„PROVIDENCE” (Providing Competence) GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII Grupul Şcolar Industrial „UNIREA”, Bucureşti
„PROVIDENCE”
(Providing Competence)
GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU FURNIZAREA DE
COMPETENŢE PE PIAŢA
MUNCII
Grupul Şcolar Industrial „UNIREA”,
Bucureşti
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 1
[Year]
Autori:
Prof. ing. Carmen Gheaţă
Prof. ing. Irinel Victoria Ţintea
Prof. ing. Argentina Stranschi
Prof. ing. Marilena Neamţu
Prof. Violina Duguleanu
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 2
[Year]
CUPRINS
CAP.1 INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 4
Contextul ghidului de bune practici....................................................................................................................... 4
Scurta descriere a proiectului ................................................................................................................................ 5
Scopul .................................................................................................................................................................... 8
Cui se adreseaza? .................................................................................................................................................. 9
Abordarea si integrarea in contextul general ....................................................................................................... 9
Structura ghidului ............................................................................................................................................... 10
CAP.2 EXEMPLELE DE BUNA PRACTICA ................................................................................................................ 11
2.1.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Spania: ...................................... 11
2.1.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc. .................................................................................... 12
2.1.3.Recomandari pentru implementare. .................................................................................................................. 13
2.2.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Islanda:...................................... 13
2.2.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc. .................................................................................... 15
2.2.3.Recomandari pentru implementare. .................................................................................................................. 15
2.3.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Suedia: ...................................... 15
2.3.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc. .................................................................................... 18
2.3.3.Recomandări pentru implementare. .................................................................................................................. 18
2.4.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Marea Britanie: ......................... 19
2.4.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc. .................................................................................... 20
2.4.3.Recomandări pentru implementare. .................................................................................................................. 21
2.5.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Polonia: ..................................... 21
2.4.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc. .................................................................................... 23
2.4.3.Recomandări pentru implementare. .................................................................................................................. 23
ANEXA 1 .............................................................................................................................................................. 24
COMPETENŢA PROFESIONALĂ ............................................................................................................................ 24
ANEXA 2 .............................................................................................................................................................. 25
SISTEMUL EDUCAŢIONAL SPANIOL ..................................................................................................................... 25
ANEXA 3 .............................................................................................................................................................. 28
SISTEMUL EDUCAŢIONAL ISLANDEZ ................................................................................................................... 28
ANEXA 4 .............................................................................................................................................................. 30
SISTEMUL EDUCAŢIONAL SUEDEZ....................................................................................................................... 30
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 3
[Year]
ANEXA 5 .............................................................................................................................................................. 33
SISTEMUL EDUCAŢIONAL din UK......................................................................................................................... 33
ANEXA 6 .............................................................................................................................................................. 35
SISTEMUL EDUCAŢIONAL POLONEZ .................................................................................................................... 35
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 4
[Year]
CAP.1 INTRODUCERE
Contextul ghidului de bune practici
Acest ghid de bune practici a fost creat în cadrul proiectului de parteneriat
„PROVIDENCE” finanţat în cadrul Programul Sectorial Leonardo da Vinci al cărui
beneficiar este Grupul Şcolar Industrial Unirea din Bucureşti. Ghidul îşi propune
multiplicarea efectelor rezultatelor obţinute în cadrul acestui proiect la nivelul tuturor
unităţilor de învăţământ preuniversitar tehnic din Bucureşti şi din întreaga ţară.
Ghidul de bune practici se va distribui în cadrul diferitelor activităţi de diseminare, ca
exemplu de urmat şi aplicat în toate unităţile de învăţământ, cuprinzând întreaga
tematică şi rezultate ale proiectului, cu privire la furnizarea de competenţe pe piaţa
muncii.
De asemenea, ghidul este disponibil, în format electronic, pe site-ul parteneriatului, la
adresa: www.leonardoprovidence.eu şi pe site-ul şcolii: www.lunirea.3x.ro .
Educaţia reprezintă o prioritate de prim ordin a guvernelor din toate ţările europene, cu
toate că structura sistemului de educaţie diferă considerabil de la ţară la ţară. Uniunea
Europeană constituie în această privinţă numai un forum de schimb de idei şi bune
practici, şi nu are o politică comună în ce priveşte educaţia, rolul său fiind de a crea un
sistem de cooperare între statele membre, lăsând la latitudinea fiecărei ţări modul de
organizare şi conţinutul sistemului de educaţie şi de formare profesională.
În schimb, Uniunea Europeană pune la dispoziţia statelor membre parteneriate
multinaţionale pentru educaţie, formare profesională şi tineret, scheme de schimburi şi
oportunităţi de a învăţa în alte ţări, proiecte novatoare de predare şi învăţare, reţele de
expertiză academice şi profesionale, un cadru de schimb de informaţii privind noile
tehnologii în domeniul educaţiei şi recunoaşterea internaţională a diplomelor, o
platformă de dialog şi consultare pentru compararea politicilor în domeniul educaţiei şi a
formării profesionale.
Dimensiunea europeană suplimentează acţiunile statelor membre, în toate domeniile
educaţiei – de la clase, profesori, părinţi şi studenţi la administratori, rectori ai
universităţilor, organizaţii profesionale şi experţi ai aparatului guvernamental – ca şi
toate formele de formare profesională, cuprinzând toate categoriile de vârstă.
Provocarea cu care se confruntă Comisia Europeană şi, în special, Direcţia Generală
pentru Educaţie şi Cultură este păstrarea diversităţii educaţionale dar ridicând
standardele şi îndepărtând obstacolele privind oportunităţile de învăţare.
Îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare profesională este una din
componentele centrale ale cooperării dintre statele membre, sub forma creării unor
reţele academice, vizite de studii sau parteneriate.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 5
[Year]
Un parteneriat Leonardo da Vinci este un cadru pentru activităţile de cooperare de mică
anvergură desfăşurate între organizaţii care activează în domeniul educaţiei şi formării
profesionale („VET”) şi care cooperează pe teme de interes comun pentru organizaţiile
participante. Unele proiecte se pot concentra pe o participare activă a formabililor , în
timp ce altele pot viza cooperarea între profesori, formatori sau profesionişti în VET.
Cooperarea nu include doar şcoli sau instituţii VET, ci şi întreprinderi, parteneri sociali
sau alte instituţii interesate de VET. Aceştia pot coopera la nivel naţional, regional sau
local, dar şi sectorial, în cadrul sectoarelor VET sau economice.
Parteneriatele sunt o modalitate excelentă de a iniţia activităţi de învăţare reciprocă
pentru folosirea instrumentelor comune descrise în cadrul Comunicatului de la Helsinki,
precum transparenţa, Cadrul European al Calificărilor (EQF), Sistemul European de
Transfer al Creditelor pentru Educaţia şi Formarea Profesională (ECVET), asigurarea
calităţii, a excelenţei in dobandirea deprinderilor , si competenţelor pentru sectoare
cheie.
Scurta descriere a proiectului
Parteneriatul Leonardo da Vinci „PROVIDENCE”, al carui beneficiar a fost Grupul
Şcolar Industrial Unirea din Bucureşti, s-a desfasurat in perioada septembrie 2008- iulie
2010, în parteneriat cu:
IES Bajo Aragón – Alcaniz, Spania
Framvegis Centre for Lifelong Learning – Reykjavík, Islanda
Lancaster & Morecambe College – Lancaster, Marea britanie
Powiatowy Urzad Pracy-Siemianowice Slaskie, Polonia
Grupul Şcolar Industrial UNIREA- Bucureşti, Romania
Yrkeshögskolan i Helsingborg – Helsingborg, Suedia.
Scopul parteneriatului: Principalul scop al acestui parteneriat a fost să împărtăşească
bunele practici în furnizarea de competenţe pentru cei care pătrund pe piaţa muncii.
Proiectul s-a derulat în vederea îmbunătăţirii învăţământului vocational şi şi-a propus
să dezvolte o viziune unitară asupra învţământului vocaţional la nivel european.
Principalele obiective ale parteneriatului au fost:
O1. Împărtăşirea bunelor practici în învaţământul bazat pe competenţe
O2. Evidenţierea bunelor practici din fiecare ţară parteneră
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 6
[Year]
O3. Utilizatea TIC
O4. Dezvoltarea de viitoare proiecte de mobilităţi
O5. Diseminarea bunelor practici în invăţarea bazată pe competenţe în UE
O6. Promovarea sentimentului de aparteneţă la UE
O7. Promovarea dialogului intercultural, stimularea creativităţii şi inovaţiei
O8. Promovarea comunicării în limbi străine şi în limba maternă.
Activităţile desfăşurate în cadrul parteneriatului s-au focusat pe utilizarea Tehnologiei
Informaţiei şi Comunicării, în vederea dezvoltării învăţării colaborative, bazate pe munca
în echipă.
Principala metodă utilizată a fost studiul de caz. Rolul proiectului a fost selectarea
celor mai reprezentative exemple din fiecare ţară şi studierea lor în profunzime,
subliniind aspectul social, grupurile ţintă şi contextul pieţei muncii.
