George Grigore. „Jihadul în islamul clasic”, Caietele Institului Romano-Catolic nr.2-3, Bucharest 2003: 312-318.

. : : _ , ! : , j - ,

.a -.--.,-'i-r.' t.. "

,ca le fe le

instilutului

cato l i c

1 l

: : '

ARHrEpIscoprA RoMANo-cAToLIcA on nucunegrr

Jihadulla Islamul dasic

George Grigore

Termenul jihad este derivat de la o ridicini jhd. careinseamnd"efort'', 'istraduinl5f',

$ in primul rdnd "efort, lupti impotrivapropriului suflet" Aih"d lala ornafs):

'Nu da asanhme tdgd&inrilo4 ci Wtd (s.: iahid.) impotriua lnrat tdie." (Coran, XXV, 5z);

"Cine bptd hqta pmw flibtul sdu Dwmezat este prea Bogat gtfdrd aceste lxmd.'[Cora4 )CXIX, 6).

Lupta impotriva sinelui, a sufletului se face pe. mai multiplanuri, avdnd in vedere elementele constitutive ale sufletului, inconcepfia islamicS" Aqadar, na g cuvantul folosit in coran, inseamnasufleg realitatea subtild a individului, ego-ul. in opozigie cu spiritul[nlr) sau cu intelectul ('aq\, nafs zpare sub un aspect negativ,constituind ansamblul tendinlelor individuale sau egocentrice. Exisu,conform teoQ;gilor _musulmani (eashani apud L,orry, p., V-76), oierarhie interni a sufletului care cuprinde:- m-nafs al-haywm.iyya - sufletul animal, supus in modimpulsurilor naturale;- mt-nafs al-'mnmarah- sufletul poruncitor, pasional gi egois!- an-nafs al-launamnah - sufletul acuz-ator, con$tientimperfecfiunile sale;- an-nafs al-mntna'itntah- sufletul impdcal

Toatd aceasti luptd impotriva acestor forme de manifestare alesufletului are drept scop final ajungerea la mt-naIs at-rmama,imah -sufletul imprcat, reintegrat in spirit (nth, aceaparte divini din ftecareom), odihnindu-se in certitudinea divini. Aceasta rela$e - spun uniiexegeli ai religiei islamice - poartd chiar numel e de islan (cuvant pus

pasiv

de

Iihnd.ul in I sla nul clasic

in leglturd cu salnn: pace, pace divind), ceea ce ar insemna ajungerealg,$tarea de pace, de armonie intre,om $i, divinitate; printr-un efort(q$had) continuu, susfinut. Agadar, viala omului se'desfhgoard lntrecei doi poli reprezentafi de cele doud ipostaze contrarii de sufletului,cea, poruncitoare gi cea acuzatoare, lupta dintre ele (marele iihad)ducind la.apropierea spiritului de Durnnezeu (Arnaldez, R., 2oo2,p.7r); deopotrivi origine Ei $intl a sa.

Degi inifial profetul Muhammad anuntase ci adevirata luptd

$thd)' e*e cea dusl impotriva ,defectelor lduntrice pentru

desivfuqirea pe calea citre Dumnezeu, cu timpul, cuvdntul.'a ajuns siinsemne lrlzboi sfbnt", acesta putant fi rezaltatul, unor nedreptlfiacumulate de-a lungul vremii; nedreptili carem:cerpedepsite pentrustabilirea armoniei pe pdmdn! a$a cum precizeaqitextulieoraric

tlDtnnnezan ud opregte dn ln a'uiri'lme pietent pe cti care s-ar,trtubort cu uoi pentru credi$a sr v'au'pigonit;din caselz voastre $i au

lost p'drtasi la.prigonirea, unastrd. Ca care'i lac:prietani nmt nedrepV!"(Corar\ [X; g)

