea i respectarea lor face
diferenta dintre etapa initials si procesul continuu al
formarii profesionale
17
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 9/63
Capitolul
CTIVIT TIIEXERCITII DE VERIFIC RE
CUNO TINTELOR F CTU LE
REFERITO RE L
CUNO TERE
TIINTIFIC iN PSIHOLOGIE
Valeria Negovan, Marius Stanciu
o dimensiune irnportanta a dezvoltarii cunoasterii In
orice domeniu este constientizarea cantitatii si calitatii
informatiilor achizitionate si sistematizate astfel incat acestea
sa poata fi incluse cu cea mai mare viteza i adecvare intr-o
noua configuratie de inforrnatii cu
mai larga arie de
aplicabilitate.
Prezentul set de exercitii de (auto )evaluare a progresului
realizat in cunoasterea temelor abordate vizeaza:
a) Fixarea cunostintelor cu privire Ja modelele teoretice,
conceptele, paradigmele si personali tatile marcante care au
contribuit la eJaborarea acestora In cadrul psihologiei
stiintifice;
b) Dezvoltareacompetentelor in ceea ce priveste cautarea,
identificarea i evaluarea focalizata a resurselor traditionale
i digitale de informare (i.e. Aflabetizare informa tionala,
tehnologica si informatica);
c) Dezvoltarea abilitatilor de gandire critica si perfectionarea
discursului argumentativ prin formularea unor argumente
pertinente i s esizarea erorile In argumentare;
d) Aplicarea cunostintelor/informatiilor asimilate si interpre-
tate in demersul evolutiv de trecere de la cunoasterea
18
comuna la cea stiintifica in psihologie, atat in plan
epistemic, ontologie, cat si In plan metodologic.
In baza informatiilor existente in l iteratura de specia-
litate dar i In baza experientei lor didactice si de cercetare
autorii prezentului instrument de lucru au apreciat ca reali-
zarea obiectivelor specificate mai sus este facilitata de:
a) Intrebari de verificare pe baza de itemi cu alegeri multiple;
b) Exercitii i teme de reflectie sub forma de sarcini care
solicita argumentarea, comentarea, imaginarea unor situatii
pentru a identifica posibile dezvoltari ale cunoasterii in
legatura cu respectiva situatie;
c) Recapitulari esalonate sau comasate in forma unor succinte
discursuri pe tema data.
Fiecare set de exercitii este insotit de prezentare a
obiectivelor auto/hetero evaluarii i de bibliografie orienta-
tiva pentru aprofundarea studiului. Raspunsurile corecte la
intrebarile de veri care, oferi te la finalul sectiunii reprezinta
un suport pentru dezvoltarea capacitatii de autoevaluare i
auto-feedback - abilitati academice esentiale pentru progresul
In activitatile de invatare.
Informatiile necesare rezolvarii exerciti ilor se gasesc In
urmatoarele surse bibliografice:
Zlate, M. (2000).
Introducere inpsihologie
Iasi: Polirom.
Zlate, M. (2006). undamentele
psihologi i
pp 1- 123.
Bucuresti: Editura Universitara.
Zlate, M. (2009).
undamentele psihologiei
Iasi: Editura
Polirom.
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 10/63
2 1 Verificarea cunostintelor referitoare
tema
Relatia dintre psihologie si teoria cunoasterii.
2 1 1 Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:
3. Spre deosebire de conceptul de
paradigmd
popuJarizat de
Thomas S. Kuhn (200811962), termenul episteme, utilizat
de Michel Foucault in Les Mots et les choses: Une
archeologie des sciences humaines
(1966) se refera Ja:
a)
intregul set de valori inteJectuale umane.
b) Un cadru conceptuaJ mai vast care cuprinde
discursuJ stiintific.
c) Spiritul intelectual al unei zone geografice (i.e.
ortgeist .
d) Nu exista diferente esentiale intre cele doua notiuni.
Rezultatele acestor intrebari/ exercitii ofera informatii despre
cantitatea icalitatea cunostintelor cu privire la:
o teoria cunoasterii stiintifice In psihologie;
o diferentele
dintre ontologie, epistemologie, psiho-
logie.
o
principalele controverse legate de
intelegerea si
definirea cunoasterii;
o diferentele dintre cunoasterea com una i cea
stiintifica doxa i episteme ;
o diferentele dintre epistemologia academica i cea
naiva;
4. In jargonuJ filozofiei analitice, exempJeJe care contesta
tratarea cunoasterii drept suma de credinte adevarate
justificate poarta numeJe de:
a) Cazuri Frankfurt.
b) Dileme distructive.
c) Paradoxuri.
d) ExempJe Gettier.
2 1 2 intrebari de verificare
I
EpistemoJogia reprezinta ramura filozofiei preocupata de:
a) Studiul originii universului,
b) Studiul binelui si al raului, cat si al unei conduite
corespunzatoare,
c) Studiul cunoasterii, al naturii acesteia si al surselor
el.
d) Studiul a tot ceea ce exista,
in care persoanele obisnuite
ale cunoasterii in situatii
Epistemologia naiva
sau poporana este preocupata de:
a) Cercetarea normativa a procedurilor care trebuie
utilizate pentru a putea ajunge la
cunoastere
autentica.
b) Cercetarea manierei
real izeaza evaluari
obisnuite, cotidiene.
c) Formularea unor principii prescriptive cu privire la
cunoastere i evaluarea acesteia.
d) Studiul formal al inferentelor deductive.
2. Conform abordarii traditionale a teoriei cunoasterii, spre
deosebire de
doxa,
care inseamna credinta sau opinie
personal a, cunoasterea adevarata presupune:
a) 0 opinie imparta ita de mai multe persoane.
b) 0 credinta sau opinie adevarata justificata,
c) 0 dogma.
d) Toate variantele de mai sus.
6. Fundamentele psihologice ale epistemologiei naive
depind eel mai probabil de:
a) Cunostintele academice ale persoaneJor.
20
21
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 11/63
b) Abilitatile matematice ale persoanelor.
c) Educatia informala primita de persoane.
d) Metacognitie i abilitati de baza ale psihologiei
comune.
2 1 3 Exercitii i t eme de reflectie
1. Considerati cii psihologia stiintifica, empirica reprezinta
amenintare care poate eroda fundatia normativa a teoriei
cunoasterii Oferiti minim 2 argumente).
a)
b)
22
2 1 4 Bibliografie supliment r orient tiv
Bengson, J., Moffett, M.A. Eds.) 2011). Essays on
Knowledge, Mind, and Action. New York: Oxford
University Press.
Heintz, C., Taraborelli, D. 2010). Editorial: Folk
Epistemology. The Cognitive Bases of Epistemic
Evaluation. Review of Philosophy and Psychology, 1 4 .
DOl: 10.1007/s13164-010-0046-8
Spaulding,
W
2013). Psychological Epistemology:
Epistemological Psychology.
Journal of Constructivist
Psychology,26 3 ,I72-180.
23
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 12/63
2.2.Verificarea cunostintelor referitoare la tern a
Psihologia ca stiinta ica profesie
2 2 Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:
Rezultatele acestor testari / exerci tii ofera inforrnatii despre
cantitatea si cali tatea cunostintelor cu privire la:
o definirea psihologiei ca stiinta;
o principalele controverse legate de caracterul de
tii nta al psihologiei;
o natura psihologiei ca disciplina stiintifica;
o obiectivele principale ale psihologiei - i.e.
descrierea, Intelegerea si predictia comportamentului
uman si animal, cat si al atitudinilor si raspunsurilor
afective ale omului;
o locul psihologiei ll sistemul stiintelor;
o aspectele importante ale profesiei de psiholog statut,
functii, cod deontologic, debusee de plasare);
o factorii modelatori ai viitorului psihologiei ca tjinta
si ca profesie;
o note le definitorii ale psihologiei ca profesie;
o ariile principale ale psihologiei aplicate.
2 2 2 Intrebari de verificare
1. Pentru ca
discipl ina sa fie considerata sti inta ea trebuie sa
aiba urmatoarele elemente:
a. 0 institutie In care persoanele sa fie educate i un
corp profesoral;
b. 0 metoda proprie;
c. 0 serie de lucrari importante scrise despre un anumit
subiect;
d. Un obiect specific de studiu,
serie de metode
empirice adecvate, cat si legi specifice.
2. Immanuel Kant 200211786) considera ca psihologia nu va
putea deveni niciodata
stiinta naturala deoarece:
a. Psihicul nu face parte din cimentul cauzalitatii;
24
b. Psihicul este diafan;
c. Nu exista legi matematice ale psihicului , iar acesta
nu poate fi masurat In mod direct si obiectiv;
d. Psihicul nu poate fi inteles in totalitate.
3. Filozoful pozitivist Auguste Comte a exclus psihologia din
sistemul stiintelor deoarece:
a. Ea este
disciplina prea tanara;
b. Ea nu are
metoda obiectiva de cercetare i recurge
doar la metoda subiectiva a introspectiei;
c. Ea depinde In total itate de dezvoltarile teoretice ale
altar stiinte;
d. Psihicul nu exista ca realitate obiectiva.
4. Tratarea psihologiei comune ca teorie In adevaratul sens al
cuvantului presupune:
a. Posibilitatea ca psihologia comuna sa fie complet
falsa;
b. Posibilitatea ca psihicul sa nu existe;
c. Perspectiva conform careia simulam mintea altor
persoane pentru a Ie intelege;
d. Posibil itatea ca intelegerea intentionalitat ii sa fie
adaptare biologica.
5. In general , se considera ca nasterea psihologiei sti intifice a
avut loc In anul:
a. 1672;
b. 1742;
c. 1913;
d. 1879.
6. Dupa Thomas Kuhn 200811962), paradigma reprezinta:
a. Un algoritm folosit pentru a rezolva
problema;
b. 0 teorie;
c. 0 constelat ie de teori i, modele iexperimente clasice
care permit stiinta normala;
d. 0 pozitie metafizica asupra realitatii.
25
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 13/63
7. Dupa Lakatos (1978), programele stiintifice de cercetare
contin:
a. Doar un nucleu format din metode de cercetare
specifice;
b. Un nucleu dur, format din presupuneri metafizice si
legi generale, cat si
centura de ipoteze auxiliare;
c. Instrumente iaparate de masurare;
d. Niciuna din variantele de mai sus.
12. Dupa studiul efectuat de Rosenfeld, Schinberg i
Thornton pud Zlate, 2000, p. 62) putem grupa
responsabilitatile psihologului In patru subfactori:
a. Interventie, aplicatii organizationale, aplicatii
stiintifice i aplicatii tehnice;
b. Cercetare si masurare, evaluare scolara iaplicatii
militare;
c. Interventie, aplicatii stiintifice ieducatie.
d. Cercetare si masurare, interventie, aplicatii orgaru-
zationale i evaluare.
. Afirmatia psihologia
are un trecut lung, dar
istorie
scurta ii apartine lui:
a. Platon;
b. Johannes Peter Muller;
c. Thomas Kuhn;
d. Hermann Ebbinghaus
13. Cel mai cunoscut cod deontologic al profesiei de psiholog
a fost dezvoltat de:
a. COPSJ;
b. ONU;
c. APA;
d. O'Sl.
9. Primul model triunghiular cu privire la pozitia psihologiei
In cadrul stiintelor se datoreaza lui:
a. Jean Piaget;
b. P.E. Meehl;
c. B.M. Kedrov;
d. Karl Buhler.
14. Codul deontologic al APA a fost elaborat 'in:
1879;
b. 1992;
c. 1955;
d. 1913.
0.ln modelul sau triunghiular, Kedrov plaseaza psihologia:
a. Mai aproape de stiintele sociale decat de cele
filozofice;
b. Mai aproape de tehnica dedit de stiintele sociale;
c. Mai aproape de stiintele filozofice decat de cele
naturale
sociale.
d. Mai aproape de stiintele naturale dedit de cele
sociale.
11. In plan practic, serviciile furnizate de psihologi ocupa trei
mari arii :
a. Cea militara, organizationala si clinica;
b. Cea organizational
academica i comportamentala;
c. Cea clinica/consiliere psihologica si scolara, organi-
zationala si academica;
d. Niciuna din variantele de mai sus.
15. Dintre urmatoarele tari cea care nu are un cod deontologic
care se refera 'in mod special la cercetarea comporta-
mentala este
a. S.U.A.
b. Marea Britanie;
c. Belgia;
d. Franta.
2.2.3. Exercitii i teme de reflectie
1. Conform anumitor autori, psihologia comuna, fiind
teorie
nesistematica si naiva In adevaratul sens al cuvantului, este
26
27
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 14/63
complet falsa. Imaginati-va cum ar fi sa trait i fi ira a explica
i intelege comportamentele umane In termeni de dorinte,
credinte i aspiratii.
Este acest lucru posibil ? daJnu
Daca raspundeti .Da , mentionati doua posibile
consecinte a, b);
Daca apreciati ca Nu ,
mentionati
doua
argumente a, b).
a)
b)
2. Auguste Comte, parintele pozitivismului, considera
introspectia
metoda de cercetare profund eronata. Oferiti
minim doua argumente pentru a sustine astfel de pozitie.
a)
28
3. Credeti di pluralismul abordari lor prezent In psihologie
este un lucru bun? Argumentati minim 2 argumente).
a)
b)
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 15/63
4. Credeti
psihicul poate fi redus la dinamica materiei ?
Daca da, ar mai a tunc i nevoie de psihologie ? Oferiti
minim doua argumente indi ferent de poz it ia asumata.
a
b
5. Oferiti doua argumente pentru locul central al psihologiei
in sistemul stiintelor
a
30
b
6. Cum vedeti profesia de psiholog peste 100 de ani. Oferiti
minimum 2 argumente pent ru sustine rea pozi tie i expuse.
a
b
7. Considerati ca exista situatii In care principiile
genera le prop use de AP A pot fi incalcate, Oferiti
minim 2 argumente pentru a sustine pozitia asumata.
a
31
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 16/63
b)
8. Consultiind manuale, carti de specialitate si surse de pe
internet, , intocmiti lista de experimente celebre care au
incalcat principiile etice de baza ale codului deontologic.
Credeti ca ele ar mai putea
efectuate astazi. Argumentati
(minim 2 argumente).
a
b)
9. Intocmiti un inventar al argumentelor personale pentru
progresul psihologiei ca tiinta.
a)
32
b)
10. Motivati propria alegere a profesiei de psiholog pe baza
argumentelor pentru progresul psihologiei (un paragraf de
maximum 100 de cuvinte)
4 Bibliografie
suplimentara orientativa
Herseni,
(1980).
Cultura psihologica romdneascd
Bucuresti: Ed. St. Enciclopedica, pp..209-261.
Legea
Of.
213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de
psiholog, in Revista de psihologie organizationald
numar special, IV (3-4). Iasi: Polirom.
Pavelcu, V. (1972).
Drama psihologiei
Bucuresti: EDP.
Piaget, (1972). Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei
Bucuresti: EDP.
Popa, M., Anitei, M. (2003). Profesionalizarea psihologiei in
Romania - realitati
i
perspective in
Revista de
psihologie organizationald
(3-4).
33
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 17/63
2 3 Verificarea
unostintelor
referitoare la tema
Cunoasterea stiintifica 'inpsihologie: de la descriere, explicatie
si predictie la lege si teorie
2 3 Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:
Rezultatele acestor testari/ exerci ti i ofera informatii
despre cantitatea
i
calitatea cunostintelor cu privire la:
o diferenta dintre cunoasterea com una i cea stiintifica
In psihologie;
o punctele forte, dar si cele slabe ale intuiti ilor cauzale
care stau in spatele cercetarilor socio-umane.
o principalele note ale cunoasterii stiintifice in
psihologie;
o specificul descrierii si explicatiei In cunoasterea
psihologica;
o specificul legilor din psihologie;
o tipurile de explicatii oferite In cadrul psihologiei;
o tipurile de teorii in psihologie;
o specificul teoriilor psihologice.
