2
2. Formarea petrolului si a gazelor naturale.
In scoarta terestra exista 3 tipuri de roci:
1) roci eruptive - intruzive la h>100
- efuzive
In roci eruptive intruzive se gasesc geode in care se gasesc
gaze si hidrocarburi care au luat nastere prin reactii chimice la
temp mai mari
efuzive in fumarole se gasesc gaze si hidrocarburi
2) roci metamorfice - sunt roci ce rezulta din transf altor roci
existente
3) roci sedimentare sunt rezultante in urma sedimentarii unor
fragmente de roci prezente
Se formeaza in bazine de sedimentare (lagune, zone
depresionare)
a) miscari orogenice
b) miscari epirogenetice
Din domeniul continental sunt aduse agentii de transport
fragmente de roci, in domeniul marin,pe care agentii le erodeaza.
In laguna se dezvolta viata. Atunci cand pragul submarin permite
comunicarea intre laguna si mare apa e aerata si viata se dezv.
Originea hidrocarburilor poate fi:
-interna (minerala, anorganica)
-externa (organica)
Originea organica in natura au lac 2 procese incarbonizare
- bituminizare
Proc. incarbonizare turbificare turba
humificare turba in humane
incarbonizare humme in carbuni
Proc. bituminizare rezulta petrol + gaze naturale.
3.Roci mama de hidrocarburi.
Roci pelitice (fine, sistoase),culoare cenusie inchisa maronie,
negricioasa dat continutului de mare de bitumen prezinta
florescente mare de gips, pirita indicand mediul inducator in care
s-au format.
Dupa natura sedimentului mineral:
roci mama silicioase sisturi din carpatii Orientali
roci mama marnoase orizontul marnelor albe bituminoase din
carpatii orientalin
roci mama carbunoase
Foarte important pt noi e indentificarea rocilor mama. S-au pus
la punct met cu aplicabilitate regionala:
a) Met lui Trask- Patnode
b) Met lui Bray- Evans
c) Met lui Goestner Schmitz
4.Migratia hidrocarburilor
Este procesul de deplasare a hidrocarburilor de la roca
generatoare in roca rezervor, unde intalnind conditii de acumulare
se vor cantona in porii rocii rezervor formand acumulari de
hidrocarburi. Migratia se clasifica: I) migratie primara
II) migratie secundara
I) reprezinta procesul de deplasare a hidrocarburilor prin roci
greu permeabilede la roca generatoare la roca rezervor.
factorii care reduc migratia primara: a) presiunea litostatica
este data de greutatea sedimentelor acumulate in timp in bazinul de
sedimentare
b) temperature pe masuara depunerii sedimentelor in bazinul de
sedimentare are loc o ingropare a rocilor cresretea temp in bazin.
O data cu cresterea temp are loc o dilatare atat a rocilor cat si a
ge din porii rocilor.
c) actiunea apelor subterane sub actiunea fortelor orogenice are
loc o deplasare a fluidelor subterane sinclinale pe flancuriel
anticlinarelor antrenand in deplasarea lor si hidrocarburi.
II) - reprezinta procesul de deplasare al hidrocarburilor prin
roci poros permeabile
factorii migratiei secundare -hidraulic
- gravitationale
5.Roci rezervor.
Sunt roci ale caror caracteristici geologo-fizice au permis
acumularea hidrocaburilor si permit in prezent cedarea lor.
Porozitatea a)- primara -cu care sa nascut roca
b) - secundara capata roca in timp geologic
a) nisipuri : porozitate 5-50%
gresii : ---- 5-30%
calcare: ----3-29%
sisturi cristaline: ---3-5%
marne + argile : ---8%
In Meotian valorile medii ale porozitatii pt nisipuri 25%.
In Dacian nisip 35%
b) porozitatea secundara poate avea o val sup sau inf factori ce
duc la marirea porozitatii
misc tectonice ale scoartei terestre
alterarea rocilor: inghet, dezghet
circulatia apelor subterane
factor ce duc la miscarea porozitatii:
recristalizarea
circulatia apelor subterane incaracate cu carbonati
c) Permeabilitatea roci cu permeabilitatea mica 100mD
Se disting trei mari grupe de roci rezervor stratiforme
masiv
deliniar litologic
6.Roci protectoare.
Ele protejaza zacamantul de degradare. Daca raca nu-si
indplineste bine rolul de protectie zacamantului de hidrocarburi
dispare in timp geologic. Cele mai raspandite roci protectoare in
scoarta terestra sunt marnele si argilele. ex:
gips,anhidrid,sare,gresii puternic compatizate,calcare.
