Fritjof Capra - Momentul adevărului (punctaj de lectură

Fritjof Capra: MOMENTUL ADEVĂRULUI. ȘTIINȚĂ, SOCIETATE ȘI NOUA CULTURĂ

PUNCTAJ DE LECTURĂ

SEMINARUL DE LOGICA ȘI METODOLOGIA CUNOAȘTERII ECONOMICE„NICHOLAS GEORGESCU-ROEGEN” (LMCE-NGR)

Sesiunea 69

19.07.2018

Raportor: EMIL DINGA

19.07.2018 Fritjof Capra - Momentul adevărului (punctaj de lectură - Emil Dinga) 1

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE

CENTRUL DE CERCETÃRI FINANCIARE ŞI MONETARE

„VICTOR SLÃVESCU” Calea 13 Septembrie nr.13, Casa Academiei, corp B, etaj 5,

sector 5, cod poştal 050711, Bucureşti, România Telefon: ++40.21.410.55.99, FAX: ++40.21.410.55.99

e-mail: [email protected]

CUPRINS

1. Cadrul general

2. Structura lucrărilor recenzate

3. Metodologia de recenzare

4. Recenzia


Cadrul general (1/2)

• Date biografice

• Nume: Fritjof Capra

• Naționalitate: austriacă

• Născut: 01.02.1939, Viena, Austria

• Specializare profesională: fizică teoretică, teoria sistemelor

• Expertiză: teoria generală a ecologiei

• Rezultate remarcabile:

• îmbinarea holismului cu reducționismul în cunoaștere

• individul integral (somatic, psihologic, transpersonal)

• paralelismul mistică orientală – fizică cuantică

• ordinea stratificată în om și în Univers

• echilibrul dinamic ca ordine bazată pe fluctuații, la om, societateși în Univers

• conceptul de alfabetizare ecologică (ecoliteracy)


Cadrul general (2/2)

• Date bibliografice• Lucrarea recenzată:

• The Turning Point: Science, Society, and the Rising Culture, Bantam Books, 1982• tradusă în limba română:

• titlu: Momentul adevărului: știință, societate și noua cultură• editura: Tehnică• anul: 2004• traducător: Niculiță Damaschin

• Alte lucrări• Cărți:

• (1975) The Tao of Physics: An Exploration of the Parallels Between Modern Physics and EastrnMysticism, Shambhala Publications, USA

• (1984) Green Politics: The Global Promise (co-autor Charlene Spretnak), E.P. Dutton, New York• (1988) Uncommon Wisdom, HarperCollins UK• (1992) Belonging to the Universe: Explorations on the Frontiers of Science and Spirituality,

Penguin Books• (1996) The Web of Life: A New Scientific Understanding of Living Systems, Anchor Books, New York• (2002) The Hidden Connections, Anchor Books, New York• (2007) The Science of Leonardo: Inside the Mind of the Great Genius of the Renaissance, Anchor

Books, New York• (2013) Learning from Leonardo: Decoding the Notebooks of a Genius, Berrett Koehler Publishers

Inc. San Franscisco• (2014) The Systems View of Life (co-autor Pier Luigi Luisi), Cambridge University Press


https://en.wikipedia.org/wiki/The_Turning_Point_(book)

Metodologia de recenzare

• Recenzarea lucrărilor va urma, în general, următoarea metodologie:

- vor fi prezentate și examinate ideile de bază conținute în lucrare

- NB: precizări diverse ale autorului

- [C] elemente de comentariu/precizare/evaluare/critică a ideilor autorului – făcute de recenzent

