-
LN.,-/.---
-\
I
I
I
I
I
FIZIOLOGIE
GIIID DE LTICRARI PRACTICE
ECIIILIERITL HIDRICDIGESTIA $I ABSORtsTIA
SISTEMUL ENDOCRIN
Edifia a II_a
Sub redacfia Conf. Univ. Dr. IoanaAutpri:Conf. Univ. Dr. Ioana
A-rrca BldlriuConf. Univ. Dr. Mariana Artino$ef Lucrdri Dr. Dumitru
Ferechide$ef Lucriri Dr. C[tilina Cjornei$ef Lucrari Dr. R.aluca
papacocea$ef Lucrdri Dr. Despina Ciocea$ef Lucrdri Dr. Magda
Buraga$ef Lucriri Dr. Ioana $tefrnescu$ef Lucrlri Dr. Anca
Bubuianu
Colaboratori:Asist. Univ. Dr. Antoaneta pungEAsist. Univ. Dr.
Mircea Lupupor.rAsist. liniv. Dr. Toma papacoceaDr. Hamid Reza
Ayatollahi
Anca BIdIrdu
-
ISBI\I; 978 - 973 -708'384'5
Prefafi
Lucrarea
-
CUPRTNS
I. COMPARTIME NTE LrcIIIDIENE......t .
GENERALrTATr............2.voLLIt\4ttL sANGvIN...
..... ........,....-"*-
" ^-..-..-...pg.t
2.1. Metode indirecte de tlererminare "
"","_;;;;";.._...._..
._._.-._..pg.2
2. 1 . 1. Determinarea'oiumului prasmatic . .
-.- "qrE; v ru""""'..'..............pg.3
2.1 .2. Determinarea vnl,,-,,, ^r^r- . .....Pg.43.
DETERMTNARE';;Htril.'l*.rruran
c, ....
.. ... . . .pg 7TI..TANATLA oM"""
.......pg.8II. EXPLOR4REA FUNCTTEI SECRETARII 8IN4OTORTI A TA B
T]LT]I DI GES T]V.........1. SALIVA.. ..-.....-.Pg.tl2 MET'DE DE
E-xpLoRAREo rrl*r*;;;;;;
. . j:ll
2.I'. Metode de recoltare a sucului g*t i"
l"2.2.Doz.areaacidurui
",^,u,r.r'],-.::"':'"om"'"'""" ..Pg.2t2.3. punerea in evide
clorhidric din sucul gastic"""" .-.-..pg.22
2.4. punerearo .n,Ornfd
a acidului clorhidric liber in sucul gashic........pg.25
2.5. punerea in evide a aciduJui lactic"""""
-.-..-...-...pg-26
2.6- Activitat"" ",o*ntu
a produgilor de digestie gastricd""-.--.
-..-..--.--.....pg.27
2 7 Determin"."",J:;;;;::::::::^tric
pg28.....................pg.29
3.EXPLORAREAFLNCTTONALAAFTcATI/L ...............pg".314.
EXpLOnanoAcA-u-oRBILIARE.........
..................pg.354.1. Recoltarea bilei...
.............^og.35
-
4.2. Metode de evidenfiere a constituenfilor biliari....
.-...........pg.374.2.1. Roltension-activ.
.........pg.3g4.2.2. Soh:bllizatea.acidlor gra;i..........
....pg.394.2.3. Solubilizarea colesterolului........
.....pg.394.2-4. ReactiaPettenkofer...
...._..pg.394.2.5. ReaqiaGmelin......
......pg.404.2.6.Rea4taRosenbach....
....pg.404.2.7.Reagacu albastu de metilen...
...,....,......pg.41
5. EXPLORAREA ULTRASONOGRAFICA A
FICATULUI,VEZICLILEIBILIARE,PANCREASULUIgISPLINEI........................pg.
I
6. EXPLORAREA FLTNCTTONALA A PANCREASULUT EXOCRTN. . ..pg.
496.1. Exploararea funcliei pancreatice prin teste enzimologice
sanguine gi urinare...... .....................pg.49
6.2. Explorarea funqiei pancreatice exocrine prin teste
coprologice........pg-516.3. Alte metode de investiga[ie a
pancreasului............. ..pg.52
7. EXPLORAREA FUNCTIEI MOTOzuI A TUBULUI DIGESTIV...
......pg.527.1. Explorarea motilitafii esofagiene...
....._.......pg.527.2 Explorareamotilitdlii gastrice.......
........pg.557.3 Explorarea morilite$i intestinale.
.............pg.b4
Irr. ExpLoRAREA FaNCTTONALA CrWtCi 5tEXPERTTvIEI{TAL,{t
ctANontoR ENDOCMNE ...pg.681 . EXPLORAREA ROLLiLUI LINOR HORMONI
HIPOFIZARI. . . ..........P g. 6 8l.l Topografiahipofizei....
...........pg.6gI '2' Explorarea efectului melanocitostimulator
al excesului de ACTH.....pg.7l1.3. Explorarea firncfiei
ovariene......
..........pJ.12
2. TESTE DE EXPLORARE A FrrNCTrEr TTROIDTENE. Pg 823. EVTIROFOSF
HILIBRULUI
4. rNVESrrcAtEA SECRETTET DE TNSULTN^.'
....................r;.r,
ANEXA - TABELELE Ltn HARRIS
$IBENEDICT..............................Pg.100
-
Capilot uI COMpAR ITMEN TE .Lt CE{DIENE
.. I. COMPARTIMENTE LICIIIDIENE
I. GENERALITATI
Apa din compoziria organisnurui umm reprez intit 60% din
greutateacorpului; ea se afli impir.titE in com"semipermeabiie,,.
