Fra Proiect Term

8/19/2019 Fra Proiect Term

1/56

2.Introducere:

1 Principii tehnico-economice la proiectarea proceselor tehnologice.

Procesul de producţie al unei intreprinderi constructoare de maşini cuprinde in sine obţinerea semifabricatelo(prin turnare, forjare sau debitare din laminate) , toate formele de prelucrare a lor (prelucrarea mecanică, termic

chimică, electrica etc.) controlul tehnic al dimensiunilor si al calitaţi in toate stadiile de producţie , transportumaterialelor , semifabricatelor , pieselor şiproduselor , asamblarea , vopsirea , impachetarea şi epedierea produselor.

Procesul tehnologic de prelucrare mecanică este acea parte a procesului de producţie care este legată nemijlocde schimbarea formei geometrice , a dimensiunilor , a calităţilor fi!ico-mecanice , a calitaţi suprafeţei p"nă la obţiner piesei finite .

#n timpul acestor actiuni auiliare nu are loc schimbarea formei geometrice a dimensiunilor şi nici a rugi!ita piesei , insa intruc"t aceste acţiuni auiliare sunt independente de catre muncitorul care lucrea!a la locul respectiv dmuncă , ele fac parte din procesul tehnologic de prelucrare .

$ransportul piesei prin atelier facut de către muncitorii auiliari sau automat, cu diverse sisteme dtransportare , nu intra in procesul tehnologic de prelucrare , intrucat in acest timpmuncitorul product

lucrea!a la locul sau de muncă .#n mod avantajos , procesul tehnologic de asamblare repre!intă o parte a procesului de producţielegata nemijlocit de asamblarea pieselor %n grupe , subansamble si apoi %n produsul respectiv (automobiltractor , maşina-unealtă etc.)

Pentru a se putea face asamblarea pieselor %n produs este de asemenea necesar a se eecuta o serie dacţiuni auiliare , legate nemijlocit de procesul de asamblare (ca de eemplu& fiarea piesei de ba!a dispo!itivul de asamblare sau pe postament , prinderea in m"nă a cheii şi aşe!area pe şurub pent%nşurubare etc.).Procesul tehnologic (de prelucrare şi de asamblare) se eecuta la diferite locuri de munca .

'ocul de muncă este aceea parte din suprafaţa de producţie care este utilata cu utilajul corespun!ătlocului ce se efectuea!ă pe el .

1. ate iniţiale necesare proiectării proceselor tehnologice de prelucrare tehnologica.

Proiectarea procesului tehnologic este inerent legată de cunoaşterea unor elemente numite gener,,date iniţiale* . +ceste date iniţiale se refera la & 1)ocumentaţia tehnica de ba!a )aracterul producţiei mărimea lotului )esenul de eecuţie a semifabricatului /)0chipamentul tehnic disponibil )2ivelul dcalificare a cadrelor 3)+lte condiţii de lucru .

1..1 ocumentaţia tehnica de ba!a .

ocumentaţia tehnica de ba!a este o parte componentă a documentaţiei tehnice din construcţia dmaşini , alături de documentaţia de studiu , de documentaţia tehnologica şi de documentaţia auiliară .

ocumentaţia de ba!a cuprinde acele documente ale căror prevederi trebuie neapărat respectate cursul eecuţiei unui anumit produs .in documentaţia tehnica de ba!a fac parte & a)desenul de eecuţie b)schemele c)desenele de instalare d)borderoul documentaţiei de ba!a e)caietul de sarcini f)lisstandardelor de stat , a normelor interne si a instrucţiunilor g)calculele speciale etc.

1


2/56

esenele de eecuţie sunt destinate sa evidenţie!e forma , dimensiunile , condiţiile tehnice pentrobiectul fabricat şi pentru elementele lui componente (ansamblului din toate gradele , repere) .

4chemele sunt repre!entări grafice legate de funcţionarea şi construcţia obiectului se %ncadrea!ă %aceasta categorie schemele cinematice , hidraulice, electrice , diagramele de funcţionare etc .

esenele de instalare au menirea de a stabili legăturile obiectului eecutat cu elementele la care racordea!ă , pentru punerea sa %n funcţiune se pot stabili %n acest fel eventualele corelaţii cu agregatevecine etc .5orderoul documentaţiei de ba!a cuprinde o evidenta a documentelor componente adocumentaţiei de ba!a .

aietul de sarcini se %ntocmeşte in scopul indicării tuturor condiţiilor tehnice (referitoare at"t leecuţia , c"t şi la %ncercarea , eploatarea , verificarea obiectului de eecutat) care nu sunt preci!ate %standarde , %n numele interne sau pe desenul de eecuţie .

'ista standardelor de stat , a normelor interne si a instrucţiunilor referitoare la obiectul de eecutat , modul de verificare a acestuia , la materialele din care este obţinut , este necesară pentru a vedea %n ce măsuaceste standarde , norme etc. au fost respectate .

alculele speciale se referă cu precădere la acele calcule care trebuie eventual respectate %n cursu procesului tehnologic de fabricaţie , cum ar fi calculele de re!olvare a loturilor de dimensiuni , calcule

privind echilibrarea pieselor care suporta mişcări de notaţie etc .0lementele cuprinse mai sus formea!ă aşadar documentaţia tehnica de ba!a , necesară in timp

elaborării şi desfăşurării procesului tehnologic . 0ste bine ca la %ndem"na tehnologului sa se găsească toadocumentele din componenţa documentaţiei de ba!a , %n această situaţie fiind posibilă formarea unei imagingenerale asupra obiectului fabricat , asupra destinaţiei şi funcţionarii sale .

1.. aracterul producţiei şi mărimea lotului.

6 importanţă hotăr"toare asupra elaborării procesului tehnologic revine cunoaşterii producţiei mărimii lotului . #n raport caracterul producţiei (producţie individuală , de serie mică , mijlocie sau mare , dmasă) , se indică alegerea unor metode de prelucrare mai productive sau mai puţin productive , prelucr"nduse %nsă si la evaluarea costului de fabricaţie .

#n ca!ul unei producţii individuale sau de serie mică , se va recurge la o proiectare mai puţiamănunţită a procesului tehnologic , la maşini unelte universale , la cadre cu o calificare mai ridicată . #

acelaşi timp , pentru o producţie de masă , este remarcabila utili!area unor metode de mare productivitateimplic"nd eistenta maşinilor-unelte speciale , a unei proiectări detaliate a tehnologiei de prelucrare etc#ntre cele doua situaţi se vor afla evident ca!urile producţiei de serie mijlocie şi de serie mare .

'a ceea ce priveşte atribuirea caracterului de producţie individuală , de serie sau de masă , o anumitclasificare se poate face pe ba!a greutăţii şi a numărului pieselor ce urmea!ă a fi eecutate .


3/56

aracterul producţiei Piese

7rele , buc8an 9ijlocii , buc8an :şoare , buc8an

Producţia individuală P"nă la P"nă la 1; P"nă la 1;;Producţia de serie mică ..... 1;; 1; ..... ;; 1;; ..... ;;Producţia de serie mijlocie 1;; ..... ;; ;; ..... ;; ;; ..... 1;;;Producţia de serie mare ;; ..... 1;;; ;; ..... ;;; ;;; ..... ;;;;Producţia de masa Peste 1;;; Peste ;;; Peste ;;;;

1.. esenul de eecuţie a semifabricatului .

