Genuri jurnalistice (curs 2) Genuri informative tirea i informa ia Ș ș ț In fo rma ia ț = ceea ce se cumunică prin intermediul unuia dintre limbajele disponibile. tirea Ș = o informa ie despr e ț un evenime nt recen t, car e pre zin tă interes pentru un grup de oameni suficient de mare sau care poa te afe cta via a unu i gru p ț de oameni suficient de larg. Simplainf orma ie ț se transform în tire ș cnd alături de relatarea factuală va apăr ea i elabo rarea i ș ș cr earea păr ii narative. ț Fapt i eveniment ș ! “când un om este mu cat de un câine, nu este o tir e, pe ntru c ă se întâmpl ă adesea. ș ș Dardacă un om mu că un câi ne, est e o tir e” ș ș . ("o#n $. $ogart% &e' orSun% *++2) ! ,c nd nu e vor ba de eveni me nte care afecteaz ă vi e il e oa menilo ț r% elementul surp rizăsau senza ionalulț contribuie la transformarea evenimentului în tire. ș -I/0 1 întrebările de bază Ș ! I&/ 3 = acto rul princ ipal al even imentului ! /3 = ac iu ne a4evenimen tu l ț ! 5&63 = mom entul cnd se în tmpl ă evenimentul ! 7& 6/3 = locu l de desf ă ura re ș ! 6/ /3 = m otivel e% cauz ele even iment ului. ! 8 793 = modu l în care s: a de sfă ura t (de rul are% cronol ogi e). ș (;<8> '#o% '#at% '#en% '#ere% '#?% #o') Cerin e - tire ț ș ! Ac urate ea ț (verificarea din minimum două surse)> ! Atribuire corectă (folosirea surselor)> ! Echilibru (în cazul conflictelor% trebui e să se ofe re spa iu de e@p rimare tu turor pă r ilor impl icate 1ț ț att pro% ct i contra)> ș ! Obiectivitatea (auto rul n u a re v oie să î i Ain filtrez eB p roprii le o pinii i sentime nte)> ș ș ! Concizie (materialul informativ ajunge rep ede la esen a probleme i prezentate)> ț *
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Informa iaț = ceea ce se cumunică prin intermediul unuia dintre limbajele disponibile.
tireaȘ = o informa ie despreț un eveniment recent, care prezintă interes pentru un grup de oamenisuficient de mare sau care poate afecta via a unui grupț de oameni suficient de larg.
Simpla informa ieț se transform în tireș cnd alături de relatarea factuală va apărea i elaborarea iș ș crearea păr ii narative.ț
Fapt i evenimentș
! “când un om este mu cat de un câine, nu este o tire, pentru că se întâmplă adesea.ș ș Dar dacă unom mu că un câine, este o tire”ș ș . ("o#n $. $ogart% &e' or Sun% *++2)
! ,cnd nu e vorba de evenimente care afectează vie ile oameniloț r% elementul surpriză sau senza ionalul ț contribuie la transformarea evenimentului în tire.ș
-I/0 1 întrebările de bazăȘ
! I&/3 = actorul principal al evenimentului
! /3 = ac iunea4evenimentulț
! 5&63 = momentul cnd se întmplă evenimentul
! 7&6/3 = locul de desfă urareș
! 6/ /3 = motivele% cauzele evenimentului.
! 8 793 = modul în care s:a desfă urat (derulare% cronologie).ș
(;<8 > '#o% '#at% '#en% '#ere% '#?% #o')
Cerin e - tireț ș
! Acurate eaț (verificarea din minimum două surse)>
! Atribuire corectă (folosirea surselor)>
! Echilibru (în cazul conflictelor% trebuie să se ofere spa iu de e@primare tuturor păr ilor implicate 1 ț ț att pro% ct i contra)>ș
! Obiectivitatea (autorul nu are voie să î i AinfiltrezeB propriile opinii i sentimente)>ș ș
! Concizie (materialul informativ ajunge repede la esen a problemei prezentate)>ț
! Claritatea iș expresivitatea la nivel de limbaj.
aloarea informativă
! Actualitatea !proximitatea temporală"
! /venimentele care au avut loc cu o zi înainte% care sunt în curs de desfă urare sau vor aveaș loc în următoarea zi.
! 7neori% aniversările sau comemorările.
! /venimentele prezentate sunt întotdeauna mai importante dect cele trecute% dar sunt mai pu in importante dect cele viitoare.ț
! #roximitatea spa ialăț
! u ct un eveniment are loc mai aproape de spa iul în care trăim i ne desfă urăm actvitatea%ț ș ș cu att va avea mai multe anse să fie mediatizat.ș
! $%egea mortului pe &ilometru'(
*C.CCC de victime ale unei catastrofe de pe un alt continent = *.CCC de victime aflate într:oară relativ îndepărtată = *CC de răni i4mor i dintr:un col al propriei ări = *C victime dintr:ț ț ț ț ț
un ora (capitală) = * mort:personalitate.ș
). *mplicarea unei personalită iț
! /ste mai u or să construim ApovesteaB în jurul unui personaj principal% care săș focalizeze aten ia.ț
! D personalitate va deveni subiectul unei tiri% iș ndiferent că subiectul este sau nurelevant 4 util pentru public.