2 3 2 Intrebari de verificare
1. Problema legilor 'inpsihologie este:
a. 0 problema incheiata, intrucat psihologia are legi
similare celor gasite in fizica,
b. problema fictiva intrucat nu exista legi in natura.
c. problema fictiva, intrucat legile sunt constructi i
normative.
d. 0 problema deschisa, deoarece legile psihologiei
sunt de natura statistic-probabilistica si teleologica.
2. Distinctia dintre nomotetic i idiografic a fost introdusa
de:
a. Carl Hempel.
b. Georg Hegel .
34
c. Wilhelm Windelband.
d. Jean Piaget .
3. Conform modelului formulat de Hempel, explicatiile
necesita:
a. Existenta unui model matematic al fenomenului
vizat.
r Existenta unui agent intentional In spatele
fenomenului vizat.
c. Ambele variante a si b.
d. Existenta unor Iegi de acoperire .
4 Sensu lata
psihologia este
stiinta:
a. Pur nomotetica,
dioteticd
c. Pur idiografica.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
5. Demersurile interpretative In psihologie vizeaza:
a. Explicarea unui fenomen sau a unui comportament
In baza unor legi imuabile.
Utilizarea unui model matematic pentru a explica un
fenomen natural.
c. Intelegerea unui comportament sau a unui fenomen
psihic prin intermediul empatiei i prin simularea In
mintea cercetatorului a fenomenelor interne desfa-
surate In mintea agentului investigat.
d. Formularea unor modele abstracte explicative.
6. Dupa Piaget, modelul explicativ al reductionismului
psihologic imbraca doua mari forme:
a. Explicatii constructiviste si explicatii genetice.
b. Explicatii fizicaliste i explicatii organiciste.
c. Reductionism psihanalitic i reductionism beha-
viorist.
35
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 18/63
d. Reductionism intrapsihologic si reductionism extra-
psihologic,
7. Forta teoretica a unei abordari psihologice cuprinde,
inter
li
a. Educatia formala primita de teoreticieni.
b. Testabilitatea empirica a unei teorii, gradul de
incadrare empirica forrnala, gradul de formalizare f?i
eel de coeziune.
c. Inteligenta si creativitatea teoreticienilor.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
8. Precizia conceptual-lingvistica:
a. Scade forta teoret ica a unei teori i.
Nu afecteaza forta teoretica.
c. Are un efect ambivalent asupra fortei teoretice.
d. Sporeste forta teoretica a unei teori i.
2 3 3 Exereitii si teme de reflectie
I. Anumiti psihologi si filozofi considera ca pozitia
traditionala a determinismului nu mai poate fi pastrata In
prezent. Evaluati aceasta conceptie oferind minim doua
argumente pro sau contra indiferent de pozitia asumata.
a
b
36
2 Credeti
ca psihologia are legi speciale, proprii, sau toate
aces tea se reduc ultima instanta la legi de natura
biochimica, care se reduc la randul lor la legi pur fizice.
Argumentati minim 2 argumente .
a
b
3. Daca legile f?iexplicatiile psihologice au
natura profund
teleologica, atunci care este eel mai redus nivel posibil de
analiza. Exprimati-va opinia personals oferind minim 2
argumente.
a
b
37
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 19/63
4. Din punct de vedere al preciziei conceptual-lingvistice,
care considerati
di
este cea mai evoluata paradigms
psihologica din cele studiate pana In prezent. Sustineti
alegerea facuta formuland minim 3 argumente.
a
b)
c
5. Considerati ca psihologia ar trebui sa urmeze modelul
stiintelor naturale sau pe eel al stiintelor socio-umane
Argumentati (minim 2 argumente)
a
38
b)
6. Demonstrati caracterul probabilist, statistic i te leologic al
legii adaptarii senzoriale (maximum 500 de cuvinte).
3 4 Bibliografie suphmentara orientativa
Bergstrom, L. (1996). Explicatia si interpretarea actiunii, In A.
Botez (coord.).
ilozofi
mentalului Bucuresti:
Ed.stiintifica, pp.140-161.
Neveanu, P.P. (1980). Lege i explicatie in psihologie, In B.
Zorgo (coord.). Probleme
fund ment le
ale
psihologiei
Bucuresti: Ed.Academiei.
Parot, F., Richelle, M, (1995). ntroducere in psihologie
Bucuresti: Ed.Humanitas.
39
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 20/63
2 4 Verificarea eunostintelor referitoare l tema
De la obiectul cunoasterii stiintifice in psihologie la obiectul
psihologiei ca tiinta - perspective de abordare iconsecinte In
plan metodologic
2 4 Obiectivele utoev lu rii cunostintelor
Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera informatii despre
cantitatea i calitatea cunostintelor cu privire la:
o dificultatile de delimitare a obiectului psihologiei;
o principalele tendinte si orientari in definirea obiec-
tului psihologiei;
o rel ti obiect - metode - finalitate in tiintii/
psihologie.
o implicatiile in plan conceptual-metodologic ale
statuarii obiectuLui psihologiei;
o marile abordari din cadrul psihologiei e.g. psiho-
dinamica, comportarnentala, umanista, pozitiva,
evolutionista).
2 4 2 Intrebari de verificare
1. Problema ontologies sau existentiala a psihicului consta in:
a. ImposibiLitatea de a cadea de acord asupra metodelor
folosite pentru a il studia.
b. Incapacitatea de a patrunde intelectual in spatiul
vietii mintale.
c. Dificultatea de a intelege cu exactitate care este
natura psihicului si cum este ea conectata Cll natura
si dinamica entitatilor fizice.
d. Dificultatea de a atinge un consens cu privire la
jargonul stiintific folosit.
2. Problema complexitatii psihicului consta in:
a. Dificultatea de a intelege si de a prezice dinamica
mintii in raport cu cea a creierului i a universului
social.
b. Imposibilitatea de a desface psihicul in partile sale
componente.
c. Imposibilitatea de a reunii echipe de cercetare
multi-disciplinare care sa studieze mintea i creierul.
d. Dificultatea de a elabora ecuatii matematice care
descriu dinamica starilor mintale.
3. Divergentele inter-paradigmatice reprezinta:
a. Divergente existente intre diferite scoli ale psiho-
logiei cu privire la obiectul acestei discipline, la
instrumentele care trebuie folosite pentru a studia
la finalitatea demersului de cercetare.
b. Dificultati de a intelege termenii folositi de alti
cercetatori .
c. Discutii cu privire la valoarea practica a psihologiei.
d. Discutii cu privire la originea istorica a psihologiei.
4. Divergentele intra-paradigmatice reprezinta:
a. Discutii cu privire la intemeietorii paradigmei la
care cercetatori i adera.
b. Divergente existente intre adeptii unei scoli Cll
privire la coordonatele teoretice si metodologiee
ale acelei scoli i la necesitatea de a impune
transformari la nivelul principii lor adoptate.
c. Divergente existente intre adeptii unei scoli ell
privire la statutul psihologiei ca tiinta.
d. Discutii cu privire la statutul pre-paradigmatic al
psihologiei si la nevoia de a realiza
unitate intre
scolile acestei discipline.
41
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 21/63
2 4 3
xercitii
i teme de
reflectie
b)
2. Este fragmentarea un fenomen benefic pentru tiin1ii ?
(Oferiti minim 3 argumente indiferent de perspectiva
sustinuta).
5. In prezent, psihologia este
disciplina:
a. Unificata, in care toate scolile cad de comun acord
asupra unor concepte si principii de baza.
b. Unificata in masura in care to ate scolile cad de
com un acord asupra statutului ontologie al
psihicului.
c. Fragmentata, neexistand un acord general cu privire
la natura psihicului, la obiectul de studiu al
psihologiei, la metodele acestei discipline sau la
finalitatea sa.
d. Fragmentata, int rucat f iecare paradigma urmareste
scopuri politice, economice i sociale specifice.
a)
1. Este psihologia ti inta pre-paradigmatica, asemeni
chirniei in timpul Evului Mediu sau a biologiei inaintea lui
Charles Darwin ?(Oferit i minim 3 argumente indiferent de
perspectiva sustinuta).
a)
c
b)
3. Oferi ti cateva solut ii (minim 3) pentru a unifica psihologia
sub singura paradigma dominanta ? Este, totusi, acest
lucru dezirabil ? (Oferiti minim un argument).
a)
c)
42 43
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 22/63
b)
c)
Argument
4. Comentati problema ontologica a psihicului: credeti cii are
vreo importanta pen tru prac tica psihologiei daca psihicul
este material sau imaterial, potent din punct de vedere
cauzal sau complet inert? Oferiti minim 2 argumente).
a)
44
b)
5. Daca psihicul poate realizat pe mai multe suporturi
materiale, dupa cum sustin anumiti adepti ai
cognitivismului, este psihologia
tiintii complet
independentii? Oferi ti min im 2 argumente).
a)
b)
45
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 23/63
2.5. Verificarea cunostintelor referitoare subtema
Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei
introspectionismul psihanaliza)
2.5.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:
Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera informatii despre
cantitatea icalitatea cunostintelor cu privire la:
o scolile care au impus ca obiect de studiu al psihologiei
viata psihica interioara introspectionismul si psihanaliza);
o contributia
introspectionismului i a psihanalizei la
precizarea obiectului psihologiei;
o directi ile de dezvoltare ale obiectului psihologiei propuse
de introspectionism si psihanaliza.
2.5.2. intrebari de verificare
1. Obiectul de studiu al psihologiei propus de introspectionisti
era reprezentat de:
a. Comportament;
b. Inconstient si sexualitate;
c. Stari de constiinta interne;
d. Omul ea un intreg indivizibil.
2. Modelul conceptual analogic al structuralismului era:
a. Modelul biologiei;
b. Modelul fizicii;
c. Modelul chimiei;
d. Modelul geologiei.
3. Cel care aduce introspectionismul in S.U.A. este:
a. Wilhelm Wundt;
b. John Dewey;
c. E.G. Boring;
d. E.B. Titchener.
4. Modelul conceptual analogic al functionalismului era:
a. Modelul fizicii;
b. Modelul biologiei;
c. Modelul chimiei;
d. Niciunul de mai sus.
5. Printre adeptii functionalismului Ii putem nurnara pe:
a. William James, Wilhelm Wundt iE.B. Titchener;
b. Eduard Gruber si Florian Stefanescu-Goanga;
c. Wilhelm Wundt si Jean Piaget;
d. William James, John Dewey iJames Angell.
6. Concepti a central a a functionalismului era ca:
a. Psihicul nu are nicio functie adaptativa;
b. Psihicul trebuie descompus In elementele sale
componente;
c. Psihicul are
0
functie adaptativa deosebita.
d. Nu exista psihic.
7. Obiectul de studiu propus de psihanaliza este:
a. Comportamentul;
b. Sinele individual si unie al omului;
c. Starile de constiinta modificate;
d. Inconstientul si sexualitatea
8. Karl Popper 1963) considera ca psihanaliza nu este
0
tiintiideoarece ea:
a. A fost elaborata plecand de la cazuri cl inice;
b. Nu face uz de metodele sti intelor naturale;
c. Nu este falsificabila;
d. Foloseste vocabularul psihologiei comune.
9. In modelul topografic, compartimentele psihicului sunt:
a) Id-ul, ego-ul i superego-ul;
b) Constientul, preconstientul si inconstientul;
c) Id-ul, constientul i preconstientul;
d) Id-ul, ego-ul ipreconstientul.
7
. ·ilk ·r , .. f ,• • • • • • • • •••••M' l ' • .
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 24/63
10.ln eel de-al doilea model teoret ic promovat de Freud dupa
1920, sediul inconstient al instinctelor este reprezentat de:
a. Superego;
b. Ego;
c. Preconstient;
d. Id-ul
11. Dupa Freud, la nastere copilul are doar
singura ipostaza
a psihicului. Aceasta este:
a. Id-ul;
b. Ego-ul;
c. Superego-ul;
d. Constientul.
12. Daca id-ul este condus dupa principiul placerii, ego-ul
este condus dupa:
a. Principiul cognitiei;
b. Principiullibidoului;
c. Principiul realitatii;
d. Principiul violentei.
13. Tehnica considerata de Freud drept calea regala spre
inconstient este:
a. Hipnoza;
b. Metoda sugestiei;
c. Analiza viselor;
d. Metoda asociatiilor libere.
14. Visele la fel ca si actele ratate) au:
a. Un continut manifest si unullatent;
b. Un continut incomprehensibil;
c. Un continut perfect investigabil in timpul starii de
veghe;
d. Niciuna din variantele de mai sus.
48
15. Freud si-a elaborat teoria cu privire la vise plecand de la
un vis personal avut in jurul anului 1895. Acesta este
cunoscut in cadrulliteraturii sub numele de:
a. Injectia Irmei;
b. Omul cu sobolani;
c. Omul-Iup;
d. Visul Annei
2.5.3. Exercitii t m reflectie
1. Introspectia a fost aspru crit icata ati lt de psihologi cat si de
filozofi. Credeti, totusi cii ea poate conduce la
cunoastere
adecvata asupra psihicului uman
Oferiti 3 argumente
indiferent de pozitia asurnata)
a)
b)
c
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 25/63
2. In cadrulli teraturii de speciali tate au fost oferi te multime
de critici la adresa psihanalizei. Fadi a consulta aceste
surse, care credeti ca sunt barierele ce stau in fata acestui
statut al paradigmei Argumentati (minim 2 argumente).
a
b)
3. Credeti ca psihanaliza a fost
adevarata revolutie pentru
domeniul psihologiei Oferiti argumente pro- si argumente
contra (minim doua pentru fiecare perspectiva).
Argumente PRO
a
b)
50
Argumente CONTRA
a)
b)
4. Comentati in maximum 300 de cuvinte urmatorul citat
pentru a argumenta necesitatea depasirii perspectivei
introspectioniste asupra obiectului psihologiei:
.Daca
admitem totusi, ca realitatea constiintei, ca
fenomen subiectiv, poate fi explorata icunoscuta si ca aceasta
realitate constituie obiectivul exc1usiv al cercetarii psihologice,
suntem pusi In fata unei noi constatari: manifestarile vietii
psihice intrec limitele constiintei. Rezulta ca, redus la
constiinta, la studiul forme lor superioare si reflexive ale vietii
psihice, domeniul psihologiei devine considerabil saracit, Cine
oare studiaza, in cazul acesta, formele sau procesele
extraconstiente, cum sunt automatismele si, mai ales, acele
motivatii ale actiunilor proprii care scapa prizei noastre de
constiinta? Trebuie sa amintim
multirne de procese psihice,
traite in mod real i implicit, care nu sunt - i uneori nici nu
pot fi- traduse pe planul superior, reflexiv, explicit i logic, al
constiintei (Pavelcu, 1972, p.65).
51
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 26/63
5. Conceptia fundamentals a psihanalizei
reprezinta
existenta unui inconstient inaccesibil etajelor superioare
ale psihicului in cele mai multe circumstante. Astfel,
pulsiunile libidinale si agresive sunt impinse inapoi In
inconstient pentru a nu destabiliza structura i
functionarea psihicului. Imaginati un experiment prin care
se poate testa intr-o maniera obiectiva aceasta
presupunere.
