definirea conceptelordefinirea conceptelor:: geografie topografie planul harta globul geografic geografiegeografie: : domenii de cercetare şi clasificare topografie: topografie: ramuri şi instrumente mijloace de reprezentaremijloace de reprezentare: planul, harta, globul geografic instrumente şi metode de orientare în tereninstrumente şi metode de orientare în teren semnele convenţionalesemnele convenţionale poziţia şi coordonatele Europei pe Globpoziţia şi coordonatele Europei pe Glob România - România - aşezare aşezare în Europaîn Europa extremele geografice ale Româextremele geografice ale Românniei iei organizarea administrativă a Românieiorganizarea administrativă a României indicativele Judeţelor indicativele Judeţelor România în dateRomânia în date influenţele climatice asupra Românieiinfluenţele climatice asupra României
definirea conceptelordefinirea conceptelor
reprezentare grafică, în plan orizontal, a suprafeţei globului pământesc (totală sau parţială), generalizată şi micşorată la o anumită scară (DEX, 1998).
ramură a geodeziei care se ocupă cu reprezentarea grafică pe un plan a formelor de relief în vederea întocmirii hărţilor geografice (DEX, 1998).
ştiinţă care studiază şi descrie scoarţa terestră cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, economic, biologic etc. şi fenomenele care se produc la suprafaţa ei (MDN, 2000).
glob glob geograficgeografic
::
un instrument cu reprezentarea suprafeței Pământului reală, micșorată și exactă, cu informaţii cu caracter general: continente, bazine oceanice, cele mai importante râuri, lacuri, formele majore de relief, oraşele şi căile de comunicaţii cele mai însemnate. Nu oferă elemente amănunțite, de detaliu, precum harta.
este o reprezentare grafică, precisă, micşorată la scară, a unei suprafeţe mici de teren, în care datorită dimensiunilor sale mici, curbura Pământului este neglijată, iar proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră pe plan se face ortogonal, cu verticalele proiectate paralel între ele . Planul conţine mult mai multe amănunte decât harta (Gridan, 2012).
...din grecescul γεωγραφία—geographia, însemnând „a descrie pământul”; este studiul care se ocupă cu relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului. O traducere literală ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost Eratosthenes (276—194 î.Hr.).
Geografia ca disciplină poate fi împărțită în două mari ramuri: geografia umană : studiază influența omului asupra mediului și a spațiului în care locuiește
geografia fizică: studiază mediul natural și cum clima, vegetația, solurile, apa și formele de relief există sau/și sunt produse.
din interacţiunea dintre geografia fizică cu geografia umană a rezultat o a treia ramură a geografiei, care se numește geografia mediului, care explică interacționările dintre om și mediu.
din interacţiunea dintre geografia fizică cu geografia umană a rezultat o a treia ramură a geografiei, care se numește geografia mediului, care explică interacționările dintre om și mediu.
direcțiile tradiționale ale cercetării în domeniul geografiei sunt:analiza spațială a fenomenlor naturale și umane (geografia ca un studiu al distribuției)studiul fizic (al locurilor și regiunilor)studiul relației dintre om și uscatcercetarea în domeniul științelor Pământului.
Geografie fizică Este o Știință a Pământului care se ocupă cu studiul Terrei și a mediului său natural, folosind metode fizice și biologice, care încearcă să înțeleagă litosfera, hidrosfera, atmosfera, geosfera și biosfera (flora și fauna pământului), în următoarele aspecte:
Geografia matematică Este o ramură a Geografiei care studiază reprezentare matematică a suprafeței Pământului și relația sa cu Luna și Soarele, în următoarele aspecte:
Geografie umană Este o ramură a Geografiei ce studiază procesele ce au loc atunci când omul interacționează cu mediul inconjurător; studiază îndeosebi aspectele umane, politice, culturale, sociale și economice, în următoarele aspecte:
• geomorfologie• pedologie (studiul solurilor)• hidrologie• climatologie și meteorologie
• glaciologie• biogeografie• oceanografie
• Geografia astronomică• Topografie• Fotogrammetrie• Cartografie
•Geomatica• Orografie• Geostatistică• Geodezie
• geografia populației• geografia așezărilor umane• geografia economică• geografie politică• geografie istorică
geografie socială• geografia culturală• geografia turismului• geografia timpului
clasificare
Termenul vine din greacă (topos - loc, grafie - scriere), iar Ştiinţa este o ramură a Geodeziei (la rândul său ramură a Matematicii aplicate în științele Pământului), care se ocupă cu tehnica măsurătorilor unei porțiuni a scoarței Pământului, cu determinarea poziției elementelor scoarței terestre pe suprafețe mici (considerate plane), precum și cu tehnica reprezentării grafice sau numerice a suprafețelor măsurate, în scopul întocmirii de hărți și planuri.
