-
UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE
UMANISTESPECIALIZAREA GEOGRAFIE
S.U.A
MARINOIU MIHAELAMANEA ADELINAANUL I, GRUPA I, SEMESTRUL AL
II-LEAGEOGRAFIE
-
HARTA S.U.A.
-
S.U.A Statele Unite ale Americii este o ar din America de Nord,
situat ntre Canda, Mexic, Oceanul Atlantic i Oceanul Pacific. Este
o republica federala, cu capitala la Washington, Teritoriul
Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare dect suprafaa
Romaniei. S.U.A. msoar peste 4.800 de kilometri de la Oceanul
Atlantic (la est) pn la Oceanul Pacific (la vest) i se ntinde pe
aproape 2.000 de kilometri de la grania canadian (la nord) pn la
cea mexican (la sud). Federaia este alctuit din 50 de state, dintre
care 48 sunt state continentale (enclave), iar dou state (Alaska i
Hawaii) sunt exclave, fiind situate n exteriorul teritoriului
amintit. La aceste state se adaug districtul federal Columbia,
pamnt federal obinut prin donaie, n proporii egale, de ctre statele
Maryland i Virginia. Diversitatea tarii provine din faptul ca este
atat de intinsa si are atat de multe tipuri de pamant,clima si
oameni; se intinde pe 2.575 km de la nord la sud, si 4.500 k la est
la vest.
-
La aceste state se adaug districtul federal Columbia, pamnt
federal obinut prin donaie, n proporii egale, de ctre statele
Maryland i Virginia. Diversitatea tarii provine din faptul ca este
atat de intinsa si are atat de multe tipuri de pamant,clima si
oameni;se intinde pe 2.575 km de la nord la sud, si 4.500 k la est
la vest. Statele Unite ale Americii are o economie foarte
dezvoltata. Ea trebuie privita prin prisma unor particularitati
care pot constitui, in aceasi masura, factori avantajosi din punct
de vedere istoric, social si demografic. Mai intai subsolul tarii,
care este foarte generos cu cerintele statului.Exista o competitie
continua, mai fatisa sau mai subtila pe plan economic cu alte
puternice tari cum sunt Germania, Japonia, Canada, Franta, Italia,
sau alte regiuni ale lumii si, in care S.U.A. raman deocamdata, in
frunte. Sa nu uitam ca, economia Statelor Unite s-a conturat inca
de la inceput in spatiul eficientei, lasand libera initiativa si
inventivitatea.
-
In stransa corelatie cu structura geologica si evolutia
paleogeo-grafica se afla principalele forme de relief ale Statelor
Unite ale Americii; desi aceasta evolutie a fost diferita de la o
zona la alta se remarca totusi similitudini accentuate:prezenta
reliefului muntos ca element de baza al peisajului geografic
(altitudini ce ating 3.500 m), vulcanismul accentuat asimetria
generala determinata de inaltarea pronuntata a fatadei pacifice,
varietatea formelor de detalui ca o consecinta a diversitatii
litologice si varietatii factorilor modelatori, unitatile majore
ale reliefului au directia generala de desfasurare nord-sud,
contactul dintre regiunile muntoase si campii se realizeaza prin
treapta piemonturilor a caror altitudine depaseste 1000-1500 m.
-
O mare parte a coastei de nord a Atlanticului care apartine
Statelor Unite este stancoasa, dar partea de centrala si de sud se
ridica lin dinspre mare. La inceput ea se prezinta ca un teren jos
umed si nisipos devenind apoi o zona depresionara deluroasa. Muntii
Apalasi se intind paralel cu coasta de de est, iar dincolo de
acestia se afla Depresiunea Centrala cu zona Marilor Lacuri pe o
suprafata de apropae 1000 de km
-
Statele Unite ale Americii are o economie foarte dezvoltata. Ea
trebuie privita prin prisma unor particularitati care pot
constitui, in aceasi masura, factori avantajosi din punct de vedere
istoric, social si demografic. Mai intai subsolul tarii, care este
foarte generos cu cerintele statului.Exista o competitie continua,
mai fatisa sau mai subtila pe plan economic cu alte puternice tari
cum sunt Germania, Japonia, Canada, Franta, Italia, sau alte
regiuni ale lumii si, in care S.U.A. raman deocamdata, in frunte.
