-
GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA
HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA
HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE
LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ
A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA
HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN
colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria
ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu
Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI
AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã”
Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 152, IANUUL 152, IANUUL
152, IANUUL 152, IANUUL 152, IANUARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE
201ARIE 20199999APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE
LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1
LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU
Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR
- pag. 5, 6
- pag. 4
ORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe
Valeaaleaaleaaleaalea
HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiui
- pag. 5
- pag. 5, 6
- pag. 2
- pag. 2
- pag. 2
De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie
...oliþie ...oliþie ...
Editorial …
- pag. 6
- pag. 6
- pag. 7
- pag. 7
- pag. 7
- pag. 3
Dragi prieteni, imaginea de mai sus nu este nicidin Focºani,
nici din Iaºi ºi nici din Bucureºti. Estedin inima IMPERIULUI
Austro - Ungar!!! DE LAVIENA cu ocazia zilei de 24 IANUARIE. Acolo
undes-a produs un precedent. O femeie sufletistã ºipatrioatã pânã-n
pingele, Laura Hant Vicepre’edinteCNMR a fãcut un lucru uimitor:
s-a luptat de unasingurã sã obinã aprobãri de la austrieci, s-a
bãtutsã aducã minunaþii ostaºi români la Viena, s-a luptatcu
birocraþia româneascã ºi austriacã ºi a reuºit deuna singurã acest
lucru emoþionant de ziua UniriiPrincipatelor!!. Sunt mândru de tine
Laura. Mãbucur tare mult cã eºti în familia CNMR ºi cãDumnezeu te-a
adus în calea noastrã!. Imaginea cusoldatul austriac salutând
tricolorul românesc esteatât de puternicã încât cu greu nu-þi dau
lacrimile!
DE LUAT AMINTE!În nici o localitate de pe Valea
Hârtibaciului,
inclusiv Agnita, capitala culturalã nedeclaratã azonei, nu s-a
organizat vreun eveniment festivpentru a sãrbãtori Prima Unire, cea
care a deschispoarta realizãrii României Mari.
24 IANUARIE. Prima Unire, cea care adeschis poarta realizãrii
României Mari
ConcerConcerConcerConcerConcert de colinde ºi bazar de cadouri
de Crãciunt de colinde ºi bazar de cadouri de Crãciunt de colinde
ºi bazar de cadouri de Crãciunt de colinde ºi bazar de cadouri de
Crãciunt de colinde ºi bazar de cadouri de CrãciunLocuitorii
comunei Chirpãr au fost
invitaþi la Cãminul Cultural pentru aparticipa la un miniconcert
cu colinde.Aºezaþi la mesele pe care au fost adusesucuri, lichiu ºi
alte bunãtãþi, au ascultatcolindele prezentate de un grup vocal
dela ªcoala Gimnazialã, pregãtit ºi condusde Ionela Aldea.
Urmãtorul moment de colinde a fostoferit de angajaþii Primãriei,
cei care auorganizat frumosul eveniment.
Un frumos succes l-a avut bazarulorganizat de elevi, unde au
fost expuselucrãri realizate de ei ºi care au fostcumpãrate pentru
a deveni cadouri deCrãciun.
Cei care s-au gândit ºi organizatacest eveniment, în preajma
Crãciunului,meritã felicitãri. I. B.
Obiceiuri agrare la româniide pe valea Hârtibaciului
Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu
Anul nouGavril Iosif Sinai
FraþiiIoan Besoiu
CUVÂNTUL, DOAR O RANÃA TÃCERII...
Doina Pavel - Barbu
DorurileFrancisc Lorinczi
AGENÞIA PENTRU PROTECÞIAMEDIULUI SIBIU
Statisticã botezaþi, cununaþi,decedaþi 2018
Despre Preotul Duhovnic - pag. 6
Eminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrEminescu
se vrea maiea maiea maiea maiea maiîntâi poîntâi poîntâi poîntâi
poîntâi povvvvvesesesesestittittittittit - pag. 6
BoBoBoBoBotttttezul Domnului înezul Domnului înezul Domnului
înezul Domnului înezul Domnului
îniconogriconogriconogriconogriconografafafafafieieieieie
Actul de proclamare aAnului omagial ºi
comemorativ 2019
Binele de ºtiut - Pr. Necula
- pag. 5
LOLELE – BUCURIAAGNIÞENILOR DE A SE
REÎNTÂLNI
- pag. 3
Sibiul – capitala gastronomicãºi „Transilvania - ultimul colþ
al
Europei …!”
DivDivDivDivDiverererererse divse divse divse divse
divererererersitãþi dinsitãþi dinsitãþi dinsitãþi dinsitãþi
dinviaþa omuluiviaþa omuluiviaþa omuluiviaþa omuluiviaþa omului
(2)
- pag. 7
- pag. 7
ROMÂNIA LIBERÃde Fofeldea
-
regres economic ºi social. Un monopol,oricare ar fi el, aplicat
prea mult timp duce ladistrugerea concurenei ºi în final chiar
ladegradarea bunului protejat. Pentru cã devinemai important
venitul obþinut de pe acel bundecât calitatea bunului respectiv.
Gândiþi-vãpuþin. Doar eu produc ºi vând. Nimenialtcineva. Conteazã
ce calitate are bunulrespectiv la vânzare dacã oricum se va
vinde?ªi încã la preþul cerut de mine, oricât de marear fi acesta?
În mod evident un produs demonopol, protejat prea mult timp, se
vadegrada dacã nu are concurenþã. Calitatea luiva fi tot mai slabã,
vânzãrile vor scãdea iarpiaþa va cãuta o alternativã, nu
neapãratlegalã, de a umple acest gol.
Un exemplu relevant îl avem într-o firmãde transport care
opereazã în zona noastrã.De aproape treizeci de ani are monopol
cuprivire la rutele de transport din judeþ. Estesingura firmã care
poate opera în zonã iarserviciile ºi preþurile oferite sunt, în
modevident, servicii ºi preþuri de monopol.
Cu ce ne-a afectat pe noi, în zonã acestmonopol? În primul rând
cu lipsa contacteloreconomice ºi sociale cu alte localitãþi maridin
zonã. Pentru cã traseele cãtre Mediaº,Sighiºoara sau Fãgãraº nu mai
existã de anide zile. Motiv pentru care, nu putem folosiaccesul la
transportul pe calea feratã decâtprin Sibiu, copii noºtri nu pot
beneficia deaccesul la învãþãmânt la alte unitãþi decât celedin
Sibiu, nu ne putem diversifica modul încare ne petrecem timpul
liber decât cuofertele din Sibiu, nici mãcar nu ne putemvizita în
mod regulat rudele sau prietenii carelocuiesc în alte oraºe decât
Sibiu.
Un alt efect negativ este dat de lipsatraseelor care leagã între
ele comunele. Lasfârºitul anilor 80 aproape cã nu era comunãcare sã
nu fie legatã de alta sau sã aibã accesla un oraº. Acum? Aproape cã
numeri pedegetele de la o mânã aceste trasee.Rezultatul? Izolare
socialã ºi economicã.
Adãugaþi la acestea ºi preþul ridicat altransportului. Doar e
monopol, nu?
O micã comparaþie. În judeþul Galaþi, la
GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA
HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2019
De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie
...oliþie ...oliþie ...Editorial …
Pentru cã începutul anului a fost unulatipic din punct de vedere
meteorologic,respectiv cu treceri rapide de la temperaturicu minus
la temperaturi cu plus ºi invers,de la ninsoare la ploaie, de la
ceaþã la zilesenine, de la drumuri uscate la drumuri cuzãpadã sau
polei, poliþiºtii au intensificatcontroalele pe linie rutierã în
vedereaprevenirii evenimentelor specifice.
În urma acestor controale au fostdepistaþi M.C. din Merghindeal
ºi A.R. dinAgnita care conduceau sub inf luenþaalcoolului, ambii
având o îmbibaþie alcoolicãîn aerul expirat de 0,64 mg/l.
Conducândun autoturism având plãcuþele deînmatriculare expirate a
fost depistat D.E.de 46 de ani din Beneºti iar A.A. de 48 deani din
Agnita a fost depistat conducândun autoturism fãrã plãcue de
înmatriculareºi, conform verificãrilor, radiat din circulaþiedin
Germania din februarie 2018.
Mopede neînmatriculate ºi neînregis-trate au fost depistate
fiind conduse deC.F.I. din Mãlâncrav, P.J. din Netuº ºi G.T.A.din
Apold. Nici unul dintre cei opriþi în traficnu posedau permis de
conducere iar ultimuldintre ei, respectiv G.T.A. avea doar 15
ani.
Din fericire, în aceastã perioadã au fostînregistrate doar douã
evenimente rutieresoldate cu victime ºi, tot din fericire, nu
auexistat decese în urma acestor evenimente.Astfel, la Agnita,
G.R.D. de 20 de ani dinlocalitate, neadaptând viteza
autoturismuluipe care îl conducea la un drum acoperit cupolei, a
derapat, s-a rãsturnat ºi a lovit zidulunui imobil din stânga
direcþiei de mers.Atât conducãtorul auto cât ºi cei treipasageri
aflaþi în autovehicul s-au ales doarcu vãtãmãri corporale.
Aflându-se pe razacomunei Nocrich O.I.O. de 25 ani din Agnitanu a
adaptat viteza la un drum acoperit cumâzgã ºi polei, a pierdut
controlul volanuluiºi a izbit un cap de pod. Autovehiculul afost
distrus în totalitate iar ºoferul ºipasagerul din maºinã au ajuns
la Unitateade Primiri Urgenþe a Spitalului JudeþeanSibiu.
Pe raza oraºului Agnita a avut loc uneveniment rutier soldat cu
pagubemateriale. Un autovehicul parcatregulamentar a fost lovit ºi
avariat de cãtreun alt autovehicul din trafic. ªoferulacestuia a
pãrãsit locul incidentului ºi nicinu s-a prezentat în termenul
prevãzut delege la organele abilitate, în vedereaîntocmirii
documentelor de constatare. Înurma sesizãrii fãcute de persoana
pãgubitãau fost demarate cercetãri care au condusla identificarea
lui C.R.D. de 25 de aniAgnita ca fiind cel care a
provocatincidentul. Aceleaºi verificãri au relevatfaptul cã
autoturismul condus de acestaavea numere de înmatriculare
aparþinândunui alt autoturism, de aceeaºi marcã, darcare fusese
radiat din circulaþie.
Un eveniment cu care nu ne-am maiîntâlnit de ceva vreme, a avut
loc la Brãdeni,unde într-un imobil temporar nelocuit
ºinesupravegheat s-a intrat prin efracþie ºi s-au sustras bunuri în
valoare de peste 3.000de lei.
Un început de an fãrã evenimentemajore sau deosebite poate fi un
indiciudespre cum va evolua ºi se va termina anul.Dar, indiferent
de ce evenimente vor avealoc în cursul anului, poliþiºtii de pe
ValeaHîrtibaciului vã reamintesc cã au fost ºi vorfi… mereu alãturi
de dumneavoastrã !
Ai auzit de „monopol”? Nu. Nu mã referla rachiul de slabã
calitate cãreia i se spuneaºa ci la motivul pentru care era
astfeldenumit. La vremea respectivã fabricarearachiului era monopol
de stat. Adicã doarstatul avea dreptul sã îl producã ºi sã
îlcomercializeze.
Cuvântul „monopol” provine dinasocierea cuvintelor greceºti
mono-unic ºipolein-a vinde iar una dintre definiþiilecuvântului
sunã cam aºa: Firmã sau companiecare exercitã un control exclusiv
asupraproducþiei ºi comercializãrii unui produsmaterial sau
serviciu, pe un anumit teritoriu,astfel încât are posibilitatea sã
stabileascã atâtpreþul de vânzare unitar, cât ºi cantitatea
deproduse sau de servicii oferite.
Deºi cam toate definiþiile cuvântului facreferire la acelaºi
lucru, în exprimãri diferite,varianta de mai sus mi s-a pãrut mai
apropiatãde subiectul de astãzi. Monopolul unei firmede
transport.
Întâi de toate, monopolul este bun saurãu? Este bine ca o firmã,
instituie saucompanie, fie ea ºi statul, sã aibã monopolulasupra
unui produs? Adicã sã fie unicproducãtor ºi vânzãtor al unui
produs, la unpreþ unic stabilit? Este bine sã nu existeconcurenþã
pentru acel produs?
Poate cã în anumite situaþii este bine sãstabileºti un monopol
pentru un anumitprodus. Este un produs nou pe piaþã ºi
trebuiepromovat în condiþiile unei concurenþepresupuse neloiale.