Planimetria - parte a Topografiei care studiază metodele și instrumentele necesare reprezentării pe o hartă sau pe un plan a proiecției orizontale a obiectelor de pe suprafața Pământului.
Altimetria Este acea parte a Topografiei
care se ocupă cu studiul metodelor și instrumentelor de
nivelment folosite la determinarea diferențelor de
nivel, a altitudinilor sau cotelor punctelor terenului și cu reprezentarea reliefului pe
planuri și hărți.
Tahimetria Este acea parte a Topografiei care se ocupă cu efectuarea ridicărilor tahimetrice care reprezintă ridicări topografice complete, adică planietrice şi nivelitice (altimetrice) în același timp. Ridicările tahimetrice se folosesc în cazul suprafețelor de teren cu relief variat și frământat.
ramuriramuri
instrumentinstrumentee
topograficetopografice
instrumentinstrumentee
topograficetopografice
TEODOLITUL - permite citirea directă și foarte precisă a unghiurilor
STAȚIA TOTALĂ - o combinație între teodolit și un instrument electronic de măsurare a distanțelor, care poate include și un mic calculator cu capabilitatea de stocare şi oferire de calcule extrem de precise.
TAHIMETRUL - măsoară unghiurile, distanțele și diferențele de nivel
NIVELA TOPO - măsoară pe teren, diferențele de înălțime între două puncte
hartaharta globulglobul
geograficgeografic planul planul
topotopo
Planul topografic este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe de teren mai restrânse, care se întocmeşte la scări mai mari sau egale cu 1:10000, unde proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră se face ortogonal (în unghi drept), iar efectul de curbură al Pământului se neglijează. Pe planurile topografice întocmite la scările: 1:500; 1:1000; 1:2000; 1:5000 şi 1:10000 se reprezintă în mod fidel forma geometrică şi dimensiunile elementelor de planimetrie, precum şi relieful terenului.
Se utilizează şi în documentaţiile tehnice pentru investiţiile industriale:
•în cadrul elaborării studiului tehnico-economic, pentru justificarea amplasamentului propus•în planul teritoriului localităţii la scara 1:10000 sau 1:5000•în planul topografic pentru variantele de amplasament la scara 1:2000 - 1: 500•la elaborarea proiectului de ansamblu al investiţiei
după destinaţie: miniere, urbane, militare etc. după destinaţie: miniere, urbane, militare etc.
clasificareclasificare
după scară:după scară:– planuri topo propriu-zise, între 1:20.000 si 1:5.000;– planuri de situaţie, între 1:500 şi 1:500;– planuri de detaliu, la scări mai mari decât 1:100.
după scară:după scară:– planuri topo propriu-zise, între 1:20.000 si 1:5.000;– planuri de situaţie, între 1:500 şi 1:500;– planuri de detaliu, la scări mai mari decât 1:100.
după conţinut:– planuri topo generale, cu elemente de altimetrie şi planimetrie;– planuri speciale (tematice), care conţin pe lângă elemente topografice şi elemente speciale, în funcţie de destinaţia planului.
Planurile topografice, prin detaliile planimetrice pe care le conţin, ilustrează realităţile de pe teren la un moment dat şi sunt valabile pentru o perioadă de timp limitată.
Planurile topografice, prin detaliile planimetrice pe care le conţin, ilustrează realităţile de pe teren la un moment dat şi sunt valabile pentru o perioadă de timp limitată.
Harta este o reprezentare în plan, convențională, micșorată și generalizată a suprafeței Pământului. Micșorarea se face pe baza unei scări de proporție iar pentru întocmirea hărții se folosește o proiecție cartografică. Mai multe hărți grupate, formează un ATLAS.
Elementele care se figurează pe hărți definesc tipul hărții. Există astfel două mari categorii de hărți:
hărți generale, care reprezintă suprafața Pământului în trăsăturile cele mai importante - vegetație, relief, căi de comunicație, așezări omenești etc.
hărți tematice, care figurează aspecte astronomice, geologice, geofizice, geografice a suprafeței terestre - temperatura, precipitațiile, densitatea populației etc.
