Orașul Focșani Studiu toponimic Anton Dorina Grupa 311 Cartografie
Orașul FocșaniStudiu toponimic
Anton Dorina
Grupa 311
Cartografie
Cuprins
Introducere...........................................................................................................................3
Capitolul 1. Metodologie......................................................................................................3
Capitolul 2. Evoluţia spaţiului analizat..............................................................................4
Capitolul 3. Categorii şi grile de analiză a numelor de străzi..........................................5
3.1. Clasificarea odonimelor sub raport cantitativ
3.1.1. Apelativele.............................................................................................................7
3.1.2. Antroponimele.......................................................................................................7
3.1.3. Clasa alte toponime...............................................................................................8
3.2. Clasificarea odonimelor după functia de reper
3.2.1. reper/raport geografic referenţial direct.................................................................8
3.2.2. reper/raport geografic referenţial indirect..............................................................8
3.2.3. reper/raport geografic direcţional..........................................................................9
3.2.4. reper/raport geografic referenţial...........................................................................9
3.2.5 reper/raport geografic artificial..............................................................................10
3.3. Analiza în functie de rolul pe care îl joacă în modelarea memoriei colective
3.3.1. Raportul toponimic...................................................................................................10
3.3.2. Raportul referenţial vechi..........................................................................................10
3.3.3. Raportul onorific.......................................................................................................10
3.3.4. Raportul ideologic.....................................................................................................11
Concluzii.............................................................................................................................11
Anexe.................................................................................................................................12
Introducere
Prin această lucrare se încearcă analizarea orașului Focșani din punct de vedere toponimic.
Toponimia este știința care se ocupă cu cercetarea numelor de locuri.
Toponimia este o ramură a onomasticii, care se ocupă cu cercetarea numelor proprii, în general.
Legatura dintre individ și trecutul său este un fapt ce nu poate fi neglijat în nicio situație fiind
principiul de bază în crearea unei memorii, partea a propriei identități. Fie că se manifestă sub
forma atașamentului față de înaintași, fie față de evenimentele memorabile anterioare, această
legatură i-a marcat întreaga existență.
În numeroase cazuri, se încearcă evitarea uitării, prin instituirea unor mijloace de optimizare a
funcționaliatății memoriei. Astfel, au luat naștere reperele, punte de sprijin și de susținere a
memoriei colective. Principalul scop al acestor repere este acela de a împiedica uitarea, de a
reaminti și de readuce în permanență în actualitate anumite evenimente sau persoane, considerate
ca având o importantă deosebită la un anumit moment dat în timp. Uitarea fiind practic
inevitabilă în timp, îndepărtarea reperelor referitoare la o anumită persoană sau eveniment ar
echivala cu ștergerea amintirii acestora din memoria colectivă. Adeseori, din ratiuni politice, ele
sunt schimbate sau transformate în așa fel încât să corespundă noilor deziderate ale epocii. În
locul lor apar noi idei, fixate prin noi repere. Instalarea și departarea reperelor sunt procese
complementare ce se întalnesc din plin de-a lungul ultimului secol in istoria Romaniei. Marcată
de trei schimbări politice fundamantale (trecerea de la monarhie la un regim comunist,
dictatorial, iar ulterior la unul democratic), a adus ineviabil schimbări majore în ceea ce privește
reperele memoriei colective.
Capitolul 1. Metodologie
Pentru acest studiu s-au analizat numele tuturor străzilor din orașul Focșani.
Pentru analiza odonimelor am realizat un tabel atașat în Anexa 1, cu toate străzile din zona
oraşului Focșani. Am clasat fiecare stradă după anumite criterii: apelative, antroponime,
hagionime, alte toponime, noţiuni abstracte, date comemorative sau alte situaţii. De asemenea,
am realizat în tabelul cu odonime şi o rubrică referitoare la observaţii, aici evidenţiind anumite
aspecte ale odonimelor.
Principala metodă folosită în cadrul acestui studiu toponimic este metoda analizei materialelor
grafice, cartografice şi bibliografice. Pentru realizarea tabelului cu odonime am avut nevoie de
colectarea datelor, și anume de identificarea străzilor cu ajutorul OpenStreetMap.
