Furtuna razboiului - Andrew Roberts...78 Andrew Roberts9.35 dimineala, pentru a-i ordona lui Herzner, carepAnd in acel moment mai pierduse un om, rinit iniuptd, gi omorAse un polonez

Aridfew Roberts este llrlul rlinlle c(:rl l]laj ]n i-l$tiRiosi ist'r

rici brita1rjci. ILltoruL Lrnol cill li plcLriiltt' fi (:'cl'allizatc:rvdpol.or dnd !Vi'/loi.!lon (2001). Hille' dnrl C/rrr|rii1l (200lll

sit\ldslcrJ.rrrdConT?tarLde,'r-(21-)03).\rollllIlul.llrrllril(7]{i:boilrIii a fosl ('lechrat ceir rnai buni clrle dtl istolic 1]lljiilrii clin\4area Br-itilrie. ill 2010.

ANDREW ROBERTS

FURTUNA

RAZBOIULUIO NOUA ISTORIE A CELUI

DE.AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

'lilclucerc clin [mba clglcz:iII,ORIN SI,A

LITERIIBucuresti

202A

https://www.libris.ro/furtuna-razboiului-andrew-roberts-LI978-606-33-4144-1--p20473142.html

Eutnsumi am deplindtntedere cd" dscd toritti,vorface dotoria. dacd nimic nu va f neglijat ;i dacd

'vor fi luate cele mai bune mdsuri - a9a cum se pitntdmold -, vom da tncd o datd dovadd cd suntemin staie sc- ne apdrom insulc, sri lrecem cu binenrin fununa rdibotului si sd rezistdm lmenin(driiiira;iei timp de ani tntiegi, dacd e nevoie, ;i dacdtrebuie - singuri.

CUPRINS

LrsTA TLUSTRATflLO

LrsTA HiRTrLOR...

10

14

55Winston Churchill,camera comunelor, 4 iunie 1940

PRELUDIU. PACTUL

PARTEA I: AS{TUL

Capitolul 1. PATRU INvAzItSEPTEMBRIE 193g_APRILIE 1940.,,,..,,..7 5

Capitolul 2. FUHRER IMPERATORMAr-ruNtE 1940 131

Capitolul 3, INSULA ULTIMEt SPEMNTErUNIE 1940-ruNrE 19 47 ........,,.........,,. 797

Capitolul 4. DISPUTA LITORAIULUISTPTEMBRTE 1939-rUNtr 1942...,...... 254

Capitolul 5. LOVIND CU PICIoRUL iN U$AluNlE-DECEMBRTE 1947....,.,,.,,,,,,,.,..,, 283

capitolul 6, TATFUNUL TOKYODECEMBRTE 1941-MAr 1942............... 366

Capitoir,ri 7"

Capitol!il B'

Capitolul 9.

Ca!ritoiul "i6.

gipit0lul 1 1"

Capit{)iul

Capitcl l

CaFito!t{l

FAI]TSA A II.A: APOCEUL

ETERNA RUgINE A OMENIRII1939-1945 .. . " 421

CINCI MINUTE iN MI DWAYruNrr t 9+2-ocro MBr(tE 1944 "" 474

MIEZUL NOPTTI iN GRADI NILEDIAVOLULUIir.tt 1942-,rn.u 1943 ............. 527MAICA RUSIEi NG EN uNcH EAZA vATERLAN DLtt

iemuln'r 1942-FEBRUARIE 1943 " 587

MANFVREI T AI-RIENE 5I NAVAI't1939-1945 638

+irr:iii6iul 12. CATRT P EN lN suLAJt rE 1943-MAl 1o45 .,...,............ . .687

PARTFA A !II-A.: RAZSUNAREA

13. O UIMITOARE RASTURNAREDE SITUAIIE,taLnrl e-e.ucusr 1943 . .. """" "" 743

1,4. CRUDA RTALIT/TE 1939-1945 " 7771I;, CUCERIREA NORMANDIEI--

,unrtu-nucusr 1944 ..... 828caD!t{}l[l 16. occl DENTALII

I A loRlll E cERMAN lElAucus+ 194+MARrlE 1945 879

canitcllul 17. ARMATA Rosl ELA PoR rl LE GERMAN lEl

AUCUST 1943-MAt 1945 " " "" " 927

i-:rlrilolul 18. TARA SOARELUI-A"UNEOCTOMBRIE 1944'sEpTIMBRTE i945 .............................. 1001