- [A] alte comentarii ale recenzentului, în marja ideilor discutate de autor


Structura lucrării recenzate

• Partea I. CRIZĂ ȘI TRANSFORMARE

1. Flux și reflux

• Partea II. CELE DOUĂ PARADIGME

2. Mașina newtoniană a lumii

3. Noua fizică

• Partea III. INFLUENȚA GÂNDIRII NEWTONIAN-CARTEZIENE

4. Viziunea mecanicistă asupra lumii

5. Modelul bio-medical

6. Psihologia newtoniană

7. Impasul științei economice

8. Partea întunecată a creșterii

• Partea IV: NOUA VIZIUNE ASUPRA CREȘTERII

9. Viziunea sistemică asupra vieții

10. Plinătate și sănătate

11. Călătorii dincolo de spațiu și timp

12. Trecerea la era solară


Concepte și problematici principale (1/16)

(1) principiul bootstrap-ului

• (def) există o coerență auto-generată și auto-întreținută (structurală, funcțională și chiar…rațională) la nivel ontologic

• (conținut) orice entitate constă din toate celelalte entități

• nici o entitate nu poate fi înțeleasă fără a înțelege toate celelalte entități

• tot ceea ce există este coerent cu sine și cu tot restul

• cauzalitatea este întotdeauna și locală și ne-locală (cea ne-locală este generată de bootstrap)

• NB: unii cercetători consideră relația cauzală ne-locală ca fiind o relație a-cauzală ([C] de exemplu, o relație structurală sau una funcțională – cum se întâmplă în algebră sau în logică – nu este o relație cauzală)

• (efect) tendință naturală a realității (obiective și subiective) de a recrea coerența internă a sistemelor și coerența externă dintre acestea și mediu

• (concepte înrudite) entanglarea (care se referă doar la aspectul inter-conectivității, nu și la cel al auto-coerenței)

• (comentarii)

• în domeniul social (mai ales în cel economic) bootstrap-ul este omniprezent, dar ignorat de școlile economice în vogă (neoclasicism, post-keynesism, behaviorism)

• din punct de vedere metodologic înseamnă întrepătrunderea mai multor concepte și modele de cercetare; ex.: reducționism și holism

• acționează la orice nivel structural al realității: microfizic (respectiv psihic), biologic, macrofizic

• bootstraping-ul mai este apelat cu expresia abordare sistemică, deși, evident există diferențe semantic mari între ele: abordarea sistemică este mai degrabă structurală, boostraping-ul este mai degrabă funcțional (vezi auto-coerența)



• [C] utilizarea noțiunii de cauzalitate statistică pentru a descrie cauzalitatea non-locală este eronată; cauzalitatea rămâne dinamică (adică se exercită asupra individului, nu asupra mediei populației) deci ar trebui numită, probabil cauzalitate entanglată

• aceasta este situația în economie (de aici necesara apropiere dintre teoria economică și teoria cuantică – vezi conceptul de geodezică)

• o altă apropiere cu economia: întregul determină părțile, și nu invers, cum crede teoria economică neo-clasică și, de altfel, și behaviorismul (ambele rămânând carteziene)

• nu există nici particule fundamentale, nici constante fizice fundamentale, totul este coerență, adică proprietățile

a ceva rezultă doar din inter-acțiunile sale cu restul Universului

• NB: teoria matricei S: integrează ideea bootstrap-ului

• derivă inter-acțiunile și proprietățile doar din condiția de coerență în sine

• NB: singurele „legi fundamentale” sunt niște principii ale observației, deci proprietățile lumii depind de observație/observator

• elementul-cheie a unei teorii bootstrap: noțiunea de ordine, relativă la inter-conexiuni

• aici intervine topologia ([C] vezi nevoia de topologie și în modelarea economiei)

• medicii, fizicienii ([C] dar și economiștii, sociologii, istoricii sau politicienii!) ar trebui să fie generaliști, nu specialiști ([C] sunt economiști care nu știu decât econometrie!!!)