Trebuie ajutatã economico ramurã industrialã sau comercialã pentru
ase putea dezvolta feritã de concurenþã. Sauorice altã situaþie în
care un produs sau unserviciu trebuie protejat o perioadã de timpîn
vederea dezvoltãrii acestuia. Dar, doar operioadã limitatã de timp.
Atunci are valoaremonopolul.
Concurenþ în orice domeniu este motoruldezvoltãrii economice ºi
sociale. Lipsaconcurenþei duce la stagnare sau chiar la
vreo 90 km de municipiul Galaþi, existã unorãºel cam de acelaºi
nivel cu Agnita. Acoloexistã concurenþã la transport. La ei
suntdouãsprezece sau mai multe perechi de cursecare leagã cele douã
localitãþi. La noi suntcinci. La ei preþul unui bilet este puþin
peste10 lei - pentru 90 km, la noi este aproapedublu - pentru 60
km. La ei este asigurattransportul ºi în zile de sãrbãtoare, la noi
desãrbãtori nu se circulã. Nu mai vorbesc detraseele colaterale
care la ei miºunã de maºiniiar la noi …
Vei spune cã acum toatã lumea aremaºinã personalã ºi nu mai este
necesartransportul public. Vã contrazic. Nu toatãlumea are maºinã.
Dar toþi avem nevoie la unmoment dat sã mergem la oraº, Pentru cã
nuvorbim doar de Agnita ci de toatã ValeaHârtibaciului. ªi e
simplu. Nu am cu ce sãmerg, nu plec. Este prea scump biletul, nudau
banii pe el. ªi stau acasã. ªi mã izolez, euca persoanã, eu ca
familie, eu ca localitate.Mã izolez, nu am surse alternative de
trai,nu mã dezvolt.
ªi atunci caut alternative. Ies la „ia-mãnene”, plãtesc pe
cineva ca sã mã ducã cumaºina personalã sau folosesc firme
detransport alternative care opereazã la limitalegalitãþii. Fiecare
dintre variante cu avantajeºi dezavantaje dar nici una care sã
asigurecalitãþile unui traseu regulat.
Iatã cum serviciile oferite de firma detransport, în regim de
monopol, ne-au afectatºi ne afecteazã în fiecare zi. Nu sunt
doarscumpe ci ºi din ce în ce mai proaste ºi maipuþine. Ne-a forþat
izolarea ºi stagnarea socialãºi implicit economicã.
În ultima vreme ºansa noastrã aconstituit-o apariþia
multinaþionalelor careasigurã odatã cu angajarea ºi transportul
lalocul de muncã. Dar adevãrata ºansã esteconcurenþa. Asigurarea
dreptului ºi altorfirme de a opera trasee în zonã. Lucru careva
duce la scãderea preþurilor, la multiplicareatraseelor, la
spargerea izolãrii locale ºiimplicit la dezvoltare.
Cãtã V.
O supãrãtoare întâmplare neîntâmplã-toare avea sã-mi
reaminteascã numeroaseleºi pãguboasele rãutãþi ºi lãcomii înnãscute
ºimultiplicate ale foºtilor ºi actualilor jefuitoriai pãdurilor
româneºti, deghizaþi în corecþidrujbiºti, gateriºti, tãietori de
lemne cusecurea ºi falºi cãrãuºi autorizaþi. Cei care,în realitate
sunt hoþii-comercianþiprofesioniºti de buºteni ºi de scânduri
debrad, gorun, stejar, pin, fag, carpen ºi cireºde cireºe amare.
Întârziind la lungile poveºtide iarnã, lângã gura sobei primitoarei
casebãtrâne a soþilor Ana ºi Ion, aflu cã el a fost,în îndepãrtata
lui feciorie ºi bãrbãþie, untemut, corect ºi foarte respectat
pãdurar înmunþii Cindrelului, din vecinãtatea RãºinarilorMãrginimii
Sibiului. Aºezarea care este nunumai locul natal al lui ºi al
soþiei sale,împreunã cu toþi cei 18 copii, nepoþi ºistrãnepoþi ai
lor, dar ºi satul prunciei ºicopilãrie mult îndrãgitului lor poet
OctavianGoga (1881-1938) ºi al eruditului lor filozofEmil Cioran
(1909-2005). ªi uite aºa, dinvorbã-n vorbã, la un pahar de vin
fiert ºiîndulcit cu miere de albine, însã ºi lângã unblid cu boabe
de cucuruz fiert, numai cã îlaud pe baciu’ Ion cã mã întreabã dacã
ºtiu,cumva, varianta folcloricã actualizatã aversurilor
consãteanului sãu poet: „La noisunt codrii verzi de brazi / ªi
câmpuri demãtase; / La noi atâþia fluturi sunt / ªi-atâtajale ’n
casã (…)”. Fãlindu-mã, i-am spus cã nunumai eu, dar ºi mai toþi
românii, adevãraþifii de þãrani, care n-au uita nici de pãrinþi,
nicide bunici ºi nici de sat (mai bãtrâni sau maitineri decât mine,
eu, azi-mâine împlinesc 84de ani), ºtim pe de rost mãcar aceste
câtevaversuri, dupã care el îmi zice:
„Da, da, nu însã ºi cele ale mele, pornitedin marile necazuri ºi
supãrãri pe care leîndurã, de atâta amar de vreme, sãrmanapãdure
româneascã”. Dupã care mã roagã-
DivDivDivDivDiverererererse divse divse divse divse
divererererersitãþi din viaþa omuluisitãþi din viaþa omuluisitãþi
din viaþa omuluisitãþi din viaþa omuluisitãþi din viaþa omului
(2)poruncitor sã iau în mânã o foaie de hârtie ºicreionul lor
chimic, al cãrui vârf tocit sã-lînmoi pe vârful limbii gurii mele.
Tot aºa cumfãceau ºi ei atunci când erau colegi de bancãºi
premianþii clasei ºcolii primare din sat.Apoi îmi spune aproape
râzând: -„N-o, mãiziaristu-le conþopist al Sibiului ºi fricos
dinnãscare în Agnita ta natalã, sã vãd de ai auba curajul nu numai
sã scrii ceea ce îþi dictezºi recit eu, dar ºi sã te strãduieºti sã
o publicevreo gazetã din aceastã þarã cu tot mai mulþipoliticieni
mânjiþi cu bani pe mâini ºi pesuflete. Inclusiv mulþi dintre foºtii
ºi actualiiparlamentari, guvernanþi ºi preºedinþi deþarã. De
primari, consilieri locali ºi judeþeni,
de silvicultori, pãdurari-cantonieri, poliþiºti,procurori,
judecãtori ºi avocaþi corupþi ºinepatrioþi!” Îmi înving nu numai
puþina teamãºi sfialã, dar ºi multa ruºine ºi fâstâcealã, faþãde
cei doi soþi rãºinãreni, dupã care apãsbutonul microfonului
radiofonic ca sã-iînregistrez glasul versurilor recitate, dar ºisã
pot prinde în mâna dreaptã creionul chimicºi încep a scrie: „La noi
sunt codriidesfrunziþi, / Licitaþi ºi marcaþi mincinos înpicioare,
/ Furaþi, ciuntiþi, batjocoriþi ºi arºidin rãdãcinã. / La noi
atâþia oameni-porcitrãiesc / ªi tot n-avem slãninã”.
Sibiu, marþi, 22 ian. 2019Ioan Vulcan-AGNITEANUL
Stimaþi locuitori de pe Valea Hîrtibaciului!ªtiþi dacã actul
dumneavoastrã de identitate se aflã în termen de valabilitate?Dacã
nu, verificaþi data înscrisã în colþul din dreapta-jos al acestuia.
Prin lege aveþi
obligaþia de a vã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180
de zile înainte de aceastã datã,la Serviciul Public Comunitar Local
de Evidenþã a Persoanei în vederea preschimbãriiacestuia. Nu lãsaþi
sã treacã acest termen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul de
identitatela medic, la bancã, la notar sau orice altã instituþie
iar un act de identitate expirat nu vã estede folos.
Pentru a vã putea preschimba actul de identi-tate trebuie sã
aveþi asupradumneavoastrã:
· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original
ºi copie xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit
(contract de vânzare-cumpãrare, contract
de închiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã de la
primãria locului de domiciliu etc.)ºi, dacã este cazul, urmãtoarele
acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã
de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã în original ºi copie
xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în original ºi copie
xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu au încã 14
aniAþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor ºi aþi
constatat cã au împlinit 14 ani ºi nu
au încã act de identitate ? Vã aºteptãm împreunã cu aceºtia
pentru a-i pune în legalitate, cucel mult 15 zile dupã împlinirea
vârstei de 14 ani, conform legii.
Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei al
oraºului Agnita funcþioneazãîn sediul Poliþiei oraºului Agnita ºi
are urmãtorul program cu publicul:
de luni pânã joi 09 - 15vineri 09 - 12
-
GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA
HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 3
Majoritatea materialelor de promovare despre Sibiu2019 – regiune
gastronomicã europeanã au ca suport douãconcepte relativ cunoscute,
în ultimii ani: „Judeþul Sibiu –Poarta de sud a Transilvaniei” ºi
cugetarea prinþuluiCharles al Marii Britanii privind „Transilvania
– ultimulcolþ al Europei”, unde vezi sustenabilitate ºi putere
derefacere a unui ecosistem pentru binele oamenilor ºi
pentrunaturã”. Selectând cele douã puncte forte de
promovare,administraþia publicã judeþeanã ºi localã au transmis un
primmesaj tuturor partenerilor cât ºi viitorilor beneficiari ai
„noiiregiuni gastronomice europene”.
Al doilea mesaj transmis este legat de componenþaconsorþiului
care va administra viitoarea regiune:administraþia publicã
judeþeanã – reprezentatã prinpreºedintele CJ Sibiu, Daniela
Cîmpean, administraþia publicãmunicipalã, prin cele douã municipii:
Sibiu – reprezentatãprin primar Astrid Fodor ºi Mediaº –
reprezentatã prinprimar Gheorghe Roman, principalul for ºtiinþific
al regiunii– Universitatea Lucian Blaga Sibiu – reprezentatã
prinrectorul Ioan Bondrea, principalul actor în turismul
judeþean:Asociaþia Judeþeanã de Turism – reprezentatã prin
preºedinteAlin Chipãilã ºi comunitatea de afaceri: Camera de
Comerþpentru Industrie ºi Agriculturã – reprezentatã prin
directorulgeneral Eugen Iordãnescu. Din puþinele apariþii în
medianaþionalã ºi localã, deducem cã este un proiect ambiþios
careîºi propune sã poziþioneze – în 2019 – regiunea Sibiului
înelita gastronomicã europeanã, alãturi de cele 8
regiunirecunoscute gastronomice declarate pânã acum, astfel: în2016
- Minho (Portugalia) ºi Catalonia (Spania), 2017 - Riga-Gauja
(Letonia), Lombardia de Est (Italia) ºi Aarhus(Danemarca) iar în
2018: Provincia Noord-Brabant (Olanda)ºi Galway (Irlanda).
În dosarul de candidaturã se menþioneazã cã: „regiuneava
cunoaºte o nouã etapã de dezvoltare prin redefinireaconexiunii
stabile ºi durabile între urban ºi rural ºidezvoltarea unei
identitãþi gastronomice puternice,europene, care sã conducã la o
poziþionare mai bunã înpieþele de producþie ºi consum ºi sã
contribuie la completareaºi diversificarea experienþei
vizitatorilor în regiune”. Deºidirecþia de dezvoltare este vag
enunþatã, consorþiul formatva aloca 8,6 milioane de euro, fãrã sã
se precizeze perioadaîn care se vor aloca aceste fonduri.
Sibiul – capitala gastronomicã ºi „Transilvania - ultimul colþ
al Europei …!”În 18 ianuarie a.c., la sediul C.J. Sibiu au fost
convocate
toate primãriile din judeþul Sibiu, cu scopul de a fi
încurajateîn a contribui cu proiecte gastronomice asociate SRGE ºi
aidentifica producãtorii locali ce pot completa „CARTEAGUSTURILOR”,
un program de identificare a structurilorde ospitalitate ce doresc
sã-ºi prezinte oferta de „Mic dejunsibian”, cu meniuri din produse
locale. Deja Cartea Gusturilorcuprinde 60 de unitãþi din judeþ,
consorþiul insistând peacþiuni de calitate, ce pun în prim plan
produse locale,identitatea gastronomicã localã ºi componenta
educativã; s-a prezentat ºi o listã de verificare cu principii de
bunã practicãSRGE, ce trebuie respectate de toate primãriile în
acþiunilece vor fi întreprinse în acest an. Preºedinta Daniela
Cîmpean,a prezentat echipele de legãturã din cadrul C.J. Sibiu
carevor asista fiecare zonã etno-geograficã din judeþ, cele 5
echipefiind formate din câte 3 persoane, coordonatorul
echipelorfiind Doris Banciu, mail: [email protected]. Echipa
decontact pentru primãriile de pe Valea Hârtibaciului esteformatã
din Ioana Deaconeascu – mail: [email protected], Susana
Hebian – mail: [email protected] ºi Maria Hoþea – mail:
[email protected].