• hărți la scară mare: 1:20.000 - 1:200.000• hărți la scară mijlocie: 1:200.000 - 1:1.000.000• hărți la scară mică: peste 1:1.000.000
Scara unei hărți ne arată de câte ori suprafața terestră reprezentată a fost micșorată. Astfel, o scară de 1:100.000, înseamnă că harta este de 100.000 de ori mai mică decât suprafața terestră reprezentată.
altă clasificare este:
În funcție de scară, hărțile se clasifică în:
hărți fizico-geografice politico-administrative socio-economice hărți topografice harti universale harti ale continentelor
harti de navigatie maritima sau aeriană hărţi militare hărţi şcolare hărţi turistice harti alb-negru (monocrome) harti color (policrome)
tipuri:tipuri:glob geografic politicglob geografic fizicglob geografic matematic (prezintă numai meridianele şi paralelele)
globulglobulgeograficgeografic
Globul geografic este un instrument cu o reprezentare micşorata, reală şi exactă a Pământului.
diferenţa dintre glob geografic şi harta geografică:
pe hartă suprafeţele apar deformate pe glob apar exact cum sunt în realitate
instrumentinstrumentee
şi metode şi metode de orietarede orietare
instrumentinstrumentee
şi metode şi metode de orietarede orietare
hartă: au liera N în partea de susbusola improvizată: arată N-Sbusolă clasică: arată S-Nbusolă digitalăceas clasic: limba mică spre Soare şi direcţia orei 12.00 = un unghi cu vârful în centrul ceasului; bisectoarea acestuia arată S ceas sportiv cu busolă digitalăsistem de navigare (GPS - Sistem Global de Poziţionare)orientarea după Soare: la ora 12:20 (iarna)/ 13:20 (vara), Soarele se află spre Sorientarea după Lună: astrul se deplasează pe direcţia E-Vorientarea după Steaua Polară (Nordului): arată Norientarea după versanţi: pe versanţii sudici, umbra este mai scurtă, zăpada se topeşte mai repedeorientarea după muşchi şi vieţuitoare: muşchii cresc pe pietre şi stânci spre N, viperele = Sorientarea după altarul Bisericilor: este opus intrării în clădire (V) şi aşezat spre Eorientarea după casele tradiţionale româneşti: faţa (pridvorul, prispa) spre Sorientarea după vegetaţie: în păduri, iarba în poiene este mai deasă spre N
Semnele convenționale folosite pentru realizarea planurilor topografice și a hărților sunt date de Atlase de semne convenționale, având caracter de standarde În situațiile în care pe hărți se folosesc semne nestandardizate, semnificația lor trebuie explicată printr-o legendă.
Același obiect poate fi reprezentat diferit pe un plan sau pe o hartă, în funcție de scara aleasă a planului sau a hărții.
semnele convensemnele convenţionaleţionale semnele convensemnele convenţionaleţionale
Există mai multe tipuri de semne convenționale, dintre care amintim: semne convenționale care nu reprezintă obiectul la scară (au dimensiuni fixe, specificate în Altlas)semne de marcare trasee (turistice, militare, pentru animale sălbatice etc.)semne pentru puncte geodezicesemne pentru marcare lucrări de artă pe căi de transport (poduri, viaducte, podețe etc.)semne pentru unele clădiriparcele din terendrumuri ce depășesc o anumită lățimesemne convenționale de umplutură (vegetație, vie, livadă, păşune)tipuri de sol (pietros, nisipos etc.)
Semne pentru planimetrie se împart în: semne de contur: permit desenarea la scara hărţii, a naturii detaliilor (mlaştini, păduri, etc) semne de poziţie sau de scară: folosesc pentru redarea detaliilor care nu se pot reprezenta la scară semne explicative: explică anumite detalii de pe hartă; se folosesc numai împreuna cu celelalte semne convenţionale
romromâniaâniaeuropaeuropa
poziţia EuropeiEuropei pe GGloblob
coordonatele EuropeiEuropei
pe
GGloblobsuprafată: 10.180.000 km²populaţie: 739.165.000 (2011)
pozitia geografica: situată în emisfera nordică separată de America de Oceanele Atlantic şi Arctic separată de Africa şi Asia de către Mările Mediterană şi Neagră
punctele extreme – spaţiile insulare: EST: Capul Jelania, Insula Severny, Novaia Zemlea, Rusia, 69° 05′ VEST: Bjargtangar, Islanda, 24° 32′ 03″ NORD: Capul Fligeli, Insula Rudolf, Arhip. Franz Josef, Rusia, 81° 48′ SUD: Gavdos, Insula Creta, 34° 48′