(2) analogia (chiar similitudinea) de abordare a lumii prin fizica modernă, respectiv prin misticismul oriental

• [C]: mecanismul yin-yang este similar modelului lupascian (potențializare-actualizare)

• NB: în filosofia chineză nu există non-acțiune, ci doar acțiune în sensul firii lucrurilor, respectiv acțiune împotriva firii lucrurilor (care mai este numită, impropriu, inacțiune)

• legile teoriei cuantice nu ar fi putut fi formulate în mod coerent fără referire la conștiință (Eugen Wigner)

• Monod:

• evoluția este o succesiune de hazard și necesitate (în complementaritate)

• cu cât sistemul este mai departe de echilibru cu atât opțiunile de evoluție sunt mai numeroase

• există libertate ontologică în ceea ce privește alegerea (care este, deci, este impredictibilă)

• evoluția este un proces deschis și nedeterminat

• Ervin Laszlo:

• există o progresie de la multiplicitate și haos la unicitate și ordine

• există două viziuni privind conștiința

• viziunea occidentală: conștiința are drept bază biologicul

• viziunea mistică: conștiința nu are nevoie de suportul material

• evoluția umană implică o legătură între lumea interioară și lumea exterioară



• șamanismul a sugerat multe dintre direcțiile de cercetare și cunoaștere contemporane, și chiar dintre cele care încă nu au fost adoptate

• șamanul poate intra în legătură de conștiință cu lumea spiritului, în beneficiul comunității

• religia și medicina stau împreună

• este predicată auto-medicația

• consideră omul ca parte integrată într-un sistem ordonat mai mare

• boala este o dizarmonie în ordinea cosmică

• boala este examinată în context socio-cultural, nu doar psihologic sau fiziologic

• terapia aplică remedii psihologice la boli somatice (anticipează psihanaliza)

• conștientizarea blocajelor și conflictelor inconștiente, dar nu cele individuale (cum face psihoterapia modernă), ci cu inconștientul colectiv (de unde se inspiră Jung)

• acceptă dimensiunile sociale ale cauzalității bolilor (ceea ce noi nu facem, încă, deși se dezvoltă terapii de grup sau chiarterapii familiale)

• individul este responsabil de propria sănătate ([C] vezi impactul posibil asupra proiectării sistemului de asigurări de sănătate)



(3) principiul ritmului universal

• ideea de ritm universal fundamental (yin și yang): ordinea apare atunci când există echilibru între yin și yang

• yin: contractiv, conservator (asociat cu femininul)

• yang: expansiv, înnoitor (asociat cu masculinul)

• NB: teoria marxistă nu este diferită, în esență, de cele de mai sus (Marx se considera un Darwin al sociologiei)

• Jantsch:

• evoluția este un aspect esențial al auto-organizării (care este mai largă decât evoluția)

• implică perechi:

• adaptare-creație, întâmplare-necesitate, micro-macro

• fluctuațiile care asigură stabilitatea pot depăși un prag și atunci apare o nouă structură

• există o distincție față de teoria darwinistă

• în teoria darwinistă: tendința este spre adaptare, adică aproape de echilibru

• noua teorie: tendința este spre perechea adaptare-creativitate, adică departe de echilibru

• în plus, mediul este considerat ca fiind capabil de adaptare și de creativitate, ca orice sistem

• deci evoluția devine o co-evoluție (un proces tranzacțional)

• există o complementaritate între microcosmos și macrocosm

• Dumnezeu nu este creatorul, ci rațiunea Universului

• fenomenul de rezonanță ca metodă de vindecare (Hahnemann: „cui pe cui se scoate” - [C] specific homeopatiei, prin contrast cu alopatia, unde medicația trebuie să fie contrară cauzei bolii)



• fluctuațiile sunt esențiale pentru dinamica auto-organizării

• de aici importanța modelelor ritmice ([C] vezi, în economie, ciclurile)

• metodologic (dar și conceptual) trebuie să se treacă de la structură la ritm ([C] așadar, în loc de structuralism, să avem un ritmism ?)