Pentru toþi cei care doresc sã se implice activ în acestprogram,
Consorþiul prin directorul Eugen Iordãnescu ne-acomunicat câteva
din ideile dezbãtute ºi agreate, consemnateºi în dosarul de
candidaturã: se vor încuraja producãtoriilocali ºi afacerile locale
în domeniul producerii hranei ºi îndomeniul culturii gastronomice,
atelierele gastronomicetradiþionale în satele regiunii, promovarea
gospodãriilorþãrãneºti ºi a unor circuite gastronomice sau
dezvoltarea unorprograme publice de susþinere a micilor producãtori
ºi aIMM-urilor în domeniul gastronomiei ºi a
industrieiospitalitãþii în regiunea Sibiu. O parte din cele 25
deprograme au fost deja popularizate de mass-media: Mic
DejunSibian, Forumul Sibian de Gastronomie, Circuitegastronomice
zonale ºi locale, Pieþe Locale (zilnice ºisezoniere), Oaspeþi la
gospodari, Banca de soiuri ºi resurselocale, moneda SibCoin,
bucãtãria regionalã = „bucãtãriaciobãneascã”, etc. S-a enunþat ºi o
posibilã politicã publicãce doreºte utilizarea unor tacâmuri
biodegradabile, într-ocampanie ecologicã în care se sperã ca în
judeþul Sibiu sã numai fie utilizat plasticul, etc. Pe viitoarea
Agendã aComunitãþii se vor regãsi multe din proiectele locale ce
vorfi promovate în 2019!
În 2018 – anul CENTENARULUIMARII UNIRI – Asociaþia A. T. Laurian
aeditat, cu sprijinul financiar al unor oameniinimoºi o publicaþie
ineditã: „Românialiberã de Fofeldea”. Publicaþia a fostdistribuitã
gratuit la cele douã evenimente depromovare organizate la Fofeldea
(de Rusalii)ºi la Facultatea de Litere Bucureºti (în lunaiunie).
Manifestarea din Bucureºti a fostamplu mediatizatã, fiind invitaþi
ºireprezentanþii cotidianului „România Liberã”,preºedintele
asociaþiei – dl. Ioan Gruncã –fiind consecvent în promovarea
contribuþieisatului Fofeldea la Marea Unire. Sibieniicunosc
eforturile asociaþiei din Fofeldea lapromovarea familiei Laurian,
singura familiedin judeþul Sibiu care a dat României
doiacademicieni (tatã ºi fiu): August Treboniu ºiDimitrie. În
ultimii ani ºi redacþia cotidianului„România Liberã” a început sã
publicemateriale legate de marii noºtri înaintaºi,originari din
Fofeldea, Dimitrie Laurian fiinddirectorul fondator al „României
Libere”,primul numãr apãrând în 1877.
ROMÂNIA LIBERÃ de Fofeldea – EMINESCU editorialistla România
Liberã! Gazetãria istoria clipei!
«“Domnul Eminescu – un uriaº cronicaral vremelniciilor de tot
felul, care a învinsvremelnicia!” – de vorbã cu scriitorulªtefan
Mitroi, omul pe care îl cautãcãrþile»- autor: Ionuþ Crivãþ. Cele
patrupagini, din care douã de interviu ºi douã dereproduceri din
„România Liberã” deduminicã 13(25) Noembrie 1888, ne dezvãluieatât
pe reputatul scriitor ªtefan Mitroi cât ºipe marele nostru poet
naþional, pe care-lsãrbãtorim anual, de „Ziua CulturiiNaþionale”.
Înþelegând cã o perioadãEminescu a fost editorialist ºi la
„RomâniaLiberã” (ediþia de weekendplus fiind deschisã
Prezent la manifestare, am considerat oportun ºi necesarsã
amintesc reprezentanþilor Consorþiului – dar ºi auditoriului– cã o
politicã publicã de mare rezonanþã ar putea fiobiectivul: „ÎN
JUDEÞUL SIBIU NU SE CULTIVÃORGANISME MODIFICATE GENETIC”,
iniþiativã carea fost promovatã de Gazeta Hârtibaciului, încã din
anul 2007,într-o campanie sub titlul „SALVAÞI CIURDA SATULUI”,ce
s-a dorit un semnal de alarmã privind pierderea treptatãa
identitãþii sudului Transilvaniei.
Ce facem cu organismele modificate genetic ºi înprimul rând cu
porumbul modificat genetic? Dorim oagriculturã ecologicã sau o
agriculturã intensivã cumari producþii la ha, ºi cu alimente ce nu
maistimuleazã imaginaþia nimãnui în a le gusta? AICI NUSE CULTIVÃ
O.M.G.-URI! - o campanie de promovarea turismului ecologic! (va
urma)
În 11 ianuarie 2019, „România Liberã”a fãcut cititorilor o
frumoasã surprizãpublicând un amplu material sub titlul
pe prima paginã cu o imagine a lui Eminescucu acest titlu)
reproducem parþial ºi selectivinterviul dat de scriitorul ªtefan
Mitroi:
«Cam pe toate cuvintele pe care a pusmâna Eminescu, trecându-le
înainte de astaprin suflet, le-a luat în custodia ei perenitatea.Un
uriaº cronicar al vremelniciilor de tot felul,care a învins
vremelnicia, acesta este, dinpunctul de vedere al inimii mele,
domnulEminescu. (…) N-au existat, nu existã, maicorect spus, mai
mulþi Eminescu, chiar dacãnoi vorbim de Eminescu – poetul,
Eminescu– prozatorul sau Eminescu – filozoful. Era
un singur Eminescu, acelaºi, când se apucade scris, indiferent
de genul în care scria.Intra, cu tot ce însemna el, în
miezulcuvintelor. Acolo s-a petrecut cea maifrumoasã dintre vieþile
sale. Acolo a fostsingurul loc de pe lume unde a fost ºi
esteEminescu fericit. Adicã înlãuntrul limbiiromâne, care a ºtiut
sã profite, trãind ºi acumde pe urma fericirii lui!»
Felicitãm „România Liberã” pentrucercetarea paginilor primei
publicaþii RL,conduse de Dimitrie Laurian. Articolul Dvs.privind
colaborarea marelui poet la RL, nedezvãluie relaþiile din lumea
presei în sec.XIX, în lungul proces de deºteptare naþionalã.În
Sibiu ºi-n general în Transilvania au pãtrunscu greu publicaþiile
româneºti editate încapitala României, acestea fiind greu
decercetat ºi cunoscut pentru toþi cei interesaþidin „provincie”.
Considerãm cã a venitmomentul ca toate aceste publicaþii sã
fiedigitalizate ºi introduse în bibliotecile digitalepentru a fi
cunoscute ºi lecturate transparent,fãrã restricþii ºi cu protecþia
maximã acolecþiilor pãstrate în bibliotecile specializate.
ale presei fiind deþinãtoare ale multormistere, pe care istoria
nu le-a descifrat încã.
Scriitorul ªtefan Mitroi scria: „se spunedespre gazetãrie cã
este istoria clipei”!
Istoria podiºului Hârtibaciului nu a fostscrisã! Peste ani ºi
ani, paginile de istorie aacestor meleaguri vor fi descifrate
dinpaginile „Gazetei Hârtibaciului” ºi chiardin paginile unicului
numãr al publicaþiei„România Liberã de Fofeldea”. La mulþiani
tuturor celor care fac ca aceste gazete sãaparã, efortul inimoºilor
Ilarion Bârsan ºi IoanGruncã, trebuind consemnat ºi sprijinit!
În sec. XXI este timpul sã avem acces lapropria istorie,
paginile îngãlbenite de vreme
Paginã realizatã deMarius HALMAGHI
-
4 2019
A fost ce-a de a XIII-a ediþie a evenimentului agniþean „Fuga
Lolelor”. Au trecut 13 ani de cândagniþenii s-au hotãrât sã reia
obiceiul sãsesc, sã îmbrace costumul de Lolã ºi sã se bucure
împreunã.
Poveºtile despre acest obicei sunt multe, a Ursulei care
îmbrãcatã în zdrenþe i-a bãtut petãtari cu biciul, schimbarea
starostelui de breaslã, fugãrirea iernii (spunea profesorul Ozco
pevremea comuniºtilor) ºi versiunea folcloricã româneascã „Vin
saºii din Floandãra, îmbrãcaþi calolele, cãlca-i-ar nevoile”
Dincolo de toate explicaiile filozofico - ºtiinifice, cu
trimiteri în strãfundurile arhaicului, FugaLolelor din Agnita este
un prilej pentru agnieþni de a se bucura de acest obicei pe care nu
vor sã-l lase sã se piardã. Este un motiv pentru mulþi din cei
plecaþi sã revinã acasã, acasã în Agnita,unde sã se întâlneascã ºi
sã petreacã cu prietenii, stâmpãrându-ºi dorul.
Obiceiul a fost preluat de români, dupã plecarea saºilor, ca o
bucurie a regãsirii amintirilordin copilãrie, când ieºeau în oraº
ºi priveau alaiul de mãºti, admirau ursul, cãluþul dar mai ales
pemânuitorii de bice care îºi etalau dexteritatea, îºi aminteau de
emoþia cu care primeau o gogoaºãde la o lolã pe care nu o cunoºteau
ºi abia a doua zi aflau cã a fost nenea Fritz, vecinul.
Acum, la a XIII-a ediþie au îmbrãcat costumul de lolã peste 260
de agniþeni din care peste 80sunt lole tinere, cu vârsta sub 18
ani, ceea ce înseamnã cã ºi în anii urmãtori tradiþia va
continua.
La ora 10,00 fanfara a dat semnalul de plecare, lolele s-au
încolonat þinându-se de bice ºiplesnitorii au început sã deschidã
calea cu pocnete de bice ºi alaiul a pornit cu mare zgomot peartera
principalã a oraºului.
În faþa primãriei au fost întâmpinate de oficialitãþi ºi de
mulþimea spectatorilor, agnieni ºituriºti, veniþi sã participe la
acest eveniment unic.
Preºedintele asociaþiei „Breasla lolelor”, Radu Curceanu i-a
salutat pe cei prezeni, lole ºispectatori spunând; „Iatã-ne din nou
împreunã, cu intenþia declaratã de a alunga spiritele rele ºide a
proteja moºtenirea ºi tradiþiile culturale ale oraº’ului nostru,…
Suntem ºi astãzi din nouangrenaþi, ca ºi în ultimii 12 ani într-o
manifestare care ne aduce împreunã, care ne defineºteidentitatea ºi
care ne face sã ne simþim mândri cã suntem agniþeni”.
Doamna Hutter Doris reprezentanta Asociaþiei saºilor Agniþeni
din Germania ºi a lolelordin Nurnberg a adresat salutul în versuri;
„Acest obicei are, ca sã ºtii, / 330 de ani împliniþi! / Eu
le spun la toþi care l-au promovat, / din suflet „Mersi!” Cu
plãcere am luat / avionul sã vin, sã petrecazi cu voi, / dar ºi sã
aduc salutãri de la noi / din Nurnberg ºi de la acei ardeleni /
care în suflet maisunt agniþeni.”
Bogdan Pãtru, lola cu numãrul 1, cel care a readus obiceiul în
cultura oraºului, a salutat cutradiþionalul „Hiraaaai! ºi a spus;
„Astãzi în Agnita puteþi asculta povestea noastrã, veche de 330
deani, despre vitejia Ursulei care a salvat Cetatea ºi despre
meºteºugarii saºi care au pãstrat obiceiurilestrãmoºeºti, La
sfârºitul zilei veþi pleca acasã zâmbind ºi molipsiþi de la buna
noastrã dispoziþie,aºteptând încã un an ca sã fim împreunã”
Din partea administraþiei locale a vorbit viceprimarul Murgoci
Costel care le-a mulþumitorganizatorilor pentru realizarea acestui
eveniment ºi le-a urat lolelor distracþie plãcutã.
Dupã aceste cuvântãri programul lolelor a continuat cu dansul
ursului, reprezentantul bresleitãbãcarilor, dansul cãluþului
reprezentantul breslei croitorilor ºi al breslei dogarilor, în care
audansat doi mânuitori de cercuri având pe ele ºase pahare cu
vin.