Astfel, dou',.r,,n, ofl"l"t::,"i;ol1'"],ro"i" til;intracelurar, iar
restur de o treirne (20%o) esteri"r,io
"o*";,;;";, care do'dtreimi se afld in intersilii iar o tr.eime
se afld in spafi r vascular (volum sanguin).Determinarea volumului
de lichid dirface prin metode av6nd la baz6 principi",
il;:Tffi'JTl':Il:;compartiment poate fi mlsurat,
introdrcomparrimenr
si dupd diluarea er omogenr.:;r:;:;:ff:l,#T. ;metoCe chimice,
fotoelectrice, etc. Forrnulllichid cerceta! este:
-'-vqfvv' urv' torrllula pentru calcularea volumului ce
v_._Q/C- cantitatea de substanfd injectati,/concentrafia ei dupi
diluare.Pentru determinareq flui,eror din compartrmentere
richidiene areorganismului' se forosesc ca markeri substanfe care
pot pdtruncre doar in
ffiT::::'" o" cercetat pi rdrndn suficient tirnp aici. riri a se
dilua ei in
Determina.ea spaliului intravascular (volum san uin) se face
forosind:
",0"r*Orl}rr"rr,"lm plasmatic: ropu de Congo, albumind marcatd
cu l:r (RISA)
-pentru vorumul globular (hematocritul): fier gi crom marcate
radioactiv-pentru vorumur extracerurar: thiocianat, inurin', Na, cl
radioacriv, etc.-pentru volumul hidric total: arrtipirin[, uree,
apd grea.Dupd aceste determin5ri se pot afla:
-
C rp ilo lul CO M PARfi MEN TE LI CHID I ENE
-spa+iul hidric interstifial =
apa totald - volum extracelular.
Condifiile necesare pentru ca o substanl5 introdusd in
circulafie, fixat[ deproteinele plasmatice sau incorporatd in
hematii, sd poati. fi utilizatd indeterminarea votumului globular
sau plasmatic sunt urmatoarele:
a)-si nu fie toxiclb)-sd nu provoace hemolizic)-si nu se
catabolizeze in timpul circulalieid)-sl difuzeze uniform in
intregul
,, spaliu de difuziune ";e)-sd fie menlinutd in circulafia
sanguind un timp suficient
pentru amestecul ei complet, inainte de a pdtrunde in
teritoriile extravasculare;flsd nu se elimine prea repede din
circulalie prin:
-fixarea de elemente ale sistemului reticulo -
histiocitar-excretie renald sau hepatic[
g)-cantitatea injectatd sd fie suficientl pentru ca metoda sd
fieprecisd" ftrd a fi insi nocivd.;
h)-molecula trasorului in cazul unui coloid trebuie s6
fiesuficient de mare ca sd nu traverseze oerelii endoteliali; de
aceea se uttlizeaz|,moleculele coloidale care sunt cel pufin egale
cu albuminele plasmatice.
2. VOLUMUL SANGUIN
Determinarea volumului sanguin total are o importanli clinicd gi
decercetare gtiinlificd deosebita, volemia reprezentand una din
constantereorganismului care se pdstreazi neschimbate in condigii
homeostazice. cuajutorul acestei metode se pot surprinde precoce gi
exact modific[rile voremieiin diferite stiri patologice: turburiri
endocrine, turburdri ale echiribruluihidroelectrolitic, arsuri,
hemoragii
.
C ap itolul COMpARTIMENTE LICH IDIENE
2.1. METODE INDIRECTE DE DETERMINARE A VOLUMULUI.SANGUIN
constau in determinarea prin metoda directd, fie a volumului
plasmatic,fie a volumului globular, gi apoi determinarea
consecutivd, indirectd, princalcul a volumului sanguin, folosind
rerafiile sale cu volumur plasmatic sauglobular prin determinarea
hematocritului.
Raportul citoplasmatic sau raporhrl dinte volumur groburar gi
volumulplasmatic se determini prin metoda hematocriturui gi este
exprimat p.i., .r-u.loriprocentuale fafd de vorumur sanguin.
Hemalocritur indicd raportul procentualdintre volumul plasmatic pi
vclumur tuturor erementeror figurate din sange.cum volunrul
leucocitar gi trombocitar constituie in mod normal mai pufin delv,
din volumul total al elementeror figurate gi poate fi considerat ca
negrijabil,nofiunea practici rie volun globular se referd. la
vorumul grobulelor rogii.
valoarea hematocritului obfinut din sangele venos, sau
hematocritult,'enos trebuie corectate in raport cu doi factori de
corec{ie: pentru plasmaincdtugatd gi pentru hematocritul
somatic.
Plasma i'cdtugat' reprezintr volumul de plasmd care se gasegte
prinsintre hematii, chiar la sfargitur centrifugErii din timpul
determineriihematocritului; acest volum reprezintd aproximativ 4%o
din volumul grobular,care deci trebuie corectat cu un factor de
coreclie egal cu 0,96yo
.
Hematocritul venos are 'alori mai mari decat hematocritul
determinat in
sdngele arterial sau capilar. Raportul dintre vorumul globular
total din corp falade volumul sanguin este denumit hematocrit
somatic; acesta se gase$te in raportconstant cu hematocritul venos,
care este cu g%o mai mare. Acest raport,hematocritul
somatic/hematocritul venos reprezintd al doilea factor de
coreclieal hematocritului venos. avAr.rd o valoare de 0,9I%.
-
2.1.I. DETERMINAREA VOLUMULUI PLASMATIC
Principiul generar: dacd se injecteazd in circulafie o substanf'
incantitate cunoscuti, prin mdsurarea concentrafiei substan{ei
dupd. amesteculcirculator complet, se poate obtine direct volumul
plasmatic total in care a fostdizolvatii.