#n momentul trecerii la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanică , inginerul tehnolog trebuie dispună deja de o serie de date privind semifabricatul folosit si de obicei chiar de desenul semifabricatului

#n ca!ul semifabricatelor obţinute prin lovire , de regula , se renunţă la eistenţa unui desen semifabricatului , pentru elaborarea tehnologiei de prelucrare mecanica prin aşchiere .

esenele de eecuţie pentru semifabricatele obţinute prin turnare şi prin matriţare sau forjare la case elaborea!ă , de obicei , de către tehnologi specialişti %n prelucrări la cald , ajung"nd apoi la dispo!iţtehnologului %n cărui atribuţii se află proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere

#n raport cu natura şi cu desenul concret al semifabricatului , se stabileşte traseul tehnologic d prelucrare prin aşchiere , dispo!itivele necesare , parametrii regimului de lucru etc . e reţinut este faptul cla anali!a desenului semifabricatului , tehnologul trebuie să acorde atenţie prelucrabilităţii materialului aceasta fa!a , pentru a recomanda , eventual aplicarea unui tratament termic pentru ameliorar prelucrabilităţii prin aşchiere .

1../ 0chipamentul tehnic disponibil.

Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica , este necesară să se cunoască nivelde dotare şi posibilităţile de completare %n viitor a ba!ei materiale a %ntreprinderii cu maşini-unelte , sculedispo!itive , verificatoare . #n ceea ce priveşte eistenţa sau ineistenţa unei anumite dotări cu echipamentehnic a unei %ntreprinderi , pot fi evidenţiate doua situaţii distincte &a) #n ca!ul unei %ntreprinderi eistente , %nainte de a se trece la elaborarea tehnologiei , inginerul tehnolo

trebuie să cunoască %n principiu echipamentul tehnic din %n!estrarea %ntreprinderii , %ntruc"t %n funcţie dacest echipament urmea!ă a fi proiectat procesul tehnologic . b) Pentru o %ntreprindere ce urmea!ă a fi construită proiectarea in principiu a tehnologiei de obţinerecelor mai importante produse este aceea care determină achi!iţionarea diferitelor utilaje , scule etc. in aceca! , se poate vorbi deci despre o dotare cu echipament tehnic a %ntreprinderii %n raport cu tehnologi proiectată .


4/56

#n anumite ca!uri , pre!intă interes pentru proiectarea tehnologiei nu numai tipurile şi caracteristicimaşinilor-unelte , ci şi modul de dispunere a acestuia %n cadrul secţiei de prelucrări mecanice ce admite faptcă o eventuală dispunere a maşinilor-unelte pe linii tehnologice asigura condiţii mai favorabile desfăşurăr procesului tehnologic dec"t %n ca!ul grupării pe tipuri de maşini-unelte , aceasta insă evident şi %n raport ccaracterul producţiei şi cu mărimea loturilor .

1.. 2ivelul de calificare a cadrelor.

0laborarea documentaţiei tehnologice face necesară , %n unele etape , preci!ia gradului de calificarecadrelor . 4e impune deci ca , %nainte de a se trece la proiectarea tehnologiei de prelucrare mecanicătehnologul să fie %n posesia unor date privind calificarea cadrelor eistente . #n funcţie de acest element , sstabileşte o asemenea variantă tehnologica %nc"t sa fie posibila reali!area produsului %n condiţiile precise d proiectant , dar la un cost c"t mai scă!ut .


5/56

:n proces tehnologic bine %ntocmit va trebui să respecte următoarea schemă de succesiune operaţiilor &- prelucrarea suprafeţelor care vor constitui ba!e tehnologice sau ba!e de măsurare pentru operaţiiurmătoare - prelucrarea de degroşare a suprafeţelor principale ale piesei - finisarea acestor suprafeţe principale , care se poate eecuta concomitent cu degroşarea - degroşarea şi finisarea suprafeţelor auiliare - tratament termic (dacă este impus de condiţiile tehnice) - operaţi de nete!ire a suprafeţelor principale - eecutarea operaţiilor convee procesului tehnologic (c"ntăriri , echilibrări, etc.) - controlul tehnic al calităţi %n unele situaţi pot fi prevă!ute operaţi de control intermediar după operaţiile dimportanţă majoră , pentru a evita prelucrarea in continuare a unei piese care nu este corespun!ătoare di punctul de vedere al calităţi .

upă stabilirea succesiunii operaţiilor şi fa!elor este necesar a se alege metoda prin care urmea!ă a reali!a operaţia sau fa!a respectiva şi apoi să se determine numărul de operaţii sau fa!a necesară reali!ă piesei finite .

Proiectarea procesului tehnologic optim tipi!at de prelucrare a pieselor se face după următoralgoritm &- alegerea piesei respective , dintre piesele clasei sau ale grupei - codificarea suprafeţelor elementare ale piesei repre!entative - determinarea succesiunii optime a suprafeţelor elementare ale piesei repre!entative in vederea prelucrărlor - prescrierea tuturor procedeelor sau a metodelor tehnologice de prelucrare posibile de aplicat pent prelucrarea fiecărei suprafeţe elementare a piesei - indicarea clasei de preci!ie şi a rugo!ităţi suprafeţelor prelucrate cu regimul optim de aşchiere - alegerea utilajului şi a echipamentului tehnologic necesar pentru fiecare procedeu sau metodă tehnologi

de prelucrare prescrisa - prescrierea din normative a regimului de aşchiere pentru prelucrarea fiecărei suprafeţe elementare a piesei- calculul urmei tehnice de timp - calculul unui minut-maşina pentru fiecare procedeu sau metodă tehnologică de producţie - calculul costurilor parţiale si a costului total de prelucrare , la o operaţie , după fiecare procedeu sametodă tehnologică , pe un utilaj , cu 4=-urile aferente - determinarea variantei optime a procesului tehnologic tipi!at şi a următoarelor -/ variante %n ordincrescătoare a costurilor .

1./ 4tabilirea tipului producţiei şi calculul lotului optim de piese .


6/56

#n industria constructoare de maşini eista trei tipuri de producţii şi anume &- producţie de masă - producţie de serie - producţie individuală sau de unicate .

#n producţia de masă produsele se eecută %n mod continu , %n cantităţi relativ mari si %ntr-o perioadlunga de timp (de obicei c"ţiva ani) .

6 caracteristică principală a producţiei de masă o constituie nu cantitatea de produse livrate , efectuarea la majoritatea locurilor de muncă a celorlalţi operaţi cu repetarea continuă .

Producţia fabricaţiei de masă constă din produse de aceeaşi natura (unelte standardi!ate , tipustabili!ate de largă utili!are) . 6 astfel de producţie este de eemplu , producţia de automobile , tractoaremotoare electrice , rulmenţi etc .

#n producţia de serie se eecută serii de produse şi loturi de piese , care se repetă cu regularitate dupanumite şi bine stabilite perioade de timp .

6 caracteristică principală a producţiei de serie o constituie repetarea periodică a eecutării aceleaoperaţi la majoritatea locurilor de muncă . Produsele acestui tip de producţie sunt maşini de tipuri stabili!atefabricate %n cantităţi mai mari sau mai mici , ca de eemplu & maşini-unelte , motoare staţionare cu arder

internă , pompe , compresoare , utilaje pentru industria alimentară etc .#n producţia individuală sau de unicate se eecută produse %ntr-o nomenclatură foarte variată %

cantităţi mici , %n majoritate unicate . atorită acestui fapt producţia individuală trebuie să fie universală foarte elastică , pentru a putea eecuta nomenclatura largă şi foarte variată de produse .

aracteristica principală a producţiei individuale o constituie eecutarea la locurile de munca a unfoarte variate game de operaţii diferite fără o repetare periodică a lor . Produsele acestui tip de producţie sumaşini care nu au o utili!are largă , eecutată pe comen!i speciale .#ntr-o serie de ca!uri , %n u!inele c producţie de masă , %n anumite secţii lucrul se desfăşoară %n serie .acă %nsa la majoritatea locurilor de munse eecută operaţii care se repetă periodic , atunci producţia acelei %ntreprinderi este o producţie de serie .