Sa nu uitam ca, economia Statelor Unite s-a conturat inca de la
inceput in spatiul eficientei, lasand libera initiativa si
inventivitatea.
-
Resursele energetice S.U.A., ocupa un loc foarte important in
lume datorita resurselor. Carbunele, petrolul, electricitatea,
energia nucleara, constituie resurse importante pentru industrie,
asigurand dezvoltarea tuturor ramurilor, implicit a economiei
nationale. In anul 1989, S.U.A. ocupa locul 2 in lume in producerea
energiei(18% din totalul mondial). CARBUNELE: Atat exploatarea cat
si valorificarea acestuia sunt diferite in functie de regiunea de
exploatoare si cerinte, de eficienta si conditiile exploatarii, de
echilibru balantei energetice la nivel statal si regional.
Carbunele este inca in concurenta cu hidrocarburile. Peste 80
mil.tone de carbune sunt exportate anual prin complexul portuar
Hampton Roads ( Baltimore, Norfolk) impreuna cu cereale, produse
petroliere.
-
S.U.A. detine locul 2 pe glob si primul loc in productia de
huila. Principalele bazine carbonifere sunt: regiunea appalachiana
( din Pennsylvania pana la Alabama); bazinul central estic in
statele Illnois, Indiana si Kentucky; bazinul central vestic:
statele lowa, Missouri, Nebraska, Kansas, Arkansns, Texas iar alte
bazine importante: regiunea muntilor Stancosi( Wyoming, Colorado),
regiunea Montana-Dakota; regiunea Golfului Mexic. Lignitul se
exploateaza in statele Louisiana si Dakota de Nord care cunosc o
revitalizare, datorita consumului energetic. Mentionam faptul ca
S.U.A. detine rezerve sigure (paba la 300 m adancime) apreciabile,
poseda o inalta tehnologie, in exploatarea si chimizarea si
reprezinta o importanta exportatoare (spre Europa de Vest, America
Centrala si Japonia).
-
Canada ocupa locul secund in continentul nord-american cu
exploatari remarcabile in provinciile: Alberta, Noua Scotie,
Saakatchewan etc. Un alt combustibil important sisturile
bituminoase, sunt roci sedimentare care contin o substanta organica
numinta kerogen. Se gaseste in America de Nord 70% din rezervele
cunoscute (gratie si explorarilor geologice). Astfel in S.U.A.
mentionam Platoul Colorado (formatiunea Green River), aici se afla
zacamantul Pinceane Creek care se exploateaza inca din perioada
interbelica. In America de Sud care detine circa 25% din rezerve,
se remarca Brazilia (bazinul Irati) si Venezuela (bazinul Orinoco).
Nisipurile asfaltice se gasesc in cantitati mari in America de Nord
si Canada unde se apreciaza 160mild.t bitum asfaltic. Aceste
nisipuri se afla in provincia Alberta (Peace River, Colde Lake),
unele dintre aceste zacaminte se afla la zi. In America Latina,
Venezuela are rezerve mai mari in bazinul Orinoco iar in S.U.A.
cele mai importante rezerve se afla in statul Utah.
-
Aproape 60% din minele de carbune sunt la zi si 4 dintre
orizonturile productive sunt destul de groase. Exploatarile cele
mai vechi se gasesc in Appalachi, desi in declin, raman
predominante (peste 50%); apoi in sud, in statul Alabama; in nord
in Pennsilvanya (regiunea Pittsburgh), Virginia de Vest; in
Stancosi ( Colorado, Montana) unde se extrage peste 35% in bazinul
Illinois-Ohio care produce aproape 11%. Rezervele de carbune
(huila, carbune brun) se apreciaza la 240 mld.t., productia fiind
de circa 934 mil.t. Carbunele se transporta pe caile ferate si pe
canale, catre centrele siderurgice, termocentrale, centre ale
industriei carbochimice, dar si spre export. Un rol important in
transportul carbunelui il au marile lacuri. Astfel pe lacul Erie,
prin portul Cleveland, se transporta carbune catre Buffalo si
Detroit, iar pe Michigan catre Milwaukee.