Substanfele folosite, care se fixeazape proteinere prasmatice,
dar .u peelementele figurate, sunt substante macromorecurare sau
izotopi radioactivi.
l' substanlele macromoreculare utirizate sunt: rogu de congo,
arbastruGeigy, albastru Evans, polivinilpiroridona, dextran.
concentratia acestorsubstanfe in sAnge se determinl prin metode
chimice.
2. Izotopi radioactivi: Lzs, Llr. cel mai folosit este Irrr sub
formaalbuminei serice umane marcate cu iod radioactiv, preparat sub
numele deRISA (radioiodserumalbumina).
A. METODA DE DETERMINAPJ A VOLUMULUI PLASMATIC CU ,,RISA,
Principiu: dacd se cunoa$te radioactivitatea unei sorugii de
RISA 9iradioactivitatea sangelui dup[ dilufia substanfei
radioactive in circulafie, sepoate de-termina volurnul plasmatic
din raportul radioactivit[firor probeistandard gi a probei de
cercetat, Determinarea se face cu, contorul Geiger-Muller.
B. DETERMINAREA VOLUMULUT PLASMATIC CU ALBASTRU EVANScf
1824)
Preconizatd in 1920 de Evans gi wipple, perfecfionatii de
Harnilton,metoda determindrii volumurui prasmatic cu T lg24 este
forositj pe scard largigi in prezent in toate laboratoarele care nu
au utilajul necesar unor determinirictl izotopi radioactivi. Metoda
prezinti suficienti exactitate pentm o
capitotut 0oMpARTIMENTE LI CHIDIENE
determinare corectd, comparabilr cu metoda determindrii
volumurui prasmaticI cu RISA.colorantul utirizat, arbastrul Evans,
indeprinegte toate conditiile necesare
unei substanfe macromoreculare penhu marcarea prasrnei ri prin
fixarea pealbuminele plasmatice, are cea mai mare stabilitate in
circulatie comparativ cualli coloranti.
Principiur metodei: se injecteazS 0 anumit' cantitate (Q)
dintr-osubstant; ce se dilueazd in intreg spafiul de difuziune
atingdnd dupd un anurnirtimp o concetratie (C). Raporful e/C=
Volumul plasmatic.
Tehnici: Se recolteazi o proba de sAnge (5 ml) cu separarea
pl4ggtrlmartor' Se injecteazi 0.3 ml arbastru Evans 0,50% ; dup6 5
mirute se recoltez' onoua probd de sdnge ( 5 ml) ou separarea
olasmei proba.
se face dozarea fotometricd a coloranhrrui pe plasm' prin
citirea prasmeiprobr fafd de plasma martor ia. spekol ( lungime de
undd 660 nm ) sau lal,:"::t*t
Pulfrich -
cu filtrul rosu ( pozitia 4 ). Se obline astfel
exrinctiaprobei.Se pregategte un etalon din : 0,2 ml albastru Evans
0,5 %o djruat
1.8 mI plasrni martor (concentratie = 0,01 mg,/ml ).Se citegte
gi etalonul fati de plasma martor gi obfinem C4llnelje
etalonului.
Canlitatea de substanti injectatd
1/50 qi
Calculul: Volumul:Concentralia probei
Se gtie: Extinctia probei (Ep) este proporlionall cu concen*afia
probei(c9), fr. extinclia "iaronurui-rE',1"r*tl""rl" propo4io*rd cu
concentratiaetalonului (C etalon). \ ----l ---- rlvvvlrvr@ra uu
L;t)I
C etalon x EpDeci: Ep cp cp:
s!${
E etalon C etalonE etalon
-
Conc-entratia etalonului x Extincfia probei
a) Cantitatea de Albastru Evans injectatd: 0,3m1 Evans 0,5olo
confine:500mg................r00mr v,J /u wrtrr, .X
........-...-_......0,3ml injectatd; X: l,5mg Evans injectat
it din: 0,2m1 Evans 0,59lo diluat l/50 +n
s..........50m1Y.................-...0,2m1 y : 0,020mg
0.020 mg Evans ..................2m1 etalon2....,.........
...-.tmlZ : 0.0lmg/ml = concentralia etalonului
CapitoluT CoMPARTIITIENTE LI)EIDIEN E
- si fie in post cer pufin cu 12 0re inaintea irject'rii
coloranturui, pentruca determinarea concenkafiei plasnatice a
colorarrturui sd nu fie eronatd prineventuala hiperlipemie
postprandiald;
- sd fie in repaus cer pufin 30 de minute inaintea injectdrii
cororanturui;- sd fie in condilii de echilibru termic.
2.1.2. DETERMINAREA VOL{.NVTUL{II GLOBULAR
Misurarea directi a volumurui globurar se bazeazd, de a-semenea
peprincipiul diluliei in masa globulari a unui volum precis de
hematii marcare.Se folosesc hematij Inarcate cu izotopi
radioactivi. Marcarea hematiilor
se poate face ,,in vitro"cu Cf, sau p3rsau ,,in vivo,, cu Fe'sau
Ferr.
DETERMINAREA VOLUMI'LUI GLOBULAR CU IIEMATII MARCATE,IN
\rnro"
a) cu Feir sau Fei'- se injecteazE i.v. cibat feric amoniacar ce
continc0'5-3 uCi Fe"-r0uci Fe" unui donator de grup 0.Rh negative
.Dupd.2rde zire.mterval in care are roc marcarea treptaid a
hematiiror donatorului, se obginhematii marcate in vivo,care pot fi
administrate subiecrurui pentru determinarcadirecti a voluraului
globular.Proba postmixicd se recolteazd dupd. cateva ore.cunoscdnd
radioactivitatea dozei de hematii i'jectate, gi a hematiilor din
probaposbnixic' putem determina direct volumur groburar, iar apoi,
cu ajuto.rrhematocritului de cercetat, se carculeazd indirect
vorumul total de s6nge.
b) Cu p"- se injecteazd. i.v. 10 uCi de NaHp3rOc unui donator de
grup 0,Rh negative' sau unui donator izogrup. Marcarea hematiiror
este compretd duptr3 zile' Dezavantajele acestei metode constau in:
preg[tirea indelungat' adonatorului, necesitatea respectirii
regurilor de compatibiritate sanguind giadministrarea unor doze
mari de radioactivitate.