! Conflictul
! onferă întotdeauna o semnificativă doză de informare.
! Drice controversă între două persoane% două partide sau c#iar două ări va atrage interesulț prin simplul fapt că e vorba de o confruntare% evocnd lupta% competi ia.ț
Alte valori informative
! *neditul - tot ce încalcă normele sociale prestabilite.
! *nteresul uman + oameni obi nui i care înfruntă probleme deosebite sau care auș ț reu it să depă ească dificultă i mari.ș ș ț (oameni care au scăpat de un accident grav% careau învins o boală etc.)
! *nforma iile practice utilitare -ț ajută la orientarea în Ajungla urbanăBE (petrecereatimpului liber% medicină naturistă% re ete culinare etc.).ț
! ivertismentul - publicul caută în mass:media o modalitate de destindere i deș petrecere a timpului liber.
! /ste cea mai citită% avnd cea mai mică dimensiune>
! Foate să fie precedată de cuvinte:reper (e@. rimă)
! n general% are ;:*C rnduri% concentrate într:un paragraf% întreaga informa ie fiind livrată într:unaț sau două fraze.
! 9ai multe tiri scurte pot fi grupate pe man eta ziarului% în rubrici (ș ș Pe scurt, Breviar, Scurt pe 2 etc.)
! an etaș este constituită dintr:o succesiune de informa ii de aceea i natură% aflate pe aceea iț ș ș coloană (e@. tiri interne sau tiri interna ionale.)ș ș ț
tirea dezvoltatăȘ! Specie intermediară între tirea scurtă i relatare% anc#etă.ș ș
! 0re lungimi i modalită i de prezentare variabile.ș ț
! etranscrie un eveniment i aduce la lumina zilei aspecte HHsubterane care l:au provocatș sau care îl pot e@plica.
! -rebuie să descriem evenimentul, respectiv să îl /n elegemț cauze% conte@t etc.).
0intezaefolmularea4rescrierea într:un singur material a mai multor informa ii care au fostț preluateseparat (de la reporteri% agen ii de presă% comunicate etc.).ț
/tapele unei sinteze
! se colectează toate elementele avute la dispozi ie% (informa iile) iț ț ș se clasifică(cronologic% tematic etc)
! Se confruntă între ele pentru a elimina precizările inutile% informa iile depă ite%ț ș
redundan ele.ț
! Se stabile te planulș % se reunesc toate elementele avute la dispozi ie pentru a forma un totț coerent (cronologii% cifre% liste de personalită i etc.).ț
! Frezentare pe larg a informa iilor factuale despre un eveniment care a avut loc sau despreț consecin ele acestuia.ț
! eia la modul esen ial ț informa ia despre un eveniment% darț nu este un proces verbal sec% careînregistrează i rezumă cronologic toate detaliile% fără a opera selec ii.ș ț
! 2u este o povestire a evenimentului, ci doar esen a i implica iile sale.ț ș ț
3ipuri de evenimente care pot fi tratate prin relatare
! EE2*E23E A242 A3EȚ (conferin e de presă% reuniuni deliberative% ceremonii%ț manifesta ii% evenimente sportive% procese% spectacole).ț
! EE2*E23E 2EA 3E#3A3EȘ (accidente% catastrofe).
0tructura unei relatări simple
#aragraf ini ialț = torea propriu:zisă (cine% ce unde% cnd% de ce% cum)ș
ezvoltarea info cine, ce unde,când
Alte explica iiț de ce, cum
#aragraf de legătură
1elatarea propriu-zisă (dertalii, explica ii, alte infoț )
5ncheiere
0tructura unei relatări complexe !cu mai multe teme"
#aragraf ini ialț (enun area temelor iț ș elementelor conte@tuale)
n medie% titlul este de cinci ori mai citit dect corpul te@tului. -itlul rezumă articolul% livrnd rapid mesajulesen ial al articolului.ț
0upratitlul
! /ste tipărit de obicei cu un caracter mai slab.
! Dferă elemente circumstan iale care ar prelungi inutil titlulț (de genul unde iș când a avutloc evenimentul.)
! Fermit combinarea unui titlu incitativ cu un supratitlu informativ sau invers.
*ntertitlul
! Dferă un plus de informa ii% o nuan are a informa iei din titlu.ț ț ț
! ela@ează oc#iul% rupe monotonia te@tului.
! / un element grafic care conferă ritm în interiorul articolului.
! ontribuie la relansarea interesului cititorului.
! Spre deosebire de titlu% nu rezumă informa ia care urmează% ci oferă un e antion care săț ș stimuleze aten ia cititorului. / format din *:2 rnduri i conț ș ține cuvinte sugestive e@trasedin articol cu impact mare asupra cititorului ( cuvinte concrete% frapante% sugestive).