Producţia de serie , %n funcţie de caracteristica ei principală , in unele ca!uri se poate apropia d

producţia de masă , c"nd se numeşte producţie de serie mare , sau se poate apropia de producţia individualăc"nd se numeşte producţie de serie mică .

3.Capitolul 1.

3.1 Descrierea tehnica a piesei .

enumire piesa& + >urca treapta a =-a.


7/56

9aterial +legerea materialului optim pentru o anumita piesa este o problema deosebit dcomplea ce trebuie re!olvata de proiectant.Pentru alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei @+ >urca treapta a =a* s-a utili!at o metoda deosebit de eficienta denumita metoda de anali!a a valoriloptime, care propune alegerea acelui material care indeplineste cerintele minime dre!istenta si de durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unfiabilitati sporite.?n urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a re!ultat pentarborele studiat otelul de u! general OL 60 (STAS 00!""#, otel recomandat pentconfectionarea pieselor pentru mecanisme de transmisie supuse unor solicitari ridica

(ae,pistoane,piulite,arbori cotiti), de asemenea pentru piese cu presiune de contaridicata ca roti dintate , suruburi melcate, pene, stifturi de ghidaj, bande, etc .

uritate 13; A5

$ratamente $ermice alire prin inductie (la nivelul alveolelor).


8/56

3.3 $isa tehnolo%ica de &a'ricarereconditionare

C


9/56

D

$I A T)*+OLO,ICAȘ Pagina&1

Pagini 1Produsul+ >urca$reapta + =-a

odul prod.EB9+

7 r e u t a t e a

5rută&;,C E7

Piesa

1


10/56

3.- Schea procesului tehnolo%ic de &a'ricare

1;

6peratii finale

6peratia 11onsevare

$ratament termic

4trunjire definisare

6peratii pregatitoare

6peratii de ba!a

6peratia 1;ontrol final

6peratia D

6peratia C

6peratia B

6peratia 3

6peratia /

6peratia 1

6peratia

6peratia

6peratia

4trunjire canale


11/56

11

2r.crt enumireaoperatiei

4chita operatiei 9asinaunealta

4..=.-uri

1 ebitare >ierastraualternative >+ ;;

Pan!a fierastrau

4trunjireeterioara

4trung42+ ;;

utit de strung/; 4$+4 D-3B

4trunjirecanale 4trung42+ ;; utit frontal1313 4$+43BB

/ 4trunjire definisare

4trung42+ ;;

utit de strung

pentru finisare/; 4$+4 D-3B

7aurire 9asina degaurit 7-/;

5urghiu0licoidalGDmm

2r.crt.

enumireaoperatiei

4chita operatiei 9asinaunealta

4..=.-uri

>isa >ilm


12/56

Operatia 1 :De'itare

->a!a 1 &Prindere->a!a &ebitare la dimensiunea G1BJ1 mm.->a!a &esprindere

Operatia 2 :Strun/ire eterioara

->a!a 1& Prindere.

->a!a & 4trunjire la G1 pe lungimea 57−0,2+0,3

mm.


mm.

->a!a /& 4trunjire la G1 pe lungimea 30−0,2+0,4

mm.

->a!a & esprindere

Operatia 3 :Strun/ire canale

->a!a 1& Prindere.->a!a & 4trunjire canal lKBmm.->a!a & 4trunjire canal lK;mm->a!a /& esprindere

Operatia - :Strun/ire de &inisare

->a!a 1& Prindere.


mm.


mm.

->a!a /& esprindere

Operatia :,aurire->a!a 1 &Prindere.->a!a &7aurire la distanta 1; mm la GDJ;,mm.->a!a & 7aurire la distanta 1;; mm la GDJ;,mm.->a!a /& 7aurire la distanta 11C, mm la GDJ;,mm.->a!a &esprindere

1


13/56

Operatia 6:Tesire

->a!a 1& Prindere.->a!a & $esire ;,3- mm /L->a!a & esprindere

Operatia :Indreptare

->a!a 1& Prindere.->a!a & ?ndreptare pe toata lungimea la cota 1BJ1->a!a & esprindere

Operatia ":Trataent teric

->a!a 1& ?ntroducerea piesei in instalatie.->a!a & alire prin inductie .

->a!a & 4coaterea piesei din instalatie.

Operatia :ecti&icare

->a!a 1 & Prindere.

->a!a & a!a & a!a / & a!a & a!a D& esprindere

Operatia 10:Control &inal

->a!a 1 & +se!are pe masa de control.->a!a & ontrol visual si dimensional.->a!a & 4coaterea de pe masa de control

Operatia 11 :Depo4itare

->a!a 1 & ?mpachetare->a!a & epo!itare

1


14/56

CALCULUL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE


15/56

ρi-1 K abaterile spaţiale ale piesei de prelucrat faţă de ba!ele tehnologice ale piesei, rămase după efectuareoperaţiei (fa!ei) precedente (i-1)

ε? K eroarea de instalare a suprafeţei de prelucrat (iniţiale) la operaţia sau fa!a considerată i#n unele ca!uri concrete de prelucrare, unele din componentele adaosului minim de prelucrare se pot ecluddin relaţia de calcul. 0emple&

- la prelucrarea %ntre v"rfuri εi K ;

- la piesele tratate termic se eclude 4iM1- la prelucrarea ale!ajelor cu scule de aşchiere cu autocentrare ρ?M1 se eclude+daosul de prelucrare se determină prin două metode&

1. metoda eperimental-statistică. metoda de calcul analitic.

.B alculul adaosurilor de prelucrare si dimensiunilor intermediare

1. Pentru suprafaţa.a) pentru rectificare (operaţia precedentă este strunjirea de finisare %ntr-o singură fa!ă)

Pentru stabilirea diametrului barei laminate se calculea!ă adaosurile de prelucrare pentru suprafaţa c

diametru maim.

Pentru suprafaţa G 21−0,4+0,2

.

pentru rectificare (operaţia precedentă este strunjirea de finisare intr-o singură fa!ă)


16/56

∆c K ;,1 µm8mm (NO, tab. /.3, pag 1C) - după %ndreptare pe preslc K B,; mm

ρi-1 K ;,1 B,; ≅ 1/ mm'a prelucrarea %ntre v"rfuri nu avem eroare de centrare, deci& ε? K ;.+daosul minim pentru rectificare este&

m R A i z pi ii µ ρ C;1/P((3P(((( 11min =+=+= −−

(NO, rel. ./, pag 1D

Pentru operaţia precedentă - strunjire de finisare- avem&treapta de preci!ie K 11 (NO, tab. .1/, pag 13B

toleranţa& $i-1 K 1; µm (NO, tab. .1, pag 1B;

adaosul nominal %nainte de rectificare (după strunjire)&

mT A A i pi pinom µ (1;1;C;(( 1min =+=+= −

mm Ad d nom piii

1,(1(1;,;,(1(mama1

=+=+=− (NO, tab. ., pag ;

4e rotunjeşte& di ma K di nom K 1, mmdiametrul minim& di min K di ma - $i-1 K 1, - ;,1; K 1,B mm (NO, tab.., pag 1;C

eci, operaţia de strunjire se eecută la cota&

;

1,;,(1 +−Φ

mm.

mmm

m

mmm

l

mS

m R

centr

c

c

ccc

centr ci

i

z i

µ ρ

µ ρ

µ

ρ

ρ ρ ρ

µ

µ

(;(,;

;3,11/;,B1(

81

(

(;

13;

((

1

1

1

==

≅⋅⋅==∆

∆=

+=

=

=

−

−

−

pentru strunjire (anterior strunjirii materialul bară este sub formă de laminat)& (NO, tab./., pag.1B (NO, tab./., pag.1B

(NO, rel./.B, pag.13) - abaterea spaţială este suma curbării şi erorii de centrare

(NO, tab./.3, pag.1C) - laminat fără %ndreptare

(NO, rel././, pag.1/) - centruire pe maşina de centruit, material fiat %n prisme autocentrante.

eci&mi µ ρ (B(;11/

((

1 =+=−

+daosul minim pentru strunjire este&

+ pi min K (


17/56

+baterea inferioară la diametrul barei laminate& +i K -;,D mm (NO, tab./.1, pag 1/+daosul nominal de calcul&

+ pi nom K + pi min M +iK 1B; M -D;;KB; µm (NO, rel. . pag. ;iametrul de calcul al barei laminate&

ds nom K 1, M 1,B; M -;,DK ,BB mm (NO, rel. ./D, pag. ;

4e alege din tabelul /1, pag. 1/ o 'ar5 lainat5 cu diaetrul standardi4at

,;

3,;(/+

−Φmm.