Un moment aplaudat de cei prezenþi au fost dansurile populare
sãseºti ºi româneºti, prezentatede un grup de dansatori ai Casei de
Culturã din Agnita, unii din ei jucând învârtita în costum de
lolã.
A urmat momentul solemn în care toþi ºi-au ridicat mãºtile ºi au
cântat imnul Transilvaniei,Siebenburgenlied: „Transilvanie, vechi
ruine / dintr-un ev îndepãrtat, / urme mari ºi milenare /odihnesc
sub glia care / rodnicia ºi-a pãstrat”.
Apoi convoiul a plecat mai departe ºi s-a oprit la FIPA, unde,
dupã repetarea programului dincentru, a urmat o amplã ºedinþã foto
în care telefoanele ºi aparatele de fotografiat au
imortalizatportrete cu lole, cãluþul ºi mai ales ursul.
Parada s-a terminat cu semnalul ºefilor care ºi-au adunat
gãºtile ºi au pornit prin oraº, pe lagazde primitoare pentru a le
face urãrile cuvenite; „Noi norocul vi-l urãm / Cu talangã ºi cu
bice /Griji, necazuri alungãm / Tot cu cântec ºi cu glume / Atunci
când vã vizitãm / Doar de bine vã urãm!”
La ora 18.00 Fuga Lolelor s-a terminat, limba talãngilor s-a
blocat, bicele n-au mai pocnit ºi, peo cãrare sau douã, în funcþie
de vinul consumat, cei care au fãcut spectacol în oraº s-au retras
pe lacasele lor pentru a se pregãti de marea distracþie „Balul
Lolelor”
I. Bârsan
LOLELE – BUCURIA AGNIÞENILOR DE A SE REÎNTÂLNI
GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA
HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI
-
FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de
Proã de Proã de Proã de Proã de
Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul
Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx
Agnitaaaaa„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia
Darurilor )
Anul XI, nr. 125, IANUAnul XI, nr. 125, IANUAnul XI, nr. 125,
IANUAnul XI, nr. 125, IANUAnul XI, nr. 125, IANUARIE 201ARIE
201ARIE 201ARIE 201ARIE 20199999
ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA
HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA
HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu
binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”
2019 a fost proclamat mari, 1 ianuarie, Anomagial al satului
românesc (al preoþilor,învãþãtorilor ºi primarilor gospodari) ºi
Ancomemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanuºi Iustin Moisescu ºi
al traducãtorilor de cãrþibisericeºti în Patriarhia Românã.
Proclamarea a avut loc la finalul SfinteiLiturghii, dupã
oficierea slujbei de Te Deumde cãtre Episcopul vicar Timotei
Prahoveanul.Dupã slujbã, Episcopul vicar patriarhal
VarlaamPloieºteanul, Secretarul Sf. Sinod a citit Actulde
proclamare a Anului omagial ºi comemorativ2019.
Proclamarea anului 2019 în PatriarhiaRomânã ca „Anul omagial al
satului românesc(al preoþilor, învãþãtorilor ºi
primarilorgospodari)” ºi „Anul comemorativ alpatriarhilor Nicodim
Munteanu ºi IustinMoisescu ºi al traducãtorilor de
cãrþibisericeºti.”
În ºedinþele sale de lucru din 4-5 iulie 2017ºi 25 octombrie
2018, Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române a hotãrât:
Declarã anul 2019, în Patriarhia Românã,ca „Anul omagial al
satului românesc (alpreoþilor, învãþãtorilor ºi primarilor
gospodari)”ºi „Anul comemorativ al patriarhilor NicodimMunteanu ºi
Iustin Moisescu ºi al traducãtorilorde cãrþi bisericeºti”.
Aprobã programul-cadru (teologic-educaþional, cultural ºi
mediatic) intitulat „2019– Anul omagial al satului românesc (al
preoþilor,învãþãtorilor ºi primarilor gospodari) ºi Anulcomemorativ
al patriarhilor Nicodim Munteanuºi Iustin Moisescu ºi al
traducãtorilor de cãrþibisericeºti”.
Centrul de Presã Basilica al PatriarhieiRomâne (Agenþia de ºtiri
Basilica, RadioTrinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va
realizaprograme ºi emisiuni, filme documentare,materiale
publicistice etc. pentru promovarea,în anul 2019, a „Anului omagial
al satului
Actul de proclamare a Anului omagial ºi comemorativ 2019românesc
(al preoþilor, învãþãtorilor ºiprimarilor gospodari” ºi a „Anului
comemoratival patriarhilor Nicodim Munteanu ºi IustinMoisescu ºi al
traducãtorilor de cãri bisericeºti”în Patriarhia Românã.
Realizarea de studii, comentarii,bibliografii ºi cãrþi de
reflecþie cu conþinutbiblico-patristic, moral, liturgic,
catehetic,pastoral, social-filantropic, intercreºtin,
cultural-educativ ºi istoric pentru prezentarea „Anuluiomagial al
satului românesc (al preoþilor,învããtorilor ºi primarilor
gospodari” ºi „Anuluicomemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanuºi
Iustin Moisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti” în
Patriarhia Românã.
La nivelul Patriarhiei Române se vaorganiza un Simpozion
internaþonal, cu invitaþidin celelalte Biserici Ortodoxe surori,
avândtema: „Traducãtori ºi traduceri în limbiverniculare de texte
biblice, patristice ºiliturgice în Biserica Ortodoxã”;
La nivelul eparhiilor ºi al instituþiilor deînvãþãmânt teologic
se vor organiza dezbateri,colocvii ºi seminarii pe tema: „2019 –
Anulomagial al satului românesc (al preoþilor,învãþãtorilor ºi
primarilor gospodari) ºi Anulcomemorativ al patriarhilor Nicodim
Munteanuºi Iustin Moisescu ºi al traducãtorilor de
cãrþibisericeºti”.
Patriarhia Românã va organiza unSimpozion naþional dedicat temei
„2019 – Anulomagial al satului românesc (al preoþilor,învãþãtorilor
ºi primarilor gospodari), precumºi dezbateri, colocvii ºi seminarii
în eparhii ºiinstituiile de învãþãmânt teologic pentruvalorificarea
moºtenirii istorice, culturale ºispirituale caracteristice satului
românescautentic.
În cursul anul 2019, în Biserica OrtodoxãRomânã, vor f i
organizate colocvii ºisimpozioane, precum ºi întâlniri,
expoziii,mãrturii, evocãri a unor renumiþi preoþi,
învãþãtori ºi primari gospodari din satulromânesc, precum ºi a
patriarhilor NicodimMunteanu ºi Iustin Moisescu ºi a
traducãtorilorde cãrþi bisericeºti
La Conferinþa pastoral-misionarãsemestrialã din primãvara anului
2019 se vatrata tema „2019 – Anul omagial al satuluiromânesc (al
preoþilor, învãþãtorilor ºiprimarilor gospodari)”, iar la
Conferinþapastoral-misionarã semestrialã din toamnaanului 2019 se
va trata tema „2019 – Anulcomemorativ al patriarhilor Nicodim
Munteanuºi Iustin Moisescu ºi al traducãtorilor de
cãrþibisericeºti” în Patriarhia Românã, cuposibilitatea
aprofundãrii acestora ºi la
conferinþele preoþeºti administrative lunare, pecare le vor
stabili fiecare eparhie, precum ºi încadrul cercurilor
pastorale.
În luna octombrie din anul 2019, la PalatulPatriarhiei, se va
organiza o ºedinþã solemnã aSfântului Sinod cu tema „Anul omagial
al satuluiromânesc (al preoþilor, învãþãtorilor ºiprimarilor
gospodari)” ºi „Anul comemoratival patriarhilor Nicodim Munteanu ºi
IustinMoisescu ºi al traducãtorilor de cãrþibisericeºti” în
Patriarhia Românã.
Preºedintele Sfântului Sinod† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
(Fragment...)AGERPRES: Pãrinte, cum sã întâmpinãm
noul an? Oamenii îºi pun multe speranþe.Constantin Necula: Sperã
doar aceia care
au ºi la ce spera ºi pentru ce spera. Cred cã defiecare datã e
bine sã punem un început bunlucrurilor pe care le facem.
AGERPRES: V-aþi fãcut un bilanþ al anuluicare a trecut?
Constantin Necula: Nu am obiceiul. Îl facla spovedit, nu îl fac
la Revelion. Cred cã esteimportant sã înþelegem cã anul care a
trecut atrecut ºi cã pe fundamentele lui am învãþatdestule. Eu am
învãþat foarte multe în 2018,despre oameni, despre þarã, despre
instituþii,despre binecuvântare ºi trãdare concomitent.
AGERPRES: În restul societãþii româneºtice vedeþi?
Constantin Necula: Oamenii au sãrãcitde speranþe ºi asta e
lucrul foarte grav. Sperca uºor, uºor, în fiecare colþ de existenþã
umanãsã suflãm în jar ºi sã reaprindem flacãranãdejdii. Mie îmi e
ruºine sã o spun, dar îi vãd
Binele de ºtiut: În 2019nãdãjduim sã facem binele ºisã primim
binele – Pr. Necula
pe oameni triºti, abãtuþi, dar nãdãjduim laDumnezeu ºi poate cã,
dacã nu suntem la nimicbuni altceva, mãcar sã le motivãm
nãdejdea,tot ar fi ceva.
AGERPRES: Ce planuri v-aþi fãcut pentrunoul an?
Constantin Necula: Nu mi-am fãcutniciodatã planuri pentru un an.
Doar îmi schiþezposibilele dezvoltãri ale cercetãrii ca
profesor,dar în rest nu am niciun plan. Sunt în mâna luiDumnezeu.
ªi mai e ceva: atunci când îþi faciplanuri, Dumnezeu zâmbeºte. Am
socotit tottimpul cã în anul în care intru e ultimul an încare
trãiesc. ªi atunci, mi-am controlat mai multlucrurile legate de
Dumnezeu, decât de planuri.
AGERPRES: Ce dorinþe aveþi pentru2019?
Constantin Necula: Nu îmi doresc decâtsãnãtate pentru cei foarte
apropiaþi ºi pentrucei foarte depãrtaþi deopotrivã. ªi mi-aº doriun
an în care cuvântul „spital” sã nu însemnecoparticipare fizicã a
tuturor românilor la el, cimuncã pentru a edifica un sistem de
sãnãtatesigur. Nouã nu ne lipsesc clãdirile, ne lipsescoamenii ºi
ne lipsesc enorm de multcordialitãþile legate de subiect.
Sãptãmânileacestea am stat printre copiii bolnavi,
printremuribunzi. Nu a fost uºor. Sunt conºtient, o datãîn plus ca
preot, cã, ºi dacã nu pare, preoþianoastrã þine totuºi de împãrãþia
lui Dumnezeumult mai mult decât pare la prima vedere. ªiasta mã
þine viu.
(https://www.agerpres.ro/culte/2019/01/06/interviu-preotul-necula-pentru-dumnezeu-avem-rugaciune-pentru-rezolvatul-problemelor-telefonul-236311)
Cuvântul „botez” (în greceºte verbul,baptisma = a se cufunda, a
se afunda),înseamnã „baie”, „afundare”. Adicã, în cheieteologicã,
omul înnoit prin „baia apei princuvânt” (Efeseni 5, 26), devine
epifania luiDumnezeu, deoarece „câþi în Hristos ne-ambotezat, în
Hristos ne-am ºi îmbrãcat”(Galateni 2,27). Slava lui Dumnezeu,
spuneaSfântul Irineu, este omul viu, înnoit sprecunoºtinþã
(Coloseni 3,10), iar viaþa omuluieste vederea lui Dumnezeu. Omul
viu esteomul eliberat de pãcat care, prin „baia naºteriicelei de-a
doua” (Tit 3, 5), „s-a spãlat ºi avãzut” (Ioan 9, 8-22) pe Hristos
„Rãsãritulcel de sus” (Luca 1, 78).
Privind cu evlavie ºi smeritã pricepereîn duh de rugãciune
icoana BotezuluiDomnului desluºim, recunoaºtem ºimãrturisim taina
Prea Sfintei Treimi ºidescoperirea desãvârºitã a lui Dumnezeu
înpersoana dumnezeiesc umanã a lui IisusHristos. Astfel, icoana
„Arãtãrii Domnului laIordan” sau „Teofania” descrie tocmai
aceastã„deschidere a cerurilor” în care Duhul Sfântîn chipul
porumbelului revarsã ºi descoperãiconomia dumnezeiascã peste Adam
cel Nou(I Corinteni 15, 45), Iisus Hristos, Fiul luiDumnezeu
întrupat, Care prin botezul cruciiva spãla pãcatul lumii (Evrei
9,14; Romani 6,3-4; Coloseni 2,12,14). Primind Botezul,
HristosDomnul face posibilã arãtarea Sfintei Treimi,Care
mãrturiseºte prin glasul Tatãlui: „Acestaeste Fiul Meu Cel iubit
întru Care ambinevoit” (Matei 3, 13-17).