• chiar și identitatea individuală poate fi asociată cu un ritm unic (inclusiv „înghețat”, cum este amprenta digitală)

• ritmurile sunt implicate nu numai în auto-organizare, ci ș în percepție

• aici se poate dovedi important modelul hologramei (inclusiv în percepție și în funcționarea creierului)

• comunicarea verbală și cea afectivă se bazează pe sincronizări, inclusiv de hexis

• esența vieții este spirituală

• în domeniul viului apar două fenomene

• inter-conectivitatea

• inter-dependența

• fluctuația este baza ordinii (din mistică, Prygogine a introdus-o în știință)

• sănătatea nu înseamnă absența bolii, ci fluctuații între sănătate și boală care au tendința de a duce la echilibrul organismului ([C] de preluat această idee în economie)

• boala poate fi o etapă necesară pentru a trece la un alt echilibru dinamic, mai bun ([C] vezi semnificația crizei în economie)

• stresul temporar (reversibil) este un aspect esențial al vieții

• doar stresul cronic cauzează boala (prin slăbirea sistemului imunitar), cel acut nu

• îmbolnăvirea este o „soluție” la stres (poate crea perioada de introspecție care să conducă la auto-vindecare)19.07.2018 Fritjof Capra - Momentul adevărului (punctaj de lectură - Emil Dinga) 12


(4) înlocuirea modelului mecanicist al lumii cu modelul organicist

• [C] vezi, aici, propunerea noastră de sistem viu logic – SVL (logically living system – LLS)

• entitățile nu sunt altceva decât inter-conexiuni

• renunțarea la viziunea carteziană, care implică:

• a) reducționismul/analiza

• b) separarea subiectului (res cogitans) de obiect (res extensa)

• NB: modelul mecanicist se concentrează pe res extensa

• medicina generală, psihologia (inclusiv psihanaliza freudiană), economia rămân, în general, în cadrul modelului mecanicist (galilean, cartezian, newtonian)

• reflexologia (în medicină și psihologie), teoria elementistă (în fizica clasică și economie)

• chiar și structuralismul rămâne în acest cadru conceptual

• holismul nu-i suficient pentru a scoate, prin sine, cercetarea de sub modelul newtonian

• ex.: gestaltismul și funcționalismul (în biologie și psihologie), psihanaliza (în psihologie)

• ex.: behaviorismul (în psihologie și economie)

• psihologia freudiană este o psihologie a conflictului (perechi de contrarii: libido/destrudo, eros/thanatos)

• tot newtoniană este și absența interferenței subiect/obiect ([C] vezi spovedania la catolici, spre deosebire de cea de la ortodocși)



(5) schimbarea comportamentului/acțiunii este guvernată de schimbarea valorilor

• schimbarea valorilor duce la schimbarea atitudinilor și, apoi, la schimbarea acțiunilor

• prin schimbarea valorilor putem spera să negăm următoarele acțiuni/comportamente:

• predominanța energiei din resurse fosile (neregenerabile) sau a energiei nucleare

• problema alimentației (publicitate pentru produse slab calitativ și periculoase)

• excesul de medicamente (dependența de publicitatea plătită de industria farmaceutică)

• excesul de îngrășăminte petro-chimice (dependența fermierilor de industria petro-chimică)

• foametea este generată de inegalitate, deci de valori și de politică, nu de probleme tehnice sau de resurse puține

•



(6) principiul auto-organizării în natură, organism și societate

• trebuie integrate aspectele fizice, biologice, psihologice, sociale și culturale ale realității

• în problema organismelor vii:

• și aici există o viziune mecanicistă, reducționistă la mecanisme celulare și moleculare (e nevoie, însă, de o abordare organismică, sistemică)

• NB: trebuie introdus conceptul de tranzacție inter-acțiune: inter-acțiunea simultană și reciproc inter-dependentă dintre componentele unui sistem ([C] de remarcat că Fritjof Capra insistă asupra cercetării/modelării relaționale în detrimentul modelării structurale; din nou, sugestia de modelare topologică este foarte puternică)

• la mașini – structura generează funcția; la organisme ([C] și în societate) procesul ([C] prin proces se înțelege, aici, funcția/funcționarea) generează structura