+daosul de prelucrare nominal real (recalculat) pentru operaţia de strunjire a treptei

(,;

1,;(1++Φ

mm este&+ pi nom K di-1 nom - di nom K / Q 1, K , mm (NO, rel .;, pag ;

. Pentru suprafaţa G 13−0,5+0,3

.

a) pentru rectificare se adoptă acelaşi adaos ca şi la celelalte suprafeţe rectificate&+ pi nom K 1; µmiametrul maim al suprafeţei finite este&1 M ;,; K 1, mmiametrul maim %nainte de rectificare (după strunjire) este&i-1 ma K di ma M + pi nom K 1, M ;,1; K 1,1 mmse rotunjeşte&di-1 ma K 1, mm

di-1 nom K di-1 ma K 1, mmin NO, tab. 1, pag. 1B; se alege toleranţa pentru operaţia de strunjire (treapta 11 de preci!ie)& 11; µm

iametrul minim&i-1 min K di-1 ma - $i-1 K 1, - ;,11; K 1,D mm

6peraţia de strunjire se eecută la cota

;

11,;,1 −Φ

mm.. alculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafeţelor frontale la cota ' K 1B ;, mm.

4uprafeţele frontale de capăt se prelucrea!ă prin strunjire, operaţia precedentă fiind debitare pe ferăstrău.

in NO, pag. 1, tab. /.11 obţinem&


18/56

eci adaosul nominal calculat pentru strunjire este&

+i nom K + pi nom M +i K ;,CC M -;, K 1,C mm (NO, rel. ., pag ;)'ungimea nominală pentru debitare este&'nom K 1B M 1,C K 1C,C mm, se rotunjeşte la 'nom K 1C mm

'a debitare se va respeta cota& 1C ± ;, mm=aloarea reală (recalculată) a adaosului nominal este&

+ pinom K 1C - 1B K 1 mmPentru fiecare suprafaţă frontală adaosul este&+ pi nom K ;, mm

6peraţiile(fa!e) de

prelucrare asuprafeţelor

0lementeleadaosului minim,

m µ

+daosminim

, µm

+daosnominalcalculat

µm,

$oleranţ

a $, µm

imensiu-nea

nomi-nală, mm

imensiunilesuprafeţei

2otareacotei %n

documen-taţie, mm


19/56

[ ]mm A

t p

(

( ⋅=

b) +vansul se alege din tabele şi se verifică %n funcţie de&- re!istenţa corpului cuţitului - re!istenţa plăcuţei din aliaj dur - forţa admisă de re!istenţa mecanismului de avans

- rigiditatea piesei.c) =ite!a principală de aşchiere este definită ca vite!a la un moment dat %n direcţia mişcării principale a un punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei&

[ ]mmk k k k HB

S t T

C V nn

yv vm

V p ⋅⋅⋅⋅⋅

⋅⋅⋅

= (1

(;;

unde& = K coeficient ce depinde de caracteristicile materialului de prelucrat şi al sculei$ K durabilitatea sculei aşchietoare, %n minm K eponentul durabilităţii

t K ad"ncimea de aşchiere, %n mm4 K avansul de aşchiere %n mm 8 rotA5 K duritatea materialului de prelucrat, %n unităţi 5rinellv, Rv K eponenţii ad"ncimii de aşchiere, şi avansuluin K componentul durităţii materialuluiS 1, S , S , T, S n K coeficienţi ce ţin cont de condiţiile diferite de lucru de cele considerate

d) Puterea efectivă de aşchiere&

[ ]k! V "

# e3;;;

( ⋅=

unde& > K forţa principală de aşchiere, %n Nda2O= K vite!a de aşchiere, %n m8minPe parcurs, pentru obţinerea acestor parametri este necesar să se calcule!e turaţia n şi forţa >&

[ ]da# HBS t C "

rot

d

V n

n y

p

111

/(

min

1;;;

⋅⋅⋅=

⋅

⋅=

π

0tapele de lucru la proiectarea regimurilor de prelucrare&

1. alegerea maşinii unelte. alegerea sculei aşchietoare

. determinarea ad"ncimii de lucru/. determinarea şi verificarea avansului. determinarea vite!ei de aşchiere şi turaţiei teoretice3. determinarea turaţiei de lucru şi recalcularea vite!ei de aşchiereB. determinarea puterii efective de aşchiere şi compararea cu puterea maşinii unelte alese.

4ă se proiecte!e regimul de prelucrare al aului din schiţa alăturată av"nd ca date iniţiale&

1D


20/56

- material 6' 3; (


21/56

4e face %n funcţie de condiţiile lucru, iar %n ca!ul c"nd suprafaţa se poate prelucra prin mai multe varianale aceleiaşi operaţii V variante ce impun utili!area de scule diferite V atunci alegerea sculei se face p ba!a unui calcul al economicităţii comparate pentru două variante mai avantajoase.

4e alege din NO, vol ?, pag 111, tab. .1, po!. un cuţit 4$+4 3BB-3B, cu geometria&

b

χ K /;

χs K /;

h b K 13 13 (secţiunea corpului cuţitului)

.eterminarea ad"ncimii de aşchiere

+daosul de prelucrare parţial va fi&mm

d d

A

pf sf

p ,1(

(1(/

(=

−=

−=

eci ad"ncimea de aşchiere va fi&

mm A

t p

,1(

,1(

(

(=

⋅=

⋅=

/. eterminarea avansului

'h

in NO, vol. ?, pag /1, tab. 1;.B se alege avansul 4 K ;,/C

;,3 mm 8 rot pentru condiţiile& cuţit armat cu plăcuţă din carburi metalice, t U mm, d U /; mm, materialoţel carbon.

#nainte de a compara avansul ales cu gama de avansuri a strungului 42 ;;;, se verifică pentru undin condiţiile pre!entate mai %nainte. =om efectua verificarea avansului din punct de vedere al re!istenţ

corpului cuţitului la %ncovoiere&

⋅⋅⋅

⋅⋅⋅≤

rot

mm

t HBC

R L

$$%

S y

n

ai1

11

/3

(NO,vol.?, pag./C, rel.1;.C

1


22/56

unde&' K lungimea %n consolă a cuţituluih 8 l K 1,;; T ;, (pentru cuţite normale) ;,B) (NO, vol. ?, pag 31, tab. 1;.A5 K 1B;

n K 1,B (pentru oţel carbon cu A5 > 1;) (NO, vol. ?, pag. 31, tab. 1;.S 1 K coeficient ce ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

ξ

⋅

=;(;

1

&k

(NO, vol ?, pag 31, tab 1;.W K h b K 13 13 K 3 mm - suprafaţa secţiunii transversale

ξ K ;,;C (pentru oţel) - coeficient funcţie de materialul de prelucrat


23/56

D/,;3;;

(3 ;C.;

1 =

=k

S K coeficient ce ţine seama de influenţa unghiului de atac principal& ρ

=

k /

(

(NO, vol. ?, pag. 31. tab 1;.χ K /X - conform punctului ρ K ;, (pentru oţel prelucrat cu P1;) (NO, pag 3eci& S K 1;,3 K1

;D.;

1

=

χ

ak

- coef. funcţie de unghiul tăişului secundar (NO, vol. ?, pag. 3, tab 1;.a K 1 (pentru scule cu P1;)

χ1 K /X

eci&

D;.;/

1 ;D.;

=

=k

µ

=(

/

r k

- coef. funcţie de ra!a de racordare a v"rfului cuţitului (NO, vol. ?, pag. 3, tab 1;.r K 1

µ K ;,1 - pentru prelucrarea de degroşare. eci&

D,;(

1 1.;

/ =

=k

S K 1 - coeficient ce ţine seama de materialul din care este confecţionată partea aşchietoare a sculei(NO, vol ?, pag 3, tab. 1;.