punctele extreme – blocul continental
EST: Nordul Munţilor Ural (cota h 492m, lângă localitatea Vorkuta, Rusia), fluviul Ural, Marea Caspică şi M-ţii Caucaz, 68° 18 ′VEST: Capul Roca, Portugalia, 09° 30 ′NORD: Capul Nordkinn, Norvegia, 71° 08 ′SUD: Punta de Tarifa, Spania, 36° 00 ′
cel mai vestic punct — 9° 30′
cel mai estic punct — 69° 05 ′
cel mai nordic punct — 81° 48′
cel mai sudic punct — 34° 48′ 02″ N
Capul Fligely, Rusia
Creta
cel mai vestic punct — 36° 00′
cel mai estic punct — 24° 32 ′ Vorkuta - 68° 18′
Româniaaşezare în Europa
HorodişteaNN
Zimnicea SS
Beba Veche
VV
Sulina
EE
238 391km2
extremele geografice ale
Romaniei
238 391 km2
vecinii şi frontierele de Stat (2.508 km)
S – Bulgaria: 608 km V - Ungaria: 443 km E - Moldova: 450 km SV - Serbia: 476 km N - Ukraina: 531 km
din din care:care:
organizarea administrativă
organizarea administrativă
organizarea administrativă
organizarea administrativă
...şi trei nivele de organizare administrativă
Regiunile istorice din cadrul României de astăzi sunt
cele nouă provincii tradiționale, fără statut administrativ specific
indicativele Judeţelor
indicativele Judeţelor
este ţară carpato-danubiano-pontică
România este situată într-un spaţiu central-sud-est european de tranzit pentru produse, capital şi persoane pe 3 coridoare:
Croatia (4.5%)Serbia (10.3%)Bulgaria (5.2%)Moldova (1.7%)Ukraine (3.8%)
coridorul IV (auto şi feroviar)
Berlin-Praga-Bratislava-Budapesta-Arad-Bucureşti-
Giurgiu-Sofia-Istanbul
deţine 55% din lungimea întregului sistem carpatic, ocupând 66.000 km2
altit. medie: 1.130m 11 vârfuri montane f depăşesc 2.500m altit. max 2.544m – vf. Moldoveanu (Făgăraş) relief complex: masive muntoase, culmi deluroase, depresiuni, văi, pasuri, câmpii, defilee,
lunci, peşteri, Deltă, Mare; resurse minerale: bogate şi foarte variate - atât de suprafaţă cât şi de adâncime; este ţară dunăreană, alături de alte 9 State europene, din care 5 sunt membre UE:
coridorul VIIcalea navigabilă
Dunăre-Main-Rhin
coridorul IX (auto şi feroviar)
Helsinki-Sankt Petersburg-Vitebsk-Chişinău-Bucureşti-
Plovdiv
Romania (28.9%)Germania (7.5%)Austria (10.3%)Slovacia (5.8%)Ungaria (11.7%)
are cel mai mare procent din lungimea
DUNĂRII
are cel mai mare procent din lungimea
DUNĂRII
climat temperat recepadure de conifere (taiga)
clim
at te
mpe
rat o
cean
ic (u
med
)
pădu
re d
e fo
ioas
e
climat mediteranean; vegetaţie mediteraneană
climat t
emperat c
ontinental; s
tepă
climat subpolar; tundră
tem
per
atu
ra s
cad
e,
can
tita
tea
de
pre
cip
itaţ
ii c
reşt
e
cantitatea de precipitaţii scade, creşte amplitudinea termicăS
N
V E
cre
ste
la
titu
din
ea
creste continentalismul climatic
consecinţeleclimatice şi
biopedogeo-grafice ale
poziţiei geografice
a ROMÂNIEI
Climat temperat continental umed Padure de foioase + silvostepa
V mase de aer umede, oceanice
mas
e de a
er usc
ate,
contin
enta
le
SV m
ase de a
er
sub-m
editeraneen
e
Carpaţii reprezintă o
Nmase de aer
scandinavo-
baltice
E, NE
bibliografibibliografiee
Ciangă, N., (2011) - Ciangă, N., (2011) - Geografia turismuluGeografia turismuluii, , curs univ. ,curs univ. ,Universitatea BabeUniversitatea Babeşş-Bolyai, Cluj--Bolyai, Cluj-
NapocaNapoca
DEX DEX (1998) - (1998) - Editura Univers Enciclopedic, Editura Univers Enciclopedic, BucureştiBucureşti
Glăvan, V., (2005) - Glăvan, V., (2005) - Geografia turismuluGeografia turismuluii, , Editura Fundaţiei România de Mâine, Editura Fundaţiei România de Mâine, BucureştiBucureşti
GridanGridan, R., M., (2012) - , R., M., (2012) - Desen TopograficDesen Topografic,, curs univ., curs univ., Universitatea Universitatea ,,,,Politehnica”Politehnica”, , Timi Timişşoara oara
MarcuMarcu, F., (2000) - , F., (2000) - Marele dicţionar de neologismeMarele dicţionar de neologisme, Editura Saeculum, , Editura Saeculum, Bucureşti Bucureşti
formator: formator: Ion ŞtefanIon Ştefan