UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Ing. FORGACIU DOREL REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI DE ZOOIGIENĂ ASUPRA INDICILOR DE REPRODUCŢIE LA SUINE ÎN DIFERITE SISTEME DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE Conducător ştiinţific Prof.univ.dr. CORNEL MAN Cluj-Napoca 2010
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
PARTEA I-a: STADIUL CUNOAŞTERII CAP.1. BAZELE BIOLOGICE ALE REPRODUCŢIEI LA SUINE 1.1. Reproducţia la vieri 1.1.1. Rememorări anatomo-fiziologice
1.1.2. Spermatogeneza, sperma şi însuşirile ei 1.1.3. Reglarea neuroendocrină a funcţiei sexuale la vier 1.2. Reproducţia la scroafe
1.2.1. Rememorări anatomo-fiziologice 1.2.2. Vârsta apariţiei maturităţii sexuale şi vârsta optimă pentru reproducţie 1.2.3. Ciclul sexual la scroafă 1.2.4. Copulaţia; comportamentul sexual al vierului şi al scroafei 1.2.5. Gestaţia 1.2.6. Semnele apropierii fătării şi fătarea la scroafe 1.2.7. Reglarea neuroendocrina a ciclului sexual la scroafă
CAP. 2. ÎNSĂMÂNŢĂRILE ARTIFICIALE LA SUINE – PREZENT ŞI PERSPECTIVE, IMPORTANŢĂ ŞI AVANTAJE 2.1. Scurt istoric 2.2. Însămânţarea artificială la suine – importanţă şi avantaje 2.3. Metodologie şi timpi operatori 2.4. Perspective în România 2.4. Situaţia actuală şi limitele biologice în reproducerea suinelor CAP. 3. PRINCIPALII INDICI DE REPRODUCŢIE LA SUINE 3.1. Indici de reproducţie la vieri 3.2. Indici de reproducţie la scroafe CAP.4. FACTORII DE INFLUENŢĂ AI PERFORMANTELOR DE REPRODUCŢIE LA SUINE ŞI MANAGEMENTUL ACESTORA 4.1. Factori genetici 4.2. Factori fiziologici
4.2.1. Maturitatea sexuală 4.2.2. Vârsta optimă de folosire la reproducţie 4.2.3. Masa medie la atingerea pubertăţii 4.2.4. Durata ciclului sexual la scroafă
4.3. Factori de igienă 4.3.1. Temperatura aerului şi efectele asupra reproducţiei la suine 4.3.2. Umiditatea aerului şi efectele asupra reproducţiei la suine
1
4.3.3. Indicele temperatură-umiditate şi semnificaţia lui în creşterea suinelor 4.3.4. Influenţa mişcării aerului în creşterea suinelor 4.3.5. Influenţa luminii în creşterea suinelor 4.3.6. Gazele nocive şi efectele lor în creşterea suinelor 4.3.7. Influenţa pulberilor şi microorganismelor din adăposturi în creşterea suinelor 4.3.8. Influenţa zgomotelor în creşterea suinelor
4.4. Factori tehnologici 4.4.1. Elemente tehnologice pentru vieri
4.4.2. Elemente tehnologice pentru scroafe şi scrofiţe de reproducţie CAP.5. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI LIMITELE BIOLOGICE ÎN REPRODUCEREA SUINELOR 5.1. Limitele biologice ale performanţelor de reproducţie la suine 5.2. Tendinţe actuale în suinicultura europeană 5.3. Ţinte pentru scroafa de reproducţie modernă în Uniunea Europeană PARTEA a II-a CERCETĂRI PROPRII CAP.6. OBIECTIVELE ŞI MOTIVAŢIA TEZEI 6.1. Schema experimentală generală 6.2. Locul de desfăşurare a cercetărilor proprii şi materialul biologic utilizat în variantele experimentale CAP.7. DELIMITAREA ZONELOR, STUDIUL CONDIŢIILOR TEHNOLOGICE, DE IGIENĂ ŞI DE MEZOCLIMAT DIN FERMELE LUATE ÎN CERCETARE 7.1. Delimitarea zonelor în care au fost efectuate cercetările proprii 7.2. Condiţiile tehnologice şi de igienă din fermele luate în cercetare 7.3. Concluzii parţiale 7.4. Evoluţia factorilor de mezoclimat din zonele în care s-au desfăşurat cercetările proprii
CAP.8. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI NATURALI ŞI ARTIFICIALI DE MEDIU ASUPRA PRINCIPALILOR INDICI DE REPRODUCŢIE LA SCROAFE ŞI SCROFIŢE ÎNSĂMÂNŢATE ARTIFICIAL 8.1. Influenţa sistemului de creştere şi exploatare asupra principalilor indici de reproducţie
2
8.1.1. Rezultate privind influenţa sistemului de creştere şi exploatare asupra fecundităţii 8.1.2. Rezultate privind influenţa sistemului de creştere şi exploatare asupra prolificităţii 8.1.3. Influenţa sistemului de creştere asupra intervalului înţărcare-însămânţarea fecundă 8.1.4. Concluzii parţiale
8.2. Influenţa sezonului asupra performanţelor de reproducţie la suine 8.2.1. Rezultate privind influenţa sezonului asupra fecundităţii scroafelor şi scrofiţelor 8.2.2. Influenţa sezonului asupra prolificităţii 8.2.3. Influenţa sezonului asupra intervalului înţărcare-însămânţare fecundă 8.2.4.Concluzii parţiale
8.3. Cercetări privind influenţa temperaturii excesive asupra rezultatelor de reproducţie la scroafe şi scrofiţe însămânţate artificial
8.3.1. Influenţa temperaturii ridicate asupra consumului voluntar de furaje
8.3.2. Influenţa temperaturii excesive asupra unor indici de reproduţie 8.3.2.1. Influenţa asupra fecundităţii şi prolificităţii 8.3.2.2. Influenţa asupra intervalului înţărcare-monta fecundă 8.3.3. Influenţa temperaturii excesive asupra efortului
fiziologico-metabolic al scroafelor lactante 8.3.4.Concluzii parţiale
CAP.9. CERCETĂRI PRIVIND IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI INFLUENŢA DIFERITELOR TIPURI DE RAŢII ASUPRA UNOR INDICI DE REPRODUCŢIE LA SCROAFE ŞI SCROFIŢE DIN FERME ŞI GOSPODĂRII ALE POPUALŢIEI 9.1. Material şi metode 9.2. Rezultate şi discuţii
9.2.1. Sortimentele de nutreţuri şi frecvenţa utilizării lor în gospodăriile populaţiei