S 3 K ;,C - coeficient ce ţine seama de materialul de prelucrat (%n ca!ul de faţă oţel carbon cu Y ;,3Z)(NO, vol ?, pag 3, tab 1;.

S B K 1,; coeficient ce ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor (pentru materiale laminate la cald(NO, vol ?, pag 3

S C K 1,; coeficient ce ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului (pentru oţel fără tunder(NO, pag 3

S D K 1,; (NO, pag. 3/)


24/56

min1CC111C,;1D,;D;,;1D/,;

(;;

13;;,;,13;

(3BB,1

,;1C,;1(,;

mmV =⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅⋅

⋅⋅⋅

=

min(C1

(11/,

1CC1;;;1;;; rot

d

V n

p=

⋅

⋅=

⋅

⋅=

π

(turaţia teoretică)

3. eterminarea turaţiei de lucru şi recalcularea vite!ei de aşchiere

in N/O, vol. ?, pag 3B, tab 1;.1 se alege pentru 42 ; ;;& n K C;; rot8min (turaţia inferioară)

min/,1C

1;;;

(C;;(11/,

1;;;

mnd V p =

⋅⋅=

⋅⋅= π

(care serveşte la calculul puterii 2e).

B. eterminarea puterii efective de aşchiere şi compararea cu puterea maşinii-unelte

[ ] ( )

[ ] ( )

( )

( )( )

( )((.1;.,,O,(N,;

(1.1;.,,O,(NB,;,;,1

;,;,,1

1.1;.,/B,O,(N(BD

B.1;.,/B,O,(N

3,O,(N3;;;

1

11

/

/111

ta% pag ' vol n

ta% pag ' vol y

calculate smmt

ta% pag ' vol C

rel pag ' vol # HB st C "z

pag ' vol k! v "z

#e

n y

=

====

=

⋅⋅⋅=

⋅=

A5 K 13;

/


25/56

eci&

k! #e

da# # "z

,/

3;;;

/,1C131,1/B

131,1/B131,1/B;13;;,;,1(BD ,;B,;1

=⋅

=

==⋅⋅⋅=

=erificare& /, SH U B, SH pentru 42 ; ;;

CALCLL +O8)I T)*+IC) D) TI87

2orma de timp (tn) repre!intă durata de timp necesară pentru eecutarea unui produs %n condiţtehnico - organi!atorice date, eprim"ndu-se %n unităţi de timp om (!i-om, ore-om, min-om etc.) pe unitănaturale (buc., Sg, m, etc.).

ondodt a%

p(

n t t t t t n

T t +++++=

unde&$ p% K timpul de pregătire şi %ncheiere necesar lucrătorului %nainte de %nceperea prelucrării şi dup

terminarea unui lot de produse pentru activităţi ca& studierea documentaţiei tehnice, pregătirea 4..=.-urilo

reglarea maşinii-unelte, predarea produselor eecutate, curăţirea locului de muncă, etc.t b K timpul de ba!ă (normal, de maşină) %n cursul căruia se produce schimbarea formei, aspectulueterior, dimensiunilor etc.

ta K timpul auiliar ce include lucrări privind& instalarea, str"ngerea, fiarea şi scoaterea piesei de pmaşină, %nlocuirea electro!ilor, curăţarea cordonului de sudură, aşe!area şi scoaterea pieselor din cuptor %vederea forjării, etc.

tdt K timpul de deservire tehnică a locului de muncă necesar pentru& reglarea sculelor, %nlocuirsculelor, %nlăturarea şpanului, montarea şi schimbarea tuburilor de oigen pentru sudura oiacetilenică, etc.


26/56

tdo K timpul de deservire organi!atorică necesar pentru& curăţirea şi ungerea maşinii-unelte, curăţirea şiungerea 4..=.-urilor, etc.

ton K timpul pentru odihnă şi necesităţifi!iologice ale muncitorului.

n K lotul optim de piese pentru care s-au pregătit sculele, dispo!itivele.

#n general, t b şi ta se stabilesc pentru fiecarefa!ă a operaţiei, iar tdt, tdo şi ton se iau din normative sause determină %n procente din t b sau $op ($op K t b M ta)&

.1;;

1;;

1;;

(1 k

T t k

t t k

t t opon%do%dt ===

Aplicaie& să se calcule!e norma tehnică de timp, norma de producţie pe schimb şi coeficientul dfolosire a materialului pentru piesa a pre!entată %n desenul alăturat.

- semifabricat& bară laminată / mm

- material& 6'3;- operaţii& strunjire eterioara

strunjire canalegăurire

- utilaj& 42 ; ;;- dispo!itiv& universal- scule& cuţit combinat pentru strunjit interior

- mărimea lotului& n K 3 ;;; buc.

6peratia 1& ebitare

2t1K1 min

3


27/56

6peraţia & 4trunjire eterioară

$ p% K 1MMM1MK min (NO, pag.1D, tab.3.3, po!.1,,1,1B,1C

in s

l l l l t % ⋅

+++= (1

unde&

( )

( )

( ) mml mml

mml mml

mmtg

t l

mmt mml

/1;..;

..;

11

/(..,;

//(

1(11(B

((

1

;

==

==

=+=+=

==−==

χ

χ

i K 1 s K ;,/...;, mm8rot

S! "#$ % #$$ realizează s & $'#$ mm(rot

= p K 1C,/ m8min n K C1 rot8min

4e adoptă n K C;; rot8min

min;DD,;1(C;;;,;

/1(B=⋅

⋅

+++=%t

ta K ta1 M ta M ta M ta/

ta1 K ;,Cmin (NO, pag.1D3, tab. .3

ta K ;,; M ;,1 M ;,; M ;,; K ;, min (NO, pag.;, tab..B, po!.1, /, C, 11

ta K 1, min (NO, pag.;, tab. .B, po!. 1ta/ K ;,1C min măsurare cu şubler (NO, pag.;, tab. .BC, po!.


28/56

6peraţia & strunjire frontala

tK;,.