Totodată, am consultat diverse site-uri precum și cărți de specialitate pentru a urmări aspectele
propuse.
Capitolul 2. Evoluţia spaţiului analizat
Municipiul Focşani este municipiul reşedinţă al judeţului Vrancea. Este cunoscut drept „Oraşul
de pe Milcov”, locul unde Ştefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească
în anul 1482. După Unirea Principatelor, Focşaniul este cunoscut drept „Oraşul Unirii”, devenind
simbol al idealului de Unire, căci pe 6 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de
unificare a Focşanilor, cel din Moldova şi cel din Ţara Românească, care până atunci fusese
împărţit de râul Milcov între cele două principate.
Fig. 1. Localizarea orașului Focșani în județul Vrancea
Din diversele săpături arheologice a rezultat că Focşaniul a fost locuit încă din timpul
neoliticului, obiectele descoperite având o vechime de aproximativ 5000 de ani. Totodată s-au
descoperit diverse tezaure dacice şi monede imperiale romane, ce sunt mărturii ale culturii
materiale ce au existat în această zonă. Toponimia oraşului Focşani se trage de la numele familiei
Focşa ce erau cunoscuţi precum “moldoveni buni şi drepţi din vremea lui Ştefan cel Mare”
Focşani este atestat documentar pe 30 ianuarie 1575, când, într-un document, Alexandru Vodă
din Ţara Românească arăta că a fost lovit “cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”. Deşi la
început este consemnat ca sat, spre sfârşitul secolului al XVII-lea diversele documente îl
menţionează ca târg, cea mai importantă aşezare între Râmnic şi Trotuş, aflat la confluenţa unor
drumuri comerciale importante. Cel mai frumos moment din istoria Focşanilor se consumă în
perioada Unirii de la 1859. Aici funcţionează până în 1862 Comisia centrală, instituţie ce elabora
legile comune pentru principate, precum şi Curtea de Casaţie. Oraşul era împărţit în două, între
Moldova şi Ţara Românească, de râul Milcov, ce trecea pe amplasamentul unde în zilele noastre
se află Piaţa Unirii, aici aflându-se şi vama între cele două ţări române.
Pe 6 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unificare a Focşanilor, ce a devenit
şi reşedinţa judeţului Putna. Aici, la 8 septembrie 1917, se semnează armistiţiul între
reprezentanţii Armatei Române şi cei ai Puterii Centrale, în acestă zonă desfăşurându-se
celebrele bătălii de la Mărăşeşti şi Mărăşti, din vara anului 1917. În perioada interbelică a avut
loc o dezvoltare a oraşului, îmbunătăţindu-se reţelele stradale şi de alimentare cu apă. După
1950, are loc un proces de industrializare rapidă şi forţată, construindu-se numeroase fabrici şi
blocuri de locuinţe, în stil comunist, înregistrându-se şi un proces de explodare demografică,
datorită migraţiei oamenilor de la sate către mediul urban.
Din 1968, odată cu noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Socialiste România,
Focşani devine municipiu şi reşedinţa judeţului Vrancea.
Capitolul 3. Categorii şi grile de analiză a numelor de străzi
Analiza numelor de străzi (odonimelor) se bazează pe două aspecte principale: unul cantitativ,
referitor la ponderea diferitelor surse odonimice (apelative, antroponime, hagionime, alte
toponime, date comemorative, noţiuni abstracte, alte situaţii) şi unul de reper (spaţial şi de
memorie).
După ce am analizat zona municipiului Focşani am însumat un număr de 127 de străzi şi le-am
inclus în tabelul din Anexa 1. Le-am clasificat conform anumitor criterii şi le-am analizat pe
diferite ramuri.
Fig. 2. Planul orașului Focșani
3.1. Clasificarea odonimelor sub raport cantitativ
După realizarea tabelului cu denumirile deja clasificate, am întocmit o diagramă a acestora
reprezentând un raport cantitativ ( Fig.3.).
22%
32%
4%
21%
13%
2%5%
Apleative Antroponime HagionimeAlte Toponime Notiuni Abstracte Date ComemorativeAlte situatii
Fig. 3
Numele străzilor si bulevardelor ocupă un loc deosebit de important în rândul reperelor
memoriei colective citadine. Cum memorarea acestor nume este practic o cerință de primă
necesitate a orientarii în spațiu, perpetuarea personajelor sau a evenimentelor desemnate prin
aceste nume este asigurată aproape automat.