52
2 6 Verificarea cunnstintelor referitoare la subtema
Comportamentul, conduita iomul concret ca obiect al
psihologiei
2 6 Obiectivele
utoev lu rii cunostintelor
Rezultatele acestor testari/ exercit ii ofera informatii despre
cantitatea icalitatea cunostintelor cu privire la:
o scolile care au impus ca obiect de studiu al psiho-
logiei comportamentul, conduita si activitatea;
o contributiile si limitele behaviorismului, psihologiei
conduitei, psihologiei action ale i psihologiei uma-
niste la definirea obiectului psihologiei;
o directiile de dezvoltare ale obiectului psihologiei
propuse de behaviorism, psihologia conduitei, psiho-
logia actionala ipsihologia umanista;
o Evalueze critic afirmatia ca noile orientari in
psihologie se raporteaza la om ca la un element al
marii ordini universale;
o Discute critic avantajele si limitele psihologiei
umaniste.
2 6 2 intrebari de verificare
1. Paradigma behaviorista propune ca obiect de studiu al
psihologiei:
a. Statile mintale interne;
b. Omul in intregime;
c. Comportamentul;
d. Inconstientul si sexualitatea.
2. Nasterea behaviorismului In psihologie este asociata cu:
a. Aparitia criticilor impotriva introspectionismului;
b. Formarea Cercului de la Viena.
c. Consolidarea metodei observatiei;
53
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 27/63
d. Aparitia articolului lui J .B. Watson, Psychology as
a behaviorist views it in 1913.
3. Behaviorismul metodologic este:
a. 0 teza ontologica despre natura psihicului uman;
b. teza despre rolullimbajului in gandire;
c. teza normativa asupra cercetarii in psihologie care
consider c
doar datele observabile pot fi tratate
drept date empirice concludente;
d. Toate de mai sus.
4. Metodele de cercetare ale behaviorismului sunt repre-
zentate de:
a. Introspectie;
b. Observatie i experiment;
c. Analiza viselor;
d. Interpretarea cazurilor clinice.
5. Watson (1920) a incercat sa evidentieze rolul conditionarii
clasice in formarea fobiilor intr-o cercetare cunoscuta
astazi sub numele de:
a. Micul Albert;
b. Injectia Irmei;
c. Inchisoarea Stanford;
d. Experimentul Robbers Cave.
6. Dupa Watson, finalitatea psihologiei behavioriste este:
a. Vindecarea disfunctiilor psihice;
b. Analiza psihicului ca un produs sui g n ris
c. Controlul si modelarea comportamentului;
d. lnvestigarea constiintei.
7. Behaviorismullogic are la baza doua concepte importante.
Acestea sunt:
a. Falsificationismul si fizicalismul;
b. Verificationismul si epifenomenalismul;
54
c. Verificationsirnul i fizicalismul;
d. Falsificationismul si operationalizarea.
8. Dupa Hempel (1980/1935) i alti adepti ai behaviorismului
logic, sensul unei asertiuni reprezinta:
a. Rolul pe care joaca asertiunea 'in discurs;
b. Conditiile de verificare al acelei asertiuni;
c. Clasa de obiecte la care face referire acea asertiune;
d. Asert iunile nu au sens.
B.F. Skinner este cunoscut pentru elaborarea conceptului
de:
a. Conditionare clasica;
b. Conditionare operanta;
c. Harm cognitiva;
d. Inconstient dinamie.
10. Abordarea promovata de Skinner poarta numele de:
a. Behaviorism metodologie;
b. Behaviorism teleologic;
c. Behaviorism radical;
d. Behaviorism logic.
11.
n
terminologia behaviorismului,
int rire pozitiv
semnifica:
a. Un stimul care seade frecventa de aparitie a unui
comportament;
b. Un stimul indiferent organismului.
c. Un stimul introdus care creste frecventa de aparitie a
unui eomportament;
d. Un stimul nociv.
12. E.C. Tolman este eunoscut pentru elaborarea conceptului
de:
a. Condition are operanta;
b. Legea efectului;
55
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 28/63
c. Conditionare clasica;
d. Harta cognitiva.
13. Printre cele mai importante doua idei care stau la baza
abordarii promovate de Pierre Janet In cadrul psihologiei
sunt:
a. Omul are un caracter determinat In principal de
ereditate i s tudiu l animalelor ne poate ajuta sa
intelegem acest caracter
perspectiva evolutionista.
b. Introspectia este
metoda valida de cercetare si
putem implementa cu succes.
c. Studiul bolilor mintale ar putea constitui cale de
acces spre cunoastere si intelegerea viet ii mintale
normale, dar acest studiu nu poate fi rea lizat prin
introspectie,
d. Comportamentul este eel mai adecvat obiect de
studiu propus in cadrul psihologiei si el poate fi
cercetat doar prin experiment.
14. Pierre Janet a introdus In psihologie conceptul de:
a. Inconstient colectiv.
b. Arc reflex.
c. Cognitie,
d. Conduita.
15. Din punct de vedere metodologic, Janet propune:
a. Metoda introspectiei;
b. Metoda chestionarului;
c. Metoda clinica;
d. Metoda interviului.
16. Daniel Lagache Intelegea prin conduita:
a. Pur si s implu comportamentul extern observabil a l
unei persoane;
b. Totalitatea operatiilor materiale i s imbolice prin
care organismul aflat intr-o anumita situatie i i
realizeaza propr ii le posibili tati si incearca sa reduca
tensiunile care Iiameninta unitatea i integritatea;
56
17. Dupa Lagache, actiunile simbolice sunt:
a. Aloplastice (modifies anturajul);
b. Autoplastice (modifica organismul);
c. Ambele var iante;
d. Niciuna din variante.
c. Comportamentul in tern, subepidermic al u u
organism.
d. Toate de mai sus.
18. Definita In sens extensiv, activitatea reprezinta:
a. Totalitatea proceselor organ ice interne;
b. Totalitatea proceselor simbolice interne;
c. Relatia dintre organism si mediu care are finalitate
adaptativa si presupune un consum energetic.
d. Comportamentul observabil al organismului.
19. Paul Popescu-Neveanu considera ca uni tatea de baza In
psihologie este:
a. Actiunea.
b. Comportamentul.
c. Neuronul.
d. Constiinta.
20. Din punct de vedere al extensiunii, psihologia conduitei
propune un obiect de studiu:
a. Mai restrans dedit eel propus de Behaviorism.
b. Mai restrans decat eel propus de Introspectionism,
c. La fel de complex precum comportamentul.
d. Mai vast atat decat eel propus de Behaviorism cat si
de Introspectionism.
21. La momentul aparitiei, psihologia umanista a fost
supranumita a treia forti din psihologie, celelalte dona
fiind:
a. Psihologia cognitiva si psihanaliza.
57
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 29/63
b. Structuralismul si functionalismul.
c. Functionalismul i behaviorismul.
d. Psihanaliza si behaviorismul.
22. Cei mai importanti doi teoreticieni ai curentului umanist
sunt adesea considerati a fi:
a. J.B. Watson i E.G. Boring.
b. Jean Piaget iNoam Chomsky.
c. Abraham Maslow si Carl Rogers.
d. Fritz Pearls i Erik Erikson.
23. Primele lucrari care au promovat ideile de baza ale
psihologiei umaniste au aparut in:
a. Anii 70, In Europa.
b. Anii 80, In S.U.A.
c. Anii 60, In S.U.A.
d. Anii 40, In S.U.A.
24. Abraham Maslow este cunoscut In special pentru:
a. Promovarea terapiei centrate pe client.
b. Elaborarea piramidei nevoilor.
c. Inventarea metodelor psihometrice de cercetare.
d. Elaborarea metodelor proiective.
25. Modelul paradigmatic al persoanelor capabile de
auto-realizare a fost dezvoltat de Maslow In urma unei
proceduri numite:
a. Anal iza cantitativa.
b. Metoda chestionarului.
c. Metoda interviului.
d. Analiza biografica.
26. Psihologia umanista a propus ca obiect de cercetare:
a. Comportamentul uman ianimal.
b. Starile modificate ale constiintei.
c. Omul intreg, ca un tot unitar.
d nconstientul
58
27. In ultimele trei decenii, cele mai importante curente
dezvoltate pe cadrul conceptual promovat de psihologia
umanista sunt reprezentate de:
a. Psihologia analitica ipsihologia transpersonala,
b. Psihologia transpersonala si psihologia pozitiva.
c. Abordarea psihodinamica psihologia cognitiva.
d. Psihologia cognitiva ipsihologia pozitiva.
28. Printre primele contributii aduse de Carl Rogers In cadrul
psihoterapiei amintim:
a. Inventarea metodei desensibilizarii sistematice.
b. Dezvoltarea metodei analizei visului.
c. Dezvoltarea terapiei centrate pe client.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
29. Carl Rogers considera ca toate organismele sunt rnanate
de
forta inconstienta de natura:
a. Distructiva ipasionala.
b. B)Distructiva, libidinala.
c. Constructiva de cele mai multe ori, dar capabila sa
destabilizeze individul in anumite circumstante.
d. Constructiva, man i fe stata in directia atingerii
potentialului de dezvoltare.
30. Valorizarea organismica reprezinta:
a. Comportamentele considerate dezirabile in urma
valorilor asimilate printr-un proces de introiectie
datorat conditionarii sociale.
b. Hranirea, sexul i agresivitatea.
c. Totalitatea consecintelor care urmeaza unor compor-
tamente naturale si care sunt reprezentate pozitiv In
spatiul fenomenologic propriu al individului.
d. a si b.
31. Metodele de cercetare implementate in cadrul psihologiei
umaniste sunt:
a. Atilt obiective, cat si subiective.
b. Pur obiective.
59
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 30/63
c. Pur subiective.
d. Niciuna din variante.
32. Finalitatea abordarii umaniste vizeaza:
a. Modificarea si rnodelarea comportamentului uman si
animal.
b. Descompunerea psihicului in elementele sale
componente.
c. Intelegerea psihicului In perspectiva filogenetica.
d. Intelegerea dinamicii personalitatii, ajutarea omului
de a I i atinge potentialul maxim si chiar schimbarea
societatii,
2.6.3. Exereitii i teme de reflectie
I. Credeti ca
tiintii a psihologiei care nu face apel la
termeni mintali este dezirabila ? Oferiti trei argumente pro
sau contra pentru oricare pozitie asurnata.
a
b
c
2. Considerati ca principii le behaviorismului descoperite in
principal in urma cercetarilor efectuate pe animale pot fi
extinse cu succes la nivelul fiintei umane ? (oferiti minim
doua argumente pro idoua argumente contra).
Argumente PRO
a)
b)
Argumente CONTRA
a)
b)
3. Abraham Maslow i-a elaborat teoria cu privire la nevoile
de auto-realizare ale omului investigand un numar restriins
61
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 31/63
de personalitati mareante. Formulati doua argumente
pentru i impotriva aeestei abordari eunoseute sub nume1e
de analiza biografica.
Argumente PRO:
Argumente CONTRA:
4. In dorinta de a elimina asimetria de putere existenta intre
terapeut i paeient, Carl Rogers a pus bazele terapiei
eentrate pe client, pe care a numit-o initial terapie
non-direetiva. Considerati ca astfel de abordare este
fecunda (oferiti minim 2 argumente indiferent de pozitia
asumata).
a
62
b)
5. Evaluati eurentul umanist in comparatie eu eel
behaviorist vizand urmatoarele dimensiuni: a)
eomplexitatea obieetului de studiu propus; b)
claritatea conceptuala; c) rigurozitatea metodologiei;
d) fmalitatea. Care abordare vi se pare mai adecvata
din punet de vedere stiintific
(Oferiti minim 2
argumente ).
a) Complexitatea obieetului.
b) Claritatea conceptuala
c) Rigurozitatea metodologica
d) Finalitate.
Argumente:
a
b)
63
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 32/63
7 Verificarea cunostintelor referitoare la subtema
Extindere si aprofundare in cautarea obiectului psihologiei
(psihologia evolutionista, ecologica si pozitiva)
2.7.1. Obiectivele autoevaluaril cunostintelorr
Rezultatele acestor testari/ exercitii of era inforrnatii despre
cantitatea i calitatea cunostintelor cu privire la:
o scolile care au prop us ca obiect al psihologiei noi
aspecte ale psihicului (psihologia evolutionista,
ecologica i pozitiva);
o contributiile si limitele acestor scoli la stabilirea
obiectului psihologiei.
2.7.2. Intrebari de verificare
1. Inteleasa in sens de paradigma, psihologia evolutionista
nativista umana s-a nascut din imbinarea:
a. Neurobiologiei cu filozofia.
b. Psihologiei cognitive cu teoria evolutiei prin selectie
naturala.
c. Etologiei cu genetica.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
2. Majoritatea psihologilor evolutionisti care urmeaza
modelul teoretic propus de John Tooby i Leda Cosmides
considera ca:
a. Mare parte din arhitectura cognitiva umana este
influentata de cultura.
b. Psihicul uman are un centru cognitiv universal
adaptativ.
c. Mare parte din arhitectura cognitiva umaria s-a
fundamentat in Pleistocen, in cadrul unor grupuri de
hominizi cu
organizare socio-economica de
vanatori-culegatori.
d. Nu exista constante cognitive la nivel de specie.
3. Conceptul de Mediu Evolutionist Adaptativ (eng.
Envioronment of Evolutionary daptness
origineaza in
opera lui:
a . Sigmund Freud.
b. Carl Jung.
c. Niko Tinbergen.
d. John Bowlby.
4. Afirmatia conform careia craniile noastre modeme
gazduiesc
minte din epoca de piatra Ii apartine lui:
a. Steven Pinker.
b. M.D. Buss.
c. Geoffrey Miller.
d. John Tooby i Leda Cosmides.
5. Nasterea propriu-zisa a psihologiei pozitive
reprezinta:
a. Operele lui Abraham Maslow.
b. Aparitia psihologiei umaniste.
c. Aparitia numarului 1 al revistei
merican
Psychologist din anul 2000.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
6. Cei mai influenti si cunoscuti adepti ai psihologiei pozitive
sunt:
a. Carl Rogers si Martin Seligman;
b. M. Csikszentmihalyi iMartin Seligman;
c. Carl Rogers iAbraham Maslow.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
7. Psihologia pozitiva este preocupata cu eereetarea:
a. Comportamentelor violente ale indivizilor i a
psihopatologiilor;
b. Dependentelor biologice si psihologice.
65
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 33/63
c. Experientelor pozitive (e.g. speranta, placerea,
fericirea, starea de bine subiectiva, etc.), cat si a
personalitatii pozitive.
d. Gandirii umane.
8. Metodele psihologiei pozitiviste sunt:
a. Doar experimentale ,iipsihometrice.
b. Pur fenomenologice.
c. Psihometrice si neurologice.
d. Fenomenologice, psihometrice, neurologice ,il
evolutioniste,
2 7 3 Exercitii i teme de reflectie
1. Ce fel de presiuni selective credeti ca au influentat
dezvoltarea creierului in cadrul genului
omo
Oferiti
minim 3 argumente pentru pozitia asurnata.
a
b)
c)
2. Evaluati importanta investigatiilor neurobiologice ,ii
evolutioniste pentru domeniul psihologiei pozitive,
oferind minim 2 argumente pro sau contra.
a)
b)
3. Intocmiti
lista fermata din comportamente si trasaturi
psihice umane in functie de ponderea pe care credeti ca
invatarea individual a, sociala i culturala
are in
model area trasaturii respective. Ce trasaturi considerati ca
sunt ereditare ,ii ce trasaturi credeti ca sunt pro fund
influentate de mediul cultural
(elaborati
lista de minim
10 astfel de trasaturi).
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 34/63
2 7 4 Bibliografie suplimentari orient tiv
Ceausu, (1978). Cunoasterea psihologica si conduia
incertitudinii.
Bucuresti: Ed.Militara.