• [C] în alte cuvinte, în natură avem darwinism, în timp ce în societate avem lamarkism; la nivelul organismelor (ca entități biologice) avem, probabil, un mix de darwinist/lamarkism, care se deplasează spre lamarkism pe măsură ce organismul capătă conștiență și socialitate

• în organisme funcționează principiul auto-organizării (dar principiul nu este limitată la lumea vie)

• conferă autonomie

• componentele auto-organizării (ambele contribuie la evoluție)

• auto-reînnoirea (adaptarea, flexibilitatea)

• auto-transcendența (creativitatea, extinderea)

• auto-organizarea implică un grad înalt de non-echilibru (NB: disipativitatea, în sensul lui Prygogine)

• capacitatea de regenerare/reînnoire scade pe măsura creșterii complexității organismului19.07.2018 Fritjof Capra - Momentul adevărului (punctaj de lectură - Emil Dinga) 15


• contribuții privind creativitatea (auto-transcendența) organismelor vii

• Prygogine, Eigen, Waddington, Weiss, Gregory Bateson, Erich Jantsch, Ervin Laszlo (ultimii doi specialiști în teoria sistemelor)

• există și o super-autoreparație: reproducerea, specifică organismelor vii ([C] se mai folosește conceptul de auto-poieză, în acest caz)

• un rol central în auto-reînnoire îl joacă fluctuațiile

• homeostaza: echilibru tranzacțional (reziliență), prin feed-back negativ

• dar și feed-back-ul pozitiv are rolul său (în învățare, dezvoltare)

• există trei tipuri de adaptări ale organismelor

• adaptări reversibile, oscilante ([C] vezi, aici, conceptul de fluctuație la Prygogine)

• adaptări somatice (aclimatizarea, formarea deprinderilor)

• rămân și ele reversibile

• internalizează stress-ul ([C] vezi conceptul de inerție, care acumulează tensiunea de schimbare)

• adaptarea la nivelul speciei (ireversibile pe durata vieții individului)

• NB: de sus în jos crește flexibilitatea și scade reversibilitatea

• un principiu de bază al autoorganizării este ordinea stratificată (sisteme de sisteme; vezi și conceptul de holon)

• ordinea la un nivel al sistemului este consecința auto-organizării la un nivel superior, mai cuprinzător

• cel mai important aspect al ordinii stratificate: organizarea complexității, nu transferul controlului

• NB: există și organisme nemuritoare: bacteriile și amibele, care pur și simplu se divizează, rămânând aceleași de miliarde de ani



(7) dominanta conexiunii universale este cooperarea, nu competiția

• conceptul de complementaritate (care a jucat un rol în dezvoltarea fizicii) pare să joace un rol similar în cadrul biologiei (al științelor vieții) ([C] aș adăuga, și în cadrul societății; disciplina economiei – și, de fapt, toate disciplinele sociale – ar trebui să treacă la introducerea în modelele lor teoretice cooperarea, urmând ca aspectele de competiție/concurență să reprezinte cazuri contextuale sau cazuri limită sau cazuri rezolutorii speciale)

• Jung:

• materia și psihicul formează o totalitate inter-dependentă

• sincronicitate: legături acauzale dintre imaginile simbolice din lumea psihică

• în fizică: distincție între conexiuni cauzale (locale) și conexiuni acauzale (nelocale, entanglare, bootstrap)

• [C] modelul economic neoclasic ar trebui considerat un model de tipul darwinismului social



(8) boala (în natură, organism și societate) este un dezechilibru non-local, manifestat local

• în esență, boala este un fenomen mintal

• [C] medicina psihosomatică are putea prelua ideea logicii lui Lupașcu: întotdeauna există o actualizare a psihologicului concomitent cu potențializarea somaticului și invers, respectiv faptul că nici o actualizare/potențializare nu este maximală

• este posibilă o auto-vindecare psiho-somatică (biofeedback)

• recunoașterea rolului propriu al bolnavului în propria îmbolnăvire

• atitudinea mentală pozitivă (efectul placebo)