Aceasta succesiune roci generator roci rezervor roci protector
sunt bine rasandinte in sc terestra si prezintao importanta f mare
in geologia de santier.
Pt a indeplinin rolul de roci protectoare trebuiesc indeplinite
urmatoarele 2 conditii:
1) roca sa fie suficient de groasa pt a nu permite deplasarea
hidr.
2) Roca sa fie plastica sa reziste la deformarile
7.Capcane.
Un aranjament structural, strtigrafic sau litologie ce a permis
acumularea hidrocarburilor si mentinerea lor intr-un echilibru
stail de zacamant.
Factorii care au generat capcanele: - orogenetici
anticlinate
- monoclinate + folie
- epirogenetici suprafata de discordanta
- efilari de strat
- variatii de facies
8. Rezervor recipient natural ale carui caracter geologo-fizic
au permisi acumularea de hidrocarburi.
Colector - partea cea mai ridicata structural din cadrul
rezervorului natural in care s-au acumulat hidrocarburi.
Capcana aranjarea stratului stratigrafic sau litologic ce a
permis acumularea hidrocarburilor si mentinerea lor intr-un
echilibru natural de zacamant.
Zacamant in sens restrans acumularea elementelor de hidrocarburi
extinsa la forma si marimea colectorului.
Zacamant de sens larg mai multe zacaminete elementare cantonate
in aceiasi formatiune geologica, au aceeasi origine si aceeasi masa
de hidrocarburi.
Structura petro-gazeifera str geologica (anticlinal,cuta,falie)
ce include unul sau mai multe zac de hidrocarburi cantonate in
aceeasi formatiune geologica sau cu deformatie geologica.
Zona de acumulare mai multe strate vecine intre ele legate prin
acelasi caracter stratigrafic,stratigrafice sau litologice.
Bazine petro-gazeifere bazin sedimentar delimitat geotectonic
sau geomorphologic si care include una sau mai nulte zone de
acumulare.
9.Zacaminte stratiforme boltite.
- limita apa-hidrocarburi este marginal (se sprijna pe
acoperisul si culcusul)
- prin plan orizontal au forma de elipsa, forma care se
pastreaza si cand zac este puternic feliat
- in pragul de exploatare limita apa hidr avanseaz la inclinarea
stratului
10.Zacaminte stratiforme ecranate.
-au forma de straturi
- limita apa hidr este marginala
-toate aceste zacaminte au loc la partea sup un ecran tectonic
(fali)
- stratigrafic
- litologic
11.Zacaminte masive.
Sunt cantonate proeminente: tectonice(nefaliata si faliata)
Biogene
Eroziune
limita apa petrol e de talpa.
Prezinta neuniformitati dpv al carac geologo-fizice cu
implicatii asupra productivitatii sondi
Caract sunt zonele de mare permeabilitate si mare
productibilitate
In plan orizontal proiesctat au forma unei elipse, dar mai
neregulata.
12.Zacaminte delimitate litologic.
- roci greu permeabile
partial de roci greu permeabile
- au forma lentiliforma neregulata
- apa atunci cand exista este inactiva
- nu au productivitate foarte mare, dar sunt in nr mare .
13.Zacaminte intermediare.
- zac de trecere de la delimitarea litoligica la ecranat
stratigrafic
- zac de trecere in sens larg de la ecranat litologic la
delimitat litologic
- trecere de la stratiform boltit la ecreanat statigrafic
- zac de trecere in sens larg de la masiv stratiform boltit
14. Zone de acumulare .
In plan orizontal stratele pot fi repartizate:
1) liniar
2) linar in culire
3) forma de semicerc
4) cerc intrerupt
5) evantai
Importanta - daca stim repartitia si legitatea putem det
perimetrul urmatoarei structuri.
15. Prospectiune si exploararea zac de hidr.
Totalitatea lucrarilor ce se executa in scopul delimitarii unor
suprafete cu prospectiune petro-gazeifere se numesc lucrari de
prospectiune.
Aceste lucrari se divid in 2 faze:
I propectiune preliminara are direct scop clarificarea
aspectelor geologice generale legate de stratigrafie, tectonica,
cond de formare a zac (roci mama,roci rezervor, roci protector). Se
executa lucrari de prospectare geofizica de suprafata precum si
foraj de mare adancime numit foraj de REFERINTA
II prospectiune de detaliu uramarim indentificarea unor
suparafete de prim interes legat de perspectivele petro-gazeifere.