!6si; \/6f rmqt:
capitot ut coMpARTIMENTE LICHIDIENE
Cautitatea de substanfE injectatl.-
CetalonxEorobdE etalon
Cantitatea de substanfi injectaG x Extinctia etalonVp (mt):
0.0l0mg/ml x E probdExemple de citire:a) La Spekol (mult mai
sensibil)
E etalon = 0,1 g0; E probl = 0, I I
Rezultd V plasmaric (ml):
l,5mg x o,180Vp (ml):
O,0lmg/ml x 0,l l
Vp (ml): l,5mg x o,100
1,5mg x E etalon
:245,5m1
b) La forometrut pJtticn (Atenfie, este pufin sensibil)E etalon
= 0,100; E probn = 0,05:300m1
0,0lmg/ml x 0,05Subiecn:.I la csre se va derermina volumul
urmatoarele indicafii :sangr:in trebuie si respecte
-
Ellr!]+r]jt]fl
If-Ea;{+-+r
AstEzi se utirizeaza determinarea vorumului groburar cu
ajutoruldeterminirii hematocritului.
varor'e vorumului plasmatic ai ale hematocritului corectat cu
factoriicorespunzatori de corecfie, permit carcularea vorumurui
sanguin dupa formura:
VPVS: x 100 sau
100 - (I{x 0,96x0,91)VP
VS:I _ (Hx0,96x0.91)
in ".r"
VS: volumul sanguin in mlVp_-volumul plasmatic in
mlH=hematocrituI sau vol umul globular procentual0.96 si 0.91
reprezintE factorii de coreclie pentru plasma
incdtugatd gi pentru hematocritul somatic.
3.DETERMINAREA SPATIUI,U EXTRACELULAR CUTIOCIANAT LA OM
Principiul dilufiei - se injecteazd o anumiti cantitate (e)
dinu-osubstanla ce se dilueaz[ in intreg spafiul de difi.rziune
(NaSCN + 2l{zO-sol. IN)'atingdnd dup6 un anumit timp o
concentrafie
,,c,,.vorumur extracerular secalculeazd dupd formula, y:e/c
Pentru detenninarea concentraliei tiocianatului in plasmi se
folosegte oreac{ie de culoare cu reactivul feric (16,729 Fecb;
r2,,5 mrHNos concentrat giapi ad'500 ml)' se formeaz. un compus
(tiocianat de fier, cororat in rogu, deintensitate a cul orii
proporf i onald cu concentrafia tiocianatului).
Copitotut COMpARTIMENTE Lr CHID I ENE
Tehnicji - se recolteazd o proba de l0 ml sAnge cu lN (NaSCN +
2FIrO).'Dupd o or5, timp in care substanfa a prtruns uniform in
spaliul extracelular serecolteazd o nou6 probd de s6nge de 10 mr
din care se separ' prasma probi. Sepregltesc doud eprubete notate
probd si martor in care se pipeteaz[:
Se agitl proba 9i martorul. Se lasi 5 minute ciupl care se
fihrezzxhdrtie umezit6. Se pregitesc alte doud eprubete in care se
pipeteazd:
observafie - in firncfie de cantiiatea de firtrat se adaugi
reactiv fericastfel incAt s6 respecte proportia filtrat/reactiv
feric de l/1.
se citegte proba fafi cie malror la fotometru pulfrich cu
firtrur s 47,pozitia I I sau la SPEKOL ()" ,s40 nm).
Din cuiba etalon pe baza extincfiei citite se determind
concentratiatiocianatului in plasmE (me%).(Tabel l)
F
{
2ml plasrnf, ."iottuta a upa
iniectarea de tiocjanat2 ml plasmi r".olt"ta i.rainGEinjectarea
de tiocianat
2 ml acid tricloracetic ZOo.,a(pentru deprotenizare)
2 ml acidtricloracetic
-
Capitolut C O MPARTIMENTE LICEID IENE
Concentralia Extinclia ExtincliaFotometrului Pulfrich SPekol
ll mgYo 0,82 0,565l0 mg'/o 0,71 0,4959 ng'/o 0,66 0,4958 mg%
0,57 0,4007 ^g% 0,54 0,360
6 m{/o 0,45 0,3005 mg,o/o 0,36 0,260
Tabel 1 Curba etalon pentru concentralia 5-11 mg% NaSCN
V exhacelular = m/c
m - cantitatea de tiocianat injectatd(mg)
, t-concentraliaplasrnatic6(mg%)
Exemplu de calcul: extincfia cititi la fotometrul Pulfrich :
0,57 sau 0,4Ia Spekol, corespunde la o cclncenhalie plasmatic[ de
tiocianat de 8 mg%.
v(dlF 1 t7 o / 8=r 46,25d1: i 4,61Observatie: l0 ml sol lN NaSCN
+ 2 H2O = l,l7 = 1170 mg tiocianat
injectat.
Capilolul E){PLORAREA SISTEMALAI DIGESTIV
II. EXPLORdREA FUNCTTEI SECRETORII $I MOTORITA TUBULUI
DIGESTIV
1. SALIVA
Saliva constituie produsul de secretie al celor trei perechi de
glandcprincipale (parotide, sublinguale qi submaxilare) gi a
glandelor accesoriidiseminate in mucoasa cavitalii bucale.