• trebuie să crească responsabilitatea personală pentru sănătate

• pacientul trebuie tratat ca întreg, indiferent de boala somatică sau psihică de care suferă

• este necesară o abordare de tip bootstrap

• homeopatia ar trebui recuperată în medicină ([C] dar, mai ales, în economie; parțial este „acoperită” de conceptul de stabilitate – care este un fel de „ordine prin fluctuații” a lui Prygogine)

•



(9) principiul combinării raționalului (analiticului) cu intuitivul (holisticul)

• raționalul (în China: yang) și intuitivul (în China: yin) sunt moduri complementare de funcționare a minții omenești

• raționalul: liniar, analitic, focalizat (ține de intelect)

• cunoașterea furnizată este fragmentată, specializată

• specifică pentru yang – ego-acțiune

• intuitivul: sintetizatoare, holistă, neliniară

• cunoașterea furnizată este totalizatoare, generalizată

• specifică pentru yin: eco-acțiune

• cultura occidentală a preferat pe yang lui yin

• cultura occidentală a separat mintea de corp

• conceptul de holon (Alfred Kostler): entitate care este, concomitent, și parte și întreg, având, concomitent, tendințe integrative (de a funcționa ca parte în sistem) și tendințe integratiste (de a se impune ca sistem)

• holonomie: totul e în orice și orice e în tot



(10) în domeniul social unitatea de cercetare trebuie să fie valorile, nu comportamentul

• handicapul mecanicismului newtonian s-a manifestat cu precădere în științele sociale

• abordarea din economie este reducționistă (ca în toate disciplinele sociale)

• NB: Karl Marx a refuzat să fie considerat economist, susținând că este un critic social

• specific economiei:

• viteza mare a evoluției

• apariția de noutate

• evoluția domeniului depinde de valori

• studiul valorilor este de maximă importanță în domeniul social ([C]vezi, din nou, aici geodezica)

• NB: Marx – toate științele sociale sunt ideologii mascate

• economia este cea mai normată și mai dependentă de valori dintre științele sociale

• în economie aspectele calitative sunt mai relevant decât cele cantitative ([C] de unde nevoia de modelare topologică, deci relațională, calitativă)

• NB: economia ar trebui să cerceteze comportamentul colectiv, nu individual

• trebuie să se treacă de la viziunea carteziană la cea holistică (care să integreze și mediul)

• economia trebuie să înceteze să se concentreze pe bunăstarea materială

• NB: este nevoie de o tehnologie socială mai mult decât de o tehnologie tehnică



• se constată și o creștere în domeniul instituțiilor

• se produce o autonomizare a instituțiilor prea mari (ex. creșterea corporațiilor)

• [C] în modelarea economică ar trebui utilizat modelul propus de noi: sistem viu logic – SVL (logically living system – LLS)

• (Hazel Henderson): nimic nu eșuează mai bine decât succesul ([C] se referă la modelul economic neoclasic)

• principalul corpus de idei din modelul economic actual este anti-ecologic și non-social

• inflația devine auto-alimentată, pe măsură ce creșterea economică se accelerează (feed-back pozitiv)

• valorile exprimate monetar nu mai sunt suficiente în teoria economică ([C] ar trebui integrat conceptul de entropie, dar nu în modul vulgarizat sau superficial, așa cm s întâmplă acum, ci în modalitatea sugerată de Nicholas Georgescu-Roegen, când a pus bazele bioeconomie)

• munca entropică (care trebuie să fie repetată) ar trebui să aibă cea mai mare valoare !