9.2.2. Identificarea şi aprecierea diverselor tipuri de raţii furajere utilizate în hrana suinelor 9.2.3. Impactul diferitelor variante de alimentaţie asupra principalilor indicatori de reproducţie 9.3. Concluzii parţiale CAP.10. STUDIUL MICROCLIMATULUI DIN ADĂPOSTURI ŞI INFLUENŢA LUI ASUPRA UNOR INDICI DE REPRODUCŢIE ŞI ASUPRA PURCEILOR SUGARI 10.1. Material şi metodă 10.2. Rezultate şi discuţii
10.2.1. Evoluţia microclimatului şi impactul acestuia asupra vierilor de reproducţie
3
10.2.2. Evoluţia microclimatului din sectorul de montă şi gestaţie şi impactul acestuia asupra scroafelor şi scrofiţelor de reproducţie 10.2.3. Evoluţia microclimatului din sectorul de maternitate şi impactul acestuia asupra purceilor sugari 10.2.4. Incidenţa şi dinamica pierderilor prin mortalitate la purceii sugari. Cauzele principale ale acestora
CAP.11. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA MATERIALULUI SPERMATIC OBŢINUT, VALORIFICAREA ACESTUIA LA ÎNSĂMÂNŢAREA ARTIFICIALĂ A SCROAFELOR ŞI UNII FACTORI DE INFLUENŢĂ 11.1. Material şi metodă 11.2. Rezultate şi discuţii
11.2.1. Calitatea spermei utilizată de la vierii PIC 11.2.1.1. Cantitatea (volumul ejaculatului) 11.2.1.2. Evoluţia sezonieră a volumului ejaculatului 11.2.1.3. Concentraţia spermei în spermatozoizi 11.2.1.4. Mobilitatea spermatozoizilor şi numărul de spermatozoizi pe ejaculat 11.2.1.5. Numărul de ejaculate 11.2.1.6. Valorificarea spermei recoltate de la vierii PIC 11.2.2. Calitatea spermei obţinută şi utilizată de la vierii de rasă Bazna 11.2.2.1. Volumul ejaculatului 11.2.2.2. Evoluţia sezonieră a volumului ejaculatului 11.2.2.3. Concentraţia spermei în spermatozoizi 11.2.2.4. Mobilitatea spermatozoizilor şi numărul de spermatozoizi pe ejaculat 11.2.2.5. Numărul de ejaculate 11.2.2.6. Valorificarea spermei recoltate de la vierii Bazna
11.3. Concluzii parţiale CAP.12. IMPACTUL LUCRĂRII DE DOCTORAT ASUPRA CREŞTERII SUINELOR DIN ZONA TURDA, JUDEŢUL CLUJ 12.1. Impactul lucrării asupra materialului biologic 12.2. Impactul lucrării asupra tehnologiei de creştere şi exploatare a suinelor 12.3. Impactul lucrării asupra condiţiilor de igienă în fermele de suine din zonă 12.4. Impactul economic al lucrării de doctorat 12.5. Impactul social al tezei de doctorat CAP.13. CONCLUZII GENERALE BIBLIOGRAFIE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
4
IINNTTRROODDUUCCEERREE
Specialiştii în suinicultură, analizând evoluţia şi progresele indicatorilor de reproducţie şi de producţie din ultimii 25 de ani, afirmă că la cunoştinţele actuale despre fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări pe scroafă şi an, şi se pot înţărca 41 purcei perfect sănătoşi pe an, de la o scroafă.
Condiţia reuşitei acestei performanţe excepţionale de reproducţie, este ca toate etapele tehnologice, începând cu rasa, vârsta şi greutatea corporală la prima montă, depistarea căldurilor, calitatea spermei, tehnica însămânţării, nutriţia, igiena, bunăstarea, igiena creşterii purceilor, tehnica înţărcării, să fie realizate după toate regulile ştiinţei.
În acest context, se înscrie şi prezenta teză de doctorat, care vizează studiul unor factori naturali şi artificiali de mediu, influenţa lor asupra performanţelor de reproducţie la suine crescute în diferite sisteme şi condiţii.
S-a dorit depistarea factorilor ostili procesului de reproducţie în ferme, corijarea sau înlăturarea lor, precum şi depistarea factorilor favorabili şi a metodelor de promovare a acestora în ferme. Nutrim speranţa că principalele obiective ale tezei au fost atinse şi datele obţinute aduc o contribuţie reală la ridicarea tehnicităţii şi a beneficiilor în sectorul creşterii suinelor din zona cercetată.
Teza îşi propune studiul unor factori de zooigienă (naturali şi artificiali), influenţa lor asupra perfomanţelor de reproducţie a suinelor, crescute şi exploatate în diferite sisteme şi condiţii de adăpostire.
Scopul principal a fost promovarea însămânţărilor artificiale la scroafe şi scrofiţe din fermele familiale şi gospodăriile populaţiei, depistarea şi monitorizarea factorilor de influenţă asupra rezultatelor de reproducţie, optimizarea condiţiilor pentru creşterea eficienţei economice a acestui sector.
5
Tabelul 6
Schema experimentală generală
Perioada Obiective Locul
2002
2004
Faza premergătoare
Delimitarea zonei; studiul condiţiilor tehnologice, de igienă şi de mezoclimat din fermele luate în cercetare
∗ Complexul de creştere a suinelor Iernut, Mureş (sistem intensiv)
Cercetări privind influenţa unor factori naturali şi artificiali de mediu asupra principalilor indici de reproducţie la scroafe şi scrofiţe însămânţate artificial: ∗ Influenţa sistemului de
creştere şi exploatare ∗ Influenţa sezonului ∗ Influenţa temperaturii
excesive ∗ Influenţa alimentaţiei
Studiul microclimatului şi impactul lui asupra performanţelor de reproducţie şi a purceilor sugari
Cercetări privind calitatea spermei utilizate şi factorii de influenţă
Impactul tezei asupra creşterii suinelor din gospodăriile populaţiei, zona Turda
∗ Complexul de creştere a suinelor Iernut, Mureş (sistem intensiv)
Vierii utilizaţi la reproducţie prin practicarea însămânţărilor artificiale au aparţinut Complexului de creştere a suinelor Iernut (judeţul Mureş), pentru PIC, iar cei din rasa Bazna au aparţinut la SCDA Turda.