Golu, M. (2002). Bazele psihologiei generale.Bucure ti:
Editura Universitara.
Mucchielli, A. (1996).
Noua psihologie.
Bucuresti:
Ed.Stiintifica,
Pavelcu, (1972). Drama psihologiei- Bucuresti: EDP.
Teodorescu, S. (1972). Psihologia conduitei. Bucuresti:
Ed. Stiintifica.
Zlate, M. (1988). Omul fa/a in t cu lumea. Bucuresti:
Ed.Albatros.
Zlate, M. (2001). Trei psihologii, in M.Zlate (coord.).
Psihologia la rdspdntia mileniilor
Iasi: Editura
Polirom.
Zlate, M. (2003). Eul i personalitatea. Bucuresti: Editura Trei
(Psihologia umanista, Psihologia, transpersonalii,
Psihologia Pozitiva).
68
2 8 V erificarea
cunostintelor
referitoare la tema
Natura psihicului uman ca obiect al cunoasterii stiintifice in
psihologie: de la bazele biologice la determinarea si
conditionarea social - istorica si culturala
2 8 Obiectivele autoevaluirii
cunostintelor
Rezultatele acestor testari/ exercit ii ofera informatii despre
cantitatea si calitatea cunostintelor cu privire la:
o psihicul ca forma a vietii de relatie;
o rel ti psihic--creier din perspectiva diferitelor
modele elaborate in timp;
o psihicul ca reflectare i reproducere a realitatii
exterioare In pianul interioritatii subiective;
o relatia de reciprocitate existenta intre creier
comportament;
o limitele in elaborarea unei stiinte obiective a
constiintei fenomenale;
o dihotomiile specifice psihicului uman.
2 8 2 intrebari de verificare
1. Printre cele mai cunoscute criterii avansate de filozofi
pentru a delimita psihicul de celelal te forme de existenta
intalnim:
a. Obiectivitatea, intentionalitatea si materialitatea;
b. Subiectivitatea, intentionalitatea si materialitatea;
c. Subiectivitatea, intentionalitatea i infailibilitatea.
d. Obiectivitatea si perenitatea.
2. Conceptia intalnita atat In cadrul religiilor occidentale
cat si in opera unor filozofi ca Platon sau Descartes cu
privire larelat ia dintre minte si corp este cea a:
a. Dualismului paralelist;
b. Dualismului interactionist;
c. Monismului psihoneural;
d. Emergentismului.
69
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 35/63
3. Dupa Rene Descartes mintea i corpul interact ioneaza
intr-o anumita regiune a creierului cunoscuta sub numele
de:
a. Hipotalamus;
b. Hipocamp;
c. Glanda pineala;
d. Cortexulorbito-frontal.
4. Gottfried yon Leibniz este cunoscut pentru avansarea tezei:
a. Dualismului interactionist;
b. Ocazionalismului;
c. Paralelismului;
d. Emergentismului.
5. Conform epifenomenalismului starile si procesele mintale
sunt:
a. Responsabile de miscarile corpului;
b. Ident ice cu starile si procesele cerebrale;
c. Impotente din punct de vedere cauzal;
d. Tot ce exista
6. Teza dualismului de propr ietate considera ca:
a. Mintea si creierului au exact acelasi set de
proprietati;
b. Mintea este tot ce exista;
c. Proprietatile mintale i cele fizice sunt atribute ale
aceleiasi substante;
d. Materia este tot ce exis ta.
7. Cel mai cunoscut adept al idealismului subiect iv este:
a. Georg Hegel;
b. Immanuel Kant;
c. Bertrand Russell;
d. George Berkeley
70
8. Teza ident itat ii de stare central a considers ca:
a. Starile mintale sunt stari cerebrale;
b. Starile mintale nu pot fi reduse la stari cerebrale;
c. Statile mintale emerg din stari cerebrale;
d. Tot ce exista sunt starile mintale.
9. Conform materialismului eliminativ:
a. Psihologia comuna este a teorie adevara ta care ofera
predictii extrem de bune;
b. Intreg universul este constituit dintr-o singura
entitate;
c. Obiectele exterioare mintii nu exista;
d. Psihologia cornuna este teorie eronata care face uz
de un vocabular obsolet si postuleaza existenta unor
procese si stari fictive din punct de vedere ontologie.
10. Kar l Popper este cunoscut pentru avansarea unei teze:
a. Monist materialiste;
b. Monist neutre;
c. Pluraliste;
d. Dualiste.
Una dintre cele mai cunoscute clasi ficar i a fenomenelor
parapsihologice le imparte pe acestea in doua clase:
a. Telepatie si celelal te fenomene PSI;
b. Precognitie itelepatie;
c. Fenomene de perceptie extrasenzoriala si fenomene
psihokinetice;
d. Fenomene psihokinetice si telepatie.
12. Telepatia reprezinta:
a.
presupusa forma de comunicare cu persoanele
decedate;
b. presupusa forma de comunicare la distants
intr-o maniera mijlocita de particule elementare;
c. presupusa forma de ant icipare a viitorului ;
71
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 36/63
d. 0 presupusa forma de comunicare la distanta
intr-o rnaniera neintermediata de particule i
ciimpuri cunoscute fizicii.
2.8.3. Exercitii i teme de reflectie
1. Formulati doua argumente irnpotriva i doua argumente In
favoarea tezei metafizice a dualismului interactionist
cartezian.
Argumente PRO
a)
b)
Argumente CONTRA
a)
b)
72
2. De ce credeti ca dualismul interactionist a fost cea mai
populara teza cu privire la relatia existenta intre minte si
corp din ultimele doua milenii in cadrul culturilor
occidentale? Formulati minim 3 argumente).
a)
b)
c
3. Unii filozofi contemporani considera ea material ismul nu
poate explica natura proprietatilor fenomenale ale
psihicului. Credeti
l
acest lucru reprezinta un motiv
suficient de bun pentru a sustine dualismul ? Dar pentru a
postula faptul ca proprietatile fenomenale sunt proprietati
primitive ale materiei ? formulati minim 2 argumente
indiferent de pozitia asumata).
a)
73
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 37/63
b)
4. Identificati intr-un proces psihic (e.g. reprezentarea,
gandirea, memoria):
i. realitatea naturala pe care
reflectii (continutul
informational, forma retlectorie etc.);
11.
baza neurofiziologica;
conditionarea si determinarea socio-istorica
I
socio-culturala
2 8 4 Bibliografie supliment r orient tiv
Golu, M. (2004). Bazele psihologiei generale Bucuresti:
Editura Universitara.
Golu, M. (1984). Natura psihicului uman - problema a
cercetari i interdisciplinare, In Revista de psihologie
nr
David, D. (2000).
Prelucrari inconstiente de informatie
Cluj-Napoca: Editura Dacia.
Constandache, G.C. (coord.) (1998).
Cum ne tesem Eul
Bucuresti: Editura All.
74
2 9 Verificarea cunostintelor referitoare la tema
Ipostazele psihicului ca obiect a1cunoasterii stiintifice in
psihologie
2 9 Obiectivele utoev lu rii cunostintelor
Rezultatele acestor testari / exercit ii ofera informati i despre
cantitatea si calitatea cunostintelor cu privire la:
o posibili tati le de cunoastere st iintifica a ipostazelor
psihicului;
o progresul in cunoasterea stiintifica a continuturilor
ipostazelor psihicului.
2 9 2 Intrebari de verificare
1. Dupa Wilhelm Wundt, constiinta este:
a. Capacitatea de a gandi;
b. Capacitatea de a avea simtiri subiective;
c. Capacitatea de a reproduce obiectiv realitatea;
d.
sinteza creatoare ;
2. Dupa savantul francez Henri Ey, a fi constient inseamna:
a. A gandi despre spatiul exterior;
b. A putea vorbi prin intermediul unui limbaj despre
realitatea obiectiva;
c. A dispune de un model personal allumii;
d. A avea afecte.
3. Problema grea a constiintei (Chalmers, 1995, 1996)
reprezinta:
a. Incapacitatea stiintei de a intelege cum transformii
mintea intrarile in iesiri;
b. Incapacitatea de a stii daca suntem sau nu
constienti ;
c. Imposibilitatea de a stii daca alte persoane au
constiinta sau nu;
75
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 38/63
d. Incapacitatea stiintei de a furniza
explicatie cu
privire la caracterul calitativ al trairilor subiective.
4. Ned Block a introdus distinctia dintre:
a. Constiinta si auto-constiinta;
b. Constiinta de acces si constiinta fenomenala;
c. Constiinta 'inact si constiinta reflexiva;
d. Niciuna din variantele de mai sus.
5. Teoriile de ordin superior ale constiintei spun ca:
a. Pentru ca
stare psihica sa fie constienta ea
trebuie sa fie efectul procesarii analizatorilor;
b. Pentru ca
stare psihica sa fie constienta este
necesar ca ea sa fie obiectul intentional al unei alte
stari de ordin superior.
c. Pentru ca
stare psihica sa fie constienta ea
trebuie sa fie realizata 'in neocortex.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
6. Functia informational-cognitiva a constiintei se refera
la:
a. Faptul putem anticipa viitorul;
b. Faptul putem regIa procesele mintale interne
prin activitatea constienta;
c. Faptul ca constiinta reprezinta reproducere
sintetica in subiectiv a realitatii obiective, exte-
rioare;
d. Faptul ca constiinta directioneaza organismele
catre un scop 'in baza unor trebuinte, nevoi sau
aspiratii.
7. In ceea ce priveste conceptul de constiinta, 'in prezent:
a. Toti filozofii, psihologii si neurobiologi au cazut
de acord asupra proprietatilor esentiale ale acestui
fenomen;
b. Nu exista un consens c1ar cu privire la aceasta
notiune;
c. Stirn cu siguranta ca doar organismele inzestrate
cu neocortex au constiinta;
d. Stirn ca constiinta presupune un substrat material
chimic de natura organica.
8. Printre cele mai cunoscute operationalizari ale constiintei
intalnim 'inpractica:
a. Testul Turing;
b. Scala Glasgow
si
testul petei Galup;
c. Testul Rorschach;
d. Niciuna din variantele de mai sus.
9. Dupa Daniel C. Dennett (1991) iluzia teatrului cartezian
presupune: .
a.
Intuitia
conform careia doar organismele umane
au constiinta;
b. Iluzia ca avem liber arbitru;
c. I1uzia ca exista un sediu central care sintet izeaza,
discrimineaza i coroboreaza to ate procesele
mintale inferioare;
d. Iluzia ca exista viata dupa moarte.
10. Intrebarea daca au calculatoarele constiinta sau nu:
a.
primit un raspuns unanim acceptat 'in ultimele
ou
decenii;
b. A ramas
intrebare deschisa;
c. Nu se poate stii niciodata;
Nu reprezinta intrebare cu sens.
11. Intr-o prima etapa, subconstientul a fost defmit ca:
a. Regiune a psihicului care nu poate fi niciodata
accesata in mod constient;
b. Rezervor al pulsiunilor biologice;
77
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 39/63
c. Ipostaza a psihicului care cuprinde actele care au
fost candva constiente, dar care In prezent se
desfasoara In afara controlului constient;
d. Nicuna din variantele de mai sus.
b. Total itatea proceselor desfasurate la nivelul
telencefalului;
c. Totalitatea activitatilor desfasurate la nivelul
sistemului nervos central i periferic care nu sunt
controlate constient si nu sunt integrate In
constiinta;
d. Procesarea informatiilor la nivelul analizatorilor.
12. Wallon definea subconstientul ca
a Cerebratie latenta
b. Inconstient activ;
c. Sediu al memoriei ancestrale a speciei;
d. Servo-mecanism al constiintei,
17. Inconstientul cognitiv este notiune introdusa in cadrul:
a. Psihanalizei;
b. Psihologiei cognitive;
c. Neurofiziologiei;
d. Niciuna din variantele de mai sus.
13. Printre calitatile i rolurile subconstientului putem aminti:
a. Impenetrabilitatea;
b. Evanescenta;
c. Transparenta cognitiva;
d. Latenta si potentialitatea.
18. Conform tezei rnodularitatii (e.g. Cosmides Tooby,
1992, 1994), psihicul este:
a. Un tot unitar ce nu poate fi analizat dedit intr-o
maniera holista, integrativa;
b. Format din module cognit ive, eel putin la nivel de
periferie, acestea fiind dedicate unei categorii
restranse de stimuli, avand procesare rapida si
manifestand un caracter impenetrabil din punct de
vedere cognitiv.
c. Fragmentat la eel mai intim nivel de procesare, eel
al neuronilor;
d. Fragmentat la nivelullobilor cerebra l i
14. Cel care a introdus notiunea de inconstient 'in cadrul
literaturii de specialitate este:
a. Carl Gustav Jung;
b. Gustave Le Bon;
c. Sigmund Schlomo Freud;
d. Niciuna din variantele de mai sus.
15. Freud este creditat pentru dezvoltarea notiunii de
inconstient ca:
a. Inconstient colectiv;
b. Inconstient dinamic;
c. Inconstient cognitiv;
d. Inconstient cerebral.
19. Teza modularitatii masive extinde conceptul de
modularitate la:
a. Nivelul sistemului nervos periferic;
b. Nivelul tuturor organelor interne;
c. Nivelul intregului psihic uman;
d. Nivelul f iecarei celule din corp.
16. Inconstientul cerebral se refera la:
a. Totalitatea proceselor desfasurate In sistemul
nervos periferic;
78
79
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 40/63
20. Conceptul de inconstient colect iv a fost dezvoltat de:
a. Sigmund Freud;
b. Alfred Adler;
c. Melanie Klein;
d. Carl G. lung.
21. Arhetipurile reprezinta:
a. Structuri cognitive dezvoltate in timpul
ontogenezei;
b. Complexe subconstiente;
c. Principii ancestrale de organizare a psihicului
uman In jurul carora se cristalizeaza experientele
de viata si se forrneaza complexe;
d. Amintiri, dorinte :;;i nevoi refulate impinse In
inconstient.
22. Printre cele mai cunoscute arhetipuri despre care
vorbeste lung, putem aminti:
a. Scaunul i vasla;
b. Raul si mama;
c. Pacaliciul si scorbura;
d. Animus si anima.
2.9.3. Exercitii
i t eme e
reflectie
1. Dintre toate pozitiile cu privire la constiinta amintite
anterior care vi se pare cea mai plauzibila Dar cea
mai implauzibila ? Argumentati (minim 2 argumente).
a)
b)
2. Intrucat avem acces doar la propriul spatiu privat al
constiintei nu putem stii niciodata in mod cert daca alte
persoane sunt constiente sau nu. In aeeste circum stante,
considerati ca ar trebui sa fim agnostiei fata de consti inta
altor persoane sau sa acceptam axiomatic faptul
di
ele au
constiinta ? Formulati minim doua argumente indiferent de
pozitia asumata,
a
b)
3. Incercati sa oferiti
definitie proprie conceptului de
consti inta . Ati intampinat vreo dificultate in acest sens
Daca raspunsul este da , oferiti minim doua motive pentru
care credeti ca ati intampinat aeeste dificultati.
81
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 41/63
2.
4. Credeti ca entitate extraterestra inzestrata cu structura
biochimica pro fund diferita fata de cea a organismelor de
pe Pamant ar putea avea constiinta ? Dar un computer ?
Oferiti minim doua argumente pro si contra).