3itlul informativ i titlul incitativș
! 3itlul informativ 1 livrează mesajul esen ial% încă din start.ț
! 3itlul incitativ 1 mizează pe curiozitatea cititorului i merg pe jocuri de cuvinte% peș subtilită i.ț
7S L
0tructura textului <urnalistic
%EA4% i CO1#4% 3*1**ș Ș
! /ngl. K/06
! om. I&-D
aracteristicile unui lead
! #rezen a elementelor de identificareț (răspunsul la întrebările ce, cine, unde?)
! /lementul C4 este mai important dect elementul CE ( modul în care a decursevenimentul e mai important)
! Pinalul trebuie să fie suficient de interesant i să merite efortul depus de cititor pentru aș lectura detaliile referitoare la modul în care s:au desfă urat evenimentele.ș
%ead-ul de tip ocș
! 0re ca scop surprinderea cititorului prin asocierea începutului cu deznodămntul evenimentului.
( E C*3*3E 6avid andall% 0urnalistul universal % Folirom% Ia i% *QQ+% p. *M;:*O+)ș
%eaduri care trebuie evitate
! 7tilizarea în mode repetat a cli eelor în situa ii mai mult sau mai pu in potrivite le:a făcut să î iș ț ț ș
piardă consisten a i puterea de sugestie.ț ș
e ti buneve ti releș ș
! li eu utilizat prea des% care de cele mai multe ori e plictisitor.ș
Ex. *1vem o tire ună i una rea3 luna aceasta enzina se ieftine te, dar începând cu ) decemrie,ș ș ș aceasta va costa ' 4 litrul.”
=>lobul de cristal'
! 9aterialul începe cu descrierea unei secven e de vis% care prezice viitorul.ț
! Se poate folosi cnd este vorvba de fenomene paranormal sau de personaje cu calită i de oracol 4 deț
medium.
! &erecomandat% deoarece majoritatea oamenilor nu pot prezice viitorul.
/. “5n urmă cu 6 ani, când "onu Petrean a fost salvat de la înec, nu avea cum să i înc-ipuie căț ș va putea să întoarcă serviciul care ia fost făcut.”
Co marș
! 0ceste intro:uri sunt folosite de obicei pentru materiale care vorbesc de o e@perien ă trecută.ț
! 60 nu orice e@perien ă neplăcută trebuie să fie comparată cu un co mar.ț ș
! /E *Pentru "on, ultimele % zile au fost un co mar.”ș
=0tă pe scaun'
! /ste indicată descrierea decorului în lead% dar dacă cel mai neobi nuitș lucru despre personajeste că stă pe un scaun% atunci materialul e plictisitor.
/@E *7omnul 8asile Pop stă pe un fotoliu, în spatele iroului său.”=0p8nzurarea unei personae'
! 9aterialul începe cu descrierea unei personae la care nu se mai revine deloc pe parcursulmaterialului.
/@. “1n/ela !. este de )9 ani func ionară la $asa 0ude eană de Pensii $lu: ;$0P$<. 5nț ț fiecare zi se întâlne te cu sute deș pensionari.
"eri Parlamentul a votat o le/e prin care to i pensionarii sunt oli/a i să declare orice altăț ț
sursă de venit. =ormularele tip treuie completate i depuse până la data de )9 a fiecăreiș luni la sediul $0P$.”
! 0cestea sunt intro:urile care se îng#esuie toată informa ia% ca într:o valiză căreia apoi nu I seț mai poate înc#ide capacul.
/@. “>eci de mii de copii care nu aveau dizailită i fizice sau psi-ice detectaile au fost ț inte/ra i în pro/rame pentru -andicapa i, pro/rame finan ate de niunea @uropeană iț ț ț ș ini iate cu cele mai une inten ii pentru copiii cu disfunc ionalită i specific, dar adeseaț ț ț ț
folosite pentru cei care aveau nevoie doar de acordarea unei mai mari aten ii.”ț
=:uletin meteo'
! ncearcă să descrie decorul 4 atmosfera prin prezentarea vremii.
! 0cest tip de lead trebuie evitat cnd subiectul nu este legat de vreme.
/@. *@ra o seară de toamnă senină i fri/uroas, în care stelele sclipeau.”ș
0tereotip
! 0ceste intro:uri reiau cele mai commune trăsături i caracteristici anumitor grupuri socio:ș
demografice (bătrni% femei etc.)
/@. *Aa vârsta la care cei mai mul i au doar /ri:ă de nepo i, "on 8alea străateț ț lumea în lun/ i lat, înso it doar de o icicletă.”ș ț
istere nerezolvate
! Frovoacă cititorul% dar ,misterulB constă în faptul că articolul este despre totul altceva.