-
Petrolul Resursele de petrol sunt de 3.9mld.t., ceea ce situeaza
tara pe locul 10 mondial (circa 4% din totalul mondial), iar
productia de 384 mild. t. confera S.U.A. locul al II-lea in lume.
Fata de 460 mil. t. in 1989, productia anuala cunoaste un oarecare
declin. Regiunile de exploatare sunt destul de dispersate in tara.
Cele mai vechi se intalnesc in Appalachi (Pennsylvania), Illinois,
Ohio, Michigan. A doua regiune de unde se exploateaza petrolul se
suprapune vestului american, statul Wyoming-Gasper, Salt Creek,
Lest Soldier, apoi statele New Mexico, Colorado, Montana si
California, intre statele San Francisco si Los Angeles-bazinele San
Joaquin si Salinas, care dau impreuna 20% din productia
nationala.
-
A treia regiune Midcontinent include Kansas-Oklahoma-Texasul
inferior si Texasul dinspre Golful Mexic, si Louisiana. Ele dau
impreuna peste 40% din productia de petrol a tarii, urmandu-i
Alaska cu exploatari in regiunile Cook Inlet si Prudhoe Bay.
Asistam la o crestere a ponderii in productia de petrol a statelor
de la golful Mexic printre care: Texas (Ranger si Snyder) in care o
buna parte din zacamintele de titei se gasesc in domeniul
platformei continentale. Sun insa tari din care S.U.A. importa
cantitati semnificative de petrol astfel: Mexic (23% din
importuri), Canada (14%), Venezuela (10%), Orientul Mijlociu (12%),
Marea Nordului si Indonezia.
-
Productia nationala este regrupata in circa 30 de companii
dintre care 4 sunt cele mai importante din lume (Exxon, Socal,
Mobil, Texaco). Petrolul se prelucreaza fie in centrele prin care
se importa, fie in centre de unde se exploateaza. Principala
grupare de rafinarii se afla in regiunea Golfului Mexic (regiunea
litorala). Se prelucreaza petrol autohton si cel adus din tari ale
Americii Latine. Cele mai importante capacitati de rafinare se
gasesc in centrele: Port Arthur, regiunea Houston, inclusiv
centrele Baytown, Texas City. In statul Louisiana, la Baton Rouge
exista una dintre cele mai mari rafinarii ale S.U.A.. Se mai
prelucreaza petrol in centrele: Lake Charles, Norco si
Chalmette.
-
Si in nordul-estul industrial se afla o serie de rafinarii, cele
mai mari aflandu-se in porturi: Philadelphia, New York, Baltimore,
Chiacgo, Toledo, Boston. Petrolul este adus aici in tara dar mai
ales din import. Capacitatea celor mai mari rafinarii (Chicago,
Philadelphia) depaseste 55mil. t/an. In ceea ce priveste Mid
Continent, capacitati importante de rafinare se gasesc in
centrele:Tulsa, Kansas City, statul Oklahama sau in statele din
regiunea Stancosilor ca in Utah cu centrul Salt Lake City. In
vestul Pacificului, foarte active sunt Los Angeles si San
Francisco, Long Beach, Seatle.
-
Gazele naturale Alaturi de carbuni si petrol, constituie o sursa
energetica importanta dar si de materie prima pentru industria
chimica. Productia de gaze naturale in 1995 a ajuns la 546,
mld.mc., situand S.U.A. pe al doile loc in lume. In bilantul
energetic, impreuna cu cantitatea importanta, detin circa 24%. Se
exploateaza indeosebi in statele care au si zacaminte de petrol
adica: Texas, Kansas, New Mexico, California, Virginia de Vest.