Argumente PRO
a)
b)
Argumente CONTRA
a)
b)
5. Unii autori, precum Colin McGinn 1989, 1993), au
sustinut faptul cii fenomenul constiintei nu poate fi
niciodata elucidat de mintea um ri In consecinta, nu vom
intelege niciodata cum dinamica unor particule poate da
nastere unor reprezentiiri onto logic subiective inzestrate cu
proprietati cali tat ive inefabile. Evaluati aceasta teza a
inchiderii cognitive oferind minim trei argumente pro sau
contra, invariabil de pozitia asumata. Specificati sensul
argumentului pro sau contra).
a)
b)
83
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 42/63
c)
6. Identificati / enumerati cateva continuturi ale unei
experiente constiente (senzatii, perceptii, relatii, sinteze etc.)
care, in conditiile cunoscute, sunt depozitate in subconstient.
7. Evaluati notiunea de subconstient In termeni de
comprehensibil itate, verosimili tate si utiJitate explicativa,
Credeti ca este
notiune indispensabila psihologiei ? (oferiti
minim doua argumente). Specificati sensul argumentului
a)
84
b)
8. Comentati compatibiJitatea dintre teza rnodularitatii masive
dezvoltata In cadrul psihologiei evolutioniste i notiunea de
inconstient colectiv in viziunea u e Jung.
9. Care considerati ca sunt cele mai freevent intalni te t ipuri de
relatii dintre constient si inconstient In decursul vietii
umane
Oferiti minim 2 argument pentru pozitia propusa
si asumata.
85
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 43/63
a)
b
2 9 4 Bibliografie suplimentara orientativa
Allport, G.W. 1991).
Structura si dezvoltarea personalitatii
Bucuresti: EDP, pp.148-170
Biberi, I. 1970).
Visul si structurile subconstientului
Bucuresti: Editura Stiintifica,
Constandache, G.G. 2000). Existd oare constiinta Bucuresti:
Editura ALL.
Dennet, D.C. 1998). Tipuri mentale incercare de
intelegere a constiintei Bucuresti: Humanitas.
Ey, H, 1983). Constiinta Bucuresti : Editura Stiintifica si
Enciclopedica,
Fernandez-Zoila, A. 1996). Freud si psihanalizele Bucuresti:
Ed.Humanitas.
Laplanche, J., Pontalis, J.B. 1994). Vocabularul psihanalizei
Bucuresti: Ed.Humanitas.
Predescu, V. 1989) . Psihiatrie Bucuresti: Editura Medicala.
86
2 1 Verificarea cunostintelor referitoare la tema
Statile de constiinta modificata somnul, visul, hipnoza) si
caile de acces spre acestea meditatia, biofeedback-ul ,
substantele psiboactive) ca obiect al cunoasterii stiintifice
2 1 1 Obiectivele autoevaluarii cunestintelor
Rezultatele acestor testari/ exerci tii ofera informati i despre
cantitatea si calitatea cunostintelor cu privire la:
o definirea i caracterizarea starilor de constiinta
modificata prin opozitie cu starile normale de
constiinta;
o posibilitatile de cunoastere stiintifica a starilor de
constiinta modificata somnul, visul, hipnoza);
o posibilitatile de cunoastere stiintifica a modalitatilor
de modificare a starii de constiinta rneditatia,
bio-feed back-ul i substantele psihoactive).
2 1 2 Intrebari de verificare
1. Starile biologic adaptative de constiinta modificata prm
care tree majoritatea persoanelor sunt:
a. Halucinatiile si vise Ie;
b. Extazul i halucinatiile.
c. Somnul ivisul.
d. Starea de hipnoza si extazul.
2. Dupa populara taxonomie dezvoltata de Anne
Chassaing 1977), principalele stari de constiinta sunt:
a. Starea de veghe ireveria;
b. Visul, somnul i extazul;
c. Starea hipnagogica, somnul si reveria.
d. Starea de veghe, cea de visare, somnul si extazul.
3. In timpul somnului, undele beta apar exclusiv in:
a. Stadiul l somnului non-REM.
87
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 44/63
b. Stadiul III al somnului REM.
c. Stadiul III siIVaI somnului non-REM.
d. Stadiul somnului REM.
4. Somnul
rapid
caracterizat de aparitia undelor beta,
scaderea substantials a tonusului muscular si miscari rapide
ale ochilor apare cu
periodicitate de aproximativ:
a. 30 de minute.
b. 15 minute.
c. 90 de minute.
d. 150 de minute.
5. Imaginile mintale care apar in timpul visului au un caracter
preponderent:
a. Tacti .
b. Olfactiv.
c. Auditiv.
d. Vizual.
6. Sigmund Freud, care a propus una dintre cele mai
cunoscute si populare teorii cu privire la vise din prima
jurnatate a secolului XX, considera ca in vis:
a. Simulam evenirnente neplacute pentru a ne pregati
dinainte raspunsurile.
b. Visul este un epifenomen al rnodificarilor chimice
realizate la nivelul neuronilor.
c. Visul permite realizarea unor dorinte refulate sau
nefinalizate din timpul stari i de veghe.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
7. Dupa Hobson si McCarley, visele reprezinta pur si simplu:
a. Incercarea creierului de a asambla excitatii provenite
de la trunchiul cerebral in naratiuni si imagini cu
sens.
b. Simularea unor situati i concrete de viata.
88
c. Efectul produs de desincronizarea activitatii
talamusului cu cea a scoartei cerebrale.
d. Reactivarea stocastica a unor imagini stocate 'in
memone.
8. Visele lucide reprezinta:
a. Vise al carer continut este usor de inteles apoi 'in
starea de veghe.
b. Vise In timpul carora sunt rezolvate problemele
concrete ale visatorului.
c. Vise In care persoana este constienta ca viseaza,
d. Vise In care nu exista diferente intre continutul
manifest si cellatent.
9. Concepti a Imparta ita de majoritatea psihologilor de astazi
cu privire la hipnoza considera ca aceasta este:
a. forma de halucinatie.
b. stare de somn partial sau somn incomplet.
c. Un fenomen supranatural.
d. Niciuna din variantele de mai sus.
10. In ceea ce priveste hipnoza, Pavlov credea ca:
a. Aceasta nu poate fi explicata prin metodele sti intei,
b. Fenomenul este pur si simplu
inselatorie.
c. Fenomenul se datoreaza inhibarii selective a
anumitor zone corticale.
d. Este datorata modificarilor survenite la nivel de
receptori sinaptici.
11. Teoria hipnozei ca
comutare la nivel emisferic
considera ca:
a. Acest fenomen se datoreaza unor
disocieri
la nivelul
sistemelor care constituie personalitatea individului.
b. Fenomenul apare doar la persoanele care nu au un
corpus callosum
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 45/63
c. Stare a de hipnoza este legata de diferentele
functionale existente intre emisfere.
d. Hipnoza este strans legata de sugestibilitatea i
credulitatea individului.
12. Clasa substantelor psihoactive care determina cele mal
mari schimbari la nivelul starilor de con tiintii este:
a. Clasa narcoticelor;
b. Clasa sedativelor;
c. Clasa substante10r halucinogene.
d. Alcoolul.
13. Din urmatoarele substante, stimulatoare sunt:
a. Nicotina i alcoolul.
b. Alcoolul si heroina.
c. LSD-ul si cannabis-ul.
d. Amfetamina i cocaina.
14. Halucinogenele produc de regula modificari majore la
nivelul constiintei deoarece structura lor chimica
aproximeaza:
a. Structura chirnica a GABA;
b. Strucutra chimca a dopaminei;
c. Structura chimica a adenosinei.
d. Structura chimica a serotoninei.
2.10.3. Exercitii
teme de reflectie
1. Dintre teoriile prezentate cu privire la natura si functia
viselor, care considerati ca este cea mai pertinenta. Oferiti
minim 2 argumente pentru pozitia asumata.
a)
90
b)
2. In randul anumitor comunitati se mai pastreaza inca ideea
ca unele vise au un caracter premonitoriu. Incercati sa
explicati aceasta convingere recurgand la informatiile
asimilate. Oferiti minim 2 argumente in acest sens.
a)
b)
3. Incercati sa furnizati
explicat ie pentru faptul
non-nascutii dorm
perioada de timp mult mai mare
decat adultii aproximativ. 16 ore, distribuite atat ziua,
cat i noaptea). Din acest interval, jumatate este
petrecut in somn REM. Oferiti minim 3 argumente in
cadrul explicatiei avansate.
91
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 46/63
a)
b)
b)
Argumente CONTRA
a)
c)
b)
4. Unele persoane cred ca in timpul starilor de con tiinta
modificata induse prin meditatie sau prin eonsumul unor
droguri, au acces la
rea lit ate mai apropiata de subst ratul
ontologie ultim al universului. Incercati sa oferiti minim 2
argumente pro si contra la adresa aceste i convingeri .
5. in majoritatea tarilor civlizate studiul efectelor induse
prin consumul unor substante haluciogene a fost
interzis in anii 60. Credeti ca aceasta decizie a avut
un impact negativ asupra progresului stiintific.
Argurnentati, oferind minim 2 argumente.
a)
Argumente PRO
a)
93
b
2.11. Raspunsuri corecte la mtrebarile de verificare
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 47/63
2.10.4. Bibliografie suplimentara orientativa
Relatia dintre psihologie si teoria cunoasterii
1 c; 2 b; 3 b; 4 d; 5 b; 6 d; 7 b.
Psihologia ca tiin1a i ca profesie
l d; 2 c; 3 b; 4 a; 5 d; 6 c; 7 b; 8 d; 9 d; 10 c; 11c; 12 d;
13 c; 14 b ; 15 d.
Cunoasterea tiin1ifica in psihologie: de la descriere
explicatie ipredictie la lege iteorie
l d; 2 c; 3 d; 4 b; 5 c; 6 d; 7 b; 8 d.
loru, R., Steriade, M. 1967 .
Veghea si somnul
Bucuresti:
Editura Stiintifica.
Gheorghiu, 1977 . Hipnoza realitate si
fi tiune
Bucuresti: Editura Stiintifica,
Parot, A., Parot, M. 1999 .
Toxicomaniile
Bucuresti: Editura
Stiintifica.
Popoviciu, I. red. . 1972 .
Somnul normal si patologic
Bucuresti: Editura Medicala.
Popoviciu, I., Foisoreanu.V. 1994 . Visul Bucuresti:
Ed.Universul.
De la obiectul cunoasterii stiintifice in psihologie la
obiectul psihologiei ca tiin1a- perspective de abordare i
consecinte in plan metodologic
1c; 2 a; 3 a; 4 b; 5 c.
Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei
Ic; 2 c; 3 d; 4 b; 5 d; 6 c; 7 d; 8 e; 9 b; 10 d; 11 a; 12
c; 13 c; 14 a; 15. a.
Comportamentul conduita si omul concret ca obiect al
psihologiei
l c; 2 d; 3 c; 4 b; 5 a; 6 c; 7 c; 8 b; 9 b; 10 c; 11 c; 12 d;
13 e; 14 d; 15 c; 16 b ; 17 b; 18 e; 19 a; 20 d. 21. d; 22
c; 23 d; 24 b; 25 d; 26 c; 27 b; 28 c; 29 d; 30 c; 31 a;
32 d.
Extindere i aprofundare in cautarea obiectului de studiu
al psihologiei
1b; 2 c; 3 d; 4 d; 5 e; 6 b; 7 c; 8 d.
Natura psihicului uman ca obiect al cunoasterii stiintifice
in psihologie: de la bazele biologice la determinarea i
conditionarea social - istortca si culturala
1e; 2 b; 3 c; 4 c; 5 e; 6 c; 7 d; 8 a; 9 d; 10 c; 11 c; 12d.
94
95
Ipostazele psihicului ca obiect al
cunoasterii tiintifice
in
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 48/63
psihologie constientul, subconstientul
i
inconstientul)
1d; 2 c; 3 d; 4 b; 5 b; 6 c; 7 b; 8 b ; 9 c; 10 b; 11c; 12 a ;
13 d; 14 c; 15 b; 16 c; 17 b; 18 b; 19 c; 20 d; 21 c; 22
d.
Starile de con tiinta modifieata somnul, visul, hipnoza i
caile de acces spre acestea meditatia, biofeedback-ul,
substantele
psihoactive ca obiect al
cunoasterii stiintifice
1c; 2 d; 3 d; 4 c; 5 d; 6 c; 7 a; 8 c; 9 b; 10 c; 11 c; 12 c;
13 d; 14 d.
96
Capitolul3
EXERCITII DE UTO VALUARE
SUMATIVA
Valeria Negovan Marius Stanciu
La finalul autolhetero evaluari i intelegeri i s i aplicari i
cunostintelor cu privire la specificul cunoasterii stiintifice ill
psihologie realizate sub forma raspunsurilor la intrebarile de
verificare i la exercitiile de reflectie autorii ghidului va
propun
noua categorie de exercitii de autoevaluare
sumativa:
1. tratarea discursiva a unui subiect si verificarea
completitudinii si acuratetii reactualizarii informa-
tiilor asimilate;
2. analiza
i
aprecierea produselor stiintifice ale
activitatilor independente de studiu conform unor
criterii prestabilite.
3.1. Subiecte pentru recapitulare esalonata sau comasata a
cunostintelor cu privire la specificul cunoasterii stiintifice a
psihicului
Fiecare dintre subiectele de mai jos solicits reamintirea
unor informatii esentiale pentru domeniul specificului
cunoasterii stiintifice
ill
psihologie. Reamintirea informatiilor
poate fi completa sau Iacunara acurata sau ambigua
Autoevaluarea completitudinii si acuratetii informatiilor
reactualizate se poate face cornparand discursul propriu
rezultat din tratarea subiectului cu eel existent in literatura
97
19. Obiectivitatea metodei empatiei In cunoasterea
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 49/63
utilizata pentru stocareaimemorarea lor. Procentul sau numarul
unitatilor de informatie absente din propriul diseurs reprezinta
riseul de a nu obtine punetajul maxim la evaluarea de tip
examen seris sau oral.
1. Diferenta dintre teoria cunoasterii academica si cea
naiva, poporana .
2. Principalele eontroverse cu privire la legalitatea
statutului de tiinta al psihologiei.
Precizati argumente pentru earacterul de tiintii
idiotetica al psihologiei.
4. Modelul interpenetrarii stiintelor i loeul pe care
acesta confera psihologiei.
5. Speeifieul descrierii 'in psihologie
6. Speeifieul explicatiei 'in psihologie
7. Ce presupune speeifiearea sistemului explicativ?
8. Asemanarile si deosebirile dintre interpretare si
explicatie;
9. Principalele criterii de clasificare a teoriilor
psihologice?
10. In ce consta speeifieullegilor psihologice?
11. Caraeterul probabilist allegilor psihologice;
12. Caracterul statist ic si teleologic sau finalis t al
legilor psihologice
13. Criteriile utilizate pentru clasifiearea orientarilor si
scolilor psihologice care au contribuit la delimi-
tare a obiectului psihologiei.
14. In ce consta dinamica conceptiilor despre obieetul
psihologiei?
15. Tipuri de solutii la problema definirii obiectului
psihologiei?
16. Consecintele In plan teoretic si practic ale solutii lor
selective la problema obiectului psihologiei
17. Obiectul psihologiei in concepti a lui Wundt?
18. Eficienta metodei introspectiei 'in cunoasterea
psihicului
98
celuilalt
20. Contributia lui James la delimitarea obiectului
psihologiei
21. Directiile de dezvoltare contemporana a intro-
spectionismului.
22. Aparatul psihic 'in conceptia lui Freud.
23. Criticile aduse de behaviorism introspectionis-
mului
24.
Obiectul psihologiei In concepti a
lui
Watson.
25. Contributia behaviorismului la dezvoltarea
cunoasterii psihologice.
26. Definitia conduitei (Janet).
27. Metoda recomandata de Janet pentru studierea
conduitei umane.