Arãtarea Duhului Sfânt în chip de
porumbel odihnindu-Se în ºi pesteDumnezeu Fiul adevereºte cã
Hristos poartãpecetea prezenþei Duhului, „fiind manifes-tarea lui
Dumnezeu ºi totodatã Cel care o faceposibilã, subiect ºi totodatã
obiect almanifestãrii divine”. Cu alte cuvinte, spuneîn continuare
pãrintele Andrei Scrima,„Hristos a venit în lume pentru ca Duhul
sãSe poatã manifesta în mod deplin”, cãciHristos Se naºte prin
lucrarea Duhului, estepurtãtorul Duhului ºi lucreazã El însuºi
prinDuhul (Andrei Scrima, Biserica Liturgicã,Editura Humanitas,
Bucureºti, 2005, pp.167;163).
Potrivit Sfântul Chiril al Ierusalimului,„Iordanul este
principiul Evangheliei”, adicãînceputul bunei vestiri ºi
apropiereaîmpãrãþiei cerurilor, a izbãvirii de sub
lucrareaîntunericului ºi a evidenþei prezenþei ºilucrãrii
mântuitoare a lui Dumnezeu în lume.
Cuvântul „botez” (în greceºte verbul,baptisma = a se cufunda, a
se afunda),înseamnã „baie”, „afundare”. Adicã, în cheieteologicã,
omul înnoit prin „baia apei princuvânt” (Efeseni 5, 26), devine
epifania luiDumnezeu, deoarece „câi în Hristos ne-ambotezat, în
Hristos ne-am ºi îmbrãcat”(Galateni 2, 27). Slava lui Dumnezeu,
spuneaSfântul Irineu, este omul viu, înnoit sprecunoºtinþã
(Coloseni 3, 10), iar viaþa omuluieste vederea lui Dumnezeu. Omul
viu esteomul eliberat de pãcat care, prin „baia naºteriicelei de-a
doua” (Tit 3, 5), „s-a spãlat ºi avãzut” (Ioan 9, 8-22) pe Hristos
„Rãsãritul celde sus” (Luca 1, 78).
În concluzie, Botezul Domnului estearvunã a înnoirii ºi înfierii
noastre în Duhul,naºterea noastrã „de Sus” (Ioan 3, 3-7),
„prinînnoirea Duhului” (Tit 3, 5), este moarteaomului vechi, dar în
acelaºi timp ºi înviere,cãci coborârea lui Hristos în
adâncurileIordanului este o prefigurare a pogorârii laiad, care
anunþã Învierea Sa din morþi ºirestaurarea ºi mântuirea omului.
(https://doxologia.ro/iconografie/icoana-botezului-domnului)
BoBoBoBoBotttttezul Domnului în iconogrezul Domnului în
iconogrezul Domnului în iconogrezul Domnului în iconogrezul
Domnului în iconografafafafafieieieieie
-
ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA
HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA
HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2019
Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20,
Agnita, 555100, telefon 0269 510325
Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei
IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Þînþ Florin
(Brãdeni),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei
(Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa
redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese:
[email protected]
º[email protected]
COLEGIUL DE REDACÞIE
(Urmare din numerelor anterioare...)„Când în scrierile de
spiritualitate
ortodoxã se face referire la inimã, trebuie sãcãutãm
semnificaþia în profunzimea sensuluibiblic. Inima nu reprezintã
numai organul fizicdin cutia toracicã, nici sediul emoþiilor
ºiafectelor, ci centrul spiritual al persoaneiumane create dupã
chipul lui Dumnezeu. Estepartea cea mai profundã ºi mai autenticã
afiinþei noastre, altarul de tainã în care nu sepoate intra decât
trecând prin sacrificiu...”
(Episcop Kallistos Ware)Este de notorietate faptul cã atunci
„când
facem ceva din toatã inima, cât de repede serealizeazã! Dar când
nu punem inimã în ceva,mâinile ne sunt neputincioase ºi picioarele
nuse miºcã. Numai aceia care ºtiu cum sã secontroleze, atunci când
dau de ceva caretrebuie fãcut, chiar dacã nu pun inimã, segrãbesc
sã gãseascã o laturã plãcutã a situaþieiºi, împãcându-ºi inima cu
noua situaþie, îºimenþin energia necesarã pentru a
îndeplinisarcina. Râvna, forþa motrice a voinþei, vine
dininimã”(Sfântul Teofan Zãvorâtul).
Analizându-ne viaþa ºi descoperindresorturile ce þin treazã
inima, cunoaºtem maiprofund ºi mai folositor, importanþa acesteiaîn
procesul vital, în urcuºul duhovnicesc.
Sfântul Nicodim Aghioritul, scoþând înevidenþã importanþa
cardiognosiei, învaþã ºiîndeamnã astfel: „Inima ta este ziditã
deDumnezeu pentru scopul de a iubi ºi de a filocuitã de Dânsul. De
aceea zilnic îþi strigã:Fiule, dã-mi inima ta (Prov 23, 26). Însã
pentrucã Dumnezeu este pacea care covârºeºte toatãmintea, trebuie
ca ºi inima ce voieºte a-L primi,sã fie împãcatã ºi netulburatã,
cum a zis David:S-a fãcut pace în locul lui (Ps 5, 2). De aceeaeºti
dator întâi sã-þi aºezi ºi sã-þi întãreºti inimacu o liniºte
paºnicã încât toate virtuþile taleexterne sã provinã din aceastã
pace ºi dincelelalte virtuþi lãuntrice”( Sfântul
NicodimAghioritul).
Viaþa ºi înþelepciunea Pãrinþilor ne duc lao concluzie limpede:
aceea cã a cunoaºteinimile este un dar al lui Dumnezeu. În
Patericni se spune cã „avva Iosif, de exemplu, primisede la
Dumnezeu acest dar. Niºte pelerini auprimit rãspuns la problemele
ce-i frãmântau,mai înainte de a ºi le mãrturisi”
(IPS Andrei, Episcopul Alba Iuliei).Experienþa
Între calitãþile intelectuale un loc aparteîl ocupã experienþa,
sumã a întâmplãrilor, acazurilor, a traiului de zi cu zi, pe
baricadelevieþii. „Pentru a-l putea direcþiona bine pecredincios,
preotul are el însuºi nevoie deexperienþa vieþii petrecutã cu
Hristos. Pentrua corecta voinþa cãzutã a altuia, duhovnicultrebuie
sã fie purtãtor de Duh. În voinþa cãzutãa omului existã o înclinare
cãtre toate patimile.Este evident cã aceastã voinþã cãzutã nu
poatefi îndreptatã de cãtre un dascãl care, el însuºi,este rob al
patimilor” (Ibidem).
Un pãrinte duhovnicesc devotat chemãriide pãstor sufletesc,
„înþelept ºi cu experienþã,va sesiza imediat unde trebuie sã
insiste, undeeste rana sufleteascã, unde este pãcatul” (Pr.Prof.
Petru Rezuº), ºi concentrându-ºieforturile va ajuta un suflet, va
salva o viaþã.
Roadele experienþei sunt nenumãrate iarsfaturile celor care au
experiat viaþa curatã suntbinevenite. „Dacã tu vrei sã renunþi la
lume,zice Sfântul Simion Noul Teolog, ºi sã înveþi atrãi dupã
Evanghelie, nu te da pe mâna unuidascãl fãrã experienþã sau robit
de patimi, ca
Despre Preotul Duhovnicnu cumva sã deprinzi de la el, în locul
vieþiievanghelice, o viaþã diavoleascã. Cãciînvãþãtura dascãlilor
buni este bunã, iar adascãlilor rãi este rea. Seminþele rele
vorproduce cu siguranþã roade rele. Orice om orbcare vrea sã-i
cãlãuzeascã pe alþii este unimpostor ºi îi aruncã pe cei ce-l
urmeazã înprãpastia pierzãrii” (Ignatie Briancianinov).
Rezultantã a experienþei este ºi marelecâºtig al depistãrii ºi
dimensionãrii exacte aacelui „deºert interior” (Adalbert de
Vogue),pe care penitentul îl aduce odatã cu el înscaunul de
spovedanie. Anii de practicã,interesul pus în slujba misiunii de
doctorsuf letesc ºi deprinderea (nu rutina) înadministrarea tainei
îi conferã duhovnicului,prin experienþa acumulatã, încã o calitate
demare folos ºi cu mare spectru de utilizare.
„Preoþi cu bogatã lucrare ºi experienþãpastoralã mãrturisesc cã
lucrarea pastoralãîndeplinitã cu credinþã, cu zel fierbinte
pentruslujirea Mântuitorului, e adânc simþitã înpropria viaþã
duhovniceascã, dacã ceea ce facepentru fiii duhovniceºti, se face
ºi pentrupropria persoanã”
(Diac. Prof. Orest Bucevschi).Acestea sunt principalele însuºiri
cerute
pentru exercitarea funcþiei de pãrinteduhovnicesc. Suma acestora
dau dimensiuneapersonalitãþii preotului asigurându-i
acestuiaclimatul de lucru ºi ridicând instituþia pe careel o
reprezintã, la rangul de instituþie vitalã,salvatoare. Atât mediul
moral cât ºi celintelectual întreþin acea stare care-l defineºtepe
preot a fi cu adevãrat om al lui Dumnezeu,om al Bisericii, om
pentru alþii.
***Acþionând într-un mediu social, fiind cu
chemare expresã de a sluji comunitãþii, avândla îndemânã
mijloacele unei instituþii divino-umane ºi fiindu-i marcatã
personalitatea desuma calitãþilor ce se cer într-un astfel demediu,
preotul îºi simte misiunea nu ca pe oobligaþie, nu ca o sarcinã
trasatã de o autoritaterigidã, ci ca pe o datorie, ca pe
oresponsabilitate ce cuprinde emoþia angajãrii,recunoºtinþa pentru
„investiþia” la care a fostangajat precum ºi bucuria de a sluji
luiDumnezeu ºi oamenilor. În viaþa de zi cu zi,purtarea cu
demnitate ºi rodnicia acestorrãspunderi sunt materializate prin
punerea înaplicaþie a calitãþilor pãrintelui duhovnicesc,prin
aºezarea lor ca bazã a edificiului spiritualce urmeazã a fi
restaurat sau chiar construit,precum ºi orientarea lor, asemenea
unui farcãlãuzitor, spre þinta luminoasã ºi salvatoare aprogresului
duhovnicesc al pãstoriþilor.
Sfântul Apostol Pavel participa deosebit deintens cu întreaga
fiinþã, când predica despreîndatoririle celor chemaþi la înalta
treaptã aslujirii ºi ajutorãrii semenilor. Luaþi aminte lavoi
înºivã ºi la toatã turma... Privegheaþi,aducându-vã aminte cã, timp
de trei ani, n-amîncetat noaptea ºi ziua, sã vã îndemn, cu
lacrimi,pe fiecare dintre voi (Fap 20,).
Oamenii de vocaþie, marile personalitãþidin orice ramurã de
activitate, au iubit operace aveau de înfãptuit cu toatã fiinþa lor
ºi nu autrãit decât pentru lucrarea respectivã ºi tocmaidin aceastã
iubire a rezultat valoarea ºi trãiniciaoperei lor. Preoþia, fiind
opera cea mai mare,slujirea cea mai înaltã din toate câte sunt
pelume, trebuie sã fie temeluitã pe cunoaºtere,virtuþi ºi
responsabilitate mai mult decât oricealtã lucrare omeneascã.
Pr Stoica Vlad, Ilimbav
Bucuria nu încape, atunci când te laºicopleºit de greutãþi ºi de
griji. Vã amintiþipovestea, „O mie ºi una de nopþi”?