! Intro:urile trebuie să fie legate de subiect i materialul trebuie să răspundă misterului.ș
/@E *8rei să spui că a putea a:un/e la înc-isoare doar pentru atât? 1 stri/at omul laș a/entul lui tefan.Ș
Poli istul se afla la "zț voarele pentru a investi/a o crimă pasională. 5ntâmplarea a făcut să se reîntâlnească cu Spiridon Popică, care se certa cu oamenii le/ii ori de câte ori aveaocazia.”
! /ste o structură recomandată pentru tirile scurte care au o încărcătură dramatică mare (accidente%ș războaie% conflicte etc)
! Informa iile sunt oferite în ordinea descrescătoare a importan ei lor ț ț
! Informa iile trebuie ierar#izate în func ie de relevan a lor pentru cititor ț ț ț
! ăspunsurile la întrebările de bază se vor da în prima parte a materialului% urmnd ca acestea să fiesecondate de elementele mai pu in importante.ț
0vantaj 1 această structură oferă toate informa iile de bază încă din primul paragraf.ț
6ezavantaj 1 cititorul poate să se oprească din lectură imediatce a intrat în posesia informa iilor esen iale.ț ț
2. Formula ?all 0treet 9ournal
! Fentru materialele concepute în acest fel% formula de început este unaAsoftB% aten ia focalizndu:se pe oț persoană anume% o scenă sau un eveniment.
! onstruc ia logică merge dinspre particular spre general% iar ideea de bază este că persoana este doar una dinț umeroasele personae afectate din întmplarea e@pusă în cele ce urmează.
J. Clepsidra! 0ceastă formulă începe asemenea unei piramide inversate% oferind informa iile:c#eie la început iț ș
continuă cu e@punerea cronologică a evenimentelor.
L. 3ehnica sec iuniiț
! Se tratează fiecare parte (sec iune) a materialului în blocuri separate de informa ie% ca i cum ar fi unț ț ș capitol separat% modul care îl va încuraja pe cititor să î i continue lectura.ș
! ntre diversele secven e trebuie să e@iste Aun crligB% o legătură care să asigure continuitatea iț ș
omogenitatea te@tului.! 0ceastă structură se recomandă în cazul subiectelor care tratează mai multe teme.
C410 @
FEA341E0
Clasificarea tirilor /n func ie de importan a i impactul lor !etzler, 6B"ș ț ț ș
! Dard nes + evenimente importante% tiri sobre fără elemente de senza ional.ș ț
! 0oft nes - tiri mai intș eresante pentru public% dar mai pu in importante (via a privată a uneiț ț personalită i% incident sau curiozită i).ț ț
! 0traight nes prezintă faptele sec% fără elemente de culoare (interes uman% divertisment).
! 0pot nes se referă la evenimente neprevăzute (accidente% incendii% etc.)
! Feature nes prezintă subiecte care au func ie de divertisment (uneori au ton ironic).ț
Feature- “un /en informativ care poate avea i valoare de divertisment ;< în care autorul transmite cititoruluiș întrun lima: plastic, uneori literaturizat sau neconven ional, ceea ce a trăit sau a aflat prin oserva ieț ț directă sau prin alte mi:loace de documentare în le/ătură cu un anumit suiect” ($rădu :7lmanu% 2CCQ)ț
3răsături
! Dferă libertate de e@primare% dar nu permite subiecte de tipul celor cultivate de reportaj.
! Sunt definite de valori informative precum interesul uman i divertismentul i descriu persoane%ș ș locuri sau idei% mai degrabă dect evenimente.
6iferen e întreț tireș :feature
! tirea este concisă% fără implicarea autorului (stil impersonal)% fără adjective i figuri de stil în e@ces.ș ș
! Peatures au o doză mai mare de subiectivitate i creativitate (imagini plastice% care trezesc în minteaș cititorului o reprezentare a senza iilor trăite de reporter).ț
! Peatures se bazează pe mai multă descriere i citare% scriitura fiind mai informală% subiectivă iș ș e@perimentală.
-ipuri de features (Step#ens T Kanson% *Q+M)
! Profiluri 1 portrete care surprind caracterul% spiritul i stilul subiectului.ș
! 1rticole de coloratură 1 completează un articol de tip #ard:ne's pe aceea i temă.ș
! 1rticole de context 1 furnizează date i informa ii care ajută la în elegerea cadrului în care se petreceș ț ț un eveniment.
! tiriș : feature C pot lua forma unui reportaj de investiga ie% nu depind de timpț
! articole de interes uman 1 vorbesc despre situa ii sau întmplări e@cep ionale din via a oamenilor.ț ț ț
! 1ricole amuzante 1 au rolul de a contrabalansa numărul mare de tiri solemne i dramatice.ș ș
! Sezoniere 1 au ca subiect sărbători% vacan e% anumite date importante.ț
! @xplicative 1 aduc e@plica ii în legătură cu o anume organiza ie% aț ț ctivitate% curent de opinie.
eportaj i featureș
! /@istă autori care nu fac distinc ie între reportaj i feature% considernd căEț ș
! Peature este doar *un reporta: consacrat faptului divers” (Fopescu% 2CC2).