Se executa lucrari de prospectiune de suprafata in detaliu si se
sapa sonde ce au menirea de a pune in evidenta elemente gologice
favorabile existenta capcanelor.
Faza de explorare
1)explorare perliminara se urmareste descoperirea zac de
hidr
Functie de tipul capcanei respective sondele se amplaseaza
astfel
CAPCANE STRATIFORM BOLTITE (ANTICLINALE)cu
1 Extindere mare sondele se amplaseaza in siruri transversale pe
structura cate 3 sonde pe fiecare profil
2 Capcane cu forma de DOM sondele se amplaseaza pe doua
profiluri perpendiculare cu 5 sonde
3 Zac ecranate tectonic se amplaseaza intre 3 sonde in pozitie
trasversala in partea cea mai ridicata a capcanei (la contactul cu
falia)
4 Zac ecranate stratigrafic idem 3
5 Zac ecranate litologic prin ecranare statigrafica
6 Zac delimitate litologic nu respecta nicio legitate
- amplasam o retea ampla de sonde unele din aceste sonde din
intamplare traverseaza aceaste lentile
7 Zac masive (au apa tabulara)
Faza de explorare de detaliu (fazaa de conturare) se delimiteaza
suprafata productiva, grosimea si productivitatea exploatarii.
Trebuie cautata limita apa-hidr
la zac boltit limita apa-titei este paralela cu izobata
stratului
la zac ecranate trebuie det limita apa-petrol si limita de
ecranare
la zac masive avem zone de mare productivitate si porozitate ce
trebuie delimitate.
la zac delimitate litologic- explorarea merge in acelasi timp cu
exploatare
16.Documentarea geologica in procesul de foraj.
Se refera la sondele de cercetare. Exista 2 cai de obtinere a
informatiei:
1)directa
2)indirecta se executa cu aparatura in sonde
Date directe extragerea de probe de fluid si de roca din gaura
de sonda un timpul exploatarii.
Probele de teren carotele mecanice: portiuni de teren de forma
cilindrica extrase din talpa sondei cu ajutorul carotierei.
Carotelde trebuiesc insotite de etichete ce contin (sonda nr
,intrevalul carotat CM=1000-1002m, Recuperajul R=50%, Cap sus, Cap
jos)
Analiza statigrafica- se descrie ceeace se obtine cu ochiul
liber pe segmente
Carote mecanice frag de roca de forma cilindrica desprinse din
talpa sondei cu ajutorul carotierei metalice. Nr de carote extrase
mai depinde si de unghiul de inclinare a stratelor traversate de
sonda respectiva.
Scopul carotajului mecanic: 1. Stabilirea liniilor dintre
formatiunile traversate de sonde pe o anumita structura.
2. Descufrarea profilului lito-stratigrafic al unei sonde si
respective pe intreaga structura.
3. Determinarea varstei formatiunilor traversate de sonda
4. Det parametrilor geologo-geofizici(porazitate,
permeabilitate, saturatie si apa si in hidr)
5. Stabilirea programului de investigare suplimentar pt o
sonda.
6. Stabilirea programului de lucru.
Dupa ce au fost recoltata, carotele mecanice sunt curatate,
etichetate si duse la un laborator de analiza.
Carotele laterale frag de roca denumite si probe laterale pt ca
sunt recoltate din peretele lateral al gaurii de sonda.
- sunt proba de roca de dim mici (h=3cm, diam=1cm) din aceasta
cauza folosirea acestor carote in interpretarea informatilor
implica anumite dejavantaje. In cazul in care recoltarea probelor
se face dintr-o roca dura exista riscul ca o parte dintre paharele
care se doreau a fi recoltate sa ramana infipte in roca fiind
practic imposibil obtinerea probelor. In cazul rocilor afanate
recuperajul este aproape 0. Exista situatii cand turta de cormatare
are o grosime foarte mare fiind practic imposibl recoltarea
probelor.
17.Metoda de analiza a carotelor mecanice.
1.Analize geologice se face o analiza litologica a probei
respective in urma careia este stabilita litologia si anumite
caracteristici fizice ale acesteia. Este stabilit unghiul de
inclinare al stratelor care reprezinta unghiul stratului vizibil pe
carota respective.
2.Analize paleontologice in urma acestora este stabilita varsta
formatiunilor din care a fost extrasa proba respective.
Sunt utilizate 2 tipuri - analize macro paleontologice fosile
vizibile cu ochiul liber
analize micro palontologice sunt utilizate micro fosilele,sunt
mult mai exacte deoarece micro fosilele se conserva mult mai bine
in timp.