CoNcLUzIE, DE cE AU PIERDUT PUTTRILE AXEICIL DT-AL DOILEA RAZBOIMoN DrAL?.............................................l 026

Nor8..................... ....................... 1081BrBLf oGRAFIE...... .......................1121lN D rCE ........,.......... ....................... 1 150

CaPitolul 1

PATRU INVAZIIseptembrie 193 g-aprilie 1940

Dumnezeu sd aibd mild de noi, dacd pierdem acest rdzboi.Hermann Gdring cetre interyretul lui Hider,

Paul Schmidt, 3 septembrie 19391

Cu toate ce situalia internalionall qi lunile in carese exercitase o intimidare militare impotriva Polonieinu erau de nature se poati transforma invazia aces-tei leri intr-un atac-surprize, Hitler spera totu$i - $i nufiri motiv - cd noile tactici Blitzkrieg (rizboi-fu1ger)ale Wehrmachtului si provoace polonezilor un $oc tac-tic. Tacticile Blitzkrieg - carc se bazau pe un contactsftans, controlat prin radio, lntre coloanele de tancurirapide, artileria mofotizate, bombardierele gi avioa-nele de vAn[toare Luftwaffe s,i infanteria motorizata -miturau totul ln calea lor. Aversiunea lui Hitler fale derizboiul static, de uzuri, era o reactie fireasci la aniiln care servise in cadrul celui de-al 16-1ea RegimentBavarez de Infanterie, lntre 1914 $i 1918. Sarcinile saleca Meld.egdnger (curier de batalion) ln acel conflictpresupuneau pdndirea pauzelor lntre salvele de arti-lerie gi deplasarea rapidi tntr-o pozigie semighemuita

q

76 Andrew Roberts

din tranqec in gdutile de obuze pentru a ducc mesaje'

Fusese, a;adar, un soldat curajos qi conqtiincios; pro

babil cd nu omorAse pe t.fmeni cu mana ltli;i refuzaseintotdeauna promovdrile care I'ar fi indepirtat de ca-

marazii sdi, pentru cd a$a cum va declara ulterioraghiotantul regimentului, Fritz Wiedemann - ,,pentru Gefrciterul Icaporalull Hitler, regimentul insemna

acasd".'zA primit chiar doui Cruci de Fier, Clasa a II asi Clasa I.

Supraviett Lind timp de patru ani r-Lnei situatii pline

de grer:td1i qi epuizante, in jurul varstei de 29 de ani,dupi ce rizboiul se incheiase, Hitler invdqase deia ciin confruntarea armatA supriza tactice rePfezenta un

avantaj inestimabil qi cd, a;a cum avea si scrie mai tar-

zfuin Mein Kampf:,,Cu toate cd un bdrbat de 30 de ani

va mai avea multe de invitat dc-a lungul vielii sale,ceea ce va invita nu va fi decat in completare"' Pe par-

cLrrsul intregii sale cariere de revoltttionar, a incercatpermanent sd se foloseasci de elenentul-surprizi qia fdcut-o, de obicei, cu mare succes Lovitura de stat -cunoscutd sub numele de Pucir.rl de la BerArie - pc cirrea incercat sa o dea in 1923 I'a surprins chiar qi pe lide-

rul ei titular, generalul Ludendorff, iar Rdhm nu a a!'r'lt

nici cea mai mici binuiald in privinla Nopqii CuqitelorLungi. Totuqi, polonezii se aqteptau la atacti fulger al

lui t{itler, deoarece, chiar cu o sdptimAni mai deweme,qara lor fusese invadati de Ltn mic detasament de ger-

mani care nu fuseserd anunlati de amenarea invaziei,

pldnuiti initial pentru zorii zilei dc simb.ltA, 26 august'