! -ermenii engleze ti pentru clasificarea reportajului în func ie de semnifica ia iș ț ț ș comple@itatea evenimentului sunt *feature, feature neDs, lon/ stor+, feature ideas,
series” (o ca% *QQO)ș
:rădu -4lmanu !7" clarificăț E
! “ceea ce numim noi reporta: se încadrează în cateo/ria mai lar/ă a articolelor de tip featureE
! n reporta: este aproape întotdeauna un feature, dar un feature nu este neapărat un reporta:;...<E
! 1pari ia acestui nou termen în lima română vine să suplinească un /ol în terminolo/ia deț specialitate.”
>enuri nobile !*"
1E#O13A94%
7S M
0pari ieț
! Ini ial% gen al literaturii de frontierăț
! -ransfer dinspre subiectivitatea te@telor (reportajelor) literare către reportajul jurnalistic.
1omanul non-fic ionalț
! Aiteratura de frontieră ;:urnalismfic iune<ț
! Truman Capote – Cu sânge rece (*QMM)% primul roman non:fic ional.ț
! -itlul originalE "n cold lood
! /0KIU0/E documentare la fa a locului i observa ie directă.ț ș ț
! S7$I/-E reconstituirea unei crime care a zguduit 0merica mijlocului sec. E asasinarea% de către doitineri% fără motiv i într:o manieră brutală% a unei familii de fermieri americani din olcomb% -e@as.ș
! -/&I0E -ruman apote a folosit mijloacele reporteruluiE
! 0 discutat cu vecinii i rudele celor dispăru iș ț
! 0 cercetat ar#ivele poli iei i justi iei americanț ș ț
! 0 petrecut luni de zile alături de cei doi uciga i% timp în care a reu it să stabilească o legăturăș ș suficient de strnsă pentru a ob ine mărturisiri intime i spectaculoase în legătură cu comitereaț ș crimei.
1eporta<ul
! /timologie 1 eng. to report
! 6ef. Aspecie publicistică avnd drept scop informarea asupra unor fapte de actualitate% din realitatea imediată%de interes pentru un public larg% în urma investigării la fa a locului% apelnd adesea la modalită i literare deț ț [email protected]
erin ele de bază ale reportajuluiț
! Să pornească de la un fapt real
! 0utorul trebuie să aibă calitatea de martor la desfă urarea evenimentelor ș
! Să includă o descriere a conte@tului (prezentare a atmosferei% culori% senza ii% zgomote etc.)ț
! Să aibă persona<e reale (condi ia Bbuletinului de identitateț B)
! Să includă fapte cu caracter autentic.
ari reporteri
! Egon Erin Gisch 1 de origine ce#ă% născut la Fraga (*++;). 6ebut în presăE $azul colonelului edle. 6emascarea
publică a colonelului edle ca trădător prin publicarea de către Visc# a unei pseudo:dezmin iri. 0rticolul l:a făcutț
celebru pe Visc#% strnind un val de reac ii în rndul opiniei publice.ț
! /@ecu iaț
! Frimul e alonș
! Dră elul cu JCCC de nebuniș
! F. :runea-Fox + partizan al unui reportaj în care elementul descriptiv se reduce la tu e simple% nefinisate% iș ș
care reflectă realitatea fără a o cosmetiza. Frezintă o lume socială i diversă în maniera directă% fermecătoareș
i simplă a unora dintre descrierile lui Visc#% pe care îlș considera un model.
o :runea Fox
! 0os cu poe iiF 0os cu zidurileFț
Să vie cel cu o mie de o tiș
mie de urec-i, o mie de picioare
mie de tele/rame....
! ecomandăriE : 5n -ale, !ată de lipitori, Aăzărică
! >eo :ogza 1 n. la Floie ti în M feb *QC+. 0 debutat la mpina% la 2C de ani% editnd revistaș rmuz.
o a colaborat cu Bilete de papa/al, revistă editată de -. 0r#ezi*M
o în tinere e a aderat la mi carea avangardistă scriind laț ș nu.
o 7na dintre trăsăturile fundamentale ale stilului său este cultul imaginii.
n perioada colaborării la revista nu, $ogza lansează termenul de reporta< pur.
Geo $ogza% vol. pere
! 5nmnormântări
! )G6 de minute la #izil
Ancheta 1eporta<ul
etoda 0 clarifica o problemă A trăi o situa ie i a relataț ș
Obiectivul0 oferi informa ii cu scompț
compre#ensiv0 oferi imagini% sunete% personaje cu $.I. etc.