Agadar, jihadulare doul componente: al-iihad' alasghar f'miculriazboi sfant'J i[ desemneazd pe cel exteriot ce fine de afteritate,impotriva necre&nciogilor g al'iihad al'ahbar ('marele rdzboi sfint')cel interior, ce line de ipseitate, indreptat impotriva pxiunilor 9iignoranfei (cuvAntul folosit pentnr efortul fhcut pentru inlelegereatextului coranic este,qnhad, derivat de la aceeaEi mddcina,ca gi iihad).Importanla acestor doui forme de lupti a fost stabilitd chiar deprofetul Muhamrnad care, atunci cdnd s-a intors de pe cdmpul deluptd, a spus: "Ne-am irltors de la.micul rlzboi sfent cltre marelerdzboi sfant"

in ceea ce privege'al-flia d aLasghar $rnicul ldzboi sfint),, acestaeste indreptat impotriva dugmanilor Islamului, impotrivaneeredinciogilor idolatrL @:-currr s€ arati in Coran:

"Rdzboitr-ud cu inchindtorii In idoL Pand l^c capdt' asa ctmt gi n serfuhoiesc cu uoi. Sd nn cd Dumnaeu estc cu cei care se tem di Ell'(Cora& IX,36).

3 1 3

314 George Grigore

"Lupta{i futnt calca fui, Dwmezu an ca care se luptd inpotriuavoastrd. Nu filt cabmoi de'lnge, cM Dtntnezeu nu-i iubeSte pecdlxdtolii dc lege' (Coran, [I,' r9o).

Acest verset este ex@s ,dintr-o.,suri tArzie de la Medin4 dupdanul 6zz, atunci cAnd iihdul contra politei6ilor, meccanilor gitriburilor care ii susfineau se radicalizase, ocupind primul loc pescena politici pentru o lungi perioa&.

Iihadill exterior trebuia sI fie precedag conform tradifieiprofeticg de indemnul adresat necredinciogilor de a se converti /lrlal-kitab foamenii c54ii") - evreii gi creEtinii - nu erau, gi nu sunt,vizagi de acest rdzboi, ei av6nd un statut aparte pe care lFl conftrdCoranul.

AtAt conceptul de na4ahd tpL m4ahitlm.a) - cel care ducejihadulin numele lui Durnnezet Ai sabilAllah) - cAt gi corolarul sIqsahid. Qil. iuhada', marth), cel care are dreptul la impdrdfia raiului,iau nagtere dupd strlmutarea profetului Muhammad de la Mecca.laMedina (6zz - inceputul erei islamice), la primele confruntiri cu ceiostili noii religi.

Martirul, cel care gi-a dat viafa pentru, Islam, are un statutprivilegia! fiind sanctificat de Coran :

'tDrnmezeu a.ctnnpfuat d^e ta credincioSi ruflzteb si bwarilc Lor,d^fudil-Ie fu schin& RaiuL Ei'se rtuboiesc pentru cal.ea ln Dunmbzan:ncid Sr sl^slt nci$l. Aceasta e*e o fagaduiali htnt Ad@dr fur Tora,Euwglube gt Corm. Cine i$i ttns ligdmhntul mm bine dccdtDwmezeu? Brctragi-ud dc schimbul ce l-4i fdcut, cd,a aceasta esteIenarea cea mare" (Coran, IX; rrr).

De asemene4 martirul se va bucura de viala cea veEnicd:

"Nu sptmefi despre cei omorilfi pe calza fui Dnmaeu cd nntmo4i, cdci ei swtt uii, insd uoi tutod dagi secnna (Coran, II, r54).

Cu toate acestea, apdrarea este preferatd atacului, clci pace4 qlacum ardtam mai sus, este un atribut al Cerului:

Iihadul tn I s lanul clasic

"Ei uor auea Ldca$ul Pdni l^a Dnnnul lnr si El lc va fi obldthitorpentnrceea ce-anfdcat" (Coran, M, r:/"