Parte din planul Germaniei de a invada Polonia -Fall 1.4/eiss (Planul Alb) - presupunea implicarea unor

FurttnLa rdzboiultti

rrici grnpuri de gennar.ri imbrdcali in Riiuberzivil (,,hai-rrc vechi si zdrenruite-). (are urmatr si trcaci gtal1ila cu o noapte inainte gi se captureze puncte'cheiestrategice pAni in zorii zilei stabilite pentru invazie.llataiionului Abwehr (serviciile secrete ale almatci 8crrnane) insdrcinat si intreprindd aceste operalir.lni i s-aclat numele eufemistic de Compania 800 de Pregitirein Constrl.lctii pentru Obiective Speciale. Un grupdc 24 de oameni, sub conducerea locotenentului dr.tlans-Albrecht llerzner, era insircinat sA pregiteascAdrumul pentl u asaltul Diviziei a 7-a de Infanterie, tre'cind granila qi capturand o statie feroviare la Mosty,ir trecetoarea Jablunka din munlii Carpati, pentrtl apreveni distrugerea tunelului feroviar cu o singurd lit.iedrrs-intors cea mai rapidd legdturi intre Varqovia giVicr)a . Pc 26 augrrst. drrpa cc a lrccur peste gtattita inpddurile poloneze la 12.30 noaptea, grupul lui Herzners a rdticit qi s-a dispcrsat in intuneric, insd Herzner alcuqit sd ocupe stalia f€roviari de la Mosty impreundcu 13 oaneni, la ora 3.30 dupi miezul noplii, Si sataie liniile telefonice si de telegraf, pentru a descoperi,pAni la urmd, cd detonatoarele poloneze fdseseri dejascoase din tunel de cdre soldalii care apdrau locttl.Apoi, girzile poioneze din tunel i-au atacat unitatea,linindu-l pe unul dinre oanenii sAi. PierzAnd con-rir(tlrlcu Abwehnrl, Hcrznci nu avea cum si stie ci.il seara precedentf,, cu doar cAteva ore inainte, Hitleraminase Planul 41b pentru siptimAna urnitoare ;ich fiecare unitate de comando fusese informati des-pre acest lucru, cu exceplia grupului sdu. Abwehrul arcugit, pAnd la urmi, si ia legitura cu ei abia la ora

78 Andrew Roberts

9.35 dimineala, pentru a-i ordona lui Herzner, carepAnd in acel moment mai pierduse un om, rinit iniuptd, gi omorAse un polonez in schimbul de focuri, sd

elibereze prizonierii gi sI se intoarci la bazi imediat'

Dupd o alti serie de incidente, grupul lui Herznera trecut granila inapoi in Germania la ora 13'30'Guvernul german le-a explicat polonezilor ci intreagaafacere fusese o gregeald cauzati de absenta unei gra-

nile bine stabilite de-a lungul pddurii' De aceea, de

vreme ceJ oficial, operaqiunea nu fusese una militard

si din moment ce a!'usese loc pe timp de pace, Herzner

a evaluat qi a transmis superiorilor, cAt se poate de

nemfe$te, cheltuielile din timpul acelei nopqi, care se

ridicau la suma de 55 de mdrci qi 86 de pfeningia La fel

de nemteqte, autoritetile nu au vrut inilial sa-i acorde

Crucea de Fier (Clasa a II-a) pentru fapte de curaj pe

timp de pace. (PAni la urmd au ficut-o, dar nu i a fostde prea mare folos: dupd ce gi-a rupt coloana intr-un

accident cu motocicleta, in 1942, Herzner s-a inecat in

timpul $edinlelor de terapie prin inot.)Pe 28 august, Hitler abrogase tratatul germano-po-

lonez de neagresiune - un straniu qi neobisnuit actde legalism din partea sa -, asa cd polonezii benefi-ciau de un indiciu cum nu se poate mai limpede ciGermania era pe punctul de a le invada qara' lnsd, ctt

toate acestea, aveau prea puline cunoqtinle despretacticile Bliakrieg, pAnd atunci un secret aflat in pose-

sia numai anumitor strategi militari germani qi brita-

nici. Puteau se estimeze corect unde si, in mare, cAnd

avea sI se produci atacul, dar, aspectul cel md impor-tant, nu qtiau cum avea sd aibi loc. De aceea, polonezii