3.1.1. Apelativele
Apelativele sunt toponime ce denumesc realitatea spaţială geografică. În orașul Focșani ele
desemnează plante precum: Strada Plantelor, Strada Viilor, Strada Ulmului, etc, insecte precum:
Strada Albinei, Strada Cărăbuș, etc, activităţi sau ocupaţii omeneşti precum Strada Gradinari,
Strada Tăbăcari, etc.
După analiza tuturor străzilor din municipiul Focșani am constatat prezenţa a 28 de apelative,
reprezentând 13% din totalul odonimelor.
13%
9%
13%
17%
26%
9%
13%
Insecte Obiecte OcupatiiRegiuni geografice Plante CladiriAltele
Fig. 4
3.1.2 Antroponimele
Antroponimele sunt numele de persoană, acest nume s-au dat pentru recunoştiinţă, în
memoriam. Acestă categorie de toponime este cea mai semnificativă în cazul studiului de faţă,
identificându-se astfel 41 de antroponime, deci 32% din totalul toponimelor.
Personaliatile pașoptiste agreate și glorificate între 1948-1989, ca Alexandru Golescu, Ana
Ipătescu, Cezar Bolliac, Dinicu Golescu, Gh. Magheru, Nicolae Bălcescu, Popa Șapca continuă
să viețuiască în spiritul colectiv, promovate de placuțele indicatoare, alături de omniprezentele:
Tudor Vladimirescu, Panduri, a căror memorie a fost utilizată ca instrument politic. Prin ele
persistă avântul revoluționar atât de cultivat în epoca anterioară ca și a altor luptători ce s-au
împotrivit claselor exploatatoare (Gh.Doja, Horia, Closca si Crisan).
18%
30%
9%12%
30% RevolutionariScriitoriIngineriProfesoriiAltele
Fig. 5 – Clasificarea antroponimelor
3.1.3 Clasa alte toponime
Clasa alte toponime cuprinde 7 de toponime şi reprezintă 6% din totalul toponimelor analizate.
Acestea sunt numite după puncte cardinale, momente ale zilei dar și altele precum: Aleea
Sudului, Strada Zorilor, Strada Răsăritului, etc.
3.2 Clasificarea odonimelor după functia de reper
Reperele spaţiale (de orientare) ale prezentului studiu se pot analiza pe 5 planuri, nivele:
- reper/raport geografic referenţial direct
-reper/raport geografic referenţial indirect
- reper/raport geografic direcţional
- reper/raport geografic referenţial
- reper/raport geografic artificial
3.2.1 Raportul geografic referenţial direct Acest raport geografic permite consemnarea, semnalarea unui element urban pe strada respectivă, element de la care a fost dat numele străzii. De exemplu: Strada Antrepozite, Aleea Căminului, Aleea Parc, etc.
3.2.2 Raport geografic referenţial indirect
Acest raport geografic referenţial indirect sugerează existenţa unor elemente caracteristice
mediului înconjurător, pe locul sau în apropierea străzii respective.
De exemplu: Strada Crângului, Strada câmpului, Strada Bradului, etc.
3.2.3 Raport geografic direcţional
Rolul acestui raport este de a indica direcția. În acest raport geografic ca și exemplu se
regăsește: Aleea Sudului.
3.2.4 Raportul geografic referenţial
Raportul geografic referenţial cuprinde odonime ce aparţin unei familii, în cazul de faţa
antroponime, odonime care alăturate creează o insulă toponimică. În cadrul municipiului Focșani
se identifică mai multe insule toponimice. Una dintre ele se află în apropierea vestitului Colegiu
Național Unirea, unul dintre cele mai bune licee din Vrancea. Acesta este situat în estul orașului.
Fig. 6 Insula toponimică
Sursa: https://www.openstreetmap.org
În cazul acestei insule toponimice sunt incluse personalităţi precum Alexandru Vlăhuță,
Cezar Bolliac, Alexandru Golescu, Maior Gheorghe Pastia, Simion Bărnuțiu și Cuza Vodă.