$ p%

K 1 M M 3 M K B min (NO, pag.1D, po! 1, , 1, 1Bi

n s

l l l l t % ⋅

+++= (1

(NO, pag.11C, rel. .1;

1(C;;,;

(3/

⋅

+++=

%t

K ;,;1;unde&l K lungimea suprafeţei prelucrate, %n NmmO

l1 K distanţa de pătrundere (intrare) a cuţitului, %n NmmO

( ) ( )11..(..,;1 rel tg t l +=

l K distanţa de depăşire (ieşire) a sculei, %n NmmO l K ;... mm

l K lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă, %n NmmO l K ;...1; mm

C


29/56

mml mml

tg mml

mml

(

1/3(1

/

/(

1(1

(

;

1

==

===+=

=−

=

χ χ

s K ;,/...;, mm8rot (N/O, pag.13, tab D.42 ; ;; reali!ea!ă s K ;,; mm8rot

in N/O, pag.13/, tab.D.1, se alege = p K 1C,/ rot8min

min(C1(11/,

/,1C1;;;1;;;rot

d

V n

p=

⋅

⋅=

⋅

⋅=

π

in N/O, pag.3, tab.1;.1 se adoptă pentru 42 ; ;;& n K C;; rot8min, i K 1 (nr. de treceri).ta K ta1 M ta M ta M ta/unde&

ta1 K timp pentru prinderea-desprinderea pieseita K timp pentru comanda maşinii şi montarea demontarea sculelor

ta K timp legat de fa!ăta/ K timp pentru măsurători de control

ta1 K 1 min pentru piesa de C Sg prinsă %n universal ; (NO, pag.1D3, tab. .3C)

ta K ;,1 M ;,,; M ;,; M ;,; K ;, (NO, pag.;, tab. .B, po!. ,,D,1

ta K ;, (NO, pag.;, tab. .B, po!. ta/ K ;,1C

ta K 1 M ;, M ;,M;,1C K 1,B mintdt K ,Z t b tdt K ;,;1;,81;; K ;,;;; min (NO, pag.;B, tab. .BD, po!. 1

tdo K 1Z t b tdo K ;,;1;181;; K ;,;;;1 min (NO, pag.;B, tab. .BD, po!. 1

ton K 1,Z $op K 1,81;;(t b M ta) K ;,; min (NO, pag ;C, tab. .C;, po!. /)


30/56

6peraţia /& 4trunjire eterioară de finisare

$ p% K 1MMM1MK min (NO, pag.1D, tab.3.3, po!.1,,1B,1C

in s

l l l l t % ⋅

+++= (1

unde&

( )

( )

( ) mml mml

mml mml

mmtg

t l

mmt mml

11;..;

1..;

,/,;1

/(..,;

//(

1(11(B

((

1

;

==

==

=+=+=

==−

==

χ

χ

i K 1 s K ;,/...;, mm8rotS! "#$ % #$$ realizează s & $'#$ mm(rot



min;D,;1(C;;;,;

111(B=⋅

⋅

+++=

%t

ta K ta1 M ta M ta M ta/

ta1 K ;,Cmin (NO, pag.1D3, tab. .3

ta K ;,; M ;,1 M ;,; M ;,; K ;, min (NO, pag.;, tab..B, po!.1, /, C, 11ta K ;,1 min (NO, pag.;, tab. .B, po!. 1


31/56

ton K $op . 1,Z K (t b M ta) . 1,Z K 1,D . ;,;;1 K ;,;1D min 2t/ K 83 ;;; M ;,;D M 1, M ;,;; M ;,;;;D M ;,;;B K 1, min

6peraţia & găurire la D$ p% K 1 M M M 1 K min (NO, pag.1D, tab. .3, po!. , 1, 1C

( )

mmctg

l

mmctg

d l

mml

mml

mml

iV

l l l t

s

%

,,;1(

1;,;

/(

1;

..,;(

(,D[[[

B,(;[[

1;[

;1

1

(1

=+⋅

=+=

+=

=

=

=

++=

χ

l K C mm - lăţimea burghiului

=s K 3, m8min (pentru s K ;,1; mm8rot) (N/O, pag.//, tab. D.1

min(,DD,;;,1;,1

minDD,;1B,((

C,(,D[[

min;,11B,((

C,B,(;[

min;,11B,((

C,1;

min8(;1;;;

B1;D1/,

1;;;

min8D;D1/,

,(31;;;1;;;

=++=

=⋅++

=

=⋅++

=

=⋅++

=

=⋅⋅

=⋅⋅

=

=⋅

⋅=

⋅

⋅=

%

%

%

%

s

s

t

t

t

t

mnd

V

rot d

V n

π

π

pt. 42 ; /; se adoptă n K B1; rot8min iK1ta1 K ;,1; (prindere-desprindere) (NO, vol. ??, pag.,tab.D.;,po!

1


32/56

ta K ;,; M ;,; M ;,; M ;,13 K ;, min (NO, vol. ??, pag., tab. D.1ta K ;, min (NO, vol. ??, pag./, tab. D.ta/ K ; (timp legat de fa!ă) (NO, vol. ??, pag., tab. D.ta K ;, M ;,; K ;,/ mintdt K Z . t b tdo K 1Z . $op ton K /Z . $op (NO, vol. ??, pag., tab. D./tdt K , . 81;; K ;,1B3 min

tdo K (, M ;,/) . 181;; K ,DB . 181;; K ;,;DB minton K ,DB . /81;; K ;,1C min 2t K ;,;;3 M , M ;,/ M ;,1B3 M ;,;DB M ;,1C K /,1/ min

6peraţia 3& $esire

$ p% K 1MM/MK 3 min (NO, pag.1D, tab.3.3, po!.1,,13,1B

in s

l l l l t % ⋅

+++= (1

unde&

( )

( )

( ) mml mml

mml mml

mmtg

t l

mmt mml

;1;..;

(..;

(11

1(..,;

/1(

((

((

1

;

==

==

=+=+=

====

χ

χ

i K 1 s K ;,/...;, mm8rot


33/56

S! "#$ % #$$ realizează s & $'#$ mm(rot



min;;/(,;1(C;;;,;

(((=⋅

⋅

++=%t

ta K ta1 M ta M ta M ta/ta1 K ;,Cmin (NO, pag.1D3, tab. .3

ta K ;,; M ;,1 M ;,; M ;,; K ;, min (NO, pag.;, tab..B, po!.1, /, C, 11ta K 1, min (NO, pag.;, tab. .B, po!. 1;)


34/56

k s

A Lt

S n t p% P

PP

PP(=

K ,C

'K1Bmm+K;,(adaos de prelucrare)4K1,

S t K;,;;/

V p K0,17∗21

0,3

330,5∗0,40∗0,005 K3

min8D(11/,

31;;;1;;;rot

d

V n s =

⋅⋅

=⋅⋅

=π

ta K ta1 M ta M ta

ta1 K ;,Dmin (NO, pag.1D3, tab. 1.Cpo!.

ta K ;,;3 min (NO, pag.D/, tab.1.D, po!.1ta K ;,B min (NO, pag.D/, tab. 1.1;, po!. 1


35/56

6peratia 1;&ontrol final

2t1;K min

6peratia 11.onservare

2t11K1 min

2t buc K 2t1 M 2t M 2tM 2t/M 2tM 2t3M 2tBM 2tCM 2tDM 2t1; K 1M1,B3 M ,M /,1/ M,/BM1,M1MM,BMM1/ min8buc.

??. 2orma de producţie pe schimb a unui muncitor va fi&

sc$im%%uc #

" #

%uct

zm p 8(;

(C

3;C≅

⋅==

(avem schimburi)

2p totalK ; K/; buc8!iunde&>!m K fondul de timp !ilnic al muncitorului, %n Nore-om8schimbO 2t buc K norma de timp pe bucată, %n Nmin-om8buc.O

???. oeficientul de folosire a materialului la piesa prelucrată va fi&

[ ]Z1;;⋅=c

u

#

C k

unde&

u K consumul util, %n NSg8buc.O 2c K norma de consum, %n NSg8buc.O

[ ]Z1;;⋅= sf

pf

V

V k

unde&= pf K volumul piesei finite, %n NcmO=sf K volumul semifabricatului, %n NcmO

7roiectarea liniei tehnolo%ice


36/56

4a se proiecte!e linia tehnologica pentru fabricarea arborelui&

=olum productie annual &3 ;;; buc


37/56

Operatia 6:Tesire 2t3K,/B

Operatia :Indreptare 2tBK1

Operatia ":Trataent teric 2tCK

Operatia :ecti&icare 2tDK,B

Operatia 10:Control &inal 2t1;K

Operatia 11 :Conser>are 2t11K1

1.+legerea metodei de fabricare si fundamentarea ei

9etode de organi!are a fabricarii& -?n flu

+legem metoda de organi!are in flu ,ce presupune amplasarea utilajelor si locurilor dmunca,potrivit succesiunii operatiilor procesului tehnologic.