0ursele ontradictorii 9ultiple
4nghiul de abordare Karg /venimen ialț
Cuvinte-cheie0 demonta
0 concluziona0 ilustra
7S O
>enuri nobile
*23E1*4%efini ieț
etzler (*QM+)
! A "nterviul este un sc-im informa ionț al ce poate duce la unnivel de în ele/ere la care nici una dintre păr i nu ar avea sin/ură acces.ț ț B
Interviu 24 esteE
Noirol (*QQJ)! A @ste auziv să numim interviu ni te simple vore aruncate întro doară, o declara ie făcută înș ț
pripă de o personalitate sau c-iar o discu ie mai amănun ită cu un specialist. Primele sunt simpleț ț conversa ii ț , celelalte sunt declara ii,ț în ultimul caz fiind vora de o ntâlnire documentar!.B
! /veniment : de ce informa ii avem nevoie%ț cine iș de ce are autoritatea să răspundă pentru alămuri problema : care este cea mai potrivită persoană pentru a fi c#estionată.
! n cazul personalită ilor,ț interviul poate fi pe o temă de actualitate sau un portret.
! /valuarea valorii de actualitate a materialuluiE de ce interviul nostru este interesant în acestmoment3
0legem un interlocutor cnd îndepline te una dintre condi iileEș ț
! 6e iț ne o func ie importantăț
! 0 realizat ceva important! /ste acuzat de fapte grave
! unoa te ceva sau pe cineva importantș
! /ste4a fost martor al unui eveniment important
! /ste persoana căreia i s:a întmplat ceva important.
2. ocumentarea asupra persoanei i a subiectului abordatș
*mportan ă(ț
! 0jută jurnalistul să economisească timpul pe parcursul interviului% solicitnd răspunsuri deja date.
! /vită plasarea într:o pozi ie de inferioritate fa ă de un interlocutor% care î i dă u or seama că nuț ț ș ș suntem suficient informa i.ț
! onsultarea unor speciali ti pe diferite domenii vor da greutate argumentelor noastre.ș
Sursele de documentareE documente, persoane iș observa ie directă.ț
! Oamenii H rude% cuno tin e% prieteni% du maniș ț ș (adversari politici% sportivi etc.)% al i jurnali ti. =ț ș conturăm un portret al intervievatului (calită i i defecte% pasiuni% situa ii care îl caracterizează%ț ș ț întmplări amuzante etc.)
! Observarea directă a comportamentului persoanei în diferite situa iiț (uneori imposibilă)
). iscu ia pregătitoareț
! 4tilitate(
! Fersonalită ile nu sunt u or abordabile.ț ș
! 0desea e nevoie de o discu ie prealabilă cu purtătorul de cuvnt sau o persoană care săț faciliteze întlnirea în scopul luării interviului.
! 0numite persoane sunt refractare la o abordare directă% fără o discu ie de pregătire sau oț
ArecomandareB a jurnalistului care urmează să îi ia interviul.! -emele care urmează să fie abordate vor fi clarificate.
*mportan aț
! se crează premisele intrării rapide în subiect la începutul interviului propriu:zis%
! se stabilesc mai clar temele care vor fi abordate% evitndu:se situa iile de dezacord care ar ț putea surveni altfel%
! jurnalistul î i revizuie propriile prejudecă i i stereotipuri în raport cu intervievatulș ț ș! solicitarea se poate face oral (discu ie fa ă în fa ă sau telefonică) sauț ț ț /n scris (c#iar e:mail).
! Se descoperă eventualele puncte slabe i bre e în sistemul argumentativ al viitoruluiș ș intervievat%
! are loc familiarizarea cu vocabularul utilizat de către interlocutor (e@. no iuni te-nice,ț documentare incompletă, lima:ul specializat ).
I.*nterviul propriu-zis
! planul prestabilitE întrebările sunt gata redactate% iar reportelul le cite te în ordine% fără a fiș influen at în mod #otărtor de răspunsurile interlocutorului.ț
6ezavantajE jurnalistul poate trece pe lngă răspunsuri interesante% care ar putea fi dezvoltate.
! ,că ărareaB constă în e@tragerea din răspunsurile primite a următoarelor întrebări. Interviulț porne te de la o întrebare% următoarele decurgnd din răspunsuri.ș
! -e#nica folosită de jurnali tii cu e@perien ă sau atunci cnd lipse te documentarea.ș ț ș
! -eoretic% putem să intervievăm în discursul interlocutorului sau să:l contrazicem cndEo 6ocumentarea realizată de ziarist este att de sigură% înct nu e@istă posibilitatea unei
! /le sunt adesea dovada unei atitudini de confruntare% deoarece se cer răspunsuri clare% fărăec#ivoc.
! Polosirea acestora în e@ces dau un caracter simplist discu iei.ț
/@. C 1 i avut vreodată proleme cu le/ea?ț
5ntrebările directe J indirecte
! 5ntrebările directe îl implică în mod e@plicit pe interlocutor.
/@. $um a i cunoscuto pe so ia dvs.?ț ț
! 5ntrebările indirecte se referă la o situa ie în care interlocutorul este implicat direct fără ca interoga iaț ț să i se adreseze e@plicit.