Cantitatea 9i propriet5lile fizico-chimice ale salivei mixte
(produsul dcsecrelie al glandelor salivare principale gi accesorii)
depind de naturnsubstanlelor care declangeazd secrefia salivard,
precum 9i de o serie de condilii
fi ziologice si patologice.
Examenul microscopic al salivei
I\{aterial neeesar: nricroscop, larni de sticli, solutie de
albastru rlemetiien 1olo.
Tehnica de lucru: o picaturd de saiivi este coloratd cu soluiie
de albastltr
de metilen l9lo pusd pe lama de sticld gi exa-rninatd Ia
microscop. Se pun irreviden!6: filamente de mucin[, celule
epiteliale descuamate, leucocite, difclitcbacterii, resturi
alimentare.
R.eacfia salivei (pH-ut)Material necesar: irdrtie indicatoare
Merck sau hirtie indicatoare de
purpurd de brom-cresol cu pH 6,3 gi cu limita de viraj cuprinsd
intre pH 5,3-7, l;roqu fenol cu pH 7,8 cu limita de viraj cuprinsi
intre pH 6,8-8.8; plactr rlepo(elan alb, foarfecd, pensetE" saliv[
recoltatd in momentul
-
Compozifia chimicd a salivei
Saliva mixtd conline de obicei 99,39i apa gi 0,7Yo reziduu
uscat, alcatuit
din substanfe organice 0,5% 9i siruri minerale 0,2Yo.
Substanfele organibe sunt reprezentate prin: mucini ( reprezint6
60 - 70%din totalul substanfelor organice), fermenli (arnilazd,
urme de maltazd,lizozim)gi cantitili mici de: albumini, giobuline,
uree, acid uric, aminoacizi, creatin5,.
Punerea in evidenfi a mucineiSe efectueazi prin precipitare cu
acizi diiuali, alcool, solulie saturatd de
sulfat de amoniu[(NHa)zSO+].Tehnica de lucru: se pun intr-o
eprubet[ 3-4 ml saliv5., la care se adaugd
c6teva picdturi dintr-o solulie de acid acetic 20yo sau alcool.
Formarea unuiprecipitat care apare in portiunea superioard indicd
prezenfa mucinei in salivd,care prin addugarea unui exces de acid
acetic nu se redizolvd.
Punerea in evidenfE a amilazei salivare (ptialina)Activitatea
amilazei salivare se poate evidenfia prin proprietatea
a.cesteia
de a hidroiiza amidonul.
Principiu: anrilaza hidrolizeazd amidonul fiert sau copt p0nd la
stadiul demaltozi, trecdndu-l prin stadiile de dextrine
(amilodexkine, eritrodextrine,acrodextrine), care se pot pune in
evidenfd prin colorarea diferiid a acestora inprezenta unei solulii
de iod iodurat.
Material necesar: salivd filtratE" solufie de amidon l/oo
solulie de iodiodurat l%0, hidrat de sodiu concentrat, sulfat de
cupm 10oZ, eprubete, pipete,hArtie de filtm, baie marinl" bec de
gaz.
Mod de lucru: se iau gase eprubete; in fiecare eprubetii se
introduce cAte5 ml solu{ie de amidon gi cdte 2-3 picdturi
-
Capilolut EXPLORAREA SISIEMALU DIGES TIV
Reactia TrommerPrincipiu: in mediu alcalin gi la cald, maltoza
(glucid reducd.tor), datoritd
prezanlei Cruperii aldehidice, reduce solu{ia de sulfat de cupru
in oxid cupros.
Material necesar: eprubete, bec de gaz, solulie de hidroxid de
sodiu20o/o, s'rlfx de cupru l0% gi solulie de amidon care a fost
hidrolizat in maltozdde cdtre amilaza salivard-
Modul de lucru: se iau intr-o eprubeti 3-4 ml din solugia de
glucidredrrcIts (maltoza) gi un volum egal de hidroxid de sodiu, se
omogenizeazd, seadaugd. picdturd cu picEturd din solulia de sulfat
de cupru, agit6nd mereu. Secontinui. adiugarea sulfatului de cupru,
pAnd cind precipitatul albastru de hidratcupric care se formeazd nu
se mai dizolvd. Fierb6nd lichidul albastru inchis,care s-a obfinut,
se observd formarea unui precipitat rogu-cdramiziu de
oxidcupros.
Reacgiile care au awt loc sunt urmAtoarele: in prezenla
funcliilor afcoolale glucidului, hidratul cupric albastru, care se
formeazl c6nd se adaugd sulfatde cupru peste hidratul de sodiu se
dizolvi, deoarece se formeazi complexemoleculare solubile datoritii
fi:-ncliilor alcool din componen{a glucidelor. inabsenta
substanlelor cu funcfii alcool sau dupd ce aceste funclii au fost
legate,hidratul de cupru nu se mai dizolvd qi rlmdne sub - forma
unui precipitatalbastru.
CuSOr + 2NaOH = NazSOr * Cu(OH)z -
precipitat albastru
Prin fierberea hidrafului de cupru, in absenfa unui reducitor,
acesta trecein oxid cupric (negru). Dimpotrivd, in prezenla unui
glucid reducitor (prezenfagrupdrilor aldehidice libere din
compozigia glucidelor), hidratul cupric esteredus la hidrat cupros,
care trece in oxid cupros gi apare sub forma unuiprecipitat
rogu-cErimiziu, iar func{ia aldehidicd se oxideazd in acid
(acidgluconic).
Copitolul EXPLORAREA SISTEMALU DIGESTIV
Prin aceastd experienfd se demonstreazl cd, arnilaza salivarl
poate'hidroliza amidonul, care este un polizaharid ce nu are
proprietali reducitoare gicare se coloreazd in albastru cu o
solulie de iod iodurat, in timp ce maltoza, careeste un dizabarid,
nu rnai dd reacfia de culoare cu iodul iodurat, avAndproprietili
reducatoare.