Perimetre gazeifere se mai gasesc in Appalachii de Nord, in statele
Montana Utah, Alaska. Noile surse de gaze naturale din S.U.A. s-au
dovedit a fi peste asteptari. Interesant este ca productia de gaze
naturale in 1986 a crescut cu 18%, in timp ce productia de petrol a
scazut cu 20%.
-
In anul 1959, S.U.A. construieste prima nava special amenajata
pentrul transportul gazelor naturale prin lichefiere cu o
capacitate de 5000mc. In prezent flota de metaniere cuprinde peste
100 de nave. Printre marile gazoducte, amintim gazoductul
euro-siberian care aprovizioneaza Germania. Exista si gazoducte
submarine care faciliteaza exportul de gaze naturale din Algeria
spre Europa de Sud.
-
Energia electrica Ea este obtinuta pe seama combustibililor
minerali, a unor resurse hidroenergetice ca si a unor resurse
neconventionale. Din punct de vedere al structurii productiei de
energiei electrica, in 1995 S.U.a. folosea 64% combustibili fosili,
16% hidroenergie, 18,5% energie nucleara si alte resurse.
Termocentralele dau astazi circa 70-80% din productia de energie
electrica. Ele sunt amplasate fie in bazine cu carbune superior (
Pittsburgh si statele Virginia de Vest, Kentuchy, Tennessee), fie
in bazinele cu carbune brun si lignit cum sunt cele din
Midcontinent, in apropierea Golfului Mexic sau in acelasi regiuni
dar folosind petrolul si gazele naturale (Texas-Houston, Dallas,
Louisiana),Oklahoma, California, Wyoming.
-
In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic, capacitatea
instalata in 1994 era de 77000 MW. Principalele sisteme
hidroenergetice in S.U.A se intalnesc pe fluviul Columbia cu 25 de
amenajari, dintre care cea mai puternica este Grand coulee, I, II,
III, cu o putre de aproape 10.000MW; apoi hidrocentrala de pe
Colorado (Barrage Hoover Powell), de pe Tennessee. La Pacific
exista amenajari hidroenergetice pe raurile Sacramateo, la nord de
orasul cu acelasi nume, pe San Joaquin. Cel mai amenajat bazin
hidrografic este Ohio, cu sistemul vaii Tennessee. Cel mai amenajat
bazin hidrografic este Ohio, cu sistemul vaii Tennessee.Energia
electrica obtinuta la inceput pe seama potentialului hidroenergetic
s-a adaugat celei obtinute in centralele atomoelectrice, inseosebi
intre Knoxville-Chatanooga-Huntsville.
-
Cea mai puternica este centrala Wilson cu aproape 500MW putere
instalata, pe langa celelalte 30 de hidrocentrale. A doua regiune
energetica importanta se afla in Marile Lacuri. Este vorba de
hidrocentralele din regiunea Cascadei Niagara, in apropierea
orasului Alnany. A treia regiune cuprinde bazinul Colorado. In
lungul fluviului se intalnesc cele doua mari baraje importante
Hoover (2000MW) si Parker. Ele alimenteaza cu energie electrica
cunurbatia Los Angeles- San Diego, precum si o serie de unitati
industriale aflate in statele din bazinul sau hidrografic (
Arizona, Colorado, Utah). Productia de electricitate nucleara se
bazeaza pe reactia de fisiune nucleara avand drept combustibil
uraniul. In S.U.A. , prima centrala nucleara a fost construita in
1957 la Shippingfort.
-
Astazi S.U.A. se numara printre tarile cu cea mai mare
capacitate nucleara instalata (100579MW)in reactoare). In ceea ce
priveste rezervele si productia de uraniu, ea se afla pe locul 4 in
lume, rezervele de uraniu fiin estimate la 366000t, iar productia
in 1994 de 1400t. Centralele nucleare se gasesc in numar destul de
mare in orasele din statele atlantice, incepand cu New London,
Philadelphia apoi Portsmouth, in statele Connecticut, New Jeresy,
Virginia pana la Florida. S.U.A. detine 60% din productia mondiala.