Furtunard.zboiului 79

au ales si-qi plaseze grosul trupelor aproape de gra-niqa germand. Criza de la Miinchen, din toamna pre-cedenti, qi anexarea unei bune perli din Cehoslovaciain primivara urmdtoare extinsese graniga dintre Reichqi Polonia de la 2 011 kilometri la 2 816 kilometri,mult mai mult decAt putea se apere efectiv armatapolonezd. Aqadar, maregalul Edward Smig$-Rydz,comandantul-qef al trupelor poloneze, a fost obligatsd decidi daci s[ pistreze majoritatea forlelor sale inspatele liniei defensive formate, in mod natural, de rA-r.rrile Vistula, San qi Narev sau daci si incerce si prote-jeze inima industriali a Poloniei qi zonele agricole celemai bune din vestul 15rii.

Smigly-Rydz a hotirAt si-si comaseze trupele, ast-fel incAt si apere fiecare palmi de pimdnt polonez,expunAndu-qi armata intr-un mod extrem de riscant.A incercat se dispunA trupele de-a lungul intreguluifront, din Lituania pAnd in Carpali, gi chiar a pisffatun grup de asalt pentru a invada Prusia Orientali, reli-nend o treime din forlele sale in Poznia s,i in CoridorulPolonez. A,qa cum se intAmplase de atAtea ori in istoriasdracei si martirizatei Polonii, ordinele au fost cura-joase: altminteri, Smigly-Rydz ar fi trebuit, pur gi sim-plu, si abandoneze ora;e importante precum Cracovia,Poznad, Bydgoszcz gi L6dl, toate aqezate la vest de celetrei rAuri. Cu toate acestea, este greu sd nu fii de acordcu generalul-maior Friedrich von Mellenthin, pe atunciofiqer de informa4ii in Corpul III German, care spuneaci ,,planurilor poloneze le lipsegte simlul reahdfii"s.

Joi, 31 august, la ora 17.30, Hitler a ordonat ca osti-litigile si inceapd in dimineaqa urmdtoare, iar, de data

80 Andrew RoberLt

aceasta, nu avea sd mai existe nici o amanare. Astfel,in zorii zilei de vineri, 1 septembrie, la ora 4.45, for-tele germane au pus in aplicare Planul Alb, care fusese

elaborat in luna iunie a aceluiasi an de cdtre inaltulComandament al Armatei Germane, Oberkommandodes Heeres (OKH). OI(H ul era compus din coman-dantul-qef al Armatei 'lerestre (Feldheer), din gefulMarelui Stat Major, din qeful Biroului de Personal alArmatei qi din comandantul-;ef al A-matei de Rezervd(Ersatzheer). in ceea ce privegte realizarea marilor stra-tegii, deasupra OKH-ului se afla Oberkommando derWel'Lrnacht (inaltul Comandament al For(elor Armatesau OKW). Imediat dupd ce qi-a asumat comanda per-

sonali a forqelor armate germane, in februarie 1938,Hitler a creat OKW- l pentru a functiona ca un consi-liu militar sub directa sa autoritate, avandul pe Keiteldrept sef. Dacd eforturile lui Blomberg de a realiza un

comandament sLlperlor unificat fusesera intampinatecn o opoziqie energicd din partea marinei, Hitler nu pu

tea fi refuzat. in august 1939, cAnd s-a declarat rnobili-

zarea generali, OKW- l era alcdtuit din biroul;efuluistatului Major (Keitel), dintr-o divizie administrativdcentrali, din biroul administrafiei fortelor almate(sub conducerea lui Jodl), care il infbrma constant peHitler in privinta situatiei militare, dintr-un birou carese ocupa de activitatea de informatii, sub conducereaamiralul-ri Wilhelm Canaris, un birou al producliei de

rizboi si din diverse unitdli mai mici responsabile dejustilie militari 9i de finange.