7.1. DELIMITAREA ZONELOR ÎN CARE AU FOST EFECTUATE CERCETĂRILE PROPRII
Aşa cum menţionam, cele două zone în care s-au derulat cercetările proprii
sunt situate in centrul Podişului Transilvaniei, pe raza judeţelor Cluj şi Mureş, într-un relief de trecere deal-câmpie, cu climat temperat-continental.
Cu excepţia Complexului de suine Iernut, judeţul Mureş, toate celelalte unităţi studiate şi în special gospodăriile populaţiei deţinătoare de suine se află în patru zone ale judeţului Cluj, după cum urmează:
Zona Turda ce cuprinde localităţile Turda, Ceanu Mare, Boian, Bolduţ, Iacobeni, Frata, Bercheşu, Soporu de Câmpie, Ploscoş, Valea Florilor, Triteni, Pădureni, Viişoara şi Urca. Zona are soluri cu nota de bonitare 28, recomandată pentru creşterea suinelor.
Zona Câmpia Turzii cuprinde localităţile Câmpia Turzii, Poiana, Călăraşi, Luna, Luncani.
7
Nota de bonitare a solurilor este 48 (media pe judeţul Cluj este 29), zonă excelentă pentru cultura cerealelor şi creşterea suinelor.
Zona Mihai Viteazu cu localităţile Mihai Viteazu, Sănduleşti, Moldoveneşti, Plăieşti are soluri bune pentru legumicultură şi cereale, fermierii producând lapte şi carne.
Zona Rediu cu localităţile Rediu, Felecu, Aiton, Vâlcele, Tureni, Deleni, Miceşti.
Nota de bonitare a solului este 38, recomandată pentru creşterea suinelor.
7.2. CONDIŢIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIENĂ DIN FERMELE LUATE ÎN CERCETARE
Din studiul condiţiilor tehnologice şi de igienă corelate cu rezultatele de reproducţie obţinute în unităţile şi gospodăriile studiate se desprind următoarele:
În perioada 2002-2003, perioadă premergătoare celei de cercetări experimentale, condiţiile tehnologice au fost următoarele: • Compexul de creştere a suinelor Iernut, judeţul Mureş s-a bazat pe circuit
închis, în sectoare bine amenajate şi dotate cu microclimat dirijat, material biologic valoros, însămânţări artificiale cu material semnial provenit de la vieri testaţi. Tehnologia aplicată prezintă caracteristicile sistemului intensiv de creştere şi exploatare a suinelor.
• În ferma Bogata şi ferma SCDA Turda, judeţul Cluj, se aplică un sistem de creştere şi exploatare cu caracterisitici semiintensive, practicându-se însămânţările artificiale cu spermă brută şi spermă brută diluată. Amenajările şi dotările unităţilor permit realizarea unui flux tehnologic raţional, dar materialul biologic este neuniform şi insuficient lucrat genetic.
• În gospodăriile populaţiei din judeţul Cluj, creşterea suinelor se face în sistem gospodăresc scăpat de sub control ştiinţific cu material biologic heterogen în condiţii de exploatare precare. În marea majoritate a gospodăriilor populaţiei se practică monta naturală cu vieri, de multe ori fără origine cunoscută, iar condiţiile de hrănire sunt precare în peste 60% din gospodării.
În ceea ce privesc condiţiile de igienă, incluzând adăpostirea, microclimatul, bunăstarea animalelor, biosecuritatea fermelor s-au prezentat după cum urmează: • În Compexul Iernut, judeţul Mureş, condiţiile generale de igienă au fost
bune la toţi parametrii. • În fermele Bogata si SCDA Turda, judeţul Cluj, condiţiile au fost
satisfăcătoare, alteori bune. • În gospodăriile populaţiei, peste 80% din scroafele şi scrofiţele luate în studiu, nu au
beneficiat de condiţii bune pe tot parcursul anului, abesnţa surselor artificiale de încălzire, alimentaţia precară, greşeli în alegerea scrofiţelor pentru montă sub
8
Performanţele de reproducţie obţinute în cele trei sisteme de creştere şi exploatare au fost diferite, în concordanţă cu condiţiile tehnologice şi de igienă oferite animalelor.
7.4. EVOLUŢIA FACTORILOR DE MEZOCLIMAT DIN ZONELE ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE PROPRII
În vederea caracterizării mezoclimatului aferent zonelor în care s-au derulat
experimentele, precum şi a influenţei acestuia asupra formelor parentale (vieri, scroafe şi scrofiţe) s-au luat în studiu: temperatura exterioară a aerului, umiditatea relativă exterioară a aerului, indicele temperatură-umiditate (I.T.U.) şi presiunea atmosferică. Datele primare au fost obţinute de la Staţiile Meteorologice din Târgu-Mureş şi Turda.
Din studiul principalilor parametrii ce carcaterizează mezoclimatul zonei de amplasare a exploataţiilor de suine luate în cercetare se desprind următoarele concluzii: • În toate zonele studiate, condiţiile agroecologice sunt favorabile creşterii suinelor, dar
având în vedere valorile minima şi maxime ale temperaturii şi umidităţii relative, amplitudinea zilnică şi lunară, se impun adăposturi bine izolate termic, iar pentru purceii sugari sunt necesare surse suplimentare de încălzire.
• Suinele crescute în adăposturi improvizate cu lungi perioade de influenţă a mezoclimatului sunt supuse la valori de ITU de disconfort atât la temperaturi inferioare (ITU = 9-30,8) cât şi la temperaturi excesive (ITU peste 73, chiar de 87), cu efecte negative asupra reproducţiei şi producţiei.
Principalele obiective ale cercetării au fost: • Influenţa sistemului de exploatare; • Influenţa sezonului; • Influenţa temperaturii excesive.
Principalii indicatori de reproducţie s-au referit la: • Fecunditate; • Prolificitate; • Intervalul dintre înţărcare şi inseminarea fecundă.