/@. C 1lături de cine ar dori să cânte #adonna?
5ntrebările subordonate
! ntrebările din această categorie de obicei urmează unui răspuns a o întrebare principală. /@isten aț întrebărilor subordonate este semnul unui dialog real% deoarece jurnalistul participă efectiv lacomunicare.
5ntrebările de clarificare
! au ca scop ob inerea unor reformulări sau a unor precizări care să înlesnească recep ionarea mesajuluiț ț de către public.
! 9ai frecvente cnd este vorba de speciali ti care folosesc termeni i concepte nefamiliare publicului.ș ș
5ntrebările de amplificare
! Solicită dezvoltarea unui răspuns anterior% pe care o temă considerată de ziarist ca fiind interesantă.
! Sunt des întlnite% fie pentru că oferă interlocutorului senza ia că ideile sale sunt captivante% fieț pentru că întrebările sunt folosite pentru a pune în eviden ă incapacitatea de a răspundeț corespunzător sau de a evita răspunsul.
5ntrebările de confruntare
! Sugerează un punct de vedere diferit de cel al interlocutorului i impun replica acestuia.ș
! 0par cel mai des în interviurile de televiziune
! 0sigură ritm i agresivitate a interviului% probabilitatea ca interlocutorul să abandoneze discu iaș ț fiind foarte mică% el străduindu:se să dea replici pentru a nu: i altera imaginea.ș
! n func ie de felul în care jurnalistul selectează tipurile de întrebări folosite i alege ordineaț ș acestora% e@istă mai multe (ernicova% *QQO)
*nterviul p8lnie! 0re o construc ie orientată dinspre întrebări cu un grad mai mare de generalitate spre întrebări ceț
îngustează posibilitatea de răspuns a interlocutorului pnă la subiectul principal al dialogului>
*nterviul tip p8lnie /ntoarsă
! /ste opusul interviului anterior descris% întrebările de la începutul interviului fiind cele maispecifice% devenind din ce în ce mai generale spre finalul interviului>
*nterviul-tunel
! 0dună o serie de întrebări pe aceea i temă% care nu invită la specula ii i comentarii% ci doar Aiauș ț ș pulsulB evenimentelor>
*nterviul circular
! evine la punctul care a declan at dialogul% Aînc#izndș B comunicarea>
*nterviul liber
! 7rmăre te comentarii pe marginea întrebărilor desc#ise% scopul reporterului fiind acela de a descrieș
profilul sau a reda opiniile unei personalită i.ț*nterviul prin e-mail
! #iar dacă e:mailul este un mod eficient de a contacta sursele% nu este la fel de eficient ca interviul prin telefon sau fa ă în fa ă. n unele circumstan e% el poate fi singura modalitate de a primiț ț ț informa ii de la surse.ț
o Avanta< + intervievatul are timp să se gndească la răspunsul pe care îl va da% îl scute te peș reporter de a lua noti e i asigură fidelitateaț ș citatelor.
o ezavanta< + este lipsit de spontaneitate i nu permite întrebări secundare.ș
! nu pot fi observate reac iile interlocutorului i detaliile legate de limbajul non:verbal.ț ș
! &u pot fi notate detaliile de atmosferă.
o 1ecomandări + limita i numărul întrebărilor% deoarece sursele răspund mai bine la una sau douăț întrebări dect la o întreagă listă.
! larifica i scopul interviuluiț ( preciza i că ve i folosi mesajul într:un articol. /:mailurileț ț nu sunt pentru publicare.
! Nerifica i numele i func ia interlocutoț ș ț rului% pentru că adresele de e:mail nu includîntotdeauna numele întreg al intervievatului.
! ntrebări nepotrivite% momente alese nepotrivit pentru întrebări sau modul de formulare.
! Se recomandă evitarea interviurilor sub presiune (interviul jurnalistic nu trebuie să fie uninterogatoriu de poli ie)ț
! 0ugestie( lăsăm interlocutorul să se descarce nervos i încercăm să reducem gradul de ostilitateș printr:o orientare atentă.
! 2u răspundem la provocări.
1eticen iț
! 6acă o persoană nu vrea sau nu poate vorbi% trebuie să descoperim de ce.
! Fersoana poate fi în#ibată de prezen a noastră% de situa ie% de loc% de al i oameni% deț ț ț microfoane sau camere de luat vederi.
! 6acă această in#ibi ie ine de presonalitate sau este o problemă de faț ț milie% nu o putemrezolva noi.
! 0olu ie(ț folosirea la începutul interviului a unor întrebări desc#ise i de încălzire.ș
Evazivi
! Damenii adesea ocolesc răspunsuri care pot să dezvăluie sentimente sau prejudecă i% săț adopte atitudini tran ante% să ia decizii sau să dea informa ii care i:ar putea incrimina.ș ț
! ăspunsurile evazive foloescE
! -e#nica umorului
! 9anifestarea ostilită iiț
! ăspunsuri printr:o altă întrebare
! ereri de a reformula întrebare sau a e@plica no iuni.ț
! Dferirea unor răspunsuri lungi la întrebări.