Coordonatorul parteneriatului a fost IES Bajo Aragon din Alcaniz, Teruel, Spania.
În proiect au fost împlicaţi atât elevii şi profesorii.
Elevii au fost implicaţi în:
- Planificarea şi managerierea activităţilor de proiect
- Colectarea şi analiza informaţiilor referitoare la învăţământul vocaţional din alte
tări.
- Utilizatea critică a TIC şi înţelegerea principiilor etice în folosirea inetrcativă a
TIC.
- Autoevaluarea propriilor activităţi.
- Diseminarea rezultatelor.
Profesorii au fost implicaţi în:
- Planificarea şi managerierea activităţilor de proiect.
- Dezvoltarea şi împărtăţirea bunelor practice în învăţământul vocaţional la scară
europeană.
- Evaluarea atingerea scopurilor parteneriatului şi a impactului acestuia.
- Diseminarea rezultatelor.
Activitatile proiectului au fost:
111... Septembrie 2008-noiembrie 2008: activităţi manageriale; pregătirea întâlnirii de
proiect din Spania.
222... 24-27 noiembrie 2008: Întâlnire de proiect în Spania, în Aragon, la Alcaniz, Huesca
şi Zaragoza: Planificarea şi stabilirea sarcinilor de lucru. Totodată, s-a analizat
sistemul educaţional spaniol şi s-au evidenţiat exemple de bună practică.
Monitorizarea obiectivelor proiectului şi a activităţilor desfăşurate. Evaluare.
333... Decembrie 2008 - ianuarie 2009: proiectarea site-ului web al proiectului.
444... Decembrie 2008 - martie 2009: s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din
Spania şi s-au selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 7
[Year]
romanesc; pe baza acestei analize s-a întocmit un material, care a fost tradus şi în
limba engleză şi a fost postat pe site-ul parteneriatului şi pe site-ul şcolii; s-au
implementat, în mod creator, exemplele de bună practică cu aplicabilitate imediată;
s-au diseminat rezultatele.
555... Februarie 2009 - martie 2009: pregătirea întâlnirii de proiect de la Bucureşti.
666... 23-27 martie 2009: Întâlnire de proiect în Romania, la Bucureşti: stabilirea criteriilor
pe baza cărora s-au realizat studiile de caz. Monitorizarea obiectivelor proiectului şi a
activităţilor desfăşurate. Evaluare.
777... Aprilie 2009 - iunie 2009: s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din România;
s-au colectat şi analizat rapoartele primite din partea partenerilor străini; s-au
diseminat rezultatele.
888... Mai 2009: pregătirea întâlnirii de proiect din Islanda.
999... 01-05 iunie 2009: întâlnire de proiect în Islanda, la Reykjavik: trasarea liniilor
directoare şi schiţarea ghidului de bune practici. Monitorizarea obiectivelor proiectului
şi a activităţilor desfăşurate. Evaluare.
111000... Iunie - septembrie 2009 - s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din Islanda şi
s-au selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul romanesc;
pe baza acestei analize s-a întocmit un material, care a fost tradus şi în limba
engleză şi a fost postat pe site-ul parteneriatului şi pe site-ul şcolii; s-au
implementat, în mod creator, exemplele de bună practică cu aplicabilitate imediată;
s-au diseminat rezultatele.
111111... Septembrie 2009 - pregătirea întâlnirii de proiect din Suedia.
111222... 5-9 octombrie 2009 - întâlnire de proiect în Suedia, la Helsinborg: stabilirea
strategiilor generale de promovare a ghidului de bune practici. Monitorizarea
obiectivelor proiectului şi a activităţilor desfăşurate. Evaluare.
111333... Octombrie 2009- februarie 2010 - s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din
Suedia şi s-au selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul
romanesc; pe baza acestei analize s-a întocmit un material, care a fost tradus şi în
limba engleză şi a fost postat pe site-ul parteneriatului şi pe site-ul şcolii; s-au
implementat, în mod creator, exemplele de bună practică cu aplicabilitate imediată;
s-au diseminat rezultatele.
111444... 23-28 martie 2010 - întâlnire de proiect în Marea Britanie, la Lancaster: realizarea
draftului ghidului de bune practici. Monitorizarea obiectivelor proiectului şi a
activităţilor desfăşurate. Evaluare.
111555... Aprilie – mai 2010 - s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din Marea Britanie
şi s-au selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul
romanesc; pe baza acestei analize s-a întocmit un material, care a fost tradus şi în
limba engleză şi a fost postat pe site-ul parteneriatului şi pe site-ul şcolii; s-au
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 8
[Year]
implementat, în mod creator, exemplele de bună practică cu aplicabilitate imediată;
s-au diseminat rezultatele.
111666... 7-11 iunie 2010 - întâlnire de proiect în Polonia, la Siemianowice Slaskie: finalizarea
ghidului de bune practici şi elaborarea raportului final. Monitorizarea obiectivelor
proiectului şi a activităţilor desfăşurate. Evaluare finală.
111777... Iunie – iulie 2010 - s-au analizat rezultatele întâlnirii de proiect din Polonia şi s-au
selectat exemplele de bună practică relevante pentru învăţământul romanesc; pe
baza acestei analize s-a întocmit un material, care a fost tradus şi în limba engleză
şi a fost postat pe site-ul parteneriatului şi pe site-ul şcolii; s-au implementat, în mod
creator, exemplele de bună practică cu aplicabilitate imediată; s-au diseminat
rezultatele.
111888... Septembrie - decembrie 2010 – diseminarea rezultatelor şi evaluarea proiectului.
Rezultatele asteptate si obtinute prin intermediul proiectului au fost:
-5 cadre didactice de la Grupul Şcolar Industrial Unirea formate în cadrul mobilităţilor;
-25 cadre didactice formate în cursul activităţilor de diseminare a proiectului.
-o strategie de furnizare a competenţelor pe piaţa muncii;
-un ghid de bune practici în format electronic;
-un ghid de bune practici în format printat;
-materiale de promovare: broşuri cu materiale suport despre furnizarea competenţelor
pe piaţa muncii, pliante de promovare a Grupul Şcolar Industrial Unirea, afişe de
promovare a activităţilor proiectului.
-o conferinţă de diseminare şi evaluare a proiectului şi de promovare a exemplelor de
bună practică pentru furnizarea de competenţe pe piaţa muncii.
Scopul
Ghidul are drept scop evidenţierea exemplelor de bună practică privind furnizarea de
competenţe1 pe piaţa muncii în diferite ţări din Europa, adresându-se tuturor celor
implicati în activităţile privind ocuparea forţei de muncă.
Utilizarea ghidului va avea drept rezultat îmbunătăţirea învăţământului profesional şi
tehnic.
În pofida progreselor din ultimii ani, o mare parte a Europei nu posedă un nivel suficient
de competenţe. Aproape o treime din populatia Europei cu vârste între 25-64 de ani
este slab calificată sau nu deţine niciun fel de calificare, în timp ce doar un sfert posedă
calificări de nivel înalt.
1 Vezi Anexa 1
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 9
[Year]
Pe de altă parte, în cazul celor care deţin competenţe, nu întotdeauna acestea sunt cele
căutate de angajatori, creând astfel nepotriviri pe piaţa forţei de muncă. În consecinţă,
este necesar un caleidoscop îmbunatatit de competenţe transversale şi specifice.
Problema a devenit mai presantă şi din cauza creşterii somajului şi a problemelor
demografice. Cu toate acestea, conform celor mai recente proiectii ale CEDEFOP,
centrul de referinţă al UE pentru formare profesională si educaţie, în următorul deceniu
sunt aşteptate aproximativ 80 de milioane de posibilităţi de locuri de muncă.
Cui se adreseaza?
Grupul ţintă este constituit, în primul rând, din actorii implicaţi în învăţământul
profesional şi tehnic: cadre didactice, elevi, factori de decizie, angajatori. Totuşi, având
în vedere că toate practicile prezentate în ghid se refera la furnizarea de competenţe pe
piaţa muncii, în general, indiferent de poziţie, funcţie sau nivel, în final, putem spune
că ghidul se adresează de fapt tuturor, beneficiarii finali fiind de fapt toti angajatii şi
angajatorii.
Ghidul vizează asigurarea unor motivaţii mai bune pentru angajatori şi angajaţi pentru
îmbunătăţirea competenţelor prin deschiderea universului educaţional şi de formare
prin imbunătăţirea capacităţii de inovare a institutiilor de educaţie şi formare şi prin
imbunătăţirea răspunsului acestora atât la necesitatile celor care învaţă, cât şi la cele
ale angajatorilor, precum şi prin dezvoltarea calificărilor relevante care se orientează pe
rezultate concrete ale învăţării.
Abordarea si integrarea in contextul general
Sistemele de educaţie şi formare profesională sunt în mijlocul schimbărilor şi tranziţiei
către economia şi societatea bazată pe cunoaştere şi de aceea se impune adaptarea
lor continuă.