9
8.1. INFLUENŢA SISTEMULUI DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE ASUPRA
PRINCIPALILOR INDICI DE REPRODUCŢIE
Pe parcursul celor 5 ani (2005-2009) au fost însămânţate artificial şi studiate următoarele categorii: • 200 capete scroafe şi 120 capete scrofiţe, produse P.I.C., crescute şi întreţinute în
sistem intensiv, în cadrul Complexului de creştere a suinelor Iernut, judeţul Mureş;
• 120 capete scroafe şi 60 capete scrofiţe, produse P.I.C., crescute în sistem semiintensiv în cadrul fermei Bogata, judeţul Cluj;
• 80 capete scroafe şi 40 capete scrofiţe PIC crescute în sistem gospodăresc în gospodăriile populaţiei din zona Turda, judeţul Cluj.
De asemena s-au studiat rezultatele de reproducţie la scroafe şi scrofiţe din rasa Bazna, crescute şi exploatate după cum urmează: • 60 scroafe şi 24 de scrofiţe crescute în sistem semiintensiv la SCDA Turda, judeţul Cluj; • 60 de scroafe şi 28 de scrofiţe în gospodăriile populaţiei din zona Turda, judeţul Cluj.
Depistarea scroafelor în călduri, recoltarea, pregătirea, controlul, dozarea şi inocularea materialului seminal, controlul gestaţiei, analiza rezlutatelor fătărilor şi aprecierea intervalului dintre înţărcare şi inseminarea fecundă s-a efectuat după procedeele şi tehnicile consacrate în bibliografia de specialitate (A.T. Bogdan şi colab., 1999, I. Groza 2005, V. Miclea 2006).
8.1.1. Rezultate privind influenţa sistemului de creştere şi exploatare
asupra fecundităţii Datele cu privire la fecunditatea scroafelor şi scrofiţelor din hibridul
PIC sunt prezentate în tabelul 25. Tabelul 25
Evoluţia fecundităţii scroafelor şi scrofiţelor PIC în funcţie de sistemul de creştere şi exploatare (%)
2005-2009 Scroafe Scrofiţe
Sezonul
X ± sx s V% X ± sx s V% Complexul de creştere a suinelor Iernut, judeţul Mureş (sistem intensiv)
SCDA Turda – Gosp. populaţiei -0,037 -0,016 NS (p > 0,05) SCDA Turda –
Gosp. populaţiei 0,189 0,078 NS (p > 0,05)
8.1.3. Influenţa sistemului de creştere asupra intervalului înţărcare-însămânţarea fecundă
Studiile întreprinse în această direcţie ne-au condus la rezultatele prezentate în tabelul 34.
Tabelul 34 Evoluţia intervalului între înţărcare şi monta fecundă
Sistemul de creştere şi exploatare Durata (zile) Sistemul intensiv PIC 8-12 Sistemul semiintensiv PIC 10-14 Sistemul gospodăresc PIC 10-24 Sistemul semiintensiv Bazna 12-14 Sistemul gospodăresc Bazna 10-20
Se constată că sistemul de creştere (intensiv industrial, semiintensiv şi extensiv-gospodăresc), prin condiţiile tehnologice şi de igienă practicate, nivelul alimentaţiei, factorii de microclimat, condiţiile generale de bunăstare a animalelor, influenţează evident, de cele mai multe ori de o manieră semnificativă statistic, performanţele de reproducţie a suinelor.
8.2. INFLUENŢA SEZONULUI ASUPRA PERFORMANŢELOR DE REPRODUCŢIE LA SUINE
8.2.1. Rezultate privind influenţa sezonului asupra fecundităţii scroafelor şi scrofiţelor
Tabelul 35 Evoluţia sezonieră a fecundităţii la scroafe şi scofiţe P.I.C. în cadrul Complexului
de creştere a suinelor Iernut, judeţul Mureş (%) 2005-2008
Distribuţia scroafelor şi scrofiţelor I.A. după durata intervalului dintre înţărcare şi inseminarea fecundă (%)
Specificare Media pe 4 ani În sezonul de vară Sub 8 zile 29 13 9 – 15 zile 55 38 16 – 21 zile 12 32 Peste 21 zile 4 17
Există aşadar, o adevărată „infertilitate sezonieră”, mai pregnant de vară,
prin influenţele complexe ale temperaturii şi luminii, precum şi a unor stresori ce perturbă statusul hormonal al animalelor de reproducţie.
Cercetările noastre scot în evidenţă că sezonul influenţează direct şi indirect toţi indicatorii de reproducţie, atât la scroafă cât şi la vier: vârsta pubertăţii scrofiţelor, calitatea materialului seminal şi comportamentul vierilor, fecunditatea, prolificitatea, intervalul dintre înţărcare şi inseminarea fecundă, numărul de purcei înţărcaţi, indicele de utilizare a scroafelor la reproducţie.
8.3. CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA TEMPERATURII EXCESIVE ASUPRA REZULTATELOR DE REPRODUCŢIE
LA SCROAFE ŞI SCROFIŢE ÎNSĂMÂNŢATE ARTIFICIAL Material şi metodă Cercetările noastre au fost efectuate pe trei loturi de scroafe şi scrofiţe
însămânţate artificial şi fătate în perioade cu temperaturi ale aerului diferite: lotul martor (L1) a fost întreţinut la temperaturi de 15-20oC; lotul 2 (L2) la 25-30oC şi lotul 3 (L3) la 30-35oC.
Durata cercetării a fost suprapusă peste perioada de alăptare a purceilor, mai precis 35 de zile la loturile 1 şi 2 şi 32 de zile la lotul 3.
17
Indicele temperatură-umiditate (ITU) a avut valori medii de 60-70 pentru lotul L1 (martor),72-84 pentru lotul 2 şi 82-92 pentru lotul 3.
În condiţii de furajare aproape identice, dar adăpostire şi microclimat diferenţiate, s-au studiat următorii indicatori: • Greutatea medie a scroafelor imediat după fătare; • Greutatea scroafelor la înţărcare; • Pierderi în greutate a scroafelor pe perioada de lactaţie; • Consumul zilnic de furaje; • Durata lactaţiei; • Numărul de purcei fătaţi; • Numărul de purcei înţărcaţi; • Intervalul înţărcare-monta fecundă; • Efortul metabolic reflectat în frecvenţa respiraţiei, temperatura corporală şi
cutanată, capacitatea de alăptare.