Amilaza salivard este o q,-amilaza. Actiunea enzimaticd a
amilazei estecondilionatd de:
a) pH-ul mediului care trebuie sIoptim: 6,6).
b) Prezenla clorului.c) Temperatura optimd de 38'C
fie slab acid, neutru, sau alcalin (pH
SLrurile minerale din .salivlSarurile din salivd se pot pune in
evidenfd prin determinarea anionilor gi
cationilor pe care ii confin.in sala de lucr[ri se realizeazd
punerea in evidenld a fosforuiui din fosfati,
a calciului din slrurile de calciu gi a sulfocianan-rlui de
potasiu.
Fosfonul din fosfa{ii se pune in eviden!6 sub formd de
fosfomolibdat deamoniu.
Material necesar: eprubete, bec de gaz, acid azotic, molibdat de
amoniu.
Mod de lucru: se iau intr-o eprubeid 3-4 ml de salivd, se
aciduleazl cu 3-4 piclturi de acid azotic gi se adaugl molibdat de
amoniu in exces. Prinincdlzire atentl, in prezenla fosforului,
apare un precipitat galben defosfomolibdat de amoniu.
Calciu din sarurile de calciu se Dun in evidentd sub formd de
oxalat decaiciu.
Material necesar: eprubet5., oxalat de amoniu l0olo,
microscop.
1i
{I
-
Sulfocianatul de potasiu se gase$te in salivd in concentrafie de
0,01_0,03mg%o.
Sulfocianatur de potasiu se pune in evidenfi sub form' de
surfocianatferic.
Material necesar: eprubetd., cloruri feicd 3yo, acid clorhidri c
l0 yo,salivd.
Modul de lucrur intr_o eprubeti se pun l_2 mlsalivd, se ad,augd,
l_2picdturi de acid crorhidric ai l-2 pic.turi crorurd fericd. Se
formeazd unprecipitat rogu-cirdmiziu de sulfocianat feric, care
persisti la adiugarea de acidclorhidric_
Demonstrarea funcfiei excretorii a salivei
sange.
Prin salivd se pot excref,a substanfe organice ca uree gi
creatin', virusuri,etc' gi substanfe anorganice ca: mercur, prumb,
arsen, iodur. de potasiu, etc.
Capilolut EXpLORAREA SISTEMaLaI DIG ES TIV
utilitatea investigafiilor pe salivd este unanim rec'noscutd in
mai murte'domenii medicare : endocrinologie, medicind legari,
toxicoiogie, medicin'intern', stomatorogie. continuarea
investigafiilor pe sarivi va conduce cusiguranli la descoperirea
unor noi utiiitafi, saliva put'nd si ne ofere incontinuare multe
sulprize.
Sariva este consicieratS "ogrinda" organismului datoritd
nurnerogiiorcompugi similari sAngelui pe ctrre ii confine gi a
ciror modificare reflect'aspecte patologice, ceea ce conferd
sarivei rol orog-aostic si d.iag'ostic.lnteresul penrru sarivd a
r'osi determinat qi de
"""1;t;;;;iciror dedeterminare cu o maie sensibilitate, deoarece
concentrafia componenterorsalivare este de r0-100 de ori mai mica
dec6t in sdnge, ELISA (Enzyme LynkedImmunosorbant Assay), H.LC
(High-performace Liquid chromatograohy, bio-gi
chemiluminescenti).
Punerea in evidenti a iodurii de potasiu excretati prin
salivd.Principiu: iodur din iodura de potasiu ingerat' se poate
pune in eviaenti
in salivi prin colorarea unei solufi de amidon.Materiar necesar:
casete de iodurS de potasiu 0,2g, solutie de amidon
ly@, rutrit de sodiu l%o, acidsulfuric diluat, eprubete.Mod de
rucru: se inghite capsura ce confine iodura de potasiu. Dupd 10
minute, se recoiteazE salivd intr-o serie de eprubete. intr-o
altd serie de eprubetese pregate$te un amestec de 1 mr nitnt de
sodiu gi l ml acid sulfuric. peste acestamestec se adaugd salivr,
se omogenizeaz' gi se adaugS l ml solulie de amidon.in prezenla
iodurui din iodura de potasru excretatd in sariv', amidonur
secoloreazd in arbastru- Amestecur de nitrit de sodiu gi acid
sulfuric pune inlibertate acidul azotos, care descompune iodura de
potasiu excretatd prin saiir,E9i iodul pus in iibertate coloreazd
amidonul in albastru.
16
t7
-
< o I t tto I u I EX FL( ) R rt R E A,\ 1,1, T t,.: tW I I L
I U I ) I ( ; L.S I I y
TBSTE SALIVARE
Mefodi rapidi ddin fluidut oral
_e ilentificare a drogurilor in salivi _ Test multidrog
Clasa de droguri der. cocaina (c;ffta (raber 2):
6. pCp gi merabolifii lor.Principiu de testare :
- prin imunocromatografie ca,itativd cu indice de
concentrafie.
u, Fro foliculartr _ pro liferadvd,,estrogenr.cd.