Orientarea către o societate bazată pe cunoaştere presupune investiţii în dezvoltarea
resurselor umane cu scopul de a încuraja angajaţii să dobândească noi competenţe şi
să accepte mobilitatea ocupaţională. În acelaşi timp, este important să se promoveze
calitatea ofertei de formare şi să se asigure relevanţa acesteia în raport cu abilităţile,
cunoştinţele şi nevoile persoanei.
Acumularea de cunoştinţe şi abilităţi permite îmbunătăţirea poziţiei pe piaţa muncii,
ducând în acelaşi timp şi la creşterea productivităţii. Schimbările rapide în toate
domeniile determină un spectru al nevoilor de noi competenţe mult mai dinamic.
Investiţia în formare aduce beneficii atât persoanei cât şi întregii societăţi. Procesul de
globalizare a determinat schimbări semnificative în structura ocupaţională a României:
au apărut ocupaţii noi, iar pe de altă parte, conţinutul
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 10
[Year]
multor altora a suferit modificări. În anumite ramuri de activitate, unele ocupaţii au
căpătat întâietate, iar altele au devenit învechite şi au dispărut.
Problema formării profesionale continue este importantă pentru susţinerea transformării
forţei de muncă, fiind principalul instrument prin care aceasta se poate adapta la noi
cerinţe, facilitând astfel mobilitatea între diferite sectoare de activitate.
Este necesară o schimbare a mentalităţii în ceea ce priveşte formarea profesională, în
sensul creşterii gradului de conştientizare cu privire la importanţa
învăţării continue, a gradului de motivare pentru lărgirea cunoştinţelor şi dezvoltarea
competenţelor persoanelor.
Dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă nu poate fi concepută în
absenţa unor parteneriate construite cu contribuţia tuturor factorilor care pot influenţa
evoluţia sistemului, în special a partenerilor sociali, dar şi a statului şi a autorităţilor sale
de reglementare, a asociaţiilor profesionale, a furnizorilor de formare, a societăţii civile
etc.
Se impune creşterea implicării partenerilor sociali în stabilirea necesarului de
competenţe pe piaţa forţei de muncă, astfel încât economia să dispună în timp util de
resurse umane corespunzător calificate.
Structura ghidului
Ghidul contine pentru fiecare ţară studiată:
1.Exemplele de bune practici selectate.
2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc.
3.Recomandări pentru implementare.
4.Anexe :
- documente care pot detalia punctul 1 daca este nevoie
- descrierea sistemelor educaţionale analizate.
- surse de documentare suplimentare.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 11
[Year]
CAP.2 EXEMPLELE DE BUNA PRACTICA
2.1.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din
Spania:
Învăţământului profesional şi tehnic din Spania este complet independent de
învăţământul de cultură generală. In felul acesta, toate orele sunt alocate formării
profesionale, ceea ce favorizează formarea competenţelor vizate2.
-Instruirea practică comasată se realizează la finalul ciclului, la agenţii economici, în ore
special alocate în timpul anului şcolar. În cadrul acestei instruiri practice, elevul este
asimilat lucrătorilor de la agentii economici.
-Vacanţa elevilor nu este redusă prin efectuarea stagiilor de instruire practică.
-Nu este limitat numărul minim de elevi la clasă, ceea ce permite formarea elevilor,
chiar dacă numărul acestora scade.
-Accesul la rute superioare de învăţământ, în domeniul ales, nu este blocat examene de
verificare a cunoştinţelor de cultură generală.
-Spaţiile de învăţământ sunt foarte generoase şi foarte bine dotate, astfel încât toţi elevii
au acces la resurse.
2 Pentru detalii, vezi Anexa 2 şi site-ul proiectului: www.leonardoprovidence.eu
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 12
[Year]
-Calificările formate de instituţia de învăţământ sunt strict corelate cu cerinţele pieţei
muncii locale, astfel încât, marea majoritate a absolvenţilor îşi găseşte loc de muncă în
domeniul pentru care a fost format.
-Elevii desfăşoară activităţi de învăţare în vederea atingerii competenţelor legate direct
de acivităţile pe care le vor efectua pe piaţa muncii.
-In zonă este dezvoltat domeniul construcţiilor şi nu există alte obiective industriale,ca
urmare, elevii care se formeză pentru calificarea „Electrotehnică” desfăşoară activităţi
de învăţare prin care li se favorizează atingerea competenţelor pentru realizarea
instalaţiilor electrice în clădiri.
-În imediata apropierea a localităţii Alcaniz se găseşte Motorland Aragón. Pentru a
furniza forţă de muncă calificată pentru acest agent economic, în cadrul IES Baho
Aragon se formeză elevii cu calificarea automobile. În acest scop, în şcoală există
laboratoare şi ateliere forte bine dotate, în care elevii dobândesc competenţe adecvate
domeniului respectiv.
-Pentru a acoperi cât mai complet
solicitările pieţei muncii, în unităţile de
învăţământ profesional şi tehnic se
oferă tri tipuri de formări:
o Formare iniţială –pentru elevi
o Formare continuă- pentru
angajaţi
o Formare pentru reconversie
profesională – pentru şomeri.
Din acest motiv, unităţile de învăţământ se numesc Institute de Educaţie Integrate.
Toate acestea fac ca învăţământul vocaţional să aibă un loc privilegiat în cadrul
sistemului educaţional spaniol.
2.1.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc.
Exemplele de bună practică selectate din Spania au o relevanţă deosebită pentru
sistemul de învăţământ românesc, arătând importanţa acordată invăţământului
profesional şi tehnic şi rolul pe care acesta îl deţine în cadrul sistemului de invaţământ
spaniol.
Foarte important este modul de abordare a invăţământului tehnic, structrarea acestuia.
În cadrul învăţământului tehnic se studiază numai discipline tehnice. Instruirea practică
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 13
[Year]
se realizarează pe parcursul ultimului semestru de pregărire, când elevii sunt asimilaţi
cu muncitorii.
Corelarea strictă a invăţământului tehnic cu cerinţele pieţei muncii locale reprezintă un
alt element relelvant pentru sistemul de învăţământ românesc.
2.1.3.Recomandari pentru implementare.
Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Spania şi a analizării exemplelor de
bună practică considerate relevante pentru sistemul educaţional din România,
recomandăm următoarele:
Considerăm că se impune o schimbare profundă a mentalităţii în legătură cu
învăţământului profesional şi tehnic din Romania.
Schimbarea mentalităţii în legătură cu invaţământul profesional şi tehnic romanesc este
favorizată, în acest moment de iminenta punere în aplicare a noii Legi a invăţământului.
O altă recomandare este flexibilizarea învăţământului tehnic şi plierea acestuia pe
necesităţile pieţei muncii, cu accent pe piaţa muncii locală.
Unităţile de învăţământ preuniversitar trebuie să devină şi centre de formare pentru
adulţi, valorizând, în felul acesta, atât resursele materiale cât şi cele umane pe care le
deţin.
2.2.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din
Islanda:
Formarea profesională în Islanda este parte a învăţământului secundar superior3.
Învăţământul secundar superior nu este obligatoriu, dar oricine care a finalizat
învăţământul obligatoriu are dreptul de
urma un ciclu de studii într-o şcoală
secundară superioară. Elevii au, de
obicei 16-20 de ani, dar nu există o
limită de vârstă.
-Durata cursurilor variază în funcţie de
complexitatea calificării, putând dura
de la un semestru la zece, dar de cele
mai multe sunt de patru ani.
-Instruirea practică comasată se
realizează pe parcursul anului şcolar,
la agenţii economici, în ore special
3 Pentru detalii, vezi Anexa 3 şi site-ul proiectului: www.leonardoprovidence.eu
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 14
[Year]
alocate. În cadrul acestei instruiri practice, elevul este asimilat lucrătorilor de la agentii
economici.
-Vacanţa elevilor nu este redusă prin efectuarea stagiilor de instruire practică.
-Spaţiile de învăţământ sunt foarte bine dotate, astfel încât toţi elevii au acces la
resurse.
-Calificările formate de instituţia de învăţământ sunt strict corelate cu cerinţele pieţei
muncii locale, astfel încât, marea majoritate a absolvenţilor îşi găseşte loc de muncă în
domeniul pentru care a fost format.
-Sistemul de învăţământ la distanţă este foarte bine dezvoltat, oferind condiţii de
formare pentru toţi cetăţenii ţării, cu precădere celor din zonele izolate.
-Elevii desfăşoară activităţi de învăţare în vederea atingerii competenţelor legate direct
de acivităţile pe care le vor efectua pe piaţa muncii.
-Elevilor cu cerinţe educaţionale speciale le sunt furnizate programe de formare în
conformitate cu nevoile lor şi li se asigură atenţie specială pentru studiu. Acolo unde e
posibil, ei sunt integraţi în învăţământul general şi cea mai mare parte dintre ei
frecventează ore de curs clasice sau studiază aceleaşi materii, dar cu asistenţă
specială.