28. Criticile aduse psihologiei umaniste.
29. Conceptele de baza prom ovate de psihologia
umanista.
30. Perechi de polaritat i sub care se rnanifesta psihicul.
31. Argumente pentru ideea
ca
psihicul este
forma a
vietii
de relatie.
32. Relatiile psihicului care definesc ca expresie a
vietii
de relatie.
33. Argumente al modele lor moniste si dualiste ale
relatiei psihic creier.
34. Asumptiile modelelor interactioniste (emergentist
si s is temic) cu privire la relatia psihic - creier.
35. Caracteristicile reflectarii psihice.
36. Functiile reflectarii psihice.
37. Diferenta dintre conditionarea si determinarea
sociala a fenomenelor psihiee.
38. Prineipalele poziti i teoret ice existente in psihologie
cu privire la constiinta ca ipostaza a psihieului.
39. Etapele definirii constiintei - rezultate
40. Cele 2 componente ale constiintei In viziunea lui
H.Ey.
99
41. Realizari ale celei de-a treia etape in definirea
3 2 Analiza iaprecierea produselor stiinfifice ale
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 50/63
constiintei.
42. Ce inseamna a fi constient ?
43. Subconstientul ca ipostaza a psihicului - definire.
44. Trasaturile subconstientului.
45. Continuturile suhconstientului.
46. Semnificatiile conceptului de inconstient in
modelul freudian clasic.
47. Cum pot fi accesate continuturile inconstientului.
48. Care sunt formele prin care continuturile
inconstientului incearca se intoarca in constient,
dupa ce au fost refulate.
49. Conceptia lui Carl Gustav Jung cu privire la
inconstient.
50. Natura inconstientului.
51. Functiile si rolurile inconstientului.
52. Tipuri le de relat ii dintre constient I?iinconstient.
53. Clasificari ale starilor de constiinta,
54. Caracteristici ale starilor de constiinta rnodificata
55. Somnul ca stare modificata de constiinta
principale caracteristici
56. Visul ca stare modificata de constiinta - principale
caracteristici?
57. Hipnoza ca stare modificata de conl?tiint
principale caracteristici
58. Cele mai frecvente tipuri de bio-feed-back
59. Cele mai raspandite forme de meditatie
60. Cele mai importante modificari fizice, mintale,
emotion ale I?icomportamentale pe care le produc
drogurile.
activitatilnr independente de studiu conform unor
criterii prestabilite
Abilitatea de intelege si respecta reguli le presupuse de
formatul unor lucrari stiintifice este
parte din ce in ce mai
importanta a competentei academice. Produsul activitatii
stiintifice este din ce mai conditionat de standarde de calitate
asumate de comunitatea academica, Nerespectarea acestor
standarde de calitate are ca efect neglijarea daca nu chiar
rejectarea lui de catre comunitatea careia i se adreseaza.
Autocunoasterea nivelului de dezvoltare a acestei
abilitati reprezinta una dintre prime Ie conditii ale dezvoltarii
el.
Procentul sau numarul unitat ilor de informatie absente
din propriul discurs reprezinta riscul de a nu obtine punctajul
maxim la evaluarea de tip examen scris sau oral.
3.2.1. Criterii de auto/heteroevaluare a hartii conceptuale
(concept map)
Pentru evaluarea calitatii formative a hartii concep-
tuale se pot util iza urmatoarele criterii:
1. prezenta urmatoarelor detalii:
a) Autor:
b) Tema:
c) Sursa bibliografica (cu consemnarea date lor de
identificare, conform APA):
d) Rezumat de maximum 300 cuvinte in care sunt
specificate: obiectivul lucrarii, metoda uti lizata In
identificarea conceptului cheie i a conceptelor
relation ate, contributia la cunoasterea problemei
aprofundate.
2. Selectarea corecta a sursei (relevanta pentru tema);
100
101
3. ldentificarea si precizarea conceptului cheie l a
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 51/63
conceptelor relationate;
4. Lizibilitatea reprezentarii grafice;
5. Acuratetealcorectitudinea utilizarii conceptelor;
6. Originalitatealsubtilitatea in surprinderea si redarea
relatiilor
3.2.2. Criterii de autolheteroevaluare a analizei critice a
unui articol din literatura de specialitate
Pentru evaluarea calitatii formative a analizei critice a unui
art icol din literatura de specialitate se pot utiliza
urmatoarele criterii:
prezenta urmatoarelor detalii:
• Autor:
• Tema:
• Sursa bibliografica cu consemnarea datelor de date de
identificare, conform APA);
• Rezumat de maximum 300 de cuvinte In care sunt
specificate: obiectivul lucrarii, contribut
ia
la cunoas-
terea problemei abordate).
2. Selectarea corecta a articolului relevanta pentru tema,
actua1itatea);
3. Identificarea siprecizarea ideii principale a articolu1ui;
4. Listarea ideilor si argumentelor utilizate de autorul artico-
lului relevante pentru tema;
5. Aprecieri asupra organizarii i calitatii surselor biblio-
grafice utilizate;
6. Apreeierea personala asupra congruentei dintre informatiile
prezentate si concluziile autorului.
102
Capitolul4
LA FINAL DE EVALUARE AUTOEVALUARE:
FRAUDASICOMPORTAMENTUL
STIINTIFIC NECORESPUNZATOR
Marius Stanciu
Tnprezent, dupa aproape 60 de ani de la formarea ISI i
20 de ani de la popularizarea Intemetului, dominarea lumii
academice de catre S.U.A. reprezinta un adevar incontestabil.
Acesta fiind cazu1, este probabi1 eel mai indicat sa investigam
inca de la bun inceput maniera In care aceasta tara cu
lunga
si semnificativa traditie sti int if ica intelege i defineste frauda
si lipsa de onestitate academica.
ensu stricto comportamentul stiintific necorespun-
zator cuprinde falsificarea, fabricarea i plagierea datelor
utilizate intr-o cercetare, cat i comunicarea si publicarea
acestora Parrish, 1999).
ensu lata
conform recomandarilor
exprimate de Fundatia Nationals a Stiintelor din America,
lipsa de onestitate academica cuprinde pe liinga practicile
enumerate anterior orice incalcare sau deviere de la practicile
de cercetare general acceptate Horton, 1995). Desigur, la
prima vedere,
astfel de defini tie poate parea extrem de vaga
i dependents de conte xt. Invariabil, ea are totusi meritul de a
lua in consideratie i dimensiunea sociala a comportamentelor
neadecvate, subliniind faptul ca oriee atac impotriva unei
persoane sau grup de persoane facuta in rea credinta reprezinta
o incalcare a codu\ui etic.
De partea cealalta a Atlanticului, conform raportului
COPE 1999), definitiile graviteaza in jurul acelorasi principii
de baza. Mai precis, daca in Danemarca si Suedia frauda e
103
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 52/63
inteleasa in termenii neglijarii, falsificarii sau distorsionarii
intentionate a mesajului stiintific, plagierea datelor , a meto-
delor sau a ipotezelor unui alt cercetator, in Norvegia definitia
oficiala aproximeaza opinia Fundatiei Nationale a Stiintelor
din S.U.A., fiind adoptata viziune mai generals dar
concomitent mai vaga asupra problemei.
Din nefericire, pe teritoriul
Romaniei
nu
exista
definitie general acceptata cu privire la frauda, codul deon-
tologic al COPSI rezumandu-se la a recomanda psihologilor sa
promoveze acuratetea, obiectivitatea, onestitatea i buna-
credinta in activitatile lor profesionale (Art. III .4). Bine-
inteles, anumite prevederi cu privire la pastrarea si protejarea
datelor (Art . VIII. 2 i Art. VIII.3) sau la abuzul de autori tate
(Art. XI.7) se suprapun partial peste principiile etice generale
consacrate la nivel mondial. Pe de alta parte, in lipsa unui
echivalent national al codului APA, definirea, gestionarea i
pedepsirea cazurilor de frauda ramane la lat itudinea fiecarei
institutii academice in parte.
Avand acest tab Iou sintetic la indemana, se poate vedea
cu usurinta cum majoritatea conventiilor nationale converg
asupra trei mari dimensiuni atunci cand vine yorba de frauda
stiintifica:
1 Fabricarea - reprezentand generarea x ni ilo a
datelor de cercetare care sunt apoi prom ovate si
raportate ca fiind reale. Majoritatea cazurilor
consacrate de frauda (e.g. Jan Hendrick Schon,
Hwang Woo-Suk, Diederik Stapel) cad
n
aceasta
categorie.
(2) Falsificarea - insemnand operarea asupra datelor,
a materialelor
si/sau
a echipamentelor de cercetare,
cat
si
asupra proceselor In
directia
omiterii,
neglijarii sau distorsionarii unor rezultate care nu
decurg din date le brute colectate si inregistrate.
(3) Plagierea sau insusirea unor idei, expresii, rezul-
tate si metode de cercetare ale unei alte persoane
104
sau grup de persoane Tara a oferi credit acestora
intr-o maniera
corespunzatoare.
in
principiu,
la nivelul ciclului de licenta se insista
adesea mai mult asupra plagiatului decat asupra celorlalte
forme de comportamente academice necorespunzatore,
deoarece
studentii
trebuie mai lntai
sa-si
dezvolte aparatul
critic inainte de a se angaja in studii propriu-zise. In realitate,
desigur, toate practicile enumerate anterior sunt daunatoare si
blamabile, ele
reprezentand
conduite transgresive la adresa
codului etic. Data fiind natura cursului pentru care a fost
elaborata aceasta
lucrare,
ne vom
preocupa in cele ce urmeaza
cu precadere de plagiat, aceasta practica fiind de altfel extrem
de raspandita in randul studentilor in prezent.
4.1. Plagiatul
Perspectiva conform careia furtul unui obiect fizic este
fapta mult mai grava dedit furtul unei idei sau a unei conceptii
este adanc inradacinata in perceptia multor persoane. De
asernenea, in anumite culturi, reproducerea verbatim a
scrierilor sau a gandurilor unui invatat este considerata
forma de respect i nicidecum practica necorespunzatoare- In
spatiul academic, insa, plagiatul, sau insusirea unor conceptii,
opinii sau perspective rara a acorda credit autorului original,
nu este un fapt tratat cu indulgentii . In continuare, vom incerca
pe cat posibil sa conturam explicit notiunea de plagiat ,
exemplificand
cele mai frecvente forme ale sale inregistrate in
practica,
efinitii iforme
Din perspectiva istorica, intelegerea plagiatului drept un
act imoral, complet deplorabil (e.g. Hexharn, 1992; Maddox,
1995), origineaza In seeolul XVIII, viziunea in sine fiind
puternic Iegata de curentul Romantic (Mazzeo, 2007). In
105
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 53/63
prezent, cu predidere in mediul academic, putem gasi multe
definitii oferite terrnenului, majoritatea dintre ele gravitand in
jurul acelorasi idei de baza. In acest sens, dupa Universitatea
din Oxford plagiatul inseamna utilizarea ideilor sau a
frazeologiei unui alt autor rara a oferi credit acestuia
(Student Honor COde, Oxford College) In timp ce Princeton
vede plagiatul drepr folosirea deliberata a Iimbajului, ideilor
sau a .materialelor originale (cunoastere care nu este generala)
a unet alte persoane tara a preciza sursa. (WPA Statement on
Best Practices, PrinCeton University). Pe teritoriul american
gasim formu lari sitnilare Yale definind plagiatul drept
uti lizarea cuvintelo
r
ideilor sau a lucrarilor unei alte
persoane rara
.specifica acest fapt ( What is
PIagiarism? Yale College), iar Stanford drept folosirea
lucrarilor originale ale unei alte persoane, indiferent daca
aceste lucrari reprezintii idei, coduri, formule, un limbaj
specific,
cercetare,
strategie, un eseu sau orice alta forma
de informatie rara a oferi recunoastere s i credit adecvat
autorului. ( What is Plagiarism? , Stanford University).
esi multe institutii de invatamant superior rnentioneaza
foarte elar faptul ea exista mai multe forme de plagiat, poate
cea mai matura, extinsa si detaliata descriere gasim Ia
Harvard University care posteaza pe site-ul oficial un ghid
menit sa previna astfel de acte In randul studentilor. Astfel,
up Harvard (Barvard Guide to Using Sources, Harvard
College Writing Program), plagiatul poate fi:
a Verbatin; _ prezent atunci cand materialul original
este cOPiat litera cu litera;
b Mozaica/ _ prezent atunci cand sunt operate doar
mici mOdificari asupra materialu lui original rara a
cita lnSa sursa de unde a fost facuta preluarea s i tara
a preciz ca frazele adoptate reprezint de fapt
parafrazare·
Toate definitiils urmatoare au fost traduse din engleza de catre
autoru prezentei IUcrari.
106
c Prin paraJrazare inadecvatd; sau preluarea cu
modificari minore a unui pasaj dintr-o alta opera;
d Prin paraJrazare o r citat -
sau reformularea
unor idei care apart in unui alt autor rara a preciza
acest lucru.
e Prin citare inadecvata -
prezenta atunci cand se
utilizeaza ghilimelele pentru a indica
preluare
dintr-o alta opera, dar aceasta nu este mentionata
corespunzator.
i i
Avand la indernana aceasta fecunda taxonom ie, vom
incerca In continuare sa oferim viziune sintetica asupra celor
mai recente studii realizate cu privire la plagiat in dorinta de a
identifica nu doar gradul de raspandire al aces tei practici, ci si
motivele ce stau in spatele ei.
sp ndire motiv tii
Una dintre cele mai bune estimari cu privire la rata
plagiatului in randul studentilor plaseaza practica la
frecventa de 14% (O'Connor, 2003), desi studii ulterioare
arata ca pana la 27% din disertatiile masteranzilor reprezinta
cazuri de plagia t (McCullogh & Holmberg, 2005). Din
nefericire, in trucat in ultimu1 deceniu in temetul a devenit
sursa tot mai populara de informare - ducand In cele din urma
la nasterea a ceea ce Tapscot a numit Inca din 1998 generatia
Net
(Tapscott, 1998, p. 15) - iar unele studii indica faptul ca
tinerii (eel putin cei din America) au
atitudine din ce In ce
mai relaxata fata de inselatorie, copia t si plagia t (Josephson
Institute of Ethics, 2002;2004;2006;2008;2010), este posibil ca
aceasta frecventa sa fi crescut considerabil in ultima perioada
(vezi i Comas & Sureda , 2007;2008; Sunderland-Smith,
2008).
Indiferent de rata reala a plagiatului, ceea ce este poate
mai important pentru prevenirea faptei In sine sunt motive le ce
stau In spatele e i. Invocand diferentele axiologice si culturale
107
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 54/63
manifestate la nivelul intelegerii conceptului, unii autori au
sugerat ca eel putin studentii straini care Invata la universitat
ile
din occident adopta acest comportament inadecvat pentru ca
nu pricep gravitate a faptelor comise. Astfel, realizandu-si
analiza pe studenti chinezi, Penny cook (1996) a aratat
in
cultura sinoasiat ica util izarea cuvintelor sau a ideilor unui
autor consacrat e inteleasa drept
forma de respect, In timp ce
Caroll i Appelton (2001) au sugerat ca studentii proveniti din
orient sau din tarile est-europene sunt mai predispusi spre a
plagia intrucat nu au experienta evaluari i prin scrierea unor
documente care necesita gandire critica si originala (vezi i
Hayes & Introna, 2005, p. 226). In paralel, alti autori considera
ca presiunea simtita de studentii bursieri straini de a nu esua in
plan academic (O'Donoghue, 1996), coroborata cu proasta
intelegere a sarcinilor i a limbii engleze (Angelova &
Riazantseva, 1999; Myers, 1995) poate explica rata mare a
plagiatului inregistrata chiar i 'in cadrul unor institutii
academice de prestigiu.