Rezultate şi discuţii Tabelul 50
Influenţa temperaturii excesive asupra scroafelor în lactaţie
Lotul 1 (martor)
Lotul 2 Lotul 3 Specificare
T = 15-20oC ITU = 60-67
T=25-30oC ITU=72-
84
T=30-35oC ITU=82-94
Număr scroafe şi scrofiţe (cap) Greutate după fătare (kg) Greutate la înţărcare (kg)
20 180 160
20 190 151
12 170 124
Pierderi în greutate pe perioada de lactaţie
kg %
20 13
39***
25,10
46*** 38
Consum voluntar de furaje pe zi (kg) Durata lactaţiei (zile) Număr de purcei fătaţi pe lot (cap) Purcei înţărcaţi (%) Intervalul dintre înţărcare şi monta fecundă (zile)
5 35
244 90,2
6,25
4,12** 35
230 79,10***
13,50***
3,80*** 32 116
71,1***
18,20*** Efort metabolic
- frecvenţa respiraţiei (pe min) - temperatura rectală (oC)
- capacitatea de alăptare (kg/zi)
20-40
38-38,5 2,5
80-120***
38,5-39,4 2,3
120-150***
39-40,6**
1,95 ** p ≤ 0,01 *** p ≤ 0,001
18
Tabelul 52 Evoluţia fecundităţii şi prolificităţii în funcţie de temperatură
Număr scroafe şi scrofiţe însămânţate (cap) Număr scroafe şi scrofiţe gestante (cap) Fecunditate (%)
60 53 89
20 12
60 ***
12 6
50 *** Număr de purcei fătaţi pe scroafă (cap) 10,6 6,4 *** 5,8 *** Intervalul dintre înţărcare - monta fecundă (zile)
4-12 14-21 14-28
*** p < 0,001
Cercetările arată că scroafele lactante sunt cele mai vulnerabile în condiţii de temperatură excesivă, dintre toate categoriile de suine. Loturile expuse la temperaturi de peste 25oC, acuză disconfort, scăderea consumului de furaje (cu 160 g/zi/oC în domeniul 25-30oC şi cu 460 g/zi/oC între 30-35oC; p<0,001), scăderea masei corporale şi a capacităţii de alăptare, reducerea fecundităţii (p<0,001), a prolificităţii (p<0,001) şi creşterea intervalului între înţărcare şi însămânţarea fecundă, efort fiziologico-metabolic de adaptare, incluzând creşterea temperaturii corporale, creşterea termolizei prin evaporare pulmonară, realizată de un ritm respirator epuizant.
• Identificarea principalelor sortimente de nutreţuri utilizate în alimentaţia suinelor din gospodăriile populaţiei şi frecvenţa acestora;
• Aprecierea principalelor tipuri de raţii furajere utilizate în hrana suinelor; • Impactul diferitelor tipuri (variante) de alimentaţie asupra unor indici de
producţie şi reproducţie obţinuţi în fermele gospodăreşti. Studiile au fost efectuate pe baza a 600 chestionare completate de către
crescători, precum şi prin observaţii şi măsurători în 66 gospodării selectate.
19
9.2. Rezultate obţinute 9.2.1. Sortimentele de nutreţuri şi frecvenţa utilizării lor
în gospodăriile populaţiei
Porumb; 100
Orz; 81 Grâu; 80Tărâţe; 76
Şrot fl.soarelui + turte; 21
PVM; 16
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
%
Fig. 9. Frecvenţa utilizării unor nutreţuri concentrate în hrana porcilor
Păşunat; 61
Buruieni diverse; 76
Iarbă cosită; 45
Bostănoase; 38
Cartofi, sfeclă, varză; 63
Resturi culinare; 38
0
10
20
30
40
50
60
70
80%
Fig.10. Frecvenţa utilizării unor suculente în hrana porcilor
20
9.2.2. Identificarea şi aprecierea diverselor tipuri de raţii furajere utilizate în hrana suinelor
Studiile efectuate au permis identificarea a cel puţin 5 tipuri de raţii furajere ce se utilizează în fermele crescătoare de suine din zona cercetată (V1, V2, V3, V4 şi V5 în experiment), după cum urmează: • Varianta 1: nutreţ combinat, reţete adecvate după starea fiziologică: în repaus,
gestante, lactante – 14% din gospodăriile studiate. • Varianta 2: amestec de cereale uruite în fermă + premix vitamino-mineral –
16% din gospodăriile studiate. • Varianta 3: amestec de cereale uruite în fermă + cartofi, bostănoase, varză –
21% din gospodăriile analizate. • Varianta 4: amestec de cereale uruite în fermă + păşunat + masă verde – 30%
din gospodăriile studiate. • Varianta 5: amestec de cereale uruite în fermă + buruieni, varză, sfeclă,
reziduri alimentare – 19% din gospodăriile studiate.
9.2.3. Impactul diferitelor variante de alimentaţie asupra principalilor indicatori de reproducţie
Tabelul 57
Influenţa tipurilor de alimentaţie asupra indicilor de reproducţie
Explicaţia rezultatelor de reproducţie obţinute în diferite nivele de furajare, se regăseşte în principal în sporurile realizate în perioada de gestaţie, pierderile în greutate în perioada de alăptare, în efortul fiziologico-metabolic de compensare din rezervele proprii. Între variantele 1 şi 2 şi variantele 3, 4, 5, diferenţele sunt semnificative statistic la toţi indicatorii studiaţi.
Cercetarea acestor aspecte atrage atenţia asupra unor deficienţe majore în alcătuirea raţiilor pentru scroafele de reproducţie într-un foarte mare număr de gospodării deţinătoare de suine şi explică realizările sub aşteptări ale acestora.
În perioada 2004-2008, s-au studiat factorii de microclimat din adăposturile sau compartimentele pentru vieri, scroafe şi scrofiţe în aşteptare, scroafe şi scrofiţe montate şi gestante în diferite perioade şi în sectorul de maternitate ori adăposturile pentru scroafe şi purcei sugari, de la naştere la înţărcare. Locaţiile în care s-au efectuat studii de microclimat au fost următoarele: • Complexul de creştere a suinelor Iernut: sectorul de montă şi gestaţie (vieri,
scroafe, scrofiţe) şi în maternitate; • Ferma Bogata – Turda: sectorul de montă şi gestaţie, compartimentul de
maternitate; • SCDA Turda: sectorul de montă şi gestaţie, sectorul de maternitate; • Gospodăriile populaţiei: adăposturi pentru scroafe şi scrofiţe în aşteptare şi
montate – gestante, adăposturi pentru scroafe şi purcei sugari (cu şi fără sursă suplimentară de încălzire), în variate tipuri constructive şi amenajări interioare.