-Islanda este lider mondial in producerea energiilor regenerabile, iar respectul pe care il
au islandezii pentru mediul inconjurator este pe masura.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 15
[Year]
2.2.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc.
Un aspect interesant pentru invăţământul profesional românesc este faptul că durata
cursurilor este variabilă, depinzând de complexitatea calificării.
Elevii care se formează într-un anumit domeniu au asigurat locul de muncă, nimeni nu
învaţă „degeaba”.
Foarte important este învăţământul la distanţă, mai ales pentru formarea adulţilor.
Deosebit de relevantă pentru sistemul nostru educaţional este educaţia pentru
dezvoltare durabilă, preocuparea pentru producerea energiei din surse regenerabile
fiind deja un „brand de ţară” pentru Islanda.
2.2.3.Recomandari pentru implementare.
Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Islanda şi a analizării exemplelor de
bună practică considerate relevante pentru sistemul educaţional din România,
recomandăm următoarele:
-Dezvoltarea unei reţele de învăţământ la distanţă, pentru formarea şi reconversia
profesioanlă a adulţilor, care ar permite utilizarea resurselor centrelor de formare bine
dotate şi ar oferi posibilitatea calificării şi recalificării persoanelor din zone izolate sau
unde nu există centre de formare acreditate pentru anumite domenii de calificare.
-Introducerea unor discipline care să vizeze direct dezvoltarea durabilă, la toate
nivelurile de învăţământ şi, în special, în cadrul învăţământului profesional şi tehnic.
-Introducerea unor calificări legate de producerea şi utilizarea surselor de energie
regenerabile.
2.3.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din
Suedia4:
Nu numai că cetăţenii suedezi au un drept fundamental la educaţie, dar au şi siguranţa
că guvernul central al statului va face tot ce-i stă în putinţă pentru a plăti cea mai mare
parte a acestei educaţii.
4 Pentru detalii, vezi Anexa 3 şi site-ul proiectului: www.leonardoprovidence.eu
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 16
[Year]
-Filozofia este aceea că există o mai mare probabilitate ca nişte cetăţeni bine educaţi să
ducă la o societate prosperă, în care criminalitatea este scăzută şi care beneficiază
constant de roadele muncii cetăţenilor săi. În consecinţă, Suedia cheltuie un uluitor
procent de 8,3 la sută din produsul intern brut pe educaţie, mult mai mult decât
majoritatea ţărilor.
Costul mediu pe elev în 2007, în învăţământul secundar superior a fost de 88900 SEK,
adică 8769 euro.
-Învăţământul profesional pregăteşte elevi pentru anumite cariere sau profesii, care sunt
în mod tradiţional neacademice şi direct legate de un meşteşug, de o ocupaţie sau
"vocatie", la care acesta participă.
-Cum piaţa forţei de muncă devine tot mai specializată şi economiile cer mai multe
abilităţi, guvernul şi companiile investesc din ce în ce mai mult în viitorul educaţiei
profesionale prin cursuri de formare finanţate de stat şi iniţiative de ucenicii sau stagii de
formare subvenţionate pentru întreprinderi.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 17
[Year]
-Spaţiile de învăţământ sunt foarte generoase şi foarte bine dotate, astfel încât toţi elevii
au acces la resurse.
-Calificările formate de instituţia de
învăţământ sunt strict corelate cu
cerinţele pieţei muncii locale, astfel
încât, marea majoritate a
absolvenţilor îşi găseşte loc de
muncă în domeniul pentru care a
fost format.
-Elevii desfăşoară activităţi de
învăţare în vederea atingerii
competenţelor legate direct de
acivităţile pe care le vor efectua pe
piaţa muncii.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 18
[Year]
-Încă din 1995, Helsingborg este parte a unui proiect de dezvoltare sustenabilă, fiind
Eco- municipalitate. În cadrul acestui proiect se urmăresc 6 strategii de sustenabilitate,
printer care şi sustenabilitatea transporturilor. Ca urmare, municipalitatea şi-a propus
înlocuirea tuturor autobuzelor care participă la transportul în comun să funcţioneze pe
bază de biogaz. Acest deziderat este posibil datorită unei centrale energetice care
foloseşte gunoiul aferent oraşului, NSR (Nordvästra Skånes Renhållnings AB) şi care
produce biogazul. Echipa de proiect a vizitat acesta centrală energetică, beneficiind de
explicaţii detaliate din partea unuia dintre conducătorii centralei. Această centrală
furnizează biogazul pentru autobuzele din Helsingborg.
2.3.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc.
Cel mai relevant aspect remarcat în Suedia este acela că se alocă un procent de 8,3 la
sută din produsul intern brut pe educaţie, mult mai mult decât majoritatea ţărilor. În
acelaşi timp, şi companiile investesc din ce în ce mai mult în viitorul educaţiei
profesionale prin cursuri de formare şi iniţiative de ucenicii sau stagii de formare.
Un alt aspect deosebit de relevant pentru sistemul de educaţie românesc este acela că
elevii desfăşoară activităţi de învăţare în vederea atingerii competenţelor legate direct
de activităţile pe care le vor efectua pe piaţa muncii locală.
Deosebit de relevantă pentru sistemul nostru educaţional este educaţia pentru
dezvoltare durabilă, invăţământul tehnic fiind direct implicat în acest proces.
2.3.3.Recomandări pentru implementare.
Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Suedia şi a analizării exemplelor de
bună practică considerate relevante pentru sistemul educaţional din România,
recomandăm următoarele:
- Creşterea procentului din PIB alocat educaţiei şi folosirea efectivă a acestor fonduri în
beneficiu învăţământului românesc.
- Flexibilizarea învăţământului tehnic şi plierea acestuia pe necesităţile pieţei muncii, cu
accent pe piaţa muncii locală.
- Implicarea activă a agenţilor economici locali în învăţământul profesional şi tehnic.
- Introducerea unor discipline care să vizeze direct dezvoltarea durabilă, la toate
nivelurile de învăţământ şi, în special, în cadrul învăţământului profesional şi tehnic.
- Introducerea unor calificări legate de producerea şi utilizarea surselor de energie
regenerabile.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 19
[Year]
2.4.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din Marea
Britanie5:
- LMC oferă un mediu evoluat pentru cursanţi, în care aceştia sunt implicaţi activ şi
conştient în creşterea continuă a nivelului de cunoaştere.
- Locurile muncă reale oferă o experienţă efectivă studenţilor din campus, îmbogăţindu-
le experienţa de învăţare.
- Colegiul are un Serviciu de consiliere disponibil tuturor studenţilor şi personalului
colegiului.
- Există un Program de mentorat care colaborează cu elevii şi cu profesorii şi oferă
informaţii, sfaturi şi suport pentru elevi în ceea ce priveşte dificultăţile pe care le
întâmpină în timpul şcolarizării. El acţionează, de asemenea, ca post de contact spre
alte surse de suport a elevilor, atât în interiorul colegiului cât şi în exterior, dacă este
necesar.
- Exixtă o Bibliotecă de documentare, inclusiv pe suport informatic, privind carierele din
învăţământul superior, disponibilă în cadrul Serviciul Studenţi.
5 Pentru detalii, vezi Anexa 4 şi site-ul proiectului: www.leonardoprovidence.eu
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 20
[Year]
- Calificările sunt strict legate de cerinţele pieţei muncii
locale, astfel încât, majoritateaabsolvenţilor îşi găsesc
slujbe în domeniul în care au fost formaţi.
- 89% din studenţi îşi continuă studiile prin Further
Education / University sau se angajează.
- LMC contactează în fiecare an cca 1000 de angajatori la
nivel local, regional şi naţional.
- LMC cheltuie în fiecare an peste 1 milion £ pentru
dezvoltarea şi îmbunătăţirea facilităţilor din campus.
- Studenţii cu nevoi educaţionale speciale urmează un
program de instruire în acord cu nevoile lor şi li se asigură
o atenţie deosebită în timpul şcolarizării. Unde este posibil,
ei sunt incluşi în programul de instruire generală şi marea
majoritate urmează cursuri normale, sau studiază aceleaşi
subiecte, cu asistenţă specială
2.4.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc.
Deosebit de relevant pentru sistemul educaţional românesc este mediul evoluat pentru
cursanţi, în care aceştia sunt implicaţi activ şi conştient în creşterea continuă a nivelului
de cunoaştere.
De asemenea, considerăm ca fiind relevant Servciul de cosiliere deosebit de
profesionist la care au acces nelimitat toţi studenţii şi personalului colegiului. Şi
sistemul de mentorat.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 21
[Year]
Un alt aspect relevant este modul în care se desfăşoară activităţile de instruire practică,
în carul unor locuri de muncă reale, special construite în interiorul campusului şcolar.
Fondurile de care dispune şcoala sunt deosebit de generoase, ceea ce permite
asigurarea calităţii actului educaţional.
Elevii cu cerinţe educaţionale speciale sunt integraţi în învăţământul de masă şi li se
acordă o atenţie cu totul şi cu totul specială.
2.4.3.Recomandări pentru implementare.
Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Marea Britanie şi a analizării
exemplelor de bună practică considerate relevante pentru sistemul educaţional din
România, recomandăm următoarele:
- Asigurarea finanţării sistemului de educaţie din Romania astfel încât să se poată
asigura calitatea actului educaţional la nivelul celorlalte ţări din Europa.
- Înfiinţarea unor servicii profesionale de Consiliere, dotate la nivel european, în cadrul
tuturor unităţilor de învăţământ, la care să aibă acces toţi elevii şi tot personalul şcolii.
- Înfiinţarea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ a unui Serviciu de mentorat,
structurat atât pentru elevi, dar şi pentru profesori sau alti angajaţi din şcoli.
-flexibilizarea învăţământului tehnic şi plierea acestuia pe necesităţile pieţei muncii, cu
accent pe piaţa muncii locală.
- Alocarea de fonduri suplimentare pentru integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale
speciale în învăţământul de masă.
2.5.1 Exemple de bună practică evidenţiate în cadrul întâlnirii de proiect din
Polonia6:
- Sistemul polonez de învăţământ profesional nu precupeţeşte nici un efort pentru
adaptarea la condiţiile existente, astfel încât absolvenţii învăţământului profesional şi
tehnic să poată avea perspective mai bune de inserare pe piaţa muncii.
6 Pentru detalii, vezi Anexa 6 şi site-ul proiectului: www.leonardoprovidence.eu
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 22
[Year]
- Se fac eforturi susţinute pentru obţinerea de resurse de finanţare europene pentru
formarea profesională (în primul rând, de la fondurile structurale europeane - programul
operaţional pentru dezvoltarea resurselor umane).
- Calificărilor profesionale sunt recunoscute pe piaţa europeană.
- Calificările sunt strict legate de piaţa locală a forţei de muncă, astfel încât marea
majoritate a absolvenţilor găsesc locuri de muncă în domeniul pentru care au fost
formaţi.
- educaţia este obligatorie până la vârsta de 18 ani (inclusiv).
- serviciile EURES sunt complet integrate cu serviciile furnizate de oficiile forţelor de
muncă poloneze şi acoperă următoarele:
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 23
[Year]
consultanţă şi asistenţă acordate solicitanţilor de locuri de muncă în găsirea de
locuri de muncă relevante şi pentru angajatori în recrutarea de angajati cu
aptitudinile profesionale solicitate;
Informare privind condiţiile de viaţă şi de muncă şi situaţia de pe pieţele
europene ale forţei de muncă, având în vedere lipsa şi excedentul existente în
ceea ce priveşte forţa de muncă;
Iniţierea de activităţi pentru contracararea şi combaterea barierelor în calea
mobilităţii pe piaţa europeană a forţei de muncă;
Punerea în aplicare a proiectelor internaţionale.
Activitatea reţelei EURES în Polonia constă, printre altele, în organizarea de târguri şi
schimburi internaţionale de locuri de muncă, însoţite de prezentări privind condiţiile de
viaţă şi de muncă în statele din ue / see selectate şi interviuri ale angajatorilor străini cu
candidaţii polonezi pentru ocuparea de locuri de muncă.
2.4.2.Relevanţa pentru sistemul de învăţământ românesc.
Un fapt relevant pentru sistemul educaţional din România este acela că în Polonia
învăţământul este obligatoriu pănă la varsta de 18 ani.
Un alt aspect deosebit de relevant este reprezentat de eforturile susţinute de a atrage şi
de utiliza fonduri europene în vederea dezvoltării sistemului de învăţământ.
Calificările obţinute prin sistemul de invăţământ profesional şi tehnic sunt recunoscute la
nivel european.
2.4.3.Recomandări pentru implementare.
Ca urmare a studierii sistemului de învăţământ din Polonia şi a analizării exemplelor de
bună practică considerate relevante pentru sistemul educaţional din România,
recomandăm următoarele:
- prelungirea duratei invăţământului obligatoriu până la vrsta de 18 ani, ceea ce ar
permite o profesionalizare superioară a elevilor.
- implicarea efectivă a agenţiilor de ocupare a forţei de muncă în activiţăţile
educaţionale, ceea ce ar permite apropierea între sistemul de invăţământ profesional şi
tehnic şi piaţa forţei de muncă.
- intensificarea eforturilor de a atrage resurse de finanţare din fondurile europene
disponibile.
- realizarea de standarde de pregătire profesionale recunoscute de Cadrul European al
Calificărilor Profesionale.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 24
[Year]
ANEXA 1
COMPETENŢA PROFESIONALĂ
Ce este competenţa profesională? Când o persoană este considerată competentă într-o
anumită ocupaţie?
Prin competenţă, se înţelege capacitatea unei persoane de a aplica diverse cunoştinţe
şi deprinderi practice, de a manifesta atitudinile potrivite cerute de practicarea unei
anumite ocupaţii şi de a asigura combinarea şi transferarea tuturor acestora în situaţii şi
medii de muncă diferite, în scopul realizării activităţilor cerute la locul de muncă, la
nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.
O persoană competentă este aceea care comunică eficient, lucrează în echipă,
demonstrează capacitate de analiză şi decizie, se adaptează la mediul de muncă
specific, face faţă unor situaţii neprevăzute, este creativă, rezistă în condiţii de stres,
aplică cunoştinţele de specialitate deţinute şi dovedeşte capacitatea de a realiza
activităţile specifice unei anumite ocupaţii.
Ce se înţelege prin competenţe obţinute pe alte căi decât cele formale?
Orice adult acumulează cunoştinţe şi deprinderi practice diverse, de-a lungul vieţii, prin
experienţă la locul de muncă, autoinstruire sau orice modalitate spontană de relaţionare
cu familia şi societatea. Este vorba deci, despre competenţele dobândite altfel decât
prin intermediul şcolii sau al unor cursuri organizate în cadrul unor instituţii specializate,
autorizate în acest scop.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 25
[Year]
ANEXA 2
SISTEMUL EDUCAŢIONAL SPANIOL
Sistemul spaniol de invatamant nu este impartit in trimestre sau semestre, anul scolar
fiind abordat ca un tot unitar (din septembrie si pana in iunie). Exista o vacanta de
Craciun de doua saptamani si o vacanta de doua saptamani de Pasti. Scoala incepe de
obicei la 8.30 si se termina la 14.30. Dupa-amiaza nu sunt ore dar anumite scoli
ofera workshopuri optionale. Sistemul educational public spaniol se divide in 3 cicluri
distincte:
1. Educatia elementara: 6 ani de studiu, de la 6 la 12 ani (clasele 1-6)
2. Educatia secundara : 4 ani de studio, de la 12 la 16 ani (clasele 7-10)
3. Bacalaureatul (bachillerato): 2 ani de studio, de la 16 la 18 ani (clasele 11-12).
Dupa finalizarea educatiei secundare (la sfarsitul clasei a 10-a), elevii pot parasi scoala
cu un certificat de absolvire a ciclului secundar sau pot continua educatia la liceu pentru
doi ani si sa obtina titlul de "Bachiller".
In cadrul ciclului secundar, cele mai multe obiecte de studiu sunt obligatorii: Stiinte
Naturale, Stiinte Sociale, Educatie Plastica si Vizuala, Limba si Literatura Spaniola,
Limbi straine (de obicei Limba Engleza), Matematica, Muzica, etc.
In cadrul ciclului de Bachillerato in clasa a 11-a obiectele obligatorii sunt Limba si
Literatura Spaniola I, Limbi straine I (de obicei Limba Engleza), Filosofia si Educatie
Fizica iar in clasa a 12-a, obiectele obligatorii sunt Limba si Literatura Spaniola II, Limbi
straine II (de obicei Limba Engleza) si Istoria. In ambele clase de Bachillerato, elevii
trebuie sa-si aleaga in functie de specializarea universitara pe care doresc sa o urmeze,
alte 3 obiecte dintre Fizica, Chimie, Biologie, Matematica, Latina, Greaca sau alte
obiecte aflate in curricula optionala.
Invăţământ obligatoriu şi postobligatoriu
Şcolarizarea minorilor, cu vârsta cuprinsă intre 6 şi 16 ani, este obligatorie şi gratuită
in Spania.
Există două tipuri de centre educative:
Cele publice care depind de Administraţia Publică aragoneză şi care sunt gestionate
de către Departamentul de Invăţământ al Guvernului din Aragon. Aceste centre sunt
gratuite.
Cele “concertate” care depind de instituţiile religioase sau de organisme private cu
care Departamentul de Invăţământ al Guvernului din Aragon are acorduri de colaborare.
Centrele educative se pot clasifica în funcţie de ciclul educativ:
Invăţământ Infantil şi Primar in cadrul căruia participă elevi cu vârsta cuprinsă
intre 3 şi 12 ani.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 26
[Year]
Invăţământ Secundar Obligatoriu (ESO) – participă elevi cuprinşi intre 12 şi 16
ani.
Invăţământ secundar ne-obligatoriu: Bacalaureat şi Pregătire profesională.