Potrivit Planrrlui Alb, de fiecare parte a unui cett-tru relativ slab gi stalionar se gdseau doud flancuri

FurtutlaKLzboiLtLui 81

puternice ale Wehrmachtului care urmau sd impresoare Polonia, si-i distrugi foltele armate $i se cap-tureze Varsovia. Grupul de Armate Nord, aflat sub

lB2 Andrew Raberls

germana stdPanitoare avea sd-i subjuge pe slavi -(Jnter mensclrcn (suboameni), confbrm preceptelor na-

ziste de ierarhie rasiald qi s.1 le fbloseascd teritoriulpentru a hreni noua civilizatie ariand. Sub aspect po-

litic, acesta avea si fie cel dintAi rdzboi mondial eminamente ideologic, iar argumentul cirlii de fald estece tocmai acesta a fost motivui principal pentru care

naziptii l-au pierdut.Strategia de a avea un centru slab 9i doud flancuri

puternice a fost geniai6 si se pare ci a fost preluatidin apreciatul studiu antebelic al feldmareqalului 9iconteiui Alfred von Schlieffen despre tacticile folosite

de Hannibal in bdtdlia de la Carulae. Indiferent cine

isi revendicd paternitatea strategiei, ea a func{ionatbine, deplasAnd cu abilitate armatele gerlnane printre

cele poloneze si permilAndu-le si se apropie aproapesinultan de Varqovia, din direclii diferite lnsi nnsuperioritatea gerrnani in ceea ce priveEte oamenii ;iarmele a fost cea care a ficut ca asaltul si fie impla-cabil, ci, mai prestts de toatc, nona doctrind nilitari aBiitzkrleguiui. Polonia a fost un bun teren de testare a

tacticilor Blitzkrieg: deqi dispunea de lacuri, pdduri qi

drumLui proaste, avea totusi o geografie plat6, cu fron-

turi extrem de largi Ei cu r.rn sol dur, de sfArqit de vard,

ideal pentru taucuriintrucAt guvernele britanic gi francez, ingrozite

ci Germania putea s.I invadeze Polonia in orice mo-ment, aLl acordat, la 1 aprilie 1939, Poloniei garangii

militare, in vreme ce ptim-ministrul britanic, Neville

Chamberlain, ii Pronltea acesteia oficial ,,tot sprijinulcare statea in puterea Aiiaqilor", in cazul in care Polonia

Futtuna rdzboiulLti

ar fi fost atacatd, Hitler a tbst obligat si lase un procentnare din cele o suti de divizii ale armatei sale in vest,pentru a apara Linia Siegfried sau ,,Zidul de Vest" -o serie de fortificatii incA neterminate, de aproape 5kilonetri ldtime, dispuse de-a lungul granilci de vest aGcrmaniei. Teama de un rdzboi pe doui fronturi l-a de-tcrminat pe Fiihrer si seiecteze si si trimitd nu mai pu-tin de 40 de divizii penru a-i aplra spatele. Totu$i, treisferturi dintre acestea eraLl doar unititi de categoria adoua s,i, in plus, aveau la dispozi;ie munitie doar pen-tru trei zile7. Hitler rezervase pentru atacarea Polonieicele mai bune trupe, impreund cu toate diviziile mobilesi blindate, dar $i aproape intreaga sa floti aeriand.