3.Det continutului in fluide se face pe fragmente de roca poros
permeabile prin 2 met
a) utilizrea lampii cu cuart proba de analizat este introdusa in
aceasta lampa si supusa razelor ultra violete, daca culoarea probei
devine galben-brun spunem ca proba contine hidr, daca cularea
ramane negru-violea, proba nu contine hidr;
b) utilizarea unor reactivi: utilizarea diluantilor(benzen,)
Alte analize la care sunt supuse carotele mecanice : - analize
geochimice, petrografice, mineralogice.
18.Repere stratigrafice.
Orice intrecalatie de roca ct ca pozitie stratigrafica in
cadrului unei formatiuni geologice si care este delimitata la
partea superioara si partea inf. de roci dif dpdv al continutului
paleontologic
Tipuri de
repere-geologo-geofizice(ex:paleontologice,compelxe)
Reprez.
Paleontologice:manopaleontologice,micropaleontologice
20.Metode de corelare paleontologica
avem 3 variante de facies
Din probele extrase se det fasile caracteristice
-sonda 1: se extrag probe, det fosilele,variantele,exista
asociatii A,B,C,D
-se coreleaza sondele cu asociatiile caracteristice
-se intalnesc situatii cand nu avem repere geologo-geofizice si
unei repere paleontologice.
Corelarea cu cu ajutorul vitezei de avansare a sapei
Pt fiecare formatiune obtinem o medie a vitezei
-putem obtine corelarea daca sapam in acelasi conditii
tehnologice:aceiasi instalatie de foraj.
-putem apela la aceasta met daca avem o struc fara variatii
bruste de faciesuri.
-Met este utila pt a descifra modelul de zac al unei
structuri.
-Ne ajuta sa abs repere geologice.
21.Sectiuni geologice
Proiectie in plan vertical a succesiunii stratelor
geologice.
Avem nevoie de elem:
-plan de referinta:linia marii
-distanta intre sonde:S1,S2
-directia prin cat mai multe sonde
-elevatia(cota fiecarei sonde)
22.Harti structurale
Sunt 2 posibilitati:I Met sectiunilor geologice
:II Met interpolarii
I -anticlinal faliat
-plan de referinta se traseaza echidistanta
-100->300-egala de sub planul de referinta unde intalnim
repere
-izobate linii de egala adancime
-Daca in capul faliilor normale intre cele 2 urme lipseste
reperul nu avem izobate
-daca in capul faliilor inverse intre cele 2 urme avem blocul
ridicat si blocul coborat.
II.
-marcam sondele pe harta
-trecem valorile,adancimea la care se face harta,sub planul de
referinta,ad izobatica.
-trecem pct cu aceeasi valoare;uneori apar falii
-met mai putin exacte
23.Harti de productie
Fac de productie:
-harti structurale pe care sunt marcate toate sondele aflate la
un moment dat pe str respectiva.Situatia sondelor redate cu
ajutorul unor simboluri,iar rezultatul de productie al sondelor
sunt redate cu ajutorul formelor de productie.
Formula de productie pt o sonda de titei
Formula de productie pt sonda de gaze
24.Harti de productie pe strate
25.Comanda geologo-tehnica
Reprezinta programul de lucru la o sonda ce urmeaza a fi
forata
-CEL-la 200
2000
3000
-carotaj informativ
o data cu CEL s.f. si masuraori de observatie
-CR-carotaj radioactiv
-C.V.-cavernometria-s.f.pt a det.diametrul gaurii de sonda
-Tremometre-verifica-nivelul de ciment a ajuns la nivelul
programat
-oglinda
32.Zona miocena din Moldova
Delimitare-zona flisului C-tilor O. si falia pericarpatica.
Cond de formae:-R.mama-sisturi menilitice si disalidice din
Oligocen, intercalatii pelitice si sisturi cu radiolari.
-R rezervor-in oligocen greseia de kliwa,nipuri si
gresii-stratele de Tescani si in Sarmatian nisipuri si gresii.
- R protectoare marne si argile
Tipul zac: stratiforme,baltite,ecranate tectonic si
stratigrafic.Structuri
caracteristice:Campeni,Campeni-V,Tescani.Formatiuni
productive:oligocen,Helvetian,Sarmatian.
33.Depr. getica
Delimitare-situata in fata C-tilor Meridionali,se intinde de la
V.Dambovitei pana la Dunare si in S pana la falia
pericarpatica.