Si din capacitatea mondiala a centralelor eoliene ea detine cea mai
mare parte (California), unde este valorificata cu un real succes
energia mareica (Golful Californiei). In productia mondiala de
energie electrica ea detine 32%, fiind primul producator
mondial.
-
Productia de energie electrica in S.U.A.
Chart2
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
productia de energie electrica(kw/ora)
anii
Sheet1
19802,289.60
19812,297.97
19822,244.37
19832,313.45
19842,419.47
19852,473.00
19862,490.47
19872,575.29
19882,707.41
19892,967.31
19903,041.50
19913,078.34
19923,088.06
19933,201.23
19943,250.90
19953,356.21
19963,447.28
19973,496.21
19983,624.76
19993,700.91
20003,807.64
20013,745.47
20023,867.90
20033,891.72
20043,979.04
20054,061.98
20064,071.26
Sheet2
Sheet3
-
Chart1
2909.99270.32781.9999.684899.58
energie termala
hidroenergie
energie nucleara
energie geotermala, solara, eoliana,deseuri de lemn
total
energii
productia de energie (bilioane kw/ora)
Structura productiei de energie electrica in S.U.A in 2005
Sheet1
2,909.99270.32781.9999.684,899.58
Sheet2
Sheet3
-
Resursele industriei metalurgiceEa are la baza prelucrearea
zacamintelor de minereu de fier. Principalele perimetre de
exploatare se intalnesc in provincia Marilor Lacuri (75% din
productie si rezerve), sudul platformei canadiene in sisturi
cuartitice feruginoase, conglomerate, grauwacke si roci marmoreene.
Dintre centrele de exploatare mai importante sunt: Mesabi Rance din
vestul lacului Superior, Marquette, Gogebic, Black River Falls.
Aici continutul de fier este de 50-58%. Se estimesza ca in regiunea
Mesabi Rance zacamintele se gasesc pe o lungime de aproximativ
100km. Alte regiuni cu minereuri sunt situate in: nord-estul S.U.A.
(New York), in Monts Adirondack si statul New Jeresy.
-
Apoi in sud, in statul Alabama, langa orasul Birmingham, cu
mineralizatii de hematit si limonit, in statul Kansas, in statul
Utah la Cedar City; in sudul Californiei. Rezervele minereurilor de
fier din S.U.A. sunt apreciate din punct de vedere al calitatii, ca
fiind minereuri sarace. In 1997 a produs peste 60 mil.t. Este insa
nevoita sa importe minereuri feroase cu continut bogat din Canada,
Brazilia si Africa. In buna masura zacamintele se gasesc in
apropierea celor de huila ceea ce a influentat repartitia centrelor
siderurgice. In acelasi timp prezenta unor cai de transport facile
cum este cazul Marilor Lacuri, prin porturile Duluth, Two Harbours
a atenuat mult costul transporturilor. Se mai folosesc si
transporturile pe apa prin estuarul Cheesapeakm si aici s-au
dezvoltat centre siderurgice. Dintre metalele pentru aliaje S.U.A
are: wolfram 78%, titan, vanadiu, molibden, si 50% apartine
S.U.A.
-
Se remarca o puternica regiune siderurgica din nord-estul
industrial, care prelucreaza materia prima autohtona si cea
importata. Este vorba de statul Pennsylvania, cu marile centre:
Pittsburgh, Bethleem, Monessen, Midland si statul Ohio cu centrele:
Youngstown, Warren, Canton, si statul Virginia de Vest. In sudul
Marilor Lacuri, avand in vedere cerintele de produse siderurgice
ale regiunii, favorizata de prezenta materiilor prime in apropiere,
s-au dezvoltat marile otelarii ale S.U.A.. Dintre centre Chicago
este al doilea mare port siderurgic al tarii, cu uzine si in
orasele din apropierea East Chicago si Gary. Cu aceiasi preocupare,
siderurgia, se inscriu si centrele Cleveland, Buffalo, Detroit si
Lorain.