S-au luat în studiu toţi factorii ce intră obişnuit în sfera microclimatului şi care au o importantă acţiune asupra bunăstării animalelor şi indicatorilor de reproducţie şi producţie, după cum urmează:
10 000 – 40 000 (5-30% din NTG) 5 000 – 30 000 (2-10% din NTG) 1 000 – 22 000 (1-8% din NTG)
10 000 – 50 000 (5-22% din NTG) Notă: Apreciat prin metoda punctelor după Cheia Petkov (1975), adaptată de Man C. (1986), acest microclimat realizează în medie 90-92 puncte primăvara, toamna şi iarna (microclimat bun) şi 85 – 88 puncte vara (microclimat satisfăcător).
23
Tabelul 60 Evoluţia microclimatului în sectorul de montă şi gestaţie (PIC), Complexul Iernut
Valori Factorii de microclimat Primăvara Vara Toamna Iarna
200 – 6 000 (1 – 7% din NTG) 200 – 10 000 (0,8 – 10% din NTG)
120 –10 000 (1 – 6% din NTG) Notă: Microclimatul realizează în medie 86-90 puncte în Cheia Petkov (1975), adaptată de Man C. (1986) şi se încadrează la „microclimat mediocru”
25
26
Tabelul 67
Evoluţia microclimatului din adăposturi pentru scroafe şi purcei sugari din gospodăriile populaţiei
Adăposturi închise cu: Factorii de
microclimat
Adăposturi închise fără sursă de
încălzire Becuri
infraroşii Eleveuză adaptată
Temperatura (oC) (cu excepţia verii) • General pentru scroafe • Local pentru purcei:
Notă: Vara condiţiile de microclimat se ameliorează în toate cele 3 categorii de adăposturi, în special pentru purceii sugari. Pentru scroafele lactante, lungi perioade de timp, temperatura aerului are valori peste cele normale, ridicându-se la 25-30oC, chiar 33-35oC în lunile iulie şi august. Ceilalţi factori de microclimat sunt la nivelul cerinţelor igienice.
10.2.4. Incidenţa şi dinamica pierderilor prin mortalitate la purceii sugari. Cauzele principale ale acestora
Sistem intensiv PIC = 10,5% pierderi la purcei Sistem semiintensiv PIC = 8,4% pierderi la purcei Sistem gospodăresc PIC = 17,1% pierderi la purcei SCDA Turda rasa Bazna = 6,7% pierderi la purcei Gospodăriile populaţiei rasa Bazna = 6,5% pierderi la purcei
Tabelul 69
Prolificitatea, mortalitatea la purcei şi numărul de purcei înţărcaţi pe fătare şi pe scroafă pe an
Purcei pe fătare Purcei fătaţi/scroafă/an Mortalitate purcei sugari Purcei înţărcaţi Unitatea Unit vii morţi
Practic, toate cauzele pierderilor la purcei sunt nespecifice, ele rezultând din neconcordanţa dintre cerinţele fiziologice ale scroafelor şi purceilor sugari şi nivelul de realizare a factorilor tehnologici şi de igienă în unităţile crescătoare de suine.
ÎÎNNSSĂĂMMÂÂNNŢŢAARREEAA AARRTTIIFFIICCIIAALLĂĂ AA SSCCRROOAAFFEELLOORR ŞŞII UUNNIIII FFAACCTTOORRII DDEE IINNFFLLUUEENNŢŢĂĂ
Studiile întreprinse cu privire la bunăstarea vierilor utilizaţi la recoltarea
materialului seminal, spermogramele uzuale cercetate, calitatea materialului spermatic obţinut, valorificarea acestuia la însămânţarea artificială a scroafelor şi scrofiţelor rezultatele obţinute la materialul biologic PIC şi rasa Bazna, precum şi unii factori de influenţă, au condus la următoarele concluzii:
În perioada 2004 – 2008, s-au utilizat 3 vieri PIC 402, în vârstă de 1-5 ani, de la care s-au obţinut 787 ejaculate utilizabile, care s-au examinat şi folosit la însămânţări artificiale şi 3 vieri de rasă Bazna, de la care s-au obţinut 760 ejaculate utilizabile la însămânţări artificiale. Cei 6 vieri au fost menţinuţi în perfectă stare de sănătate şi bunăstare şi într-o excelentă condiţie de reproducţie, fiind utilizaţi în mod raţional la recoltări.
În baza celor 787 spermograme uzuale analizate de la vierii Pic 402, se desprind următoarele: • Volumul ejaculatului: 299,1 ml, cu limite minime de 95-120 ml şi maxime de
504-635 ml. Vierul 2 are media volumului cea mai mare (311,3 ± 8,6 ml), vierul 1 cea mai mică (288,4 ± 7,4 ml), diferenţele între vieri fiind semnificative statistic (p < 0,05).
• Concentraţia spermei în spermatozoizi este foarte bună, valoarea medie fiind de 372,3 x 106 spermatozoizi/ml spermă, cu variaţii extreme între 198 şi 560 x 106 spermatozoizi/ml spermă. Cea mai bună concentraţie a spermei s-a depistat la vierul 3 (377,1 ± 8,5 x 106 spermatozoizi/ml) şi cea mai mică la vierul 1 (368,5 ± 8,2 x 106 spermatozoizi/ml). Între valorile medii obţinute la vierii 1 şi 2, respectiv 1 şi 3, diferenţele sunt semnificative statistic, iar între vierul 2 şi 3, diferenţele sunt nesemnificative.
• Mobilitatea spermatozoizilor, a fost excelentă pe toată durata cercetărilor: media 80,12%, la vierul 3 cea mai mare (80,5 ± 5,97%), la vierul 2 cea mai mică (79,6 ± 6,11%), dar diferenţele dintre vieri sunt nesemnificative statistic.