Bacalaureatul este ultima treaptă a Invăţământului Secundar, are caracter voluntar iar
durata este de doi ani de studiu, in mod normal intre 16 şi 18 ani.
Are diferite modalităţi care permit o pregătire specializată a elevilor in vederea
incorporării la studiile superioare sau la viaţa activă.
Pregătirea Profesională (de Grad Mediu sau de Grad Superior), are caracter
voluntar şi cuprinde acele conţinuturi care, in cadrul sistemului educativ, conferă
capacitatea de a realiza meserii calificate. Durata fiecărui ciclu variază.
Elevii absolvenţi ai Pregătirii Profesionale de grad mediu şi de grad superior obţin
diploma de Tehnic şi respectiv Tehnic Superior. Cu diploma de Tehnic se poate trece la
Bacalaureat. Cu diploma de Tehnic Superior se poate trece direct, fără probă de
admitere, la anumite cariere universitare relaţionate cu studiile de Pregătire
Profesională care au fost urmate şi care sunt determinate in prevederile legislative
corespunzătoare.
Descrierea învăţământului PROFESIONAL ŞI TEHNIC din SPANIA
Învăţământului PROFESIONAL ŞI TEHNIC din SPANIA cuprinde trei cicluri
- Program de calificare profesională iniţială.
- Ciclu formativ de grad mediu
- Ciclu formativ de grad superior
Programul de calificare profesională iniţială:
Sunt programe specifice adresate tinerilor între 16 şi 20 de ani ce nu se află în posesia
diplomei de Absolvent al Învăţământului Secundar Obligatoriu. Finalitatea este de a
oferi (de a asigura) o pregătire profesională de bază ce le permite absolvenţilor
integrarea pe piaţa muncii sau posibilitatea de a continua studiile.
Aceste programe se împart atat în centrele educative de Învăţământ Secundar cât şi în
unele primării sau prin intermediul diverselor entităţi private şi asociaţii. O dată terminat
programul, centrul va emite un certificat în care se constată totalul orelor şi calificările
obţinute. Cu acest certificat se poate accede pe piaţa muncii sau la un ciclu de pregătire
profesională de grad mediu în urma unei probe de acces (examen).
Se studiază discipline tehnice, dar şi de cultură generală, pentru a primi certificatul de
absolvire a învăţământului obligatoriu.
Ciclul formativ de grad mediu:
Se adresează elevilor care au absolvit învăţământul obligatoriu de 10 ani şi are durata
2 ani – 2000 ore.
Se studiază trei categorii de discipline:
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 27
[Year]
- tehnice, specifice calificării
- de management
- instruire practică la agentul economic – 3 luni la sfârşitul celui de al doilea an.
La final primesc diploma de tehnician (tehnico).
Îşi pot continua studiile în două moduri:
În ciclu formativ de grad superior, după care pot urma numai studii superioare de profil
În ciclu superior al liceului, pentru a urma orice formă de studii superioare.
Ciclul formativ de grad superior
Se adresează elevilor care au absolvit Ciclu formativ de grad mediu sau Ciclul superior
al liceului.
Este considerat învăţământ superior, dar nu este asimilat cu studiile universitare. Are
durata de 2 ani – 2000 ore.
Se studiază trei categorii de discipline:
- tehnice, specifice calificării
- de management
- instruire practică la agentul economic – 3 luni la sfârşitul celui de al doilea an.
- La final primesc diploma de tehnician superior.
-Îşi pot continua studiile numai la facultăţile de profil.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 28
[Year]
ANEXA 3
SISTEMUL EDUCAŢIONAL ISLANDEZ
Învăţământul în Islanda e, în mod tradiţional, organizat în cadrul sectorului public,
dar un număr din ce în ce mai mare de instituţii private sunt acum incluse în sistemul
şcolar. Politica guvernului este de a încuraja înfiinţarea de şcoli private şi a spori
competiţia în sistemul educaţional. Sistemul de învăţământ din Islanda este structurat pe
patru paliere: preşcolar, obligatoriu, secundar superior şi universitar. În învăţământul
preşcolar copiii primesc educaţie şi sprijin pentru dezvoltarea lor multilaterală, fiind
pregătiţi pentru învăţământul obligatoriu şi pentru viaţă. Grădiniţele sunt definite prin lege
ca primul nivel al sistemului de învăţământ. Părinţii plătesc taxe pentru frecventarea
grădiniţelor de către copiii lor.
Obiectivul învatământului obligatoriu este să-i pregătească pe copii pentru viaţă şi
muncă într-o societate democratică aflată într-o continuă dezvoltare. Organizarea şcolii
precum şi funcţionarea sa trebuie, aşadar, să se bazeze pe toleranţă, valori creştine şi
cooperare democratică. Învăţământul obligatoriu (primar şi secundar inferior) este gratuit,
inclusiv manualele şi materialele şcolare. Legea privind învăţământul obligatoriu
stipulează că educaţia trebuie să fie obligatorie pentru copiii şi adolescenţii cu vârste
cuprinse între 6 şi 16 ani. Examinări şi alte forme de evaluare, de obicei scrise, sunt
făcute de fiecare şcoală şi profesor în parte. Evaluarea nu este, aşadar, standardizată
între şcoli diferite şi profesori diferiţi. Felul în care rapoartele privind progresele elevilor
sunt interpretate variază mult: notarea poate fi în formă numerică şi literală sau sub
formă de comentariu oral sau scris.
Învăţământul secundar superior nu este obligatoriu, dar oricine care a absolvit
învăţământul obligatoriu are dreptul să se înscrie în învăţământul superior într-o şcoală
secundară superioară. Elevii pot să se înscrie la şcolile secundare superioare la sfârşitul
instruirii obligatorii, în anul în care împlinesc 16 ani. La nivelul secundar superior oricine
a absolvit învăţământul obligatoriu sau a împlinit 18 ani are dreptul să se înscrie în
învăţământul superior.. Anumite cursuri nu au examene de final la sfârşitul semestrului şi
calificativul se bazează pe evaluarea continuă şi pe temele efectuate. Învăţământul la
nivel secundar superior este, de asemenea, gratuit. Legea privind şcolile secundare
superioare conţine prevederi referitoare la predarea specială în islandeză pentru acei
elevi pentru care limba maternă nu este islandeza. Prevede de asemenea instruirea
specială în islandeză pentru elevii islandezi care au trăit în afara ţării pentru perioade
lungi de timp şi pentru elevii cu deficienţe de auz.
Formarea profesională în Islanda este parte a învăţământului secundar. Ea este
împărţită între şcoală şi locul de muncă sau se desfăşoară numai în şcoli, unde se pune
accentul pe faptul că studiile trebuie să reflecte nevoile curente ale pieţei.
Elevii în programele profesionale au posibilitatea să urmeze cursuri suplimentare în
pregătirea pentru un nivel educaţional superior şi să susţină examenul de admitere.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 29
[Year]
Elevilor cu handicap le sunt furnizate instrucţiuni şi formare în conformitate cu nevoile lor
şi li se asigură atenţie specială pentru studiu. Acolo unde e posibil, ei sunt integraţi în
învăţământul general şi cea mai mare parte dintre ei frecventează ore de curs clasice
sau studiază aceleaşi materii, dar cu asistenţă specială.
Sistemul de învăţământ oferă de asemenea educaţie pentru adulţi, educaţie la distanţă,
şi educaţie pentru persoane cu nevoi speciale (persoane cu handicap, copii străini, copii
supradotaţi sau copii cu cerinţe speciale de educaţie).
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 30
[Year]
ANEXA 4
SISTEMUL EDUCAŢIONAL SUEDEZ
În Suedia, statul asigură educaţia copiilor şi tinerilor sub forma învăţământului preşcolar,
învăţământului obligatoriu şi a învăţământului liceal, dar şi a anumitor forme de
învăţământ echivalent, adică învăţământ special pentru elevii cu handicap auditiv/vizual
sau de vorbire, şcoli pentru cei cu handicap mintal şi şcoli Sami. De asemenea, există
tipuri speciale de învăţământ pentru cei care din motive de boală nu pot participa la
programul şcolar în cadrul sistemului naţional de învăţământ. Statul oferă, de asemenea,
activităţi educaţionale sub forma activităţilor preşcolare şi asistenţă socială pentru elevi.
Toţi copiii şi tinerii beneficiază, indiferent de sex, rezidenţă geografică şi situaţie
financiară sau socială, de acces egal la educaţie în cadrul sistemului naţional.
Învăţământul trebuie să fie identic în cadrul fiecărui tip de şcoală, pe cuprinsul întregii ţări.
În afară de tipurile de şcoli oferite de stat, mai pot exista şcoli înfiinţate de persoane fizice
sau juridice (şcoli independente). Municipalităţile sunt responsabile în totalitate pentru
învăţământul preşcolar şi învăţământul obligatoriu, dar poartă întreaga responsabilitate şi
faţă de învăţământul liceal.