>orma fluului& ?2 :$inand seama de volumul productiei ,numarul mic de utilaje ,cerintele de economisire a spatiul

tehnologic si de scurtarea a transportaorelor ,de evitarea amplasarii opuse a intrarilor si iesirilor ,am ales uflu in forma de :.

.alculul indicilor tehno-economici al liniei tehnologice

B


38/56

+.=olumul de lucrari si reparti!area lui pe luni

=olumul anual este produsul intre programul anual de produse in buc. si volumul de lucrari pe bucat

=aKt b 2 p

t b-norma de timp pe bucutaNore-om8buc.O

2 p-nr.de piese ce se fabrica pe anNbuc.O

=olumul anual pe fiecare operatie va fi&

=a1K(183;)3 ;;;K3;; ore-om=aK(,83;)3 ;;;K11C ore-om=aK(1,B383;)3 ;;;K 1;3 ore-om=a/K(1,83;)3 ;;;KBC; ore-om=aK(/,1/83;)3 ;;;K/C1 ore-om=a3K(183;)3 ;;;K3;; ore-om=aBK(,/B83;)3 ;;;K1/C ore-om=aCK(83;)3 ;;;K1C;; ore-om=aDK(,B83;)3 ;;;K13 ore-om=a1;K(83;)3 ;;;K1;; ore-om=a11K(183;)3 ;;;K3;; ore-om

2orma de timp pe bucata&

2tK ∑i=1

11

Nt =24 min

buc ; =aK

24

60 3 ;;;K1/ /;; ore-om

2umarul de !ile lucratoare pe an& !lK!c-(!odM!sM!concediu)

]lK3-(M1/M)K !ile

=olumul !ilnic de lucrari& =!KVa

Z l K14400

222 K3/,C3 ore-om8!i

=olumul lunar de lucrari&=liK =!

]ei

='?anK3/,C3;K1DB, ore-om ='9aiK3/,C3;K1DB, ore-om ='sepK3/,C3K1/3,D ore-om='febK3/,C31DK1,/ ore-om ='?unK3/,C31K13,;3 ore-om ='octK3/,C31K13,;3 ore-om='9arK3/,C31K13,;3 ore-om ='?ulK3/,C3K1/3,D ore-om ='novK3/,C3;K1DB, ore-om='+prK3/,C31K13,;3 ore-om ='augK3/,C3;K1DB, ore-om ='decK3/,C3;K1DB, ore-om

C


39/56

11100

1150

1200

1250

1300

1350

1400

1450

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

septembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

Lunile anului

olumul lunar de lucrari

*ore(om+

5.+legerea regimului de lucru si calculul fondului de timp anual

ondul de timp repre!inta nr.de ore de lucru pe un interval de timp&

>aKN!c-(!odM!s)nsMts^ (N1O,pag.3C ,rel./.

:nde& ns-nr. de schimburi in / orets-durata unui schimb^-coeficient ce tine seama de intreruperi nepreva!ute ale lucrului pentru diver

motive,calamitati naturale,intreruperi energie electrica,etc) ^K;,DC-;,DD se adopta ̂ K;,DD

>aKN3-(1;/M1/)C;,DDKD1,/C ore

->ondul de timp al muncitorului este&

>mKN!c-( !odM!sM!cdO ts\NoreO (N1O, pag.3C,rel./,Fm=3!5-"104#14#25$%&%0'()=1)22')2 ore

\ Qcoeficient de reducere a fondului de timp datorita absentelor nemotivate si a concediului de odihna\K;,D..;,DB se adopta \K;,DB

D


40/56

->ondul de timp al utilajului este &

>uK N!c-( !odM!sM!rO nstsɣ NoreO (N1O, pag.3C,rel./,

:nde& !rK!ile de imobili!are in reparative ce revin in medie la un utilaj pe un an .Kcoefficient ce reda influenta opririlor nepreva!ute ale utilajului aspura fondului de timpɣK;,C..;,D. 4e adopta K;,D;ɣ ɣ

>uKN3-(1;/M1/MB)OC;,DK/3, ore


41/56

. >rontul de fabricare

r Kti


42/56

-muncitori cat.a ?=-a& mop K(CM1;)K(1C;;M1;;)81B,BK muncitori

2umarul total de muncitori direct-productivi va fi &MM/MK1; muncitori 2umarul de muncitori auiliari pentru productia in flu va fi 1;T1 Z din numarul de muncito

direct productivi & maux K1;Z1;K1 muncitor

2umarul de ingineri si tehnicieni la nivelul sectiei va fi de 1; ..1Z din nr .de muncitori dire productiv.eci ingKCZ1;K;,CK1 inginer(personalul din compartimentul de control calitativ)

+lte categorii& personalul de serviciu K..Zm totpersonal administrativeK /T3Z mtotPersonal de serviciuK1Personal adminstrativ K1

b) 2umarul de posturi de lucru se stabileste dupa numarul po!itiilor successive pe care le ocupa produs pentru reali!area operatiilor din procesul tehnologic&

N P Km

ms∗ns NposturiO

(N1O,pag.C3,rel././1):nde& mKnr.de muncitori necesar pentru efectuarea intregului volum de lucrari de acelasi gen

msK numarul de muncitori ce lucrea!a simultan la acelasi post de lucru

nsKnumarul de schimburi

1) debitare 81K1 post) strunjire eterioara /81K post) strunjre canale /81K post/) strunjire de finisare /81K post) gaurire 81K1 post3) indreptare 81K1 post

B) tesire 81K1 postC) tratament termic 81K1 postD) rectificare /81K post1;) control final 81K1 post11) conservare 81K1 post

/


43/56

>) 2umarul de instalatii,utilaje si 4=-uri

4e stabileste pentru fiecare categorie de utilaje in functie de volumul de lucrari aferent si de fondulde timp anual &

Nui KVai

Fu NutilajeO

Nu1 K

Va1

Fu K600

3456,3 K;,1B se adopta o masina de debitat

Nu2+3+4+7 K

Va2+Va3+Va4+Va7

Fu K1518+1056+780+1482

3456,3 K1,D se adopta doua strunguri

Nu5 K

Va5

Fu K2481

3456,3 K;,B1 se adopta o masina de gaurit

Nu6 K

Va6

Fu K600

3456,3 K;,1B se adopta o masina de indreptat

Nu8 K

Va8

Fu K1800

3456,3 K;, se adopta un cuptor pentru tratament termic de calire

Nu9 K

Va1

Fu K3162

3456,3 K;,D1 se adopta o masina de rectificat

Nu10 K

Va10

Fu K1200

3456,3 K;,/ se adopta un calibru $-2$ si un micrometru

Nu11

K

Va11

Fu K

600

3456,3 K;,B se adpota un banc de conservare

7. oeficientul de incarcare a utilajelor

/


44/56

ηu K NU t

NU r 1;; NZO

:nde& 2utKnumarul theoretic de utliaje ,re!ultat din calcule 2urKnumarul real de utilaje adoptat

ηu1 K0,171 1;;K1BZ

ηu2 K1,39

2 1;;K3D. Z

ηu3 K1,39

2 1;;K3D. Z

ηu4 K1,39

2 1;;K3D. Z

ηu5 K0,71

1 1;;KB1Z

ηu6 K0,17

1 1;;K1BZ

ηu7 K1,39

2 1;;K3D. Z

ηu8 K0,52

1 1;;KZ

ηu9 K0,91

1 1;;KD1Z

ηu10 K0,34

1 1;;K/Z

//


45/56

ηu11 K0,7

1 1;;KB;Z

A. alculul suprafetelor tehnologice si a caracteristicilor liniei

4uprafata tehnologica a unitatii de reparatii este suprafata pe care se reali!ea!a procesul tehnologic este ocupata de sectiile de ba!a si auiliare.Pentru unele sectii,aceasta se poate calcula(N1O,pag.C3,rel././)

utili!and suprafata specifica raportata la un muncitor 4tKm4mN m2

O

unde&4mKsuprafata specifica raportata la un muncitor

4uprafata tehnologica a sectiilor de productie se calculea!a dupa suprafata specifica a uni post dlucru &4p