• Numărul de spermatozoizi/ejaculat, a fost excelent, în medie de 124,83 x 109, cu variaţii între 123,71 ± 9,06 x 109 la vierul 3 şi 126,62 ± 8,97 x 109 la vierul 2, dar diferenţele între vierii 1 şi 3 nu sunt semnificative statistic.
• Din totalul ejaculatelor obţinute de la vierii PIC 402, au fost eliminate pe baza aspectului, culorii şi mirosului, 8 ejaculate, adică cca 10%. Cu privire la rezultatele obţinute în urma valorificării materialului spermatic
obţinut de la vierii Pic 402, concluzionăm următoarele: • Având în vedere volumul ridicat şi destul de constant al ejaculatelor, densitatea
excelentă şi mobilitatea bună a spermatozoizilor, din cele 787 ejaculate utilizabile obţinute, s-au realizat 12012 doze cu peste 3-5 miliarde spermatozoizi mobili/doză de însămânţare artificială, cu o medie de 15,26 doze de însămânţări artificiale/ejaculat.
29
Tabelul 79 Valorificarea spermei recoltate de la vierii PIC
De la cei 3 vieri de rasă Bazna, s-au obţinut în perioada cercetărilor, 760
ejaculate admise pentru prelucrare şi însămânţări artificiale. Sin studiul spermogramelor uzuale, se desprind următoarele: • Volumul ejaculatului a fost bun: 195,4 ml, cu variaţii între 187,2 ± 6,8 ml la
vierul 2 şi 201,2 ± 6,1 ml la vierul 1 (V% = 21,5 – 23,5). Diferenţele între mediile celor 3 vieri sunt semnificative statistic.
• Concentraţia spermei în spermatozoizi: media 334,3 x 106 spermatozoizi/ml, cu variaţii de la 329,4 ± 8,6 x 106/ml la vierul 2 şi 337,4 ± 7,1 x 106/ml la vierul 1 (V% = 21,3 – 22,6). Diferenţele între vierii 1 şi 2, respectiv 2 şi 3 sunt semnificative statistic, iar între vierul 1 şi vierul 3 sunt nesemnificative.
• Mobilitatea spermatozoizilor a fost de asemenea la valori bune: media 80,07%, cu variaţii între 78,3 ± 5,38% la vierul 3 şi 81,3 ± 5,05% la vierul 1.
• Numărul de spermatozoizi pe ejaculat, excelent, cu o medie de 123,7 x 109 spermatozoizi pe ejaculat (123,4 – 124,09 x 109 spermatozoizi pe ejaculat).
Cu privire la rezultatele obţinute în urma valorificării materialului seminal obţinut de la vierii din rasa Bazna, concretizăm următoarele: • Din cele 760 ejaculate utilizabile obţinute pe perioada cercetărilor, s-au realizat
10099 doze cu peste 3-5 miliarde spermatozoizi mobili pe doză de însămânţare artificială, cu o medie de 13,28 doze de însămânţări artificiale pe ejaculat.
Tabelul 86
Valorificarea spermei de la vierii Bazna Anotimp Nr.ejaculate
Dintre factorii care influenţează performanţele de reproducţie ale vierilor, noi am studiat efectul sezonului. Din rezultatele obţinute rezultă că sezonul de vară, prin temperatură, lumină, comportament, influenţează negativ producţia spermatică. Astfel, vara, toţi parametrii spermogramelor uzuale (volum, concentraţie, mobilitate, număr de spermatozoizi/ejaculat) sunt inferiori celor obţinuţi în alte sezoane. Diferenţele între valorile medii sunt foarte semnificative statistic (p < 0,001), atât la vierii PIC, cât şi la cei de rasă Bazna.
Introducerea însămânţărilor artificiale în zona studiată, paralel cu
implementarea rezultatelor cercetării, au condus la realizarea unui important impact al tezei de doctorat, sub următoarele aspecte:
• Schimbarea structurii de rasă; • Tehnologic; • Îmbunătăţirea condiţiilor de zooigienă; • Economic; • Social.
CAP.13. CONCLUZII GENERALE
Din cercetările întreprinse şi rezultatele obţinute în prezenta teză de
doctorat, putem concluziona următoarele: Performanţele de reproducţie ale suinelor sunt influenţate de numeroşi şi
variaţi factori naturali şi artificiali de mediu, acţiunea lor manifestându-se pe toată „filiera reproducere”. Dintre cele mai relevante rezultate, menţionăm:
1. Sistemul de creştere (intensiv industrial, intensiv gospodăresc sau semiintensiv, extensiv gospodăresc), prin condiţiile tehnologice practicate, nivelul alimentaţiei, microclimat, bunăstare, material biologic, influenţează semnificativ principalii indici de reproducţie atât la vieri cât şi la scroafele însămânţate artificial.
2. Sezonul, prin temperatură, lumină şi alţi stresori ce modifică statusul hormonal al animalelor, declanşează o adevărată „infertilitate de vară”, atât la vieri cât şi la scroafe. Acţiunea sezonului este mai pregnantă la animalele din gospodăriile populaţiei, acestea fiind expuse la factori naturali cu evoluţie în limite largi.
3. Temperatura excesivă, de peste 25oC, aduce mari prejudicii scroafelor lactante, în special concretizate în reducerea consumului voluntar de furaje, scăderea greutăţii corporale în perioada de alăptare, eforturi metabolice de compensare, reducerea fecundităţii, a capacităţii de alătare, a prolificităţii şi prelungirea perioadei neproductive.
31
4. Igiena alimentaţiei, valoarea nutritivo-fiziologică a diferitelor tipuri de raţii administrate animalelor de reproducţie, au un impact deosebit asupra performanţelor de reproducţie. Studiul scoate în evidenţă numeroase deficienţe de alimentaţie a scroafelor gestante şi în lactaţie din gospodăriile populaţiei, care explică în mare măsură rezultatele necorespunzătoare ce se obţin.
5. Microclimatul din adăposturi, participă la realizarea bunăstării animalelor şi în unităţile în care acesta este la nivel de confort pe o lungă perioadă din an, estompează efectul sezonului şi conduce la rezultate bune de reproducţie. Microclimatul deficitar are un impact semnificativ asupra pierderilor la purceii sugari.