Şcoala este obligatorie pentru copiii cu vârste între 7 şi 16 ani. Există un total de nouă
clase, iar la nivelele inferioare există un singur învăţător pentru toate materiile, în timp ce
la nivelele superioare sunt profesori diferiţi pentru fiecare materie. Anul şcolar durează
patruzeci de săptămâni, începând de la jumătatea lunii august, şi are două semestre şi o
vacanţă de vară de zece săptămâni.
Educaţia şi toate materialele didactice sunt furnizate gratuit şi se oferă mese gratuite la
şcoală.
Sistemul şcolar din Suedia este compus din:
Clase pre-şcolare („förskola"), pentru copiii de până la 6 ani. Cursurile pre-şcolare
sunt oferite tuturor copiilor din Suedia.
Învăţământ obligatoriu („grundskola"), pentru copii cu vârste cuprinse între 7 şi 16
ani, clasele 1-9.
Învăţământul obligatoriu" include şcoala generală obligatorie, şcoala Sami, şcoala
pentru persoane hipoacuzice şi cu deficienţe de auz şi şcoala obligatorie pentru copiii
cu dizabilităţi de învăţare.
Clase superioare de liceu („gymnasium"), clasele 10-12, nu sunt obligatorii; însă,
este o condiţie obligatorie dacă un elev doreşte să studieze la nivel universitar.
Toţi tinerii din Suedia, care au terminat şcoala obligatorie au dreptul la trei ani de
şcolarizare în învăţământul liceal (secundar superior). Învăţământul secundar superior
oferă o platformă de cunoştinţe pentru studii ulterioare şi pentru o carieră viitoare.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 31
[Year]
Învăţământul secundar superior cuprinde şcoli secundar superioare obişnuite şi şcoli
secundare superioare pentru tinerii cu dizabilităţi de învăţare.
Elevii de liceu (Gymnasiet) sunt liberi să aleagă dintre programele naţionale, precum şi
programe individuale şi special concepute.
Există un total de 17 programe naţionale de învăţământ secundar superior. Fiecare
program dureaza 3 ani şi constă în discipline principale, discipline specifice unui
program, cursuri opţionale şi lucrul în cadrul unor proiecte.
Fiecare program naţional de învăţământ secundar superior cuprinde:
Opt discipline principale - engleză, activităţi artistice, educaţie fizică şi sănătate,
matematică, ştiinţele naturii, studii sociale, suedeză sau suedeza ca a doua limbă şi
studii religioase.
Un număr de discipline specifice unui program, care sunt caracteristice pentru
programul selectat.
Un proiect special.
În funcţie de cazul în care un program este disponibil, studenţii pot alege şi între şcolile
municipale, independente sau cu internat. Admiterea în orice program sau în orice
şcoală se acordă individual, cel mai adesea în funcţie de media finală a elevului din
şcoală primară.
Notele la liceu sunt împărţite pe patru niveluri: respingere (IG), promovare (G),
promovare cu distincţie (VG) şi promovare cu distincţie specială (MVG). Pentru a primi
o diplomă finală în cadrul unui program naţional sau special conceput, elevii trebuie să
primească o notă la toate cursurile şi să finalizeze lucrul la proiectele necesare pentru
programul lor special.
Învăţământul vocaţional
Formarea la locul de muncă în cadrul programelor de formare profesională.
Diferite programe de învăţământ secundar superior pot fi văzute ca o pregătire pentru
continuarea studiilor, în domeniul formării profesionale, sau o combinaţie a celor două.
Şcoala secundară superioară este pentru tinerii cu vârsta între 16-20. Persoanele mai
în vârstă de 20 de ani pot urma învăţământul secundar superior pentru adulţi sau
învăţământul pentru adulţi dedicat persoanelor cu dizabilităţi de învăţare.
O alternativă la universitate sau colegiu este formarea profesională avansată (KY).
Aceasta constă în învăţământ postliceal ce oferă cursuri concepute în consultare cu
angajatorii pentru a satisface nevoile de forţă de muncă de pe piaţa forţei de muncă, şi
care vor duce la locuri de muncă.
Aproximativ o treime din formare constă în experienţa la locul de muncă cunoscută sub
numele de învăţare la locul de muncă. Educaţia şi formarea profesională avansată sunt
calculate în puncte de credit, situaţie în care o săptămână full-time de studiu
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 32
[Year]
corespunde unui punct de credit. Un curs de educaţie sau de formare profesională
avansată poate echivala între 40 şi 120 de puncte de credit. Cu toate acestea, cele mai
multe au 80 de puncte de credit (durează 2 ani).
Copiii imigranţilor din sistemul şcolar suedez au dreptul de a primi instruire în limba
suedeză ca limbă străină, dar şi de a beneficia de instruire separată, în limba maternă,
dacă acea limbă este vorbită zilnic în casele acestora.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 33
[Year]
ANEXA 5
SISTEMUL EDUCAŢIONAL din UK
Educaţia în UK este o probelma specifică fiecărei regiuni, care au sisteme diferite sub
guverne separate – Guvernul UK este responsabil pentru Anglia, iar Guvernul Scoţiei,
Adunarea Guvernamentală din Ţara Galilor şi Executivul din Irlanda de Nord sunt
responsabil, respectiv pentru Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.
În timp ce sistemele din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord sunt aproape similare,
sistemul scoţian este complet diferit. Educaţia în Anglia este controlată de
Departamentul pentru Educaţie şi Departamentul pentru Afaceri, Inovaţie şi Calificare.
La nivel local autorităţile locale au responsabilitatea implementării politicii pentru
educaţia publică şi şcolile de stat.
Prin lege, toţi copiii între 5 – 16 ani trebuie să primească educaţie obligatoriu (full –
time).
UK a introdus Curriculum - ul Naţional în 1992 şi şcolile de stat sunt obligate să adere la
acesta până când elevii ating vârsta de 16 ani. Totuşi, şcolile independente nu sunt
obligate să facă acest lucru.
După 5 ani de educaţie secundară ( gimnaziu ), studenţii dau examene cu subiecte de
nivelul Certificat General de Educaţie Secundară (GCSE). GCSE este un examen cu un
singur set de subiecte şi care este corectat de comisii independente de examen.
Studenţii participă până la zece examene GCSE pe diferita subiecte, incluzând
matematică şi limba engleză ( nu e limită inferioară sau superioară ).
După promovarea examenele GCSE, studenţii pot părăsi învăţămâmtul secundar, iar ca
alternativă, pot alege să-şi continue educaţia prin colegii vocaţionale sau tehnice, sau,
după un an suplimentar de studiu pot susţine un examen pentru un nivel superior de
şcoală secundară cunoscut ca AS – Levels. Urmând doi ani de studiu, studenţii pot
promova examenul A-Level ( prescurtare pentru Nivel Avansat ), care este cerut pentru
admiterea în universităţile din UK.
Vârsta la care încheie educaţia obligatorie a fost crescută la 18 ani printr – un ordin al
Educaţiei şi Meseriilor-2008 ( the Education and Skills Act 2008 ), având efect vârsta de
17 ani în 2013 şi vârsta de 18 ani în 2015.
Şcolile şi colegiile de stat sunt finanţate prin sistemul naţional de impozite, iar
şcolarizarea copiilor, între vârstele 3 – 18 ani, este gratuită.
Aproximativ 93% dintre elevi englezi urmează cursurile la acest tip de şcoli. O
minoritate importantă din şcolile finanţate de stat sunt seminarii teologice. Aproape 90%
din şcolile secundare de stat sunt şcoli specializate, care primesc fonduri suplimentare
pentru a dezvolta una sau mai multe specializări.
Un număr mic dar în creştere de părinţi optează pentru Elective Home Education (
educaţie alternativă la domiciliu ).
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 34
[Year]
După terminarea educaţiei obligatorii, există o gamă largă de posibilităţi educaţionale.
Mulţi sdintre tineri aleg să rămână în şcoala lor secundară şi să-si completeze anii 12-
13 de studii (Sixth Form – nivel 6), alţii, merg la colegii de nivel 6 (Sixth Forms
Colleges), iar unii merg la şcoli superioare (Colleges of Further Education). Unii vor
decide să se angajeze şi să-şi continue educaţia în parth-time ( invăţământ la distanţă ).
Colegiile din Anglia, care fac parte din categoria FE (Further Education) includ:
General FE şi colegii de nivel terţiar
Colegii de nivel 6 (Sixth Form
Colegii vocaţionale ( în mod special cele de agricultură şi horticultură şi colegii de
teatru şi dans)
Institute pentru educarea adulţilor
Colegiile de nivel 6 (Sixth Forms Colleges) încurajează tinerii să-şi asume o
resonsabilitate mai mare pentru comportamentul lor având în vedere că acest tip de
şcoli au un program mai lejer. Cu toate că, ei se supun regulamentelor şcolare, există o
oarecare lejeritate în probleme precum ar fi uniforma.
Şcolile superioare (Further Education Colleges) sunt mult mai aproape de universităţi
în ceea ce priveşte stilurile de predare şi organizare; punând accent mai mare pe
responsabilităţile studenţilor.
Există o mare varietate în ceea ce priveşte vârsta studenţilor, educaţia lor anterioară
precum şi cursurile pe care le urmează.