*

Dacd in Coran oamenii sunt impdrfi1i in doud: credinciogi(mu'minuna) gi necredincioEi thafinma), in perioada califatuluiommayad (66r-75o, cu capitala la Damasc) gi spatiul capdGidentitatea celor care-l locuiesc 'Teritoriul Pdcii"' sau "TeritoriulIslamului " (ar.: Dw as-salmn; Dw al-islmi gi "Teritoriul Razboiului"(Dm al-harb). "Teritoriul Picii" este acel spa;iu geografico-cultural incare stlpinegte religia islamici, fie cd este executivS, fie ci este doarculturalS" "Teritoriul Pdcii" este considera! intr-o oarechre mdsurd,Raiul pe pimAn! locul unde cuvintul lui DumnezelJ - cuvdntintrupat in Coran - se implineEte in toate sectoarele viefii: ordine :

sociali, justifie, comportament social etc (Al-Ashffiotry, M.S., rggr,

35-38) Aldturi de musulmani, tn "Teritoriul Pdciilr * aEadar, toate il.statele islamice gi regiunile cu populalie preponderent musulmani - ,:l'lpot trii, in schimbul unei diri cdtre statul islamig Ei "oamenii Ce4ri" ,- sabeeni, evrei Ei cregtini, numifi dhimri - adici cei care au o cattede esenld divind gi cred intr-un Dumnezeu unic.

, "Rfu.boilt-ud cu cei care tnt cted'in Drmmezsu y in Ziua de Apoi,an ca cme rul socot oprit ceea ce Dwnna.an si tmnisul Sfut au opnt, cuca.care.flil ltn:Legea dtntre cei cdrsra'.li s-a dat Cartea (n.n. ewai Sir;.eltinii care rw-Si respectd profra rekgie). (Coraq IX, z9)

Agadar, musulmanii luptau doar cu acei "oameni ai C5rlii" carenu-gi respectau propria religie'(a se vedea acuzele aduse, in zilelenoastre, civilizafiei atlanto-occidentale), ceea ce ar duce, conformconcep{iei islamice, la o dezordine universali.

'Teritoriul rdzboiului" - numit aga deoarece locuitorii sdi erauvdzuli ca potenfiali dugmani ai musulmanilor - reprezintd teritoriulnemusulman, spagiul unde ar.matele musulmane tretluie si ducd"vestea cea bund" - Coranul - qi si punl astfel capdt anarhiei gi

315

316 George Grigore

imoralita$i Dupd ce este cucerit, "Teritoriul rdzboiului" devine"Teritoriul impicdriit' (ar,: Do as-sulh); apot, daci adrninistrafia zoneirespective devine islamicS, teritoriul este considerat ca fbcind parte

integranti din marele "Teritoriu al pdcii sau al Islamului" (Dm as'salmn/ al-klmn).

: t

$colile juridice islamice - sau riturile islamice - au pozilii diferitefap de jihad.,A#el, gcoala hanefita - intemeiati de,Abu"Haaifr(d z6z),'considerati a fi mai pulin rigoristi decit'celelalte prin.faptulci a adoptaf in materie de teologie idei neconforme. tezelortraditionaliste - consided, 6 iihaful exteriorr^nseamni a-i ucide penecredinciogi, a, le confsca averile, a, le distruge sanctuarelg a.lenimici idolii. De os€rrr€o€o; iihdultebuie dus qi impotriva dhbrni-lor - comunitifile nemusulmane aflate pe "Teritoriul PIcii" - atuncictrnd acegtia rup invoiala care-i leagb de Comunitatea islamica,impotriva renegafilor - cei ce au renunfat la Islarrt ace$tia ftindconsiderali cei mai rii gi tmporiva musulmanilor care incalcd legeaislamicl (acuzagie prin care este justificat, din punct de vederereligios, rizboiul dintre musulmani). Iihadill este pornit doar lachertrarea igramului comunitdfii respective, cu condi$a ca luptStoriisi fte tn numdr suftcient $coala hanefita se baz.eaz'd, in deffnirea

iihahrfui, pe urmltorul veraet coranic "...r/cideli'i pe inchirldto/ii hiibt onmdc ii. uelt afla, c$firafr\ ituffitt'i, pmegi-Ic capcau!Dacd se chesc itud, .iacd 'i{i sfuihrSuc rugdaurrca,' dacd. darmilostanie, dnti-b dnaffitL Duwvzeu este lertdtor, Milostii' (Coran,

IX, d.O pozigie aseminitoare are $ gcoala malekite - Ecoal5 fondag de

Malik.bin Anas (d 795), caracterizatd prin rigorism legat de pozi;iileteologice tradilionalist€ -:cu unele diferenle lipsite de importan15.,