_ zilele I _ 1 2;
-
Cap ilo r u r EXpLo RA REA SIS TEWL UI DI GES TI yb. Faza
ovulatorie
_ zilele l3_l 5.,, c. Faza Ipentru O.u,."rU
(secretorie) _ progesteron icd _ zilele l6_2g,
cu cicru..r","r,illlolu' stabilirea datei owlafiei in jurur
nl*'i tcra femelea- Zilete;,r"ffiTireaperioadei fertile lcirca o
zile):b.24h_(c. 48 h
de viagd orTrlari;
*'::::,HT. :: ff *Iffi H: ;;rma'fozoizir or in'1ractu,
reglaactivitat""J:il;:jiei' pe baza acestui tesr saiivar, cuprur
i$i poateprincipiu:
progesteronu,r,o..,In,l"o,i.5d:"";:j ciclice are esfogeniror
ei
exced sfera endocncircularrgi,
-r"uru,
n *enitala' in
"otooal intregului organism feminin' care
mar pronunlat "*O
O"urn. abrurrJent, ;'U" salivei' sub influenfa estrogenilor
o'ulafiei (riuu l0-l"oncenFaiia a"
"'ttog"oTos
9i subgire' acest aspect fiind cel
ccmpofte $i,"u"urut3)' 9i la ovula$e d;"";"1:T:"T; il :i::
Dacd se "r,,.j ^l'llrvical
(urerin)
ra apariria ,""..;;; ,:;:H::',rjJ""":.r" sarivard din zlere
r0-r4 pandrmagine tipicd prin
"r;'.;'".::1_uula o*:ialie
- zilele t5-16) se obfne otiaveelor mucusului.
uscare $i examinare microscopici, irnugin" de ferigE ain
fazaluteaid
r
mucusur salivar ,, o.uo*tttu de progesteron t'
produce pe lama d" ,ri u n rnai redus t*'nn lt"tt*t
in cantitate mare frce caclE art aspect
"rra"t"risti '
vdscos' gros gi aderent, carec: puncrat Getai').
Tehnici li Mod de lucruSe urilizeaz,i un .
prezentd,la polul ,or,"jlt-Ttent
portabil trp minimicroscop cu I in5
intemd(ocurarur);"*.:";;:*T::j;il;:-".intE o rendri ei r ma ae
sti"ra
}
1
iI
{
Timpul mioion-a.
i0 min - 72-oGl0 min -U
"*> de 14 ore1!{!L: ?2
"r;>delord
14
I8
-
Lentila se cunifd dupd fiecare ut'izare. Se verificd bateriile
gi luminainainte de folosire.
saliva se poate recorta in orice moment ar z'ei, dupd o cldtire
ugoard acavit{ii bucale (apd).
o condifie esenliari este ca timp de 2h tnainte de recortare s6
nu seconsume alimente sau bduturi (cafea, alcoor), tutun,
medicamente active rocaletc' Nu se vor utiliza timp de 2h nici
pastS de dinfi, spray-wi orale sau guma demestecat.
Se preleveazd salivd cu o spatul[ micd gi se ageazl pe
lentiladispozitivului, dupd desfacere. (Fig. l)
Se ansambleazE. gi se agteaptE 20 min pAni la uscarea salivei.Se
examineazi in lumind directi, prin apisarea butonului sursei de
lumind.Se oblin imaginile tipice (de mai jos) gi uneori o imagine
mixti care sugereazdo fazd de tranzifie (precoce preowlatorie).
(Fig. 2)
Capitolut EXpLOMREA SISTEMULAT DIGESU|
2. METODE DE EXPLORARE A SECRETIEI GASTRICE
2.1. Metode de recoltare a sucului gastric la om
La om' recoltarea sucurui gastric se face prin metoda tubajurui
gastric,care constd in introducerea unei sonde de cauciuc de tip
Einhom sau Foucher instomac Ai aspirerea sucului secretat.
Stimularea secreliei glandulare se face prin aplicarea
stimulatorilorfarmacologici care modific' secretia cerurei
parietare, actiona'd tocmai prinintermediur mecanismeror
fiziologice de induclie a secreliei de acid crorhidric.Pentru
stimurarea masei cel*rare parietale se forosesc histamine,
histarogul sigastdna.
Pentru stimurarea vagal6. se foroseqte hipogricemia indusr
prinadministrarea exogen[ a insulinei, dupi utilizarea sulfamidelor
antidiaberice,sau glicopenia iniracelurard cerebrald produsd prin
injectarea unor mclecure de2-dioxiglucoze QDG) sau trioxiglucozd,
care pdtrund preferen{iar i' ceruranen'oesd' comparativ cu hexoza,
dar care nu pot fi utilizate in metab.lisnrulglicoenergetic
cerebral. in practici, se utilizeazd testul cu insurini gi
2DG,stimr'rlatori iarmacologici care excitE secrefia gastrica de
Hcr, care se masoardulterior prin determinarea ionilor H+ liberi in
solu{ie, prin metode titrimctrice.
Sondajul fracfionatsondajul fraclionat permite o imagine mai
adecvatd a evoruliei procesurui
de secrefie' Sonda Einhon (subtire), ut'izatd gi pentru tubajul
duodenar, are oIt'gime de 1,5 m cu gradagii in cm gi diametrul de
0,5 cm; este prevazutd lacapitul distal cu o oliv' metaric'
perforat', iar la capitur proximal se poateadapta o seringr cu
ajutorul cdreia se introduc pr6nzurire de probd richide gi seaspiri
conlinurol gastric- Recoltirile se fac la intervale de 15 minute
timp dedouE ore.
+(r ':,#
Fig. I Se aplicd saliva pe ocular
Fig. 2 Imagine ,.punctatzl"
Se ata.geazi lentila
202t
-
Capitolul EXPLORAREA SISTEMULW DIGESftV
Introducerea sondei h stomac se face prin cavitatea bucald, iar
a celeisubliri se poate face gi prin una dintre narine, progresarea
efectuAndu-se prinmigc6ri de deglutigie pAni la gradafia de 0,5
m.
Excitanfii secretiei gasfriceVechile metode de estimare a
secreliei gastrice (alcoolul, cafeina, etc.)
sunt astizi abandonate, deoarece nu aduc date precise cu privire
la masacelulelor parietale gastrice (Mcp) sau la alli parametrii
fiziologici; rezultatelenu sunt reproductibile, iar din punct de
vedere diagnostic, nu sunt superioarestudiului secre{iei bazale.