0olu iaț E reformularea întrebării% prin alegerea atentă a cuvintelor sau% dacă e cazul%încercarea de a provoca răspunsuri cu ajutorul unor întrebări direc ionale.ț
ezorienta iț
! Interlocutorii pot fi nedumeri i din cauzaț situa ieiț sau a felului /n care a fostformulată /ntrebarea, fie nu cunosc limba<ul.
! 0olu ie(ț reformularea întreării% pnă cnd suntem convin i că e în eleasă cum trebuie.ș ț
! e părere ave i despre adoptarea unei legi a prostitu iei3ț ț
! : mul ii cred că e mai bine. $iserica se opune.ț
! : i care este părereaș dvs3
1ăspunsul e lipsit de acurate eț
! Futem folosi o întrebare de verificareE
! Nă referea i la anul *QOM% nu:i a a3ț ș
! /ra în *QO; sau *QOM3
! &u cumva vă gndea i la *QOM% i nu la *QO;3ș ș
5ntrebările-oglindă
! 0u scopul de a verifica informa ii deja furnizate% pr ț in rezumarea unei serii de răspunsurisau sc#imburi verbale% pentru a ne asigura asupra în elegerii corecte asupra celor dejaț afirmate. Polosirea lor evită erorile cauzate de presupunerea că noi în elegem tot ceea ceț interlocutorul a spus.
>enuri de opinie i comentariuș
7S *C
aterialele de opinie i comentariuș
! 0u rolul de a completa i nuan a informa ia sintetizată în tiri% relatări i alte materiale informative.ș ț ț ș ș
! Punc iile predominante suntEț
! Formativă !de a forma i consolida opinii) iș ș
! e expresie (de a e@prima atitudini% opinii% valori).
! .F Scott (jurnalist la !-e Huardian% *Q2*) a subliniat diferen a între materialele de opinie i celeț ș informativeE
ef. 0rticol în care se ia pozi ie asupra unui fapt de actualitate i se formulează punctul deț ș vedere al publica iei asupra respectivei probleme.ț
! /ditorialul reprezintă pozi ia comună a întregii ec#ipe redac ionale.ț ț
! /ditorialul are menirea de a juca un rol nobil (apărarea unei idei, adoptarea unei pozi ii întroț prolemă sau dezatere pulică, trezirea con tiin ei cititorilor ș ț ).
! 6e aceea% e recomandabil ca autorul să evoce un singur subiect pe material.
Editorialele pot(
! Să e@plice
! Să convingă
! Să răspundă
! Să avertizeze
! Să comenteze
! Să critice
! Să laude
! Să amuze.
Caracteristici
! /dtitorialul poate utiliza mai multe stiluri de redactare. 7n stil des întlnit este cel colocvial.(apropiat de limba vorbită).
! Foate să fie nesemnat tocmai pentru că reprezintă pozi ia întregii redac ii> totu i în general% esteț ț ș semnat fie cu numele autorului% fie cu numele publica iei.ț
! -itlul editorialului trebuie să fie puternic i semnificativ (de obicei este foarte scurt% are *:Jș cuvinte).
! -itlul eviden iază atitudinea jurnalistului fa ă de un eveniment% o situa ie% o afirma ie publică.ț ț ț ț
! 0utorul este de obicei un lider de opinie.
! /ditorialul permite stabilirea unei legături cu comunitatea căreia i se adresează.
! Kinia adoptată trebuie să fie în concordan ă cuț politica editorială a ziarului.
/lemente ale unui editorial
*. *ntroducerea 1 o afirma ie scurtă sau de conte@t privind subiectul.ț
! 9aterialul trebuie să evalueze aspecte te#nice% valorice% culturale ale unui produs artistic (film%e@pozi ie etc.) pentru a lămuri publicul despre ct este de interesant i ce calitate are.ț ș
! -rebuie să se concentreze stilului% con inutului i ideilor produsului artistic recenț ș zat.
! 7n bun critic trebuie să cunoască bine mediul aflat în discu ie% pentru a aduce informa iiț ț suplimentare pertinente i inedite.ș
! 0ubiectivitatea nu trebuie să primeze asupra justei evaluări a valorii unui produs.
! D critică lipsită de valoare e considerată aceea în care autorul omite să descrie con inutul opereiț din cauză că dore te să î i e@prime propriile opinii% false intui ii i prezum ii privind inten iileș ș ț ș ț ț autorului.
#rofilul
! Sc#i ează personalitatea cuiva% notndu:i caracteristicileE biografie% activitate% stil de via ă% opinii%ț ț mod de a fi% trăsături fizice.
! Fortretul reprezintă un tip de discurs narativ în care acumularea informa iilor vizează realizareaț unui tablou complet despre via a% calită ile i însu irile unui personaj.ț ț ș ș