Cond de formare:-R mama-intercalatii pelitice din
aligocen,helvetian,eocen,meotian,sisturi cu radiolari si sisturi
argiloase bituminoase.
-R rezervor-gresii,nisipuri grosiere.
-R protectoare-marne si argile.
Tip. Zac:stratiforme baltite compartimentate,ecranate tectonic
stratigrafic si litologic.
Struct:Alunu,Ticleni
Formatiuni productive:Meotian,oliocen,pontian.
34.Platf. moldoveneasca
Delim-intre falia pericarpatica si Valea Prutului si se intinde
in S pana la un sist de falii unde ia contact cu Depers.
Barladului.
R. mama-sist bituminoase,argile bituminoase sarmatiene.
R.rezervor-gresii,nisipuri.
R.protect-marne si argile
Tipul zac.:stratiforme ecranate tectonic sau delimitat
litologic.
Struct.:Bac,Valea Seaca,Malin.
Formatiuni prodcutive:sarmatian,buglovian.
35.Dep. Barladului
Intre Promontoriul N-Dobrogean si platf Mold.
R. mama-calcare negre din triasic,argile,intercalatii pelitice
din sarmatian
R.rezervor-Calcare,gresii si nisipuri
R.protectoare-marne si argile
Tip zac.:Stratif baltice si ecranate tectonic.
Struct.:Adjud,Negrulesti
Format.:sarmatian,jurasic,meotian.
36.Promontoriul nord Dobrogean
Coresp prelungirii N-V a Dobrogei de N.
R.mama,R.rezevor,R.protectoare la ca la Depres Barladului
Struct Independenta,Matca
Format. Productive:paleozoic,sarmatian,meotian.
37.Platf. Moesica
Delimt:intre depres pericarpatica la N si peribalcanica la
S.
R.mama-argile negre si cenusii,dolomite bituminoase
R. rezervor-triasic:gresii silicioase,calcare.In
cretacic-calcare fisurate si grezoase
R. productive-argilite,argile si marne,anhidrit
Tip zac:stratiforme baltite,ecranate tectonice si
litologiStruct.:Boldu,Corbu Mari,Bordei Verde
Format productive:triasic,cretacic,sarmatian.
38.Baz Transilvaniei
Delimitare-intre C-tii Orientali,Meridionali si M-tii Buzau si
Maramures
R.mama-argile si marne din sarmatian si panonian,sisturi cu
radiaolari
R.rezervor-nisipuri,nisipuri marnoase,gresii
R. productive-intercalatiile impermeabile care separa si
protejeaza stratele puratoare de gaz
Tip zac.:Stratiforme boltite,ecranate litologic,zac
combinate.
Form. Produc:miocen,eocen,cretacic,jurasic sisilurian.
Structuri:Tauni,Fantanele
39.Bazinul Panonian
Delimitat-partea de existenta a marelui bazin Panonic.Pe terit
Rom pana la C-tii Meridionali ai Banatului.
R.mama-calcare bituminoase,argile de culoare inchisa,sisturi
R.rezervor-pietrisuri,gresii nisipuri
R.productive-marne si argile
Tip zac.:strat format baltite,ecranate tectonic
Struct:Mihai Bravu,Turnu,Barlac.
40.Zona cutelor diapireAliniamentul I
Delimit.-intre Valea Slanicului din Buzausi Valea Dambovitei
R.mama-sisturi,argiloase,bituminoase
R.rezervor-sisturi argiloase,bituminoase
R.productive-pelitice
Tip zac.:stratiform boltite,ecranate tectonic,stratigrafic
I cute revarsate
Struct:Magurele,Campina,Pacuresti
Format:dacian,pontian,meotian
II Cute diapire exagerate
Pe unele structuri sarea e sub cuaternar
Struct.-Gura Ocnitei,Floresti,Baicoi
III.diapirisim atenuat
Sarea e sub nivelul meotianulu
Struct:Aricesti,Bratesti,Margineni
Format:dacian,meotian,pontian
IV-diapirisim profund
Sarea a ramas la adamcimi mari
Struct:dacian,.meotian,pontian
Format:Berca,Ceptura,Urlati,Boldesti.
45.Zona flisului din Muntenia.
Delim.-de la V Buzaului spre V pana la Valea Dambovitei.De la V
Buzaului este intalnita numai unitatea interna din cele 5 unit
stratigrafice
R.mama-sist argiloase negre,argile negricioase,sist
menilitice
R rezervor-gresia de Tarlau
R productive-marne cenusii
Tip zac:stratiform boltite
Format:eocen,oliocen,helvetian