Acolo,ªeherezada, reuºeºte sã redea sufletuluiregelui bucuria de-a
trãi ºi de-a se convinge, cãe mai frumos de-a nu acþiona
conformprejudecãþilor, ci a privi pe fiecare om, ca pe ofiinþã
unicã. Regele, fiind cel care se vindecãprin intermediul poveºtilor
spuse de cineva,care acceptã sã se jertfeascã de bunãvoie.Poveºtile
spuse de acea tânãrã sunt de fapt untezaur de bogãþii, dãtãtor de
viaþã, care pentrucã nu a fost uitat, a adus înviere
sufletuluiregelui. Fiecare dintre noi cunoaºte, aºadar,bucuria
poveºtilor. ªi, slavã Domnului, poporulromân, nu duce deloc lipsã
de poveºti, atâtatimp cât ne aducem aminte de Ion Creangã,de
exemplu. Dar, tezaurul poveºtilor dãtãtoarede sens pentru un popor,
consider cã stau maiales în persoanele celor care au devenit
istorieprin faptele lor. De pildã, eram fascinat, copilfiind, de
fiecare datã, când profesorul deromânã, ne povestea despre ªtefan
cel Mare,despre Ion Creangã sau Mihai Eminescu.Despre Horea, Cloºca
ºi Criºan ºi, despre cumfiecare dintre noi suntem bogaþi, datoritã
lor.Eram în clasa a VI- a, când auzeam din guracuiva cu autoritate
în viaþa mea (era unul dintreprofesorii, care te facea sã visezi ºi
visul sãdevinã realitate), cã bogãþia care nu i-o poatelua nimeni,
este cea culturalã. Cea care estescrisã în munþii, fluviile ºi în
întreg pãmântulþãrii, cu jertfã. Acel profesor m-a fascinat
prinsimplul fapt, ca ºi în povestea „O mie ºi una denopþi”, cã e
frumos sã trãieºti cu poveste. Darnu cu orice poveste. Adicã, mai
erau ºi bãbuþeleºi moºuleþii (cãrora le sãrut mâinile ºi le
facamintirea, în tainã, prin pomenirea laProscomidie), care
povesteau cu atâta pasiune,dar nu erau ca acele poveºti, care
aminteau depersoane, ce au trãit cu bucuria de-a se jertfi,undeva
în istoria poporului meu. Nu secomparau cu „Luceafãrul” lui Mihai
Eminescusau povestirile lui Ion Creangã. Nicidecum! ºiºtiþi care
este paradoxul, cã acele poveºti, deºinu au nevoie de ecrane pentru
a fi stilizate,reuºesc sã învie un suflet ºi sã-l þinã bucurossau
sã-l împingã sã aspire pentru ceva bun, nudoar pentru el, ci ºi
pentru cei din jurul sãu,pentru þara sa. Dacã se face amintirea lui
Mihai
Eminescu, la 15 ianuarie, în fiecare an, nu seface pentru el, ci
pentru noi, cei care avemnevoie sã trãim din seva poeziilor lui.
Problemapentru generaþia mea (ca ºcolar, elev), saugeneraþia
copiilor de azi, se pune nu în privinþaoperei ºi vieþii lui
Eminsecu, ci a modului încare ni l-au redescoperit sau îl
redescoperimpe Eminescu, copiilor, adolescenþilor,oamenilor. Mihai
Eminescu este actual, prinsimplul fapt cã ºi el a fost copil. Pin
simplulconsiderent, cã nu a fost considerat un geniu,din ºcoalã. O
bunã abordare cu copiii înprivinþa lui Eminescu, ar fi sã se
porneascã dela a povesti viaþa acestuia ºi, apoi, a trece lapoezia
sa. Noi, oamenii avem nevoia de acunoaºte cã eroii au fost oameni
ca ºi noi. Avemnevoie sã ni se reaminteascã acest lucru mereu,prin
poveste. Dumnezeu Însuºi S-a fãcut om,ca sã ne arate cã ºi el a
trecut prin ceea cetrece, fiecare dintre noi, pe meleagurile
vieþiiacesteia. Deci, problema lipsei acute de culturãelementarã
româneascã vie, de religiozitateautenticã (acea relaþie cu
Dumnezeu, datã debucuria reîntâlnirii cu El în Sfânta Liturghiesau
la vederea semenului, care este chip al Lui),o reprezintã
înlocuirea poveºtilor dãtãtoare deschimbare frumoasã, cu surogatele
ºtirilor ºiprogramelor TV, a internetului folosit în excesetc.
„Spune-mi ce citeºti ºi la ce te uiþi, ca sã-þi spun cine eºti”, ca
sã parafrazez un proverbromânesc. Cam asta este o crâmpeie,
dincomplexa realitate. Omul are viaþa datã-n darde Dumnezeu ºi
crede cã este nemuritor, doaraici, pe pãmânt. O spunem noi înºine,
cândîncãpãþânarea de-a dãrui celorlalþi un zâmbet,o vorbã bunã,
ceva ce þine de noi, pentru aînsenina ziua semenilor, este de atât
de mare.Cred cu toatã fiinþa mea cã omul este frumos.Cã lumea este
frumoasã. Cã fiecare dintre noieste unic ºi bun. Dar, mai cred ºi
cã avemresponsabilitatea de-a cãuta acea bunãtatea ºiliniºte, dupã
care tânjim. Direcþia corectã, ne-o pot arãta citirea poeziilor lui
Eminescu, apoveºtilor lui Ioan Creangã, cunoaºtereaistoriei noastre
ºi, peste toate, cunoaºterea luiDumnezeu în inimi. Dar, asta ar
însemna, caomul sã aloce mãcar 15% din timpul pe care-lpetrece
zilnic în faþa peretelui care vorbeºteîn culori atrãgãtoare.
Bucuria de viaþãînseamnã mai mult de atât!
Pr. Iancu Andrei, Coveº
AGENÞIA PENTRU PROTECÞIAMEDIULUI SIBIU
anunþã publicul interesat asupra deciziei etapei de încadrare a
planului Amenajamentulsilvic al fondului forestier proprietate
privatã a Parohiilor Ortodoxe din ProtopopiatulOrtodox Român Agnita
ºi a Composesoratului „Asociaþia Uniþilor”- Ghijasa de Jos - UP
XVAgnita propus a fi amplasat în judeþul Sibiu, în categoria celor
care nu necesitã efectuareaevaluãrii de mediu, planul urmeazã sã
fie supus adoptãrii fãrã aviz de mediu, conformprevederilor H.G.
nr. 1076/2004.
Motivaþia deciziei etapei de încadrare se gãseºte pe pagina:
http://apmsb.anpm.ro.Observaiþle, comentariile publicului privind
reconsiderarea deciziei etapei de încadrare
se trimit în scris la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului
Sibiu, str. Hipodromului, nr.2A, în termen de l0 zile
calendaristice de la data apariþiei anunþului, tel:
0269/256545.
Publicul interesat poate formula observaþii ºi propuneri în
termen de 10 zile de la dataanunuþlui public.
Statisticã botezaþi, cununaþi, decedaþi înperioada anului 2018,
în Protopopiatul Agnita
Pe toatã perioada anului 2018, s-au înregistrat urmãtoarele
cifre în Protopopiatul Agnita,cu privire la toþi cei botezaþi,
cununaþi sau decedaþi:
Mediul urban: Botezaþi 29, Cununaþi 23, Decedaþi 78Mediul rural:
Botezaþi 335, Cununaþi 81, Decedaþi 245TOTAL: Botezaþi 364,
Cununaþi 104, Decedaþi 323
Eminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrEminescu se vrEminescu
se vrea mai întâi poea mai întâi poea mai întâi poea mai întâi poea
mai întâi povvvvvesesesesestittittittittit
-
GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A
HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019
7
EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU
NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNF E B R U A R I EF E B R U A R I EF E B R
U A R I EF E B R U A R I EF E B R U A R I E
Anul nouGavril Iosif Sinai
2018 uzat ºi prãfuit de steletrecut ºi ºters coboarã din
redutã,dezintegrat în amintiri mãruntese-aºeazã într-un coº de
documente.
Grãbit ºi þanþoº, optimist2019 urcã-nveselitnaiv îºi dominã
iluziileplescãite în date statistice.
Vârtos, e pregãtit de luptãciocnind în gând victoriile.Sã-l þii
cãpitane de umerisã nu se deºire visând!
Ocheºte calendar ºi zileunde aruncã cu mine ºi tineprecum niºte
vreascuri uscatesã ardã cu noi cãrãmizi.
An nou la capãt de redutãveºmântul lui se cheamã timp,iar
cãrãmizile uscatene poartã-n veacuri ºi pe noi.
CUVÂNTUL, DOAR ORANÃ A TÃCERII...
Doina Pavel - Barbu
Am deschis pumnulsã zboare gândurile,dar mânecile mi s-au umplut
de fluturi scãmoºaþi,ca fuioare din mintea ta scãpãratã,ca ultimul
chibrit uitatîntr-o marþi.
- ..þi vom umbla prin flori de cais,îmi spuneai,- pe sub clipe
strãine,îi „tãceam”cu adieri de Raiºi de vis;Ochii mei
deschiºi,peste altã viaþã,printr-o altã moarte;Cuvântul - fluture
suspinat -e doar o ranã a tãcerii.ªi- mi e atât de frig de tine!Mai
stai...
Demian Elisabeta 02 febr. 94 de ani NucetNistor Toader 11 febr.
94 de ani Ghijasa de SusGhidu Felicia 17 febr. 93 de ani VãrdDan
Nicolae 26 febr. 93 de ani MihãileniÞichindelean Nicolae 08 febr.
92 de ani AlþînaDragotã Aurelia 15 febr. 92 de ani MarpodVoivoda
Ana 19 febr. 92 de ani RãvãºelLazãr Elena 05 febr. 91 de ani
CaºolþTogan Maria 07 febr. 91 de ani Ghijasa de SusHunta Ilie 11
febr. 90 de ani NouComan Vulvara 10 febr. 89 de ani MoardãºBoldijar
Iosif 13 febr. 88 de ani MetiºÞichindelean Ana 01 febr. 87 de ani
AlþînaBârsan Ioan 05 febr. 87 de ani Ghijasa de SusSubþirel
Elisaveta 24 febr. 87 de ani RoºiaMiclea Maria 26 febr. 87 de ani
MihãileniStãnuleþ Ioan 09 febr. 86 de ani SãsãuºDan Letiþia 25
febr. 86 de ani MihãileniJurca Maria 07 febr. 85 de ani
RãvãºelMuntean Lia 12 febr. 85 de ani VãrdPãrãu Ilie 26 febr. 85 de
ani CornãþelToma Natalia 02 febr. 84 de ani VãrdBentea Maria 03
febr. 84 de ani MihãileniMorariu Maria 16 febr. 84 de ani
ChirpãrGhioaldã Samuel 25 febr. 84 de ani ªomartinMuntean Maria 05
febr. 83 de ani CaºolþTulbure Ileana 13 febr. 83 de ani BruiuTatu
Elena 09 febr. 82 de ani CaºolþMirescu Elena 28 febr. 82 de ani
DaiaCazan Marioara 08 febr. 81 de ani BruiuFleischer Mihai 11 febr.
81 de ani AlþînaBlaga Maria 22 febr. 81 de ani NouTogan Viorel 04
febr. 80 de ani BruiuStoica Ioan 25 febr. 80 de ani Alþîna
Noi le dorim sãnãtate, bãtrânee lini’titã ’i bucurii din partea
urma’ilorCelor care nu mai sunt, le dorim odihnã ve’nicã de-a
dreapta tatãlui.
FraþiiIoan Besoiu
Primisem de la redactorul ºef misiuneasã plec la Agnita, sã fac
un reportaj. Toamnaploioasã îþi tãia cheful de gazetãrie
º’itrenuleþul care mã ducea pe linia îngustã celega Sibiul de mica
cetate cu pretenþii de oraºindustrial mã zdrãngãnea ºi mã scotea
dinsãrite.
Auzi ce tâmpenie! Aflase el, redactorulºef, cã acolo trãia cel
mai bãtrân om din judeþ.Avea 104 ani ºi trebuia zor-nevoie sã
scriu
DorurileFrancisc Lorinczi
Nu dorurile pline ca prunii înfloriþi,Ci lacrima iubirii în cupe
sã o cauþi,De dulci caiºi ºi piersici de nimeni otrãviþiS-a dormi
printre miresme când buzele-isãruþi.În noapte stele albe se
miezuie-n grãdinãªi îºi revarsã cerul luminând în crânguriªi taci
privind misterul netors în fir de tinãCobori în ochii-i luna
ºi-ncet începi sã gânguri.Refuzi o clipã cupa, dar luneci mâna
receSã înfloreºti cireºii, sã pârgui crinii juniPe cãrãri în cete
luminile-ºi întreceCurbarea-ntunecimii spre magice cununi.
Adoarmã lumi ºi stele, luminile îmi þesDin frageda sclipire a
dulcelui eres.