• noua economie trebuie să fie una umanistă, în același timp științifică și spirituală

• (Bateson) – „flexibilitatea socială este o resursă la fel de prețioasă ca petrolul”

• Fritjof Capra:

• teoria lui Roegen este apreciată ca prima mare reformulare complexă a economiei de la Marx și Keynes

• teoria lui Prygogine ar trebui utilizată pentru reformularea teoriei economice ([C] deci, din nou, idea de SVL) – departe de echilibru, adică fluctuații disipative)

• valorile și eticul trebuie să facă parte din noua știință a economiei (calitativă)



(11) unitatea (ontologică, nu doar gnoseologică) subiect-obiect trebuie restabilită

• probabilitățile din teoria cuantică nu se referă la entități cuantice, ci la inter-conexiuni între ele și mediu (de ex., observatorul uman)

• entitățile cuantice nu sunt lucruri, ci ansambluri de inter-conexiuni (operatori matematici)

• (Gregory Bateson) în definiții trebuie pus accent nu pe lucruri (obiecte), ci pe relații

• esența teoriei cuantice: conexiunile non-locale (non-localitatea cauzală)

• variabilele ascunse există și în fizica clasică și în cea cuantică (reclamând probabilități)

• în fizica clasică – din cauza necunoașterii cauzalității locale

• în fizica cuantică – din cauza necunoașterii cauzalității non-locale

• NB: cauzalitatea non-locală ar putea fi fundamentul ontologic al probabilității


Alte mențiuni (1/2)

• orice criză este un reflex al crizei culturale (mai exact a unei crize axiologice)

• orice criză oferă și oportunități (NB: termenul chinezesc pentru criză - wei-ji – are conotații și de pericol și de oportunitate)

• geneza civilizațiilor este dominată de trecerea de la static la dinamic (Toynbee): provocare – reacție

• în epoca noastră se produc trei tranziții fundamentale:

• declinul patriarhatului (de ex., și prin manifestarea feminismului)

• declinul erei combustibilului fosil

• declinul paradigmei valorilor (NB: paradeigma – gr.: model)

• erori ale matricei de valori curente:

• metoda științifică drept singura metodă de cunoaștere

• structura Universului este bazată pe particule elementare

• viața socială reprezintă o luptă concurențială pentru existență

• progresul social înseamnă progres material nelimitat pe baza creșterii economice și tehnologice

• (Pitirim Sorokin) există trei sisteme fundamentale de valori în orice cultură:

• sistemul senzorial: primatul realului obiectiv asupra ideilor

• sistemul ideatic: primatul spiritului aspra realului obiectiv

• sistemul idealist: generată de conexiunile dintre sistemul senzorial și cel ideatic (etapă de sinteză)

• în societate este nevoie de dreptate socială


Alte mențiuni (2/2)

• George Coghill:

• există trei modele de organizare a organismelor vii

• structura (organizare în spațiu)

• funcția (organizare în timp)

• mentația (interdependența dintre structură și funcție) ([C] la om mentația devine intelect/rațiune)

• NB: behaviorismul este adecvat doar pentru nivelurile unde avem mentație (adică avem comportament pur), acolo unde unde avem rațiune behaviorismul nu mai este adecvat

• Stanislav Grof:

• harta inconștientului

• nivelul experiențelor psihodinamice, asociate cu trecutul și prezentul persoanei

• domeniul experiențelor perinatale, asociate cu procesul nașterii

• domeniul experiențelor transpersonale, care trec dincolo de granițele individuale

• Fritjof Capra:

• trebuie să acceptăm doar două condiții pentru științificitate:

• baza empirică a observațiilor

• modele descriptive coerente (nu neapărat cantitative)


Poziții mai… „exotice” ale lui Fritjof Capra

• ipoteza Gaia (introdusă de James Lovelock și Lynn Margulis): planeta trebuie considerată un organism viu

• rațiunea este esența existenței (idee introdusă de Gregory Bateson)

• procesele macroeconomice nu mai pot fi gestionate de economie, care trebuie să rămână a se ocupa de gestionare/contabilitate

• Dumnezeu este rațiunea Universului (idee introdusă de Erich Jantsch)

• rațiunea apare înaintea apariției creierului (idee susținută de Gregory Bateson)

• există rațiune și în natura neînsuflețită, și chiar la nivel cosmic, adică al întregului Univers


VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !


Fritjof Capra - Momentul adevărului (punctaj de lectură

Documents