Further Education este specifică studenţilor peste 16 ani care urmează cursuri de
nivel superior pentru a atinge standardul cerut pentru accederea în învăţământul
superior. Aceste cursuri sunt disponibile colegiile Further Education şi Sixth Forms
Colleges şi oferă pregătire pentru nivel tehnic minim ( Lower-level-technical ) şi
comercial, până la cursuri avansate pentru cei care doresc să obţină posturi de
conducere în afaceri, administraţie şi profesii. De asemenea, şi cursuri non-vocaţionale
sunt oferite pentru nivelele GCSE şi A.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 35
[Year]
ANEXA 6
SISTEMUL EDUCAŢIONAL POLONEZ
Începând cu anul 1999, în urma unei reforme a sistemului de învăţământ, există
următoarele tipuri de şcoli din Polonia:
• şcoală primară de 6 ani
• gimnaziu – 3 ani
• şcoli post-gimnaziale:
liceu de specialitate - 3 ani
liceu general - 3 ani
şcoala tehnică de 4 ani
şcoală profesională 2 sau 3 ani
liceu complementar 2 ani
şcoală tehnică complementară 3 ani.
Numărul total de ani de învăţământ primar şi secundar este de 12 sau 13. La sfârşitul
ciclului de învăţământ secundar studenţii pot lua examenul de bacalaureat
(maturitate) - egzamin dojrzałości (matura), adică un examen standardizat la nivel
naţional de absolvire a liceului, şi pot primi certificatul de maturitate - dojrzałości
świadectwo.
Educaţia în Polonia este obligatorie până la vârsta de 18 ani. Învăţământul
obligatoriu începe în cursul anului calendaristic în care copilul împlineşte 7 ani şi
durează până la sfârşitul gimnaziului - Învăţământ secundar inferior, durează până la
împlinirea vârstei de 18 ani. Participarea la învăţământul primar şi secundar inferior
este obligatorie.
La finalizarea gimnaziului, învăţământul obligatoriu poate fi implementat prin:
• participarea la cursurile unei şcoli post-gimnaziale de stat sau private.
• participarea la cursuri organizate de către persoane juridice sau fizice, acreditate
pentru derularea activităţilor educaţionale.
• formare profesională oferită de angajator.
Învăţământul primar
Şcoala primară reformată de 6 ani, introdusă în anul şcolar 1999/2000, în
conformitate cu Legea din 8 ianuarie 1999 privind punerea în aplicare a Reformei
Sistemului de Învăţământ, este împărţită în 2 etape:
• Etapa I se referă la clasele 1,2 şi 3, şi este numită predare integrată, în acest stadiu
predarea este proiectată pentru a asigura o tranziţie fără dificultăţi de la nivelul
preşcolar la educaţia şcolară.
• Etapa II se referă la clasele 4,5 şi 6.
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 36
[Year]
Predarea în această etapă este organizată pe disciplinele: limba poloneză, istorie şi
educaţie civică, limbi străine moderne, matematică, ştiinţele naturii, muzică, artă,
tehnologie, informatică, educaţie fizică, religie sau etica.
Nici un test şi nici un examen special nu este preconizat între etapele 1 şi 2.
Alcătuirea claselor se bazează pe vârsta elevilor.
Învăţământul secundar
În cadrul reformei sistemului de învăţământ în 1999 au fost înfiinţate gimnazii de trei
ani, ca un prim nivel (inferior) de liceu. Din 2002, sunt operaţionale şcolile din
învăţământul secundar superior.
• Învăţământ secundar inferior: Gimnaziul ofera 3 ani de învăţământ secundar
inferior general pentru elevii care au terminat şcoala primară reformată de 6 ani. Este
obligatoriu pentru toţi elevii. Gimnaziul se adresează elevilor cu vârsta de 13 - 16 şi
este considerat ultima etapă (Etapa 3) din învăţământul general obligatoriu.
Acesta oferă învăţământ pe discipline, cea mai largă varietate posibilă, dar la nivelul
de bază. Unul dintre obiectivele acestei etape este de a identifica abilităţile şi
interesele elevilor şi de a îi ajuta să facă o alegere raţională a unei căi de
perfecţionare.
• Învăţământ secundar superior: vârsta elevilor din învăţământul secundar
superior este cuprinsă între 16 şi 18/19/20 ani. Învăţământul secundar superior nu
este împărţit în cicluri.
Din anul şcolar 2002/03 următoarele şcoli post-gimnaziale sunt operaţionale:
- şcoli profesionale de bază, pentru elevi cu vârste între 16 şi 18/19 ani, cu
durata de 2 - 3 ani ; absolvenţii primesc o diplomă care atestă calificările
profesionale, după promovarea unui examen, este posibil să îşi continue educaţia
într-un liceu general suplimentar de 2 ani sau într-un liceu tehnic suplimentar de 3
ani.
- licee de 3 ani (şcolile secundare generale, elevi cu varste intre 16 - 19), care
permit elevilor să ia examenul Matura.
- licee de specilalitate de 3 ani (şcoli secundare cu orientare către anumite
discipline, elevi cu vârste între 16 - 19) - predarea se efectuează pe profiluri generale
de formare profesională, acesta permite elevilor să ia examenul Matura
- Technika - şcoli de 4 ani (şcoli secundare profesionale, elevi cu vârste între
16 - 20), care permit elevilor să obţină o diplomă de calificare profesională, la
promovarea unui examen, şi să ia examenul « Matura ».
- licee de 2 ani (şcoli secundare generale suplimentare, elevi cu vârste de
18/19 la 20/21) pentru cei ce părăsesc şcolile profesionale de bază, care permit
elevilor să ia examenul Matura.
- « Technika uzupelniajace » cu durata de 3 ani (şcoli secundare profesionale
suplimentare, elevi cu vârsta de 18/19 la 21/22) pentru absolvenţi ai şcolilor
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 37
[Year]
profesionale de bază, care permit elevilor să ia examenul Matura, precum şi pentru a
obţine o diplomă de calificare profesională la promovarea unui examen.
• Învăţământ post-secundar (inferior)
Şcolile postliceale recunosc absolvenţi ai şcolilor secundare generale pe baza unui
certificat de finalizare a şcolii secundare. Vârsta elevilor este între 19 - 20/21.
Şcolile post-secundare oferă cursuri în cadrul următoarelor grupuri de domenii:
formarea cadrelor didactice, arte, economie şi administraţie, studii medicale,
agricultura, tehnologie, silvicultură şi pescuit, transport şi comunicaţii, servicii
hoteliere şi de calcul. Domeniile cele mai populare includ: formarea cadrelor
didactice, economie, biblioteconomie, servicii hoteliere şi de calcul.
Durata de procesului de învăţământ depinde de un tip de ocupatie si pentru
majoritatea dintre acestea este de 2 - 2,5 ani.
Educaţie şi Formare Profesională
Există două forme de educaţie şi formare profesională în alternanţă:
A. cea mai populară formă este bazată pe un contract de muncă între angajator şi un
lucrător tânăr. Angajatorul este responsabil pentru organizarea formării. Instruirea
practică este organizată fie la nivelul întreprinderii angajatorilor fie, în cazul în care
angajatorii nu pot oferi condiţii adecvate pentru o astfel de formare, la Centrul de
Formare Continuă, Centrul de instruire practică, la o fermă-şcoală, la un atelier-
şcoală, la un laborator-şcoală sau la o fermă individuală.
Formarea este pusă în aplicare pe baza unui contract încheiat între angajator şi o
anumită instituţie de formare.
B. Scoala bazată pe o formă de formare care poate fi considerată ca formare în
alternanţă, în cazul în care pregătirea practică are loc în afara şcolii, la sediul
angajatorului şi se bazează pe un contract între angajator şi directorul şcolii. În acest
caz, şcoala este responsabilă pentru organizarea formării.
Elevii care frecventează instituţii profesionale au, de asemenea, posibilitatea de a
susţine examenul Matura.
Educaţia şi formarea profesională poate fi, de asemenea, urmată de către un tânăr
lucrător angajat. În acest caz, este responsabilitatea angajatorului de a organiza
formarea. Este necesar ca cei ce urmează acest mod de formare să fi finalizat o şcoală
secundară inferioară şi pot obţine diferite calificări.
Educaţie profesională post-secundară
Pentru admiterea în şcoli profesionale post-secundare (szkoly policealne) elevii trebuie
să fi obţinut un certificat de absolvire a unei şcoli secundare (swiadectwo dojrzalosci),
dar nu neapărat certificatul Matura. Elevii care doresc să obţină locuri de muncă ca
muncitori sau să fie angajaţi pe locuri de muncă ce necesită calificări în urma unei şcoli
„PROVIDENCE” - GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU FURNIZAREA DE COMPETENŢE PE PIAŢA MUNCII
Parteneriat Leonardo da Vinci 38
[Year]
profesionale secundare, cum ar fi asistente medicale, contabili, tehnicieni calculator,
bibliotecari etc. frecventează cursurile acestor instituţii.