Reprezentan$i unei dte gcoli luri&ce, $afei$i - gcoala fondata deimamul Al"Safii.[d.8:o), caacterizatd prin situarea la loc,de frunte aragionamentului,prin analogie - consideri ce iihaful nu este o

l

J ihad.ul in I s lanu I c lasi c 377

obligafie decdt in cazul in care o armatd nemusulmana a invadat un

teritoriu musulman.in sfdrgig hanbalilit - gcoale intemeiatd de Ahmad bin Hanbal (d8SS),

caracterizatd prin tradilionalism Ei fideism - considerd c6 iihadul este

obligatbriu intrei sittrafii: cind doud armate inamice se intdlnesc fa$

in fata este interzis vreunui luptStor sd se eschiveze; cind o armatd

strdind invadeazd un teritoriu musulman; cdnd imamul Ianseazd

chemarea la luptd indiferent.din ce motiv.

ca o concluzie, referitoare la pozilia gcolilor juridice islamice, se

poate spune cd iihadul,exterior, in perioada medievalS, se referi la

ioua aspecte: pe de o parte, lupta dusd de cdtre musulmani impotriva

o"mrrsulmanilor pentru stabilirea ordinii,universale prin impunerea

religiei islamice, a5adar w jihad.expansionis!,pe de altS parte,"lupta

impotriva rebelilor din "Teritoriul Pecii", fie ei musulmarii sau

nemusulmani, care au' rupt leg[mdntul de supunere' Daci in

"Teritoriul Picii" (Dar as-Sal'am, Dar al-lslan) reprezentat de

preeminenfa Islamului, lupta este mai mult de ordin spiritual - este

uanat necredinciosul, politeistul, ate'ul, dar este interzis unui

musulman sd verse sdngele unui alt musulman (deEi acest lucru s-a

intdmplat de nenumlrate ori in istorie, motivalia fiind ca respectivul

a incSlcat legea islamic5) -, aga incat de la moartea profetului

Muhammad tarboiul sfdnt propriu-zis a fost purtat in zonele

exterioarg pe "Teritoriul Razboiului" (Dm al'harb)'

RezumAnd se poate spune c6 iihadul are doud componente, una

religioasS, bine definitS, constituitd, de iihadutinterior, 9i alta politicS,

vag definitd, confuzd, constituitd de iihadul exterior. Imprecizia

termenului de iihad exterior sau de rdzboi sfint - care a existat incd

de la aparilia sa - este amplificatd in perioada actuald de acliunile din

ce in ce mai greu de inleies ale unor grupiri islamiste care au f[cut

&n jihadu.-" lot principalS- Acest tip de iihad care va face obiectul

unui alt studiu, poate fi analizat gi inleles prin prisma politicului 9imai pulin - sau chiar deloc - prin cea a religiosului

318 George Grigore

Referinle

"', 2ooo, Coogul, traducere, prezpot{e' note gi index GeorgeGr igore ,Bucuregt i : .Ed i tu raKr iqer ion , . ."f.t-Ashniawy, Muhammad Said, r9gr, L'islaniisme contr€ I'islam, Pris:Editions [a Decouverte.

Arnaldez, Roger, :oba Uhomme selon le Coran, Paris: HachetteLitt€ratures.

lory, Pierre, Les Commentaircs 6sot€riques &i Coran d'ppris 'Abd ar-RazzAq alQ6shAni, Paris:'I*s Deux Ocems.

Morabia Alfred, 1993, ; k G'ihad dans''1'Islamrm&i€val,''Pu:is: :AlhnMichel.

Roy, Olivier, zooz, Globalise{ Islam, Pris: Ceri. ,

I€ iihad dansrushm classique

(Risumi)

Dans cette €ttrde, on a fait'rme analpe &t iihad," lldm'classique,sous ses deux significations: l\rne rellgieuse ben d€fioie -'le grand iihad ottIe'iihad intinetr,l'autrg acquire au cours de lbistoire, d'origine politique -

lepetit jihad oule iihad ort&ieur - qui est d'une grande irnprrlcision

Uxiversitatea BucuregtiFacultatea de Limbi qi Uteraturi Strdine

Str. Edgar Quinet 5-7