4tKAp4p N m2

O

-pentru debitare & 4tK; m2

-pentru control & 4pK; m2

8post (N1O,pag.CB tab./.1) re!ulta 4tK; m2

-pentru indreptare 4pK; m2


46/56

EtiKT., conform tab./.1


47/56

4uprafata totala a unitatii va fi &

Su;4pM4aM4depM4admKM,M13,MD,KC;,B

m¿

¿¿ O

?.Parametrii liniei tehnologice si ai transportatorului

a regula generala se urmareste sa se prevada o singura banda de lucru cu capacitatea corespun!atoa.Principalii parametrii ai liniei sunt&

-lungimea utila a ben!ii& 'bKnpdM+ NmO N(1),pag.C/,rel /.

:nde& 2pKnumarul de piese ce urmea!a a fi concomitant pe banda,corespun!ator numarului de posturi dlucru

Kpasul sau distant dintre obiectele de pe banda+K lungimea statiei de antrenare a ben!ii, in NmO +K1...1,K1Ma NmO N(1),pag.C/,rel /.:nde & lKlungimea piesei ce se instalea!a pe banda in NmO

aKdistant dintre doua piese successive(spatial de deservire),in NmO-vite!a de deplasare a ben!ii&

=dKd∗ Np

Fu∗kr , Nm8minO

N(1),pag.C/,rel /.C):nde & SrKcoefficient de ritmicitate (SrK;,C..;,C)-timpul de deplasare a produsului intre doua locuri de munca successive&

tdK Lb

Np∗vd K24,1

12∗0,41 K, minK1; secunde

eci & 2pK1 buc +K1 m lK1Bmm, aK1,C m >uK/3, SrK;,C


48/56

-suprafata necesara pentru transportor & 4stransK'lStjK/,1;,/K/C,

m¿¿¿

O

-suprafata nominala a cladirii 4utK(4uM4trans)1,1K,D1,1K

m¿¿¿

O

+dopt 4utK3;

m¿¿¿

O

4chita liniei tehnologice proiectate este urmatoarea &

/C


49/56

Controlul dimensional al pieselor cilindrice netedecu a,utorul cali-relor.

/D


50/56

7rincipii constructi>e si clasi&icarea cali'relor.

alibrele sunt masuri de lungimi care materiali!ea!a cele doua limite (maima si minima) intre careste permis a se eecuta dimensiunea piesei de verificat.a urmare calibrele nu stabilesc valoardimensiunii controlate cu acestea , cid oar faptul daca este dimensiunea corespun!atoare s

necorespun!atoare.alibrele limitative,ca mijloace speciale de control,se folosesc in cadrul productiei de serie,in scop

maririi productivitatii muncii la operatia de control tehnic,cat si pentru eliminarea erorilor accidentale dcitire,erori intalnite la utili!area instrumentelor preva!ute cu scari gradate.

?n ca!ul unui ale!aj,materiali!area limitelor dimensiunii de controlat se poate face prin doutampoane(fig 1)&unul pentru materiali!area dimensiunii minime (numit partea*trece__ notat cu $) si altu pentru materiali!area dimensiunii maime(numit partea @nu trece__ notat cu 2$).aca la controlul ale!ajul partea $ se poate introduce in ale!aj ,iar partea 2$ nu se poate introduce,ale!ajul in cau!a este corespun!ato

>ig.1-alibre pentru controlul ale!ajelor cilindrice netede

$ot astfel in ca!ul unui arbore,cele doua limite se materiali!ea!a de eemplu cu o furca si un inelfig..

;


51/56

>ig.-alibre pentru controlul arborilor cilindrici nete!i

lasificarea calibrelor se face dupa cateva criterii&a) upa po!itia suprafetei sau dimensiunii&

• calibre pentru controlul suprafetelor sau dimensiunilor eterioare• calibre pentru controlul suprafetelor sau dimensiunilor interioare

b) upa felul dimensiunii sau suprafetei de controlat&

• calibre pentru verificarea arborilor cilindrici sau ale!ajelor cilindrice• calibre pentru controlul dimensiunilor si suprafetelor care formea!a ajustaje plane(lungimi,grosimi)• calibre pentru controlul distantei dintre aele a doua ale!aje • calibre pentru controlul asimetriei suprafetelor.

c) upa destinatie&• calibre de lucru,folosite de catre muncitorii de la masinile-unelte• calibre de receptive,folosite de catre beneficiar• contracalibre ,care sunt calibre pentru verificarea calibrelor propriu-!ise in timpul eecutar

acestora,precum si in timpul eploatarii.d)upa dimensiunea limita care se verifica&

• calibre partea @trece*($)• calibre partea @nu trece* (2$).

alculul de dimensionare a calibrelor

>iind mijloace de control calibrele trebuie sa se eecute la o preci!iea mult mai mare decat a pieselo pe care le controlea!a.$oleranta calibrelor este dependent de tolerant dimensiunii de controlat si are valoricuprinse ,in general , intre 18 si 181; din tolerant dimensiunii de verificat.

'a verificarea calibrelor atat partea $ cat si partea 2$ sunt preva!ute cu o tolerant de eecutie,ca laorice piesa.?nsa la dimensionarea partii $ trebuie tinut seama si de asa numita tolerant de u!ura care este de

1


52/56

fapt un strat de material care se consuma treptat in perioada de folosire a calibrului intrucat suprafata activa acestei parti vine in contact cu majoritatea pieselor controlate(toate cele bune).4uprafata active a partii 2$ nvine in contact decat cu o mica parte din piesele controlate (practice cele rebut) si deci nu este necesaraaceasta tolerant de u!ura.

>ig..-4chema principal a campurilor de toleranta si u!ura la calibrele pentru ale!aje cu `1C;mm


53/56

>ig/.4chema principal a campurilor de toleranta si u!ura la calibrele pentru arbori

ma,min-dimensiunile limita ale ale!ajului$d-toleranta aleajului ($Kma-min)A-tolernata de eecutie pentru calibrul tampon cilindricR-limita de u!ura a partii trece (RK; pentru treptele de preci!ie D-13)

!-cota centrului campului de toleranta a calibrului ,partea @trece*^-!ona de siguranta preva!uta pentru calibrele cu diametrul peste 1C; mm,pentru compensarea erorilor dmasurare.=alorile pentru,R,!,si ^ se iau din 4$+4 C-3C.


54/56

/


55/56

onform 4$+4 C-3C avem valorile&A1Kmm]1K, mm

• alibrul partea trece nou&

cK(dma- z1 )J H 1

2 pentru d`1C; mm.

cK(1,-)M5

2 K11,M,K1,C mm

• alibru partea nu trece&

cK dmin J H 1

2 pentru d`1C; mm.

cK1,-,K1;mm• alibru partea trece u!at are dimensiunile limita

(dmaMR1) pentru d`1C; mm.(1,M) pentru d`1C; mm.


56/56

alibrele se eecuta in diferite tipuri constructive ,in functie de marimea si preci!ia dimensiunilo pieselor care se verifica ,de productivitatea necesara si de timpul controlului de economicitatea comoditatea manuirii calibrului si alti factori.

?n 4$+4 DC;81-CB sunt date formele constructive ale calibrelor pentru ajustaje cilindrice netede.

Fra Proiect Term

Documents