3.2.5 Raportul geografic artificial
Din această categorie fac parte denumirile care nu au nicio legătură cu spaţiul sau comunitatea
urbană. Spre exemplu, aici pot fi incluse străzile: Bicaz, Bistrița, Bucegi, Făgăraș, Crișana, etc.
De asemnea, în acestă categorie intră şi noţiuniunile abstracte precum străzile: Aleea Echitației,
Strada Gloriei, Strada Muncii, etc.
3.3. Analiza în functie de rolul pe care îl joacă în modelarea memoriei colective
3.3.1. Raportul geografic toponimic
Încadrează toponimele ce reprezintă repere ale vieţii urbane de odinioară. Între timp unele din
denumiri şi-au pierdut înţelesul în prezent, dar au rămas mijloace de comunicare verbală.
Din toate denumirile, doar câteva desemnează personalități, toponime sau evenimente corelate
în mod direct cu istoria și specificitatea orașului, constituind o mica proporție ce desemnează
personalități care fac parte din cadrul național, fără legătură cu Focșaniul iar majoritatea
denumesc termeni neutri, fie ele evenimente istorice, oronime, hidronimie, fitotoponime. Altfel
spus, identitatea proprie acestui municipiu este în mare parte una artificială, nefiind
fundamentată pe specific sau, cu un grad mare de generalizare.
În această categorie se încadrează nume precum: Ion Basgan, Cuza Vodă, Strada Mare a Unirii,
etc.
3.3.2. Raportul referenţial vechi
Grupează odonimele ce consemnează existenţa unui obiect, a unei realităţi spaţiale concrete
sau care există într-o formă modificată. În cadrul municipiului Focșani câteva exemple ar fi:
Aleea Parc, Aleea Căminului, Aleea Stadionului, etc.
3.3.3. Raportul onorific
Încadreaza străzile ce poartă nume de personalităţi (antroponimele) care au avut o relatie
deosebită cu un anumit spaţiu geografic: scriitori (Alecu Russo, Alexandru Vlăhuță, Ion
Creangă, Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu, George Coșbuc, Gheorghe Asachi, Dinicu
Golescu, Constantin Dobrogeanu Gherea), ingineri (Anghel Saligny, Ion Basgan), militari
(Căpitan Corneliu Stoenescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Potop), revoluționari (Cezar
Bolliac, Gheorghe Doja, Ecaterina Varga), domnitori (Cuza Vodă), doctori (Telemac), savanți
(Emil Racoviță), politicieni (Mihail Kogălniceanu)
3.3.4. Raportul ideologic
Acest raport are caracter abstract, deoarece simbolizează un ideal, o stare de spirit, au rolul de a
influenţa memoria colectivă sau de a îndrepta către anumite ideologii. Exemple din această
categorie sunt: Strada Păcii, Strada Gloriei, Strada Democrației, Strada Mare a Unirii, etc.
Concluzii
Numele străzilor și bulevardelor ocupă un loc deosebit de important în randul reperelor
memoriei colective citadine. Cum memorarea acestor nume este practic o cerință de primă
necesitate a orientării în spațiu, perpetuarea personajelor sau a evenimentelor desemnate prin
aceste nume este asigurată aproape automat. Pentru a împidica memorarea automată a acestor
denumiri, în felul acesta pierzându-se legătura cu personajul sau evenimentul comemorat, se
adaugă pe plăcuțe ce indică denumirea străzilor, o scurtă explicație. Fiecare individ este interesat
în aflarea semnificației denumirii străzii pe care locuiește și, implicit, este obligat să o și
memoreze. Prin aceste mecanisme, infrastructura stradală se constituie într-un reper deosebit de
eficient al memoriei citadine.
Odată cu pierderea în timp a semnificației vechilor denumiri și apariția altor evenimente
considerate a fi mai importante, reperele sunt schimbate în așa fel încât să le susțină pe acestea
din urmă, vechile semnificații fiind abandonate. Există însă și exemple când această schimbare
nu se produce în urma unui proces de evoluție firească, natuală; este impusă, în scopul unei
reconstruiri a memoriei sociale în condițiile unor schimbări social-politice rapide și radicale.