Mai aproape de zilele noastre, studiul uitreprins de
Hayes si Introna (2005) pe un esantion multicultural de
studenti masteranzi de la Lancaster University Management
School a sustinut multe din opiniile enumerate mai sus. Poate
chiar mai important, acelasi studiu a ararat 'in afara
studentilor englezi, tot i ceilal ti au declarat ca erau obisnuiti ca
In tara lor examenele sa fie adevarate teste de memorie in
care redarea verbatim a manualului sau a discursului
profesorului de la curs corela puternic cu nota finala (Hayes i
Introna, 2005, pp. 222-223). In lumina acestor afirmatii, ne
putem intreba daca asemenea obisnuinte nu favorizeaza
plagiatul chiar i in eazul studenti lor eare invata in institutiile
nationale de stat. Mai precis, atat ciclul liceal cat i eel de
licenta pun adesea accentul (eel putin in Romania si In alte
state post-comuniste) pe invatarea mecanica a unor manuale,
in timp ce criteriile necesare cresterii In grad academic impun
o gandire critica, personala, Aceasta discrepanta, impreuna cu
disonanta cognitiva consecventa, poate fi un factor important
10S
in sustinerea plagiatului, cu atat mai mult cu cat scoala induce
perspectiva eronata conform careia redarea
ad litteram
a unor
informatii nu este
problema, ci chiar
virtute.
Abordand situatia intr-o maniera diacronica, este de
asemenea posibil ca actualii i viitorii studenti sa recurga la
plagiat intrucat nu au
conceptie clara despre ce inseamna
practica in sine. Astfel, Lofstrom concluzioneaza ca cea mai
raspandita i populara intelegere data tennenului In randul
studenti lor este copierea verbatim a unui material i
prezentarea sa ca fi ind un produs personal (Lofstrom, 2011,
p. 272); desi, bineinteles, plagiatul ocupa un spectru mult mai
vast de practici (vezi sectiunea precedenta). Studii efectuate pe
elevi de gimnaziu (Ma
et al
2006) au aratat ca, intr-adevar,
putini dintre acestia pot defini concludent termenul si intelege
severitatea lui (Ma et al 2006, p. 7S). Acelasi studiu a aratat si
ca presiunea sociala simtita din partea colegilor, usurinta cu
care pot fi gasite informatiile pe internet, dar i lipsa de
promptitudine a sanctiunilor consecvente, reprezinta cei mai
importanti factori care i i fac pe elevi sa recurga la plagiat (Ma
et al 2006;
vezi de asemenea Ma
et al
2008, p. 200). in ceea
ce priveste populatia studentilor, frica de a esua pare sa fie mai
pronuntata randul asiatici lor (Hayes i Introna, 2005,
p.224), In timp ce occidentalii declara ca lipsa de timp,
procrastinarea, presiunea de a preda mai multe lucrari 'in
aceeasi perioada scum de timp, dar i usurinta cu care
informatiile pot fi culese de pe internet sunt eauzele principale
ale plagiatului.
Cum literatura de specialitate nu ne of era prea multe
informatii cu privire la motivele din spatele motive lor - sau,
al tfel spus, de ee ajung studentii sa i i amane sarcinile
academice pe ultima suta de metrii - iar operarea asupra unor
variabile individuale este imposibila, situatia se prezinta
extrem de dramatic. Spunem acest lucru deoarece incercarea
de a opri plagiatul prin introducerea unor sanctiuni severe (e.g.
exmatricularea studentului sau concedierea cercetatorului)
sufera de un mare neajuns: ea presupune
metodele de
109
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 55/63
detectare sunt infailibile. Din nefericire, data fiind
complexi tatea intemetului i ingeniozitatea ocazionala a celor
care recurg la copiat, intreaga lupta impotriva plagiatului se
inrati eaza drept un scenariu de tipul Reginei Rosii (Van
Valen, 1973), in care orice avantaj temporar al pradatorului
este anulat de dezvoltarea unui mecanism defensiv
corespondent al prazii . Asadar, trebuie mentionat de la bun
inceput ca universul publicatiilor digitale este fundamental
diferit fata de eel al publicatiilor scrise. In hypertext, intregi
documente i c hiar baze de date pot aparea si disparea de la
zi la alta, editarea oricarui document se petrece in t imp real, iar
originile surselor se pierd adesea In enciclopedii internationale
deschise. Adaugand la toate acestea si aparitia recenta a
paper-mills , credem ca efortul de a eradica plagiatul are
toate sansele sa se transforme intr-o sarcina sisifica. Cu toate
acestea, ne vom hazarda in continuare spre a face
ser ie de
recomandari prin care speram sa reducem rata impresionanta a
plagiatului operand asupra culturii academice care perpetueaza
astfel de conduite.
2
Conceptul de pap er-mills , un termen tara echivalent in Limba
Romana, face referire la site-uri specializate care ofera referate in
baza unor plat] banesti sau la schimb pentru alte referate donate de
eel care face solicitarea.
110
4 2 Observatii i recomandari
1. Stiinta, spre deosebire de religie, nu este practica
dogrnatica, Astfe l, orice fapt, lege sau adevar stiintific
cunoscut in prezent poate fi revizuit in fata noilor date
empirice culese de cercetatori.
2. Inainte de a redacta
Iucrare este recomandabil ca autorul
sa se asigure ca ideile sale nu au mai fost exprimate In
alte opere anterioare.
3. Este preferabil ca un student sa se In ele, dar sa manifeste
o gandire originala, dedit sa reproduca textele a ltor
persoane rara a Ie examina.
4. 0 Iucrare nu trebuie sa fie un mozaic de citatii, dar nici un
desert de platitudini itrivialitati,
5. 0 lucrare de calitate se raporteaza critic la textele citate.
6. Reformularea ideilor reprezintii un indicator al faptului ca
ceea ce este citi t trece prin fi lt rul cogni tiv al autorului. Cu
toate acestea, ea nu este
maroa a originalitatii,
7. Sursele online trebuie de regula evitate deoarece ele pot fi
editate, sterse si transformate in timp real. Citarea lor
trebuie intotdeauna insot ita de specif icarea ult imei date
cand a fost accesata pagina.
8. Procrastinarea, lenea i imaturitatea sunt inamicii
dezvoltarii intelectuale ale individului.
9. A plagia inseamna sa te ineci in oceanul amorf al
mediocritatii.
10. Costul real al plagiatului nu il reprezinta exmatricularea,
ci negarea propriei inteligente.
111
4 Teme de
refleetie
3. Ati avea Incredere intr-un medic care a comis un plagiat In
lucrarea sa de licenta ? Oar intr-un psiholog
Explicati opinia
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 56/63
dumneavoastra minim un argument).. Plagiatul reprezinta In esenta forma de furt intelectual.
Daca toata lumea ar fura, ar mai avea sens notiunea de
proprietate
exprimati-va opinia in maximum 400 de
cuvinte).
4. Ce credeti ca este mai daunator: furtul unor expresii sau al
unor idei ? Explicati minim 3 argumente).
a)
2. Ati plagiat vreodata ? Daca raspunsul este da , enuntati si
explicati motivul sau motivele maximum 300 de cuvinte).
b)
c)
112
113
5. Considerati di autoplagiatul (i.e. prezentarea unor expresii,
a unor date sau chiar a unor paragrafe intregi dintr-o lucrare
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 57/63
anterioara drept
noua contributie originala) este la fel de
problematic precum plagiatul ? Argumentati perspectiva
dumneavoastra (minim 2 argumente).
a)
b)
114
Capitolul5
TEXTE CLASICE ALE PSIHOLOGIEI
UNIVERSALE
Traducerea i adaptarea: Marius Stanciu
Fluxul
constiintei
(1892)3
William James
(fragmente)
Ordinea studiului nostru trebuie sa fie una analitica.
Suntem acum pregatiti sa incepern studiul introspectiv al insasi
constiintei adulte. Majoritatea cartilor adopta asa-numita
metoda sintetica. Pomind de la 'ideile simple ale senzatiilor',
s i considerand ca acestea sunt atomii psihicului, majoritatea
scrierilor pureed In a construi starile superioare ale
nt
din
asociatii ,
integrari' si
fuziuni , intr-o
maniera similara cu
felul in care sunt construite casele prin aglutinarea caramizilor.
Aceasta procedura are avantajul didactic specific metodei
sintetice. Cu toate acestea, ea presupune dinainte corecti-
tudinea teoriei dubitabile conform careia starile superioare ale
constiintei sunt compuse din unitati; si, in loc sa porneasca de
la ceea ce stie direct ci ti torul , mai precis - totali tatea starilor
sale mintale concrete, procedura porneste de la un set de 'idei
simple' fata de care cititorul nu are
cunoastere imediata si a
caror interactiuni
lasa la mila oricarei formulari plauzibile.
Toate textele cuprinse In cadrul acestui capitol apartin domeniului
public.
3 Publicata initial in capitolul XI al volumului
sychology
Cleveland
New York, World.
115
In consecinta, din toate perspective Ie, metoda de a avansa de
nomenclatura utilizata i sa folosim termeni psihologici ce nu
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 58/63
la simplu la compus ne expune unei iluzii . Toate persoanele
pedante si toti adeptii abstractizarilor vor uri ideea de a parasi
metoda in cauza. Pe de alta parte, un cercetator ce iubeste
completitudinea [sic] naturi i umane va prefera sa urmeze
metoda ana litica i sa porneasca de la cele mai concrete
fapte, acele fapte pe care Ie cunoaste zi-de-zi In viata sa
interna. Metoda analitica va descoperi intimp util toate partile
elementare, daca ele exista, Tara a cadea In pericolul de a-si
asuma presupuneri precipitate. [... ]
Faptul fundamental. - Primul si eel mai important fapt
concret pe care toata lumea va admite legat de experienta
interioara este ca
pur si simplu constiinta continua intr-o
forma sau alta. Stdrile mintii se succed in noi .
Daca am
putea spune in engleza ga ndeste , asa cum spunem ca ploua
sau tuna , atunci ar trebui sa afirmam acest fapt cat se poate
de franc si cu un minim de presupuneri suplimentare. De
vreme ce nu putem face acest lucru, trebuie sa spunem pur i
simplu ca
gdndirea continua.
Cele patru caracteristici ale constiintei. - Cum continua?
Observam imediat cele patru caracteristici importante in cadrul
procesului, fi ind datoria prezentului capitol tratarea lor intr-o
maniera generala:
1) Fiecare stare tinde sa fie
parte a constiintei
personale.
2) In cadrul fiecarei constiinte personale starile se
schimba intotdeauna.
3) Fiecare constiinta personala este sensibil continua.
4) E interesata In parte de anumite obiecte,
excluzandu-Ie pe altele si primeste sau respinge
obiecte - alege dintre ele.
pot fi definiti in mod adecvat decat in capitolele finale ale
cartii. Toata lumea cunoaste, insa, intr-o maniera bruta ce
inseamna termenii folositi, Acest capitol este precum
schita
facuta de un pictor in carbune, linii le f ine nefiind prezente
Inca.
Atunci cand spun ca
jiecare stare sau gdnd este
parte dintr-o constiinta personala,
constiinta personala
reprezinta unul din termenii avuti in vedere. Intelegem
sernnificatia termenului atata timp cat nimeni nu ne roaga sa il
definim, descrierea sa corecta fiind una dintre cele mai dificile
sarcini filozofice. Aceasta sarcina va trebui confruntata in
capitolul urmator; aici, cateva cuvinte preliminare sunt
suficiente.
In aceasta camera - aceasta camera de lectura, sa
spunem - sunt
multirne de ganduri, ale mele si ale tale, unele
dintre ele intrand intr-o coerenta mutuala, iar altele nu.
Acestea sunt la fel de putin de forma fiecare-pentru-sine,
reciproc independente, cum sunt si toate-impreuna. Nu sunt de
aceasta factura: niciunul din ganduri nu e complet separat, dar
toate apartin unui colectiv In care sunt alte ganduri specifice i
niciunul in plus. Gandurile mele se afla langa celelalte ganduri
ale mele, iar gandurile tale langa celelalte ganduri ale tale.
Daca exista undeva in camera un gand singur, un gand ce nu
apartine nimanui, nu putem stii cu siguranta, intrucat nu avem
niciun fel de experienta privind natura sa. Singurele stari de
constiinta pe care Ie confruntam In mod natural se gasesc in
mintile i constiintele noastre, In forme Ie particulare concrete
ale mele si ale tale.
Fiecare din aceste minti I i tine gandurile doar pentru
sine. Nu exista schimburi si negoturi intre ele. Niciun gand nu
vine in contact direct cu un alt gand dintr-o constiinta
personala careia nu Ii apartine. Izolarea absoluta, pluralismul
ireductibil, reprezinta legea. Pare, astfel, ca faptul psihic
elementar nu e
gdndul
sau
aces gdnd
sau
acel g n
ci
gdndul
meu, fiecare gand apartindnd cuiva. Nici contemporaneitate,
Luand in considerare succesiv aceste patru puncte, va
trebui s plonjam in medias res In ceea ce priveste
4 Toate cuvintele initalice apartin textului original
116
117
nici proximitatea in spatiu i nici similaritatea in termeni de
calitate si continut nu sunt capabile sa fuzioneze gandurile
Istoria Mi carii Psihanalitice (1914)5**
Sigmund Freud
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 59/63
laolalta care sunt despartite de aceasta bariera a proprietatii
personale a mintilor. Abisurile dintre ganduri sunt unele dintre
cele mai pronuntate din natura. Orice persoana va recunoaste
adevarul acestor afirmatii atata vreme cat insistarn asupra
existentei a ceva ce corespunde termenului de 'minte
personala' , Tara a implica aici vreo perspectiva specifica
asupra naturii sale. In acesti termeni, sinele personal, ci nu
gandul, ar trebui sa fie tratat drept datum ul imediat al
psihologiei. Faptul universal constient nu este reprezentat de
ideea ca 'afeetele i g andurile exista', ci de realizarea ea 'simt'
si gandesc . Niciun curent din psihologie nu poate pune la
indoiala
x s t ntn
sinelui personal. Ganduri conectate asa cum
le simtim eonectate reprezinta
intelegerea data
termenului de
sine personal. Cel mai rau lueru pe care poate face un curent
in psihologie este sa interpreteze natura acestor forme ale
sinelui si sa Ie jefuiasca de orice fel de semnificatie.
(fragmente)
Intrebari de reflectie
Daca in cele ee urmeaza aduc vreo contributie la istoria
miscarii psihanaliste nimeni nu trebuie sa fie surprins de
natura subiectiva a acestei lucrari sau de rolul ce cade asupra
mea. Spun acest lucru deoarece psihanaliza este creatia mea;
t imp de zece ani eu am fost singura persoana preocupata de ea
si toate neplacerile cauzate de acest subiect in randul
contemporanilor mei au fost aruncate asupra mea sub forma
criticilor. Chiar iastazi, cand nu mai sunt singuru psihanalist,
ma simt justificat in a presupune
nimeni nu stie mai bine
decat mine ee inseamna psihanaliza, cum difera ea de aIte
metode de investigare a viet ii psihice, ce cuprinde numele ei i
ce desemneaza.