(continuare)Textele poetice legate de obiceiurile
agrare (Pluguºorul, urarea colacului lacolindat, cântecele
Cununii) sunt înrudite,prin structurã poeticã ºi prin funcþie,
cuanumite colinde, mai ales cu aceea a cununii.Cercetãtorii au
subliniat marea lor vechimeºi continuitate, probante deopotrivã
pentruvechimea agriculturii ca ocupaþie a românilor.În aceste texte
descrierea obiceiului seîmpleteºte cu descrierea muncilor
necesarecultivãrii grâului, de la arat ºi semãnat, uneoride la
confecþionarea plugului, pânã la coptulcolacului ca dar ritual
pentru urat ºi colindatsau pânã la secerat.
Caracterul de obicei agro-pastoralspecific colindatului provine
din sãrbãtorilede primãvarã mutate, datoritã
schimbãrilorcalendarului, iarna. Aºa, de exemplu, existacredinþa
cã, dacã se colindã, se face grâul.Urarea la colacul oferit ca dar
colindãtorilorºi pluguºorul ce descrie munca agricultorilor,de la
confecþionarea plugului, a jugului, de laarat ºi semãnat, pânã la
coacerea colacului,pun în evidenþã funcþiile agrare
alecolindatului, de potenþare, pe caleacuvântului, a rodului muncii
agricultorilor.Colindatul e un ritual colectiv, ce aparþineistoriei
vechi a omenirii, când sãrbãtorireaviza reluarea ciclului vital,
regenerareatimpului, prin scenarii ºi strategii mitico-religioase,
precreºtine. Colindele continuãurãrile ºi cântecele practicate la
calendele luiianuarie. Ele nu ni s-au pãstrat, exceptândcele ale
copiilor.
De fapt, colinda este o urare ce se facela fiecare casã, pentru
sãnãtate, prosperitate,vite frumoase. Textul ei, întâmplarea
naratãsunt doar pretexte pentru urãri. Urarea esteindirectã, în
versuri care vorbesc despre câtde gospodar e gazda, despre
bogãþiagospodãriei, despre vitejia f lãcãilor,frumuseþea fetelor..
Bizuindu-se pe magiacuvintelor, pe forþa lor sporitã în timpul
sacrual sãrbãtorilor, membrii colectivitãþiitradiþionale îºi doresc
belºug ºi sãnãtate.Toate temele colindelor profane au
funcþieauguralã, de împlinire a tuturor dorinþeloroamenilor: rod în
grâne ºi în vite, sãnãtate,cãsãtorii fericite....
Valoare magicã avea ºi colacul, simbolulsolar al belºugului
agricol, cu semnificaþia dedar primiþial, obþinut din întâia
recoltã a anuluiîncheiat. El trebuia sã fie mare, ca simbol
albunãstãrii, al abundenþei. Firimituri dinprimul colac se dãdeau
vitelor ºi pãsãrilor, casã le fereascã de rãu ºi se bãgau în grâul
ºiporumbul ce se semãnau. Colacul de Crãciunera socotit aliment
sacru, ce trebuia fãcutnumai de femeile curate. Naºterea Soareluiºi
Calendele romane erau închinate soarelui,care e rotund, de aici ºi
obiceiul de a împãrþicolaci, mere ºi nuci, toate simboluri
alerotundului, ale perfecþiunii. Colindãtorii suntplãtiþi nu atât
pentru a le rãsplãti osteneala,cât pentru a asigura deplina
eficienþã acolindatului. În concordanþã cu mentalitateaarhaicã,
potrivit cãreia un rit devine eficientnumai dacã este plãtit, ceata
colindãtorilorprimeºte un dar obligatoriu, colacul fãcut într-un
anumit fel, altfel urarea din colinde n-armai avea niciun efect.
Azi momentul urãriicolacului este doar un element festiv, pentrucã
„aºa e bine”, iar colacii sunt un simpluelement de recuzitã în
desfãºurareaobiceiului.
Colindãtorii mulþumeau pentru ceprimeau, prin intermediul
oraþiilor(mulþãmite li se zicea), care erau speciale,pentru fiecare
dar: colac, carne, bãuturã, bani.Oraþiile sunt poezii recitate,
hazlii, încontradicþie cu atmosfera solemnã acolindelor. Cei din
Nucet rosteau descântatul(oraþia) colacului, din care am reuºit
sãreconstituim doar un fragment:
Ia staþi, fraþi ºi ascultaþi, / Cã jupânu’gazdã, / De când
ne-auzea, / Pe masã punea /ªi ne pregãtea / Colac frumos / Din
grâusãnãtos...
Descântatul colacului din Ilimbav îl rosteajudele mare
(primariu’) la casele cu fete, dupã
Obiceiuri agrarela românii de pe valea Hârtibaciului
Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanucolinda Bucurie mare-avem: / Voi
ficiori ºidragilor, / Luaþi un dar dup-al doilea dar: / Uncolac de
grâu curat / ª-o pecie de vânat; / ª-un leu de ban mãrunt / ª-o
vedriþã de vin roºu./ Nouã nu ni se pare / Cã-i un colac de
grâucurat / ª-o pecie de vânat; / Nouã ni se parecã-i o comoarã
crãiascã, / Ca cinstita gazdã lamulþi ani sã trãiascã! / Sã trãiþi,
ficiori!
Pascu Maria (mama moaºî)81 de ani, Ilimbav, 27 X 2011
Mulþumita aceasta la colac e de faptPluguºorul, care în Ardeal a
pierdut„desfãºurarea dramaticã.”
Oraþia la primar (colacul)Ficiori fraþi, / Aveþi gurã-a mulþãmi,
/ Cã
cinsteºte domn’ primar / Un porc gras, / Unstog de grâu; / Cinci
lei bani mãrunþi, / Groºila dungã, / Rotitori la pungã, / Care cu
câteºapte-opt / Se va umple punga de tot! / Cândor hi, când n-or
mai hi; / Când s-or gãtapietrele de pe râul Avrigului, / Atunci sã
segate ºi banii din punga judelui!
ªandru Valeri,87 de ani, Nucet, 24 X 2011
(Va urma)
despre el, despre viaþa lui, despre dieta lui(aºa îmi spusese
ºeful), despre… în fine!, cuma ajuns el la vârsta asta. Mã rog!
M-amconformat.
Pe peronul micuþei gãri din centruloraºului, cã trenul trecea pe
strada principalã,ca ºi la Sighiºoara, mã aºtepta
corespondentulgazetei noastre, om serios, fost militar,
cupreocupãri literare.
În douã vorbe mã pusese în temã ºi mãconduse la locuinþa
matusalemiculuiconjudeþean. O casã bãtrâneascã, în stiltheresian,
cu flori ºi doi brazi în faþã, mãbinedispuse. Pe frontispiciu scria
„Vila FraþiiCorfaru”. Ne-a deschis chiar el, eroulreportajului. Un
român verde, cam de 1 metruºi nouãzeci, cu mustãþi a la Franz
Iosef, îmistrânse puternic mâna.
Am rãmas uluit. Nu pãrea sã aibã maimult de 70 de ani.
- Dumneavoastrã sunteþi domnulMacedon Corfaru?
- Da. Ce vã miraþi aºa? N-arãt bine?- Ba da, dar nu-mi vine sã
cred cã aveþi
104 ani.- Tinere, ia loc, mã îndeamnã cu eleganþa
unui ofiþer de husari ºi îºi aprinse o þigarã.Domnule Besoiu,
continuã el, cã aºa techeamã, te vãd bãiat tânãr. Ascultã sfatul
meu:bea fumeazã, petrece, pierde nopþi – darnumai cu femei – ãi ai
sã vezi ce bine o sã-þifie. Eu aºa am fãcut toatã viaþa mea ºi
amajuns la anii ãºtia. Pe deasupra am fost ºi îndouã rãzboaie în
slujbã la Împãratu’.
- Formidabil, am exclamat eu! Ai fostvreodatã bonav?
- Nu, dragule. Niciodatã! Fratele meu, da,a fost. A stat ºi în
spital.
- Aveþi un frate, am vãzut scris pefrontispiciu.
- Da. Cuminte foc! N-a pierdut nopþi, n-abãut decât lapte toatã
viaþa lui.
- ªi câþi ani are?- Pãi n-a trãit decât patru luni!Preluat din
revista „Moftul român”
serie nouã 1994
-
GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA
HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI8 2019
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius
Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan
Vulcan-Agniþeanul
Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU
ISSN 2066-8708
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035
www.gazetahartibaciului.roe-mail: [email protected]
orele 800 - 1500
De o bunã bucatã de vreme, data de 24Ianuarie a fiecãrui an,
are, pentru þara meaºi a ta, cititorule, o dublã semnificaþie.
Iarcea de acum avea sã marcheze împlinirea a160 de ani de la Unirea
Principatelor Româneºi totodatã 170 de ani de când se nãºtea,
însatul Cârþiºoara, din Þara Fãgãraºului ºi aOltului, un fiu de
þãrani iobagi cu numele deGheorghe Cârþan, rãmas în istorie cu
numelede Badea Cârþan. Cel care mai târziu avea sãfie considerat
cãrãuºul slovei scrise ºi tipãriteîn Þara Româneascã ºi adusã în
secret înArdeal. Un român vrednic de toatã lauda,cinstirea ºi
amintirea noastrã. Cel care,pentru faptele sale de patriotism, va
fi bãtutºi întemniþat în repetate rânduri, de cãtreautoritãþile
imperiale austro-ungare. Într-oastfel de tristã împrejurare el va
avea curajulsã-i adreseze contelui maghiar Tisza,urmãtorele
cuvinte: „Am luat cãrþi de undeau fost ºi le-am dat celor care n-au
avut. Atât.Ori þi se pare faptã slabã sã-l deºtepþi pe celdin
întuneric?! Chiar dacã ar arde jandarmiivoºtri toate cãrþile
româneºti din Ardeal,gândeºti cã vom rãmâne pe întuneric? Ne dãea
drãguþa Românie câte vrem”.
Hrisoavele vremurilor îndepãrtate nevestesc cum cã, spre
începutul iernii anului1896, þãranul Gheorghe Cârþan se aºterneala
drum lung ºi anevoios spre Roma, capitalafostului Imperiu Roman ºi
al Italiei.Transformatã, între timp, în leagãnullatinitãþii
neamului sãu românesc. Brodi-se înaºa fel lucrurile încât sã nu fi
trecut prea multezile de la împlinirea vârstei de 47 de ani.Astfel
încât sã aibã încã un motiv de a se rugaºi mulþumii bunului
Dumnezeu cã a ajuns sãvadã ºi sã pipãie Columna Împãratului
Traian.Grandios monument de cinstire ºi omagierea eroilor
rãzboaielor daco-romane. Admirândo pozã-document din acea vreme,
reprodusãlângã ample articole elogioase, publicate înpaginile unor
gazete italiene ºi româneºti,vedem cât de bine ºi de frumos îi
stãteaîmbrãcat în straie româneºti, þesute ºi cusutede buna sa
mamã. În picioare avea opinci, lafel ca toþi þãranii-plugari ai
satelor de pestreaºina împãduritã a nordului MunþilorFãgãraº. Pe
umeri, desagi cu merinde ºisuman din pãnurã groasã de lânã, iar pe
capcãciulã brumãrie. În douã trãistuþe pusesecâþiva bulgãri de
pãmânt din grãdina caseipãrinteºti ºi doi-trei pumni de grâu, pe
carele va împrãºtia pe treptele Columnei.
De atunci, de mult de tot, ºi pânã acum,peste noi ºi peste toate
trecurã felurite vremiºi vremuri. Unele mai bune, altele mai rele
ºimai grele. De unde ºi nevoia de a nu uitanicicând mesajele de
înþelepciune ºi depatriotism, lãsate moºtenire nouã ºi
viitorimiiromâne de acest brav fiu de oropsiþi þãraniiobagi
ardeleani, cu pãmânt natal într-o þarãînstrãinatã de duºmanii sãi.
Oameni sãrmani,mereu supuºi nevrednicilor stãpâniri strãinede
limbã, credinþã ºi de neam. ªi cât adevãradevãrat grãiesc numeroºii
sãi biografi,scriitori ºi istorici-academicieni atunci cândîl
numesc pe Badea Gheorghe Cârþan:„þãranul cãrturar fãr- de-carte”.
Un nume,transformat în renume cum nu se poate maipotrivit, de vreme
ce mai toatã viaþa ºi-adãruit-o luminãrii neamului sãu, ducând
pesteCarpaþi, în desagi, pe umeri sãi gârboviþi, cãrþitipãrite în
slova graiului românesc.