Pianul Alb a fost elaborat de strategii oKH-rilui,Ilitler rezumindu-se doar la a-qi da aprobarea asupracLocumentului final. in aceastd fazi de inceput a rizbo-iuhji, intle Hitler qi generalii sii exista o dozd consisrenti de respect reciproc autentic, ajutati de faptul ci,pAnd atunci, nu intervenise prea mult in privinla modu-lui ln care aceEtia iqi concepeau strategiile si i;i dispu-r'leau trupele pe teren; cele doud Cruci de Fier ii ofereauo oarecare prestanta in ochii generalilor. incredereape care o avea in sine, atunci cAnd venea vorba dechestinnile militare, era una neobisnuite. Probabil cdfaptul se datora, in parte, sentimentului de superiori-tate pe care il aveau mulgi veterani infanterifti, fiindconvinqi cd ei duseseri greul luptei in Marele Rizboi.Atat Wilhelm Keitel, seful Statului Major al OKW, cAt

fi locotenentul sdu, Al{red Jodl, qefirl Statului Major aloperaliunilor Wehrmachtului, servisere ca artileriqti $iofiqeri-funclionari in tinpul Primuh.ti Rhzboi Mondial:

T

Andrev' Roberts

lupta lor fusesc una indirecti, deqi Keitel fusese rdnit'

Generalul Walter von Reichenat't, generalul-colonel

walter von Bratlchitscll si generalul Hans von Kluge

erau, de asemenea, artilerigti, iar generalul Paul von

Kleist qi generalul-locotenent Erich Manstein serviseri

in cavalerie (cu toate ci qi Manstein ftrsese rinit) Uniigenerali, ca Heinz Guderian, fusesera Ia Comunica(ii'

iar alqii, ca Maximilian von Weichs, isi petrecuseri cea

mai mare parte a rizboir-rlui la Statul Major' Indiferent

de n]otiv, Hitler nu era atat de intimidat pe cet ar fi tre-

buit sa fie in mod normal un ex-caporal aflat in mijlo-

cul atator generali Deqi fusese un simphs'Meldegringer'

ar fi prrtut se invele cate ceva despre tactica militard'

oacd Hitler ar fi fost cetdtean german, ar fi ocupat, cel

mai probabil, o pozi.tie de comandi; col4tient fiind

.le faptul acestal pLrtea foarte bine sd termine rdzbo

iul cu sentimentul de a fi capabll sd comande un ba-

talion, situalie a cdrei concretizare fusese opritd doar

cle un aminunt tehnics. Multi dintre generalii anului

1939 igi petrecr.rsettt arrii 1920 in miliqiile paramili-

tare, cLrnoscute sub numele de Freikorps' si in micuqa

Armate a ,,Tratatultli", autorizate sub regimul picii de

1a Versailles. inainte ca Hitler se vini la putere, dincolo

de activitedle birocratice, de pregitire qi de studiu, si-

trlalia nu implicase prea multe lucluri Prin urmare'faptui r.ru l-ar fi impresionat prea mult pe Hitier, oricare

ar fi fost gladul oficial pe care il oblinuserd cei care ser'

viserd in acest tip de armata. ln ciuda disprelului cu

care fostul locotenent-colonel Winston Churchill avea

sd-l trateze pe ,,caporalul Flitler" prin prisna gradului

inferior pe care il avusese in transeele Marelui Rlzboi'

FurttLncL rdzboiuhLi

Fiihrerul nu pare sd fi suferit de vreun complex de in-ferioritate atunci cAnd avea de-a face direct cu soldalicare il depiqiseri de mult in grad, in timptrl preceden-tului rizboi.

Plamrl Alb a implicat detaqarea a 60 de divizii pen-tru cncerirea Poloniei, inclusiv a cinci divizii Panzer decate 300 de tancuri fiecare, a patru divizii ugoare (a1-cdtuite din nai putine tancuri s,i cAqiva cai) si a patrudivizii complet motorizate (cu infanterie motorizatd),precum pi a 3 600 dc avioane din aviatia operativi sia unei bune pirli din puternica Kriegsmarine (marinagermani). in schimb, Polonia avea numai 30 de divi-zii de infanterie, 11 brigizi de cavalerie, doua brigdzinotorizate, 300 de tancuri medii si usoare, 1 154 detunuri de camp si 400 de avi