-
Metalurgia neferoasa Varietatea materiei prime, ca si
cantitatile sporite, cel putin pentru o parte a acestuia, au
determinat prezenta si dezvoltatrea acestei ramuri industriale. Ca
materie prima se folosesc mai ales minereurile de cupru, zinc,
plumb si bauxita. Dintre acestea de o importanta deosebita este
cuprul. America de Nord detine 23% din rezervele mondiale, iar
productia de cupru rafinat se ridica la 2 mil.t.(1995).
Principalele state producatoare de minereuri cuprifere sunt:
Arizona (Cooper Cities), Montana (Butte), Utah (Bingham Canyon),
New Mexico (Marenci).
-
Centrele de rafinare si ontinerea lingourilor gasesc si in
nord-est la New York, Philadelphia, Baltimore, Buffalo, Toledo dar
si in statele Montana (Anaconda, Helena), in statul Utah (Bingham
Canyon0, in statul Washington (Tacoma), in California (San
Francisco) si in Colorado. Industria zincului si plumbului,
prelucreaza zacamintele care se gasesc raspandite mai ales in
statele din vest si anume: Arizona aproape de Tucson, Utah la
Bingham Canyon impreuna cu cupru, in statul Colorado la vest de
Denver, in Montana langa orasul Butte. In lungul fluviului
Mississippi, zacamintele de zinc si plumb se gasesc in statul
Missouri la Boss. Centre de prelucrare in cea mai mare parte sunt
foarte aproape de regiunile de extractie. Altele se afla langa
importante artere hidrografice, folosind energia hidroelectrice
(Tacoma).
-
S.U.A. detine aproximativ 13% din rezervele mondiale de zinc si
36% din rezervele de plumb. Productia de plumb a S.U.A. se ridica
la 373 000t. Dintre metalele usoare, bauxita ocupa un loc
important. S.U.A da mai mult de din productia mondiala ceea ce
inseamna peste 6 mil.t. Rezervele de bauxita se gasesc in statele
din Middcontinnet: Alabama, Kanssas, Ohio, Tennessee. Se valorifica
potentialul hidroenergetic al raurilor Ohio si Tennessee, in
centrele: Alcoa, Louisville, Evansville, Clurington. Bauxita
extrasa dar si cea mai importamnta (America de Sud, Africa) se
transforma in aluminiu. Cea provenita din import se prelucreaza si
se transforma in alumina in regiunea Golfului Mexic, intr-o serie
de centre, printre care: Chalmette langa New Orleans, La Quinto
langa Houston. O parte din alumina se trimite spre a obtine
aluminiul in nord-vest(Washington si Oregon), in centre Seatle,
langa Portland folosind energia electrica furnizata de raurile
Columbia si Snake.
-
Dintre metalele pretioase din S.U.A. se gasesc zacamintele de
aur, argint si platina. Aurul constituit un mobil foarte important
in cucerirea vestului, dar si Alaskai, descoperirea lui
impulsionand procesul cunoasterii si valorificarii Vestului in
intregime. Productia de aur minier a S.U.A. a fost peste 320t si se
gaseste mai ales in statele din vest (Colorado, Nevada,
California). In aceleasi perimetre se gasesc si zacamintele de
sulfuri si cloruri sub care se3 afla argintul. Productia in 1995
afost de 1500t. Zacamintele de uraniu, ca si alte substante
radioactive, printr-un proces de concentrare si rafinare folosesc
la functionarea centralelor atomoelectrice, la productia de
armament. Se exploateaza in Cordilieri (Utah, Arizona, New Mexico,
Colorado).
-
Industria chimica Ea reprezinta una din ramurile industriale cu
rol deosebit pentru viitor, care gaseste in S.U.A.materia prima
necesara. S.U.A prelucreaza petrol, carbune, saruri de potasiu,
fosfati, sulf,etc. autohtone dar si importate. Un rol deosebit il
are petrochimia, ale carei produse (cauciucul sintetic si
polietilena) au fost obtinute in 1930-1940. Exista o stransa
legatura intre regiunile producatoare de materii prime si cele de
prelucrare. Ele se gasesc in statele: Texas, California, Oklahoma.