6. Vierii utilizaţi la recoltarea spermei pentru însămânţări artificiale, atât PIC, cât şi cei din rasa Bazna, au fost în condiţie de bunăstare şi excelentă condiţie de reproducţie. Examinarea a 787 spermograme uzuale de la vierii PIC şi 760 spermograme de la vierii Bazna, arată însuşiri foarte bune ale materialului spermatic la toţi parametrii. La vierii Bazna, efectul sezonului a fost mai estompat decât în cazul vierilor PIC.
7. Unii factori tehnologici şi de igienă, în special microclimatul din maternităţi, au influenţat mult pierderile prin mortalitate la purceii sugari, care au fost de 10,5% în sistem intensiv, 6,5 – 6,8% în fermele familiale şi 17,1% în gospodăriile populaţiei. Cauzele principale ale pierderilor au fost frigul, foamea şi accidentele prin strivire în fermele familiale şi gospodăriile populaţiei, sindromul diareic, cel respirator, hipotrepsia şi accidentele în sistemul intensiv.
8. Teza de doctorat redă fidel situaţia actuală din sectorul de creştere a suinelor în zona studiată, având un impact foarte important mai ales asupra fermelor familiale şi gospodăriilor populaţiei ce deţin un număr important de scroafe şi scrofiţe de reproducţie .
Extinderea însămânţărilor artificiale în condiţiile respectării tehnologiei şi a măsurilor de igienă, a condus la importante mutaţii în gândirea crescătorilor de suine şi la mari câştiguri de ordin tehnologic, igienic, economic, social şi de mediu.
32
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. BICHARD M. (1976) – Population size and selection response aplication in pig
breeding. A XXXV-a Reuniune Anuală a FEZ, Haga 2. BOGDAN A.T., ST.MANTEA, DORINA BOGDAN (1999) – Tratat de reproducţie şi
însămânţări artificiale la suine. Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti 3. CREŢA V., R.MORAR, C.CULEA (1995) – Zootehnie generală şi specială. Ed. Did. şi
Ped., Bucureşti 4. DINESCU S. (2002) – Creşterea porcinelor pe coordonatele secolului XXI. Ed. Ceres,
Bucureşti 5. DINU I. (2001) – Ghidul crescătorului de porci. Ed. Ceres, Bucureşti 6. DRĂGHICI C. (1991) – Microclimatul adăposturilor de animale şi mijloacele de dirijare.
Ed. „Ceres, Bucureşti 7. FORGACIU D., C.A.MAN, C.MAN (2005) – Hygienic conditions and reproduction
results in artificially inseminated sows from populations’ farms from Turda area, county of Cluj. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.61, 148-152
8. FORGACIU D., C.A.MAN (2005) – Looses recorded in nursing piglets ant their main causes in population farms from Turda area, county of Cluj. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.61, 389
9. FORGACIU D., C.MAN, ANCA FORGACIU (2008) - Aspects concerning some features’ knowledge in suina populations bred in the Turda zone. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.65, 167-168
10. GROZA I.ŞT. (coord.) (2006) - Ginecologie, andrologie şi obstetrică veterinară: compendiu. Editura Academiei Române, Bucuresti
12. ISAR O. (2003) – Posibilităţi de prevenire şi combatere a sterilităţii la scroafe. Revista de Zootehnie şi Medicină Veterinară, nr.8, 22-25
13. LADOŞI I. (2008) – Trecut şi viitor în creşterea profitabilă a porcilor. Rev. „Ferma”, nr. 6 (61), 77-75
14. LĂPĂDAT BUIANU VERGINIA (2002) – Cercetări privind eficienţa tehnică şi economică a însămânţărilor artificiale la suine. Teză de Doctorat, USAMV Bucureşti
16. MAN C. (1986) – Lucrări practice la Zooigienă. Tipo Afronomia, Cluj-Napoca 17. MAN A.C., I. IVAN, MARIA CIUPE (2002) – Aspects consernant l’elevage des suides
dans les menages de la populations du departamend de Cluj. Buletin USAMV, 47, 96 18. MAN A.C., C.MAN, D.FORGACIU, MARIA CIUPE (2005) – Influence of excesive
temperature on nursing sows in farming system. Bull. USAMV Cluj-Napoca, vol.61, 394 19. MAN C. (2007) – Zootehnie ecologică. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca 20. MICLEA V., I.LADOŞI (1997) – Biologia reproducţiei animalelor de fermă. Ed. Bahai,
Cluj-Napoca 21. ORGEUR P. (2002) – La relation mere-jeune chez les porcins: de la naissance au
sevrage. INRA, Prod.Anim, 15, 185-198
33
34
22. PRUNIER A., H.QUESNEL, M.MESSIAS DE BRAGANCA, A.Y.KERMABON (1996) – Enironmental and seasonal influences on the return-to-oestrus after weaning in primiparous sows a review. Livest. Prod. Sci., 45, 103-110
23. RENAUDEAU D. (2001) – Adaptation nutritionnelle et physiologique aux temperatures ambiantes elevees chez la truie en lactation. These Universite de Rennes, 1, 160
24. RENAUDEAU D., J.NOBLET, J.Y.DOURMAND (2003) – Effect of ambient temperature on mammary gland metabolism in lactating sows. J.Anim.Sci. 81, 217-231
25. ROMAN M. (2003) – Ameliorare şi reproducţie. Broşură, 1 26. ROMAN M., L.HARGEAGA, ADRIANA OACHIŞ (2003) – Însămânţarea artificială la
animalele de fermă. Ed.Argonaut, Cluj-Napoca 27. ROŞCA O. (1994) – Biotehnica reproducţiei la porcine prin însămânţare artificială.
Ed.Ceres, Bucureşti 28. ŞARA A. (2001) – Alimentaţia animalelor de reproducţie. Ed.Risoprint, Cluj- Napoca 29. STOICA ANGELA şi colab. (1998) – Rezultate practice privind valorile unor indici de
reproducţie la scroafe, Ed. „Mirton”, Timişoara 30. STOICA ANGELA (2001) – Factorii care influenţează fertilitatea, fecunditatea
natalitatea şi prolificitatea la animale. Rev.Zoot.şi Med.Vet, 2, 1-10 31. VIZCARRA J., J.FORD (2003) – Validation of sperm mobility in boars and stallions.
Theriogenology, 66, 1091-1097 32. WENIGER J.H. (1974) – Orientation on the future of pig production. Livestock