In anul 1909, atunci cand am fost pentru prima oara
privilegiat sa vorbesc public despre psihanaliza intr-o univer-
sitate din America, animat de aceasta ocazie extraordinara, am
declarat ca nu eu am fost eel care a creat psihanaliza. Am spus
cii aceasta onoare ii revine lui Josef Breuer, care a dezvoltat
miscarea atunci nd eu eram student i m pregateam pentru
examene (1880-1882). Cu timpul, prieteni bine intentionati
mi-au repetat frecvent ca am exprimat atunci
recunostinta
nejustificata. Au eonsiderat ca, dupa cum m-am mai pronuntat
anterior, trebuia sa spun ea procedura cathartica a lui Breuer
a fost doar un pas preliminar pentru psihanaliza i miscarea In
sine a aparut doar atunci cand eu am rejectat tehniea hipnozei
i am introdus-o pe cea a asociat ii lor l ibere. Acum, are putina
importanta daca istoria psihanalizei considera ca ea a pomit de
la metoda cathartica sau de la modificarea pe care eu am
adus-o acesteia. Ma abat asupra acestei intrebari neinteresante
deoarece unii adversari ai psihanalizei vor sa-si rearninteasca,
acum iatunci, ca arta psihanalizei nu a inceput deloc cu mine,
1. Aprecian calitatea argumentelor lui James privind
plasarea sinelui personal si nu al gandului drept
obiectul primar i imediat al psihologiei.
2. Apreciati
atitudinea lui James fata de teza structu-
ralismului. Sunt criticile sale intemeiate ?
118
119
Publicata
initial In
Jahrbuch der Psychoanalyse 4.
ci cu Breuer. In mod natural, aceasta afirmatie apare doar
clinica, dar si terapia nevrozelor, ciind stateam complet singur
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 60/63
atunci cand atitudinea lor le permite sa gaseasca ceva notabil
'in psihanaliza; pe de aha parte, atunci ciind renegarea miscarii
este nelimitata, psihanaliza devine intotdeauna creatia mea in
mod indisputabil. N u am auzit niciodata piina acum ca
influenta importanta pe care a avut-o Breuer asupra psihana-
lizei i-a adus un volum similar de insulte i reprosuri. Dupa
cum am recunoscut de mult timp, intrucat soarta inevitabila a
psihanalizei este sa atiite oponentii si sa invenineze oamenii,
am ajuns la concluzia ca eu trebuie sa fi fost cu siguranta
creatorul original al tuturor lucrurilor care caracterizeaza
psihanaliza. Adaug, cu satisfactie, ca nicio incercare de a
minimiza importanta pe care am avut-o asupra acestei
psihanalize desconsiderate nu a venit din partea lui Breuer i
nici nu s-a bucurat de sustinerea lui. [ ... ]
Prima diferenta de opinii manifestata intre mine i
Breuer a venit pe marginea unei intrebari legate de meca-
nismele psihice intime ale isteriei. El inca sustinea
teorie
fiziologica, incercand sa explice ruptura psihica manifestata la
pacientii isterici in planul constiintei prin lipsa unei
comunicari intre diversele stari psihice ale acestora (sau stari
de constiinta, dupa cum Ie numim). Astfel, el a creat teoria
starii hipnoide , rezultatele ei presupuniindu-se a aduce
corpul strain, neasirnilat, in interiorul constiintei de veghe .
Am refonnulat astfel de presupuneri intr-o maniera mai putin
stiintifica. Am suspectat atunci ca tendintele si nemultumirile
asemanatoare cu cele intalni te 'in viata cotidiana eonduc la
ruptura psihica, ele fiind rezultatul unui proees de respingere
pe care I-am numit aparare , iar apoi regresie . Am incercat
pentru putin timp sa reconciliez cele doua mecanisme, insa,
intrucat experientele mi-au ararat intotdeauna unul i acelasi
lucru, am devenit in scurt timp un oponent al teoriei lui Breuer
legata de starile hipnoide. [... ]
Interpretarea viselor a venit pentru mine ca alinare si
ca
metoda de sustinere in acei ani dificili ai analizei ciind
trebuia sa aprofundez in acelasi timp tehnica, procedura
si ma confruntam eu probleme confuze, temandu-ma adesea de
pierderea orientari i i a increderi i mele. Dura de regula mult
piina ciind probele presupunerilor mele, ca nevroza trebuie sa
devina comprehensibila prin analiza, erau asimilate de
paeientul perplex, insa visele, care pot fi considerate analoage
simptomelor, eonfirmau aproape intotdeauna cu regularitate
aeeste presupuneri.
Doar datorita acestor suecese am putut persevera. In
consecinta, am dobiindit obiceiul de a masura intelegerea avuta
de un psiholog prin atitudinea pe care el are asupra
interpretari i vise lor si , am descoperit cu satisfact ie, ca multi
adversari ai psihanalizei au evitat complet acest domeniu, sau,
daca s-au aventurat in el, ei s-au comportat extrem de nefiresc.
Analiza propriei persoane, a carei necesitate a devenit cu
timpul evidenta pentru mine, a fost intreprinsa cu ajutorul mai
multor vise personale care m-au condus prin diverse
experiente din copilarie . Chiar iastazi cred ca pentru visatorii
prolifici i persoanele mai putin anormale, aceasta forma de
analiza este suficienta. [ ... ]
Orice rama ita a sensibilitatii mele personale a fost, spre
avantajul meu, amorti ta in acest i ani . Am fost 'insa salvat de la
a deveni
persoana amara de circurnstante care nu ajuta tot i
savantii s inguratici . Astfel de persoane se preocupa adesea de
aflarea cauzei lipsei de simpatie primite sau a rejectarilor
oferite de contemporani, percepiind situatia drept
contradictie dureroasa fata de propri ile convingeri. Aceste
lucruri nu m-au preocupat pe mine, pe de alta parte, deoarece
principii Ie fundamentale ale psihanalizei mi-au permis sa
inteleg ca aceasta atitudine a mediului in care ma aflu
reprezinta secventa necesara. Daca asociatiile descoperite de
mine erau intr-adevar tinute deoparte de cunoasterea
pacientului de rezistente afective interne, atunci aceste
rezistente trebuiau sa se manifeste de asemenea la persoanele
normale atunci ciind materialul reprimat era avansat din
exterior. Nu era deloc straniu ca astfel de persoane puteau
120
121
oferi motive intelectuale pentru rejectarea afectiva a ideilor
Psihologia asa cum vede
behaviorist 1913 6***
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 61/63
122
123
mele. Asemenea lucruri se intamplau la fel de frecvent i cu
pacientii, iar argumentele oferite - argumentele sunt la fel de
comune ca murele, pentru a imprumuta din discursul lui
Falstaff - erau similare si nu tocmai stralucite. Singura
diferenta era ca In cazul pacientilor se putea pune presiune
asupra lor pentru a-i ajuta sa- i recunoasca i sa- i depaseasca
rezistentele; In cazul celor aparent normali, un astfel de ajutor
nu putea fi oferit. Fortarea acestor persoane normale In directia
unei exarninari obiective i reci reprezenta problema
nerezolvata, solutia ei venind odata cu tirnpul. In decursul
istoriei stiintei s-a intamplat adesea ca asertiunea
intampinata initial cu ostilitate sa primeasca recunoasterea
necesara mai tarziu, rara a fi necesare probe suplimentare.
Faptul ca nu am dezvoItat respect fata de opinia lumii si
nici nu am manifestat deferenta In toti acesti ani, cand eu
singur am reprezentat psihanaliza, nu ar trebui sa surprinda pe
nimeni.
o n B. Watson
fragmente
1. Apreciati cal itatea argumentului lui Freud conform
caruia el trebuie sa fie considerat singurul creator al
psihanalizei intrucat criticii miscarii l-au vizat doar pe
el.
2. Privind retrospectiv scrierile lui Freud credeti ca
acesta a fost cu adevarat razbunat odata cu trecerea
tirnpului? (Argumentati - maxim 500 de cuvinte).
Psihologia asa cum
vede un behaviorist reprezinta
ramura experimentala, pur obiectiva a stiintelor naturale.
Obiectivul sau teoretic este prezicerea i controlul comporta-
mentului. Int rospectia nu este parte esentiala a metodelor
sale, iar valoarea stiintifica a date lor nu depinde de accesi-
bilitatea cu care ele pot fi interpretate In termenii constiintei.
Comportamentalistul, In eforturile sale de a obtine imagine
unitara asupra raspunsurilor animale, nu recunoaste vreo linie
de separatie intre om si animale. Comportamentul omului, cu
tot rafinamentul si complexitatea sa, reprezinta doar
parte a
spectrului de investigatie ce preocupa behavioristul.
Adepti i psihologiei au sustinut In general ca disciplina
reprezinta studiul stiintific al fenomenelor constiintei,
Problemele vizate au fost, pe de-o parte, analiza starilor
mintale complexe (sau aI proceselor) i descompunerea lor in
const ituenti elementari simpli, iar pe de alta, construirea unor
stari complexe atunci cand constituentii elementari sunt dati.
Lumea obiectelor fizice (stimulii, incluzand aici orice lucru
care excita activitatea unui receptor) care forrneaza
fenomenele globale investigate de savantul naturalist, e vazuta
drept un mijloc pentru a atinge un scop. Obiectivul final este
producerea unor stari mintale care pot fi inspectate sau
observate . Obiectul observatiei psihologice In cazul unei
emotii, spre exemplu, este starea mintala In sine. Problema in
cazul emotiilor este as tfel determinarea numarului si naturii
constituentilor elementari prezenti, a locatiei lor, a intensitatii,
a ordinii In care apar, etc. Consensul este ca introspectia
reprezinta metoda
prin excelenta
prin intermediul careia starile
mintale pot fi manipulate urmand scopurile psihologiei. In
Intrebari de reflectie
Publ icata ini tial ca Watson, 1. B. (1913). Psychology as the
Behaviorist Views it. Psychological Review, 20, 158-177.
baza acestei presupuneri, datele legate de comportament
(incluzand In acest termen orice lucru studiat de psihologia
mai buna va genera rezultate ce pot reproduse. Psihologia
este altfel. Daca nu poti observa 3-9 stari de claritate in atent
ie
,
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 62/63
comparativa) nu au niciun valoare
p r s
Semnificatia pe care
ele poseda este legata doar de masura in care datele pot
ilumina starile de constiinta [ ...
In psihologie suntem mca in starea de dezvoltare in care
simtim ca trebuie sa ne selectam cu atentie materialul de
studiu. Discreditam adesea procesele, anatemizandu-le in
privinta valorii lor pentru psihologie, spunand 'acesta este un
reflex'; reprezinta un fapt pur fiziologic care nu are nicio
legatura cu psihologia . Nu suntem interesati (ca psihoLogi) in
a observa toate procesele de adaptare pe care Ie intreprinde un
animal i a descoperi cum aceste raspunsuri variate sunt
asociate, i cum ele se descompun, obtinand astfel
schema
sistematica pentru prezicerea si controlul raspunsurilor in
general. Daca faptele observate nu indica prezenta constiintei,
l
discreditarn, iar daca aparatul i metodele nu sunt proiectate
pentru a scoate 'in relief aceste fapte, Ie tratam intr-o maniera
depreciativa similara, Imi voi aminti intotdeauna remarca pe
care a facut-o un psiholog renumit atunci cand a vazut aparatul
destinat testarii raspunsurilor animalelor la lumina
rnonocromatica In podul de la Johns Hopkins. A spus: Si asta
numesc ei psihologie
Nu doresc sa cri tic psihologia intr-o maniera nejust i-
ficata. In ultimii cincizeci de ani de existenta ca disciplina
experimentala, cred, totusi, ca ea a esuat considerabil,
neputand sa I i faca un loc 1n randul stiintelor naturale
nedisputate. Psihologia, asa cum este ea adesea conceputa,
contine ceva ezoteric In metodele sale. Daca nu poti sa imi
reproduci rezultatele, acest fapt nu se datoreaza unei erori
inregistrate la nivelul aparatului utilizat sau unei deficiente In
controlarea stimulilor, ci pentru ca introspectia ta nu este
antrenata ... Atacul este adresat observatorului inu contextului
experimental. In fizica i chimie atacul vizeaza conditiile
experimentale. Aparatul nu era suficient de sensibil, substante
chimice impure au fost folosite, etc. In aceste stiinte, tehnica
introspectia ta este slaba, Pe de alta parte, daca un sentiment It
i
este foarte clar, introspectia ta este de asemenea deficitara.
Vezi prea mult. Sentimentele nu sunt niciodatii clare.
Se pare ca a venit momentul ca psihologia sa renunte
la toate referintele facute fata de con tiinta; in care nu mai
trebui sa se minta crezand ca face starile mintale obiectul
observatiei. Am devenit atat de Incatu ati de Intrebiiri
speculative legate de elementele rnintii si natura continutului
constiintei (spre exemplu, gandirea Tara imagini, atitudinile, i
Bewuseinslage, etc.) incat eu, un adept al studiilor
experimentale, simt ca ceva este in neregula cu premizele
adoptate si tipul de probleme care izvorasc din ele. Nu mai
exista nicio garantie ca ne referim la acelasi lucru atunci cand
utilizam termenii consacrati din psiholog
ie
. [...
Psihologia pe care voi incerca sa
construiesc va avea
ca punct de pornire, In primul rand, faptul observabil i
organismele, oamenii i animalele deopotriva, se ajusteaza
mediului prin intermediul unor echipari ereditare si legate de
habitat. Aceste ajustari pot fi extrem de adecvate sau pot fi
inadecvate in directia In care organismul de abia i i ment
ine
existenta; In al doilea rand, propun ideea ca anumiti stimuli
conduc organismele spre generarea unor raspunsuri. Intr-un
sistem psihologic complet elucidat, dat fiind raspunsul, se pot
prezice stimulii care l-au generat; iar dat fiind stimulii,
raspunsul poate fi intui t. Astfel de afirmatii sunt rara Indoiala
extrem de obtuze si brute, dupa cum trebuie sa fie to ate
generalizarile. Cu toate acestea, ele sunt eel putin la fel de
brute si slab realizabile ca si cele ce apar in manualele de
psihologie de astazi. [...
In concluzie, banuiesc ca trebuie sa admit ca detin
incl inatie distorsionata spre aeeste intrebari. Am dedicat
aproape douazeci de ani din viata experimentelor efectuate pe
animale. Este natural ca astfel de preocupare sa aluneee spre
o pozitie teoretica aflata in armonie eu munea experimentala.
124
125
Este posibil sa fi eonstruit un om din paie si sa mil.f i luptat eu
8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu
http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 63/63
el. Poate sa nu existe lipsa absoluta de armonie intre pozitia
evidentiata aiei si eea a psihologiei functionale. Sunt inclinat
sa ered, totusi, ea eele doua pozitii nu pot fi armonizate eu
usurinta. Cu eertitudine, pozitia pe care avansez este
sufieient de slaba in prezent pentru a putea fi atacata eu sueees
din mai multe direct ii. Cu toate aeestea, adrnitand totul, simt
Inca faptul ell.multe din consideratiile pe care Ie-am avansat ar
trebui sa aiba influenta vasta asupra tipului de psihologie ee
va fi dezvoltat in viitor. Ceea ee trebuie sa faeem este sa
lucram asupra psihologiei, facand omport mentul si nu
onstiint
punetul obieetiv al ataeului. Desigur, exista
suficiente probleme legate de eontrolul eomportamentului
pentru a ne tine ocupati mai multe vieti Taraa ne permite sa ne
gandim la constiinta n sich Odata lansat aeest program ne
vom gasi in scurt timp divortati de psihologia introspectionista
In aceeasi maniera In care psihologia din prezent este divortata
de psihologia facultatilor mintale.
Intrebari de
r l ti
Ataeul lui Watson la adresa focalizarii excesive a
psihologiei asupra starilor de constiinta superioare
are pretentii pur metodologice sau i ontologiee
Argumentati - minim 300 de e uvinte).
2 Apreciati ealitatea eriticii aduse de Watson
introspectionismului minim 300 de euvinte).
126