O alta concentrare a industriei chimice, dar mai ales a
petrochimiei se afla in nord-est, cuprinzand New York, Chicago,
Tholedo, Trenton. In centrele chimice, dar mai ales pertochimice de
la Atlantic, se obtin: ingrasaminte, fire si fibre sintetice,
medicamente, vopsele si lacuri, produse cosmetice.
-
INDUSTRIA DE EXPLOATARE SI PRELUCRERE A LEMNULUIAre in vedere
suprafata impadurita a tarii de 31% din totalul suprafetei.
Regiunile si statele cu un grad accentuat de impadurire sunt: New
England, regiunea Marilor Lacuri, Regiunea Muntilor Appalachi si o
parte din Cordilieri. Cele mai intinse suprafete sunt acoperite cu
paduri de foioase si conifere. Ele ocupa jumatatea estica si
regiunea pacifica. Este vorba de padurea appalachiana, cu o mare
bogatie floristica (Quercus Alba), iar sud-estul catre Golful
Mexic, padurea de conifere, iar spre sud-est atlantice cu Pinus
Taeda ca specie dominanta. Mai mult de jumatate din productia de
cherestea a lumii este furnizata de S.U.A. Cu toate acestea se
importa mari cantitati de lemn. Printre centrele de prelucrare un
loc de seama il ocupa: Portland, Seatle, Charleston.
-
Este dezvoltata de asemenea industria de placaje, placi
aglomerate, furnir, produse fibrolemnoase, industria mobilei.
Dintre centrele si statele fatadei atlantice in industria lemnului
se remarca: New York, Boston, Washington, Marile Lacuri, Cedar, St.
Paul, Rapids Mobile. Pentru obtinerea celulozei si hartiei un loc
aparte il detin statele Minnesota, Washington, Georgia si
Wisconsin. De astfel S.U.A se afla pe locul al doilea in lume la
hartia de ziar.
-
Resursele Oceanului Planetar. Petrolul in S.U.A. In S.U.A.,
petrolul este sursa cheie pentru viata uniu american bazata pe
folosirea extensiva a automobilelor private si a camioanelor pentru
comert si afaceri. Din 1947 cand America a devenit un importator
net de petrol, productia domesticaanuala nu a fost suficienta
pentru a satisface cererile societatii americane. In 1970, uleiul
crud, domestic, a atins un record de 3.5 bilioane de butoaie dar
aceasta a trebuit sa fie suplimentat cantitati importate la 12% din
surplusul natiunii. In 1973 natiunea a importat circa un sfert din
cantitatea totala de ulei. Aceste importuri au continuat sa creasca
ajungand in 1977 la aproape jumatate din cantitatea intrgii
tari.
-
Statul isi datoreaza dezvoltarea marelui "boom" petrolier din
perioada 1920-1940, devenind apoi cel mai important centru de
prelucrare a petrolului din S.U.A. Capacitatea rafinariilor sale
atinge 79,8 milioane tone, cele mai multe dintre ele fiind
amplasate in lungul canalului maritim sau in portul Texas City,
unde s-au dezvoltat si mari complexe petrochimice. Prin folosirea
unor resurse variate (petrol, gaze naturale, sare etc.), industria
chimica a devenit ramura principala a industriei din acest mare
oras. Bine reprezentate sunt si industria constructiilor de masini,
a aluminiului, alimentara (zahar, ulei), textila, a materialelor de
constructie. Functia de transport este strans legata de cea
industriala. Portul, cu un trafic de aproape 77 milioane tone anual
(fara Texas City), este cel mai activ de pe litoralul american al
Golfului Mexic.
-
Bibliografie Atlasul geografic al lumii, 2007 Budapesta,
Edit.Cartographia, Pag. 134 Marin I., Geografie fizica, umana si
economica, 1999, Edit, Universitatii din Bucuresti, Pag. 128-157
Gilpen R., Economie mondiala in secolul XXI, 2004, Edit. Polirom,
Pag. 64-65 Simion T., Geografie economica mondiala,2002, Edit.
Intact Pag. Letea I., Geografia Americii de Nord si Centrale, anul
2000, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Pag. 105-106.