ªi mã rog þie, dragã cititorule, sã nu cumvasã nu-mi aduci
aminte, cã în varã, la 15 iunie,sã îl comemorãm pe poetul Mihai
Eminescupentru a 130-a oarã; iar în 7 august, pe BadeaGheoghe
Cârþan, la 108 ani de la moarte. Pecrucea-monument a mormântului
sãu dincimitirul oraºului Sinaia stã scris: „Aici îºidoarme somnul
de veci Badea Cârþan,visând la întregirea neamului sãu”.
Notã: Între timp consãtenii lui dragi i-auîncropit, din bârne de
brad ºi de stejar, ocãsuþã cu pridvor, tot aºa cum aveau în
trecutþãranii de prin partea locurilor. Adicã: „ziditã”din
chirpici, zugrãvit în albastrul senin alcerului, iar drept
acoperãmânt, au clãdit snopide paie ºi solzi de ºindrilã din
scândurã debrad. Apoi, au aºezat în încãperile acelei case-muzeu
cele mai dragi amintiri legate detrudnica viaþã a vrednicului lor
consãtean.
Aºdar, dacã cândva, drumurile vã vorduce ºi spre spetaculoasele
urcuºuri înserpentine ale Transfãgãrãºanului, faceþi-vãrãgazul
necesar trecerii pragului acelui lãcaºde învãþãturã ºi aducere
aminte! Veþi fiîncântaþi sã aflaþi cât a trudit acest om
simplupentru ca românii ardeleni sã-ºi poatã pãstracredinþa
strãbunã, graiul neaoº, datinile ºiobiceiurile. Eu, bunãoarã, de
câte ori fac acestgest, îmi aduc aminte cu plãcere de cel
dintâilocalnic care mi-a vorbit despre Badea Cârþan.Era vrednicul
de stimã, regretatul TraianCânduleþ, omul care încã din fragedã
copilãriea strâns ºi pãstrat cu grijã tot ce amintea deacest
þãran-cãlãtor pe jos prin lumea largã,cãrturarul fãr-de-carte, însã
autodidact eruditîn tainele vorbitului, cititului ºi scrisului
înlimba românã. Cel care, încãlþat în opinci, astrãbãtut drumul
lung ºi anevoios pânã laRoma, apoi pânã la Paris ºi la Ierusalim.
Înfelul lui de-a fi era un Om precum cel dinlegendara poveste a lui
„Moº Ion Roatã ºiUnirea”, scrisã de povestitorul Ion Creangã.Cea
care mereu este reamintitã atunci cândromânii-români se prind a
juca ºi cânta în linaºi doinita „Horã a Unirii”, compusã
deAlexandru Flechtenmacher, pe versurilepoetului Vasile Alecsandri,
amândoimoldoveni din Þara Româneascã a românilor.
Sibiu, marþi, 24 ianuarie 2019,tel. 0744.346705Ioan
Vulcan-AGNITEANUL
Sunt nãscut într-un sat pur românesc –Ghijasa de Jos, comuna
Nocrich, jud. Sibiu.Am copilãrit ºi am trãit în acest altar al
satuluiromânesc ºi am scris Monografia satului meu:Ghijasa de Jos –
sat românesc în inima þãrii,despre care am sã vã vorbesc în lunile
viitoare.Pânã atunci sã pornim cu sufletul românuluiadevãrat ce
poate spune câte ceva fãrã sã-ifie ruºine vreodatã.
Constatãm cã mitocãnia exponenþialã alui Agamiþã Dandanache,
Farfuridi, Pristanda,Tipãtescu, cetãþeanul turmentat ºi
emuliiacestora, proiectaþi peste timp, în aceste zilepe care le
parcurgem, poartã amprenta ºideopotrivã stigmatul unui perpetuu
trecutancorat în actualitate. Nimic nu mai esterespectat, totul
este marfã de consum (sevinde ºi se cumpãrã aproape totul),
mitocãniecrasã, anormalitate cultural grosierã ºineruºinare
politicã. Totul este un fel de,,johannis-dragneadã” (pentru a nu
subliniaaltfel acest mixtum-compositum), scuipatãpeste obrazul
românului de rânddeznãdãjduit, ºi nu numai, care, saturat parcã,nu
mai are nici puterea de a se indigna ºiscârbi, asistând dezorientat
la schimburimutuale de gogomãnii, fleacuri ºi absurditãþiîntr-o
magnanianã etalare a derizoriului. Auîmpãrit ara în douã ’i, într-o
concurenã teribilãde servilism, prin adepii lor se întrec cujalbele
la înaltele pori ale Apusului...
Vrând-nevrând, trebuie sã apelez laexemplul oferit de maestrul
poeziei, TudorArghezi, în pamfletul ,,Ploºniþele”, mai actualastãzi
ca niciodatã: ,,un fel de ciudã te apucãsã recunoºti maimuþãreala
semenilor tãi celormai valoroºi în societate, vãzând cum unpãduche
face pe omul politic, pe magistratul,pe omul de litere, pe
mitropolitul, pe mareleduce ori chiar pe cezarul”.
Din plenitudinea platitudinii, ei seautoaleg dupã asemãnarea
gândurilor, ideilor,faptelor ºi mitomaniei lor. Aceºti inºi,
cocoþaþipeste tot unde e ceva de ros, dar ºi în frunteaculturii
româneºti, îºi fac cuiburi în locuriunde autosuficienþa este
ridicatã la rang denormalitate, de facto. κi þes de jur-împrejuro
gogoaºã gonflatã enorm, devenind neciopliþiîn comunicare ºi
relaþionare, în pofida multordiplome în acest domeniu înapoia
cãrora seascund – ºi îºi ascund incapacitatea de arelaþiona cu
ceilalþi, fuduli ºi mereu gata sãpleºuiascã doct, cu morgã ºi
emfazã, fleacuriºi absurditãþi. Se genereazã astfel un hibridenorm
de parºivenie ºi neghiobism, un fel deþãran fãcut domn peste
noapte, ,,nici cai, nicimãgari” – ci probabil asini, vorba
mareluiMarin Preda (minuscul vizualizat de aceºtiipochimeni cu
dioptrie ridicatã).
Din þãran ºi domn cu sila, sare-n sus,struþo-cãmila. La o
radiografie simplã ºi naivã,am crede cã pe mulþi dintre aceºtia i-a
ridicatmâna destinului (a nu vrea sã vezi anumiteauguste protecþii,
nu e decât ignoranþã) depãr. Dupã ce-au fãcut liceul la seral, cu
notedoar de trecere, pe muchie ºi fe-fe-ul la,,Gheorghiu”, l-au
scuipat pe Blaga ºi Maniu,i-au înjurat pe Noica ºi pe Arghezi, acum
mainou pe Nichita, Barbu, Labiº, au împroºcatcu noroi în Heiddegger
ºi-n Marin Preda. L-au aruncat pe Eminescu în debara...
Ciudatinstinct de nãpârcã, deoarece, aceºti distinºidomni, astãzi
sunt anticomuniºti, deºi maiieri, se bucurau din plin
deprivilegiilesocialismului. Astãzi sunt patroni, directoride presã
ºi editurã, miliardari, violatori deconstituþie. Te miri ce nu sunt
astãzi, aceºtiinºi care paraziteazã oxigenul cetãþeniloracestei
þãri ºi marile nume ale culturiiromâneºti!
Alþii, reorientaþi la timp, sunt patroni decluburi (am ºi eu o
obsesie în privinþatermenului de patron, derivã cumva de la
cifrapatru, denotând marile capacitãþi ºcolare alemultora dintre
aceºtia?!) galonate, iar la toateavute de ei pe mânã, le-au fãcut
reguli de
strungã ºi stânã, - … ºi mult nu mai e, pânãcând o sã-ºi cumpere
un loc în Parlament,oferind celebra atenþie numitã deja,
uzual,mitã, în pofida tuturor Parchetelor ºiDirecþiilor
anticorupþie, plãtite în fond ºi campe degeaba, tot de cãtre noi,
cetãþeni de rândai României.
Apoi, acest tip de om o sã þinã discursuridin zi ºi pânã-n
noapte, lovind mioritic dincopitã. Pentru cã
sfertodoctismul,veleitarismul ºi mediocritatea ilustrã ºinonºalantã
sunt ancrosate (asemenea bujiilortrabantului) în norme ºi tipare
careprolifereazã îngustimea minþii ºi a gândului,îndobitocirea
fiinþei ºi a trãirilor, oferind oprestaþie tabloidã de
nemaiîntâlnit.
Ei nu întreabã ºi nu aºteaptã niciodatãrãspunsuri, deoarece ei
sunt deja ,,profeþi”ºi ,,mântuitori”, dar ºi pentru cã, a
puneîntrebãri ºi a afla rãspunsuri este o artã, carese constituie
în paºii necesari ce trebuie fãcuþipentru des-prostire. ªi asta nu
o vor în ruptulcapului aceºti distinºi cetãþeni care împart,cu
parþialã ºi îndoitã fãþãrnicie, merindelespirituale ale românimii
din þarã, cât ºi dindiaspora, mai apropiatã ori mai depãrtatã
înspaþiu. Aºa am ajuns o þarã de mâna a douasau chiar a treia, o
naþiune secãtuitã financiar,cu un profil social ºi cultural de
,,secondhand”, unde nu mai existã nicio finalitatefundamentatã pe
temeiuri paradigmatice denecontestat. ªi nu suntem cu nimic mai
prejosdecât alte naþii din Europa. Ne avem ºi noigeniile noastre.
De care vrem azi sã nedezbãrãm. Dacã nemþii îl definesc pe
Goethe:,,poet ºi educator naþional”!? ºi au un întregprogram de
promovare a culturii germaneprin mii ºi mii de conferinþe din
zecile de,,Centre Goethe”, noi de ce vrem sã-iascundem? Oare când o
sã avem ºi noi,,Centre Eminescu”pe lângã toateuniversitãþile mari
ale lumii? Pentru cãEminescu nu este cu nimic ºi deloc mai
prejosdecât alte mari genii, aparþinând altor naþii.Pentru a vã
convinge, iatã ce scria GeorgeCãlinescu în articolul ,,Restaurarea
demnitãþiiromâneºti”, în revista ,,Vremea”, anul al IX-lea,
septembrie, nr. 403, din 1935, adicã, maiexact, acum 73 de ani:,,Un
Mihai Eminescu,verificã rezistenþa celulei româneºti, tot atâtde
sigur ca o luptã istoricã împotriva uneicotropiri strãine. Oare s-a
temut Eminescude vreo culturã, de vreo filozofie sau poeziestrãinã?
Oare n-a fost românul care a pãtrunspretutindeni în cultura
universalã fãrã sã sesinchiseascã de primejdii, fãrã a se teme
deinfluenþe ºi sterilitate? Din opera lui MirceaEliade se desprinde
un enorm material inedit,în care descoperim marea foame spiritualã
alui Eminescu ºi toate inf luenþeleOccidentului. „De la budism ºi
Schopenhauer,pânã la romanticii francezi ºi poezia clasicã –a rãmas
ceva pe care sã nu-l fi gustatEminescu, a rãmas vreun teritoriu
spiritualpe care sã nu-l fi pãtruns Eminescu, mãcarprovizoriu ºi în
pripã? ªi acelaºi lucru severificã pretutindeni: Dante,
Shakespeare,Cervantes, Rabelais, Goethe, Schiller, Hegel– toþi au
fost oameni dârji, neînfricaþi deinfluenþe”.
Acum întreb ºi eu pe cine sã credem, peestetul - (ex) director
al Institutului CulturalRomân, Horia Roman Patapievici, care
sus-þine mereu cã nu avem o culturã originalã, cio culturã de
raftul doi (deºi domnia samãnâncã pâine albã ºi frumoasã din
aceastãculturã second-hand), sau pe Mircea Eliade,care este mândru
ºi entuziasmat de ea? ÎntrePatapievici ºi Eliade „e-o cale atât de
lungã,cã...”, asta e realitatea noastrã. Întremâzgãlealã
pretenþioasã ºi minciunã, artã ºiadevãr, existã o singurã alegere…
pentru cãMihai Eminescu nu e decât ,,o sumã liricã devoievozi”
(Þuþea), iar poporul român ºtie sãdiscearnã adevãrata valoare.
Ioan Gligor Stopiþã
Anul 2019 va fi anul omagialal satului românesc ºi a
scârbei totale faþã de cei ceconduc interesele românilor
Amintiri cu Badea Gheorghe CârAmintiri cu Badea Gheorghe
CârAmintiri cu Badea Gheorghe CârAmintiri cu Badea Gheorghe
CârAmintiri cu Badea Gheorghe Cârþanþanþanþanþan(n. 24 ian.1849,
Cârþiºoara - d. 7 aug. 1911, Sinaia)