Totalitatea celulelor parietale constituie masacelulelor parietale
gastrice (MCP), care poate fi determinatd ciirect
(numdrareacelulelor) sau indirect, prin cercetarea secreliei
gastrice acide stimulate maximal(existd o corelafie ?ntre MCP gi
cantitatea de HCI secretatd de stomac). Lapersoanele sS.natoase,
MCP este in medie 1,09 x 109 la'barbat gi 0,89 xl09 lafemei; cregte
in ulcerul duodenal gi scade in ulcerul gastric. Al;i
excitanliifolosi;i sunc histamina in d.ozi maximalE, histalogul,
pentagastrin4 2-dioxiglucoza(2DG).
2.2.Dozarea acidului clorhidric din sucul gastric
Aciditatea se exprimi in mEq/l de HCl, sau mEq/fr de HCl, ceea
cereprezintd debitul de HCI notat intemafional prin eH+.
Principiu: prin metoda titrimetrica, aciditatea sucului gastric
seteutralizea"i cu o solu$e de hidroxid de sodiu n/10, in prezenfa
reactivuluiT
-
UnitEfi clinic(Javorski):
Acid clorhidriclib"r -
Acid clorhidric combinatAciditate totald
l525
40rn grame la Zm Acid clorhidric liber
Acid clorhidric combinatAciditate totald
0,9-1
l-2,5i5
Valorile normale ale acidit{ii sucului gastric sunt:
in mEq/l: -t Eq FICi"reJ6J g-1 mEq HCI are 0,0365 g
Valoarea aciditilii totale este de 100_200 mBq/lin prezent,
exprimarea rezurtateror se face in termeni de debit de acid
clorhidric (notat internafional QH+), prin apricare Ia fiecare
probd de suc gastrica ecualiei urmitoare:
Debit de acid clorhidric ( mtq / oratitrabild ) / 1000
volumul fiecdrei probe se exprimd in mEq/r de HCr. Aciditatea
titrabiid(determinatd colorimetric, utilizAnd un indicator rorsu
fenol, titrarea fEcdndu_secu solufie O,lN de hidroxid de sodiu cu
pH 7,0_7,4) reprezintd num5rul de cm3din solulia 0,rN de Na
utilizali pentru a vira curoarea indicatorurui de pH de larogu la
galben inchis.
Debitul aeid bazal@AB) se exprim[ inreprezinti intregul suc
gastric recoltat timp de ominute) diminetg pe nemdncate, dupd o
noapte de
Cqitotul EXpLORAREA SIS TE|UIULUI DIGES TIV
administrarea orici.rui excitant gastric. secrefia baz-ardmai
poate fi studiatd Eiprin tubajul nocturn (2 ore), car-e este insa
mai dific' de supravegheat. (Tabel 3)Debitul acid maximal(DAM)
exprimat in mEq/ori., reprezinti rdspunsulsecretor acid cel mai
inalt dupd o dozi. maximald de excitant. carcurur DAM seface pe
timp de o ord, dup[ administrarea excitanturui. prin sumarea
debiterorde ioni H+ iiberi din fiecare egantion
'ecortat Ia interval de 15 minute.(Tabel 3)v'rfur acid
maximar(vAlto reprezintS. cea mai inaltS valoare a
aciditaliiprezente intr-unul din cele patru egantioale de suc
gastric, exfrase rrup6administrarea excitannilui.
)= ( volumul X aciditatea
mEq/ora. Secrefia bazaldorE (patru probe a cate 15post alimentar
gi inainte de
1
Tabel 3 Debitul acid gastric normal gi in boala ulceroasd
2' 3' Punerea in evidenfi a acidurui crorhidric Iibcr in sucur
gastric
Principiu: incdlzim pSnd ta e'aporEr-re acidul crorhitric riber
in prezenfaunei solufii de fluorogiucind. Se obgine o culoare
rogie.
Ifaterial necesar: capsuld de porJelan, suc gastric filtrat, bec
de gaz,reactiv Giinsburg (solurie alcoolicd de vanilind si
fluoroglucind).Mod de lucru: se pun pe o capsuld de porfelan cdteva
piclh'i de sucgaskic gi apoi 3-4 picnturi de reactiv. se inctzegte
ra flacir' micd p6nd ra sec.Dacd existd acid clorhidr.ic liber
aoaie un compus de culoare rogie.Determinarea aciciitdlii libere a
sucului gastric trebuie efectuatS. peproaspit, intrucAt HCI iiber
se volatihzeazd.
BAZAL
NormalVolum(ml) DA L^vr I fr r lE lVL{xfMALA
60 2,012,0 250240--
18,0+9,0LTlcer gastri- 60_1,2+1,5LTlcer
duodenal80 i4.0rl0 04,t)+4.0 330 34,0+73,0
ts$*
Aciditatea in mEq/l:
24
25
Iichid
-
Capitolul EXPLORAREA SISTEMULU DIGESTIV
in cazuri patologice, in lipsa acidurui clorhidric din sucul
gastric, seproduc la nivelul stomacului, sub acfiunea florei
microbiene, procese defennenta{ie ce determind aparilia de acin
organici in cantiteti mici, ca:acidullactic, buiric, etc.
2.4. Punerea in evidenfl a acidului lactic
Priacipiu: in hipoaciditate gi in stazd,prin stagnarea
alimentelor instomac,glucidele fermenteay'producLnd acid
ractic.punerea in e'idenfd aacestuia se bazeaza pe proprietatea
oxiacizilor de a da reactii de curoare cusdrurile ferice
Material necesar: reactiv Berg (dintr-o solutie de cloruri
fericd 30% seiau 3 picituri de 100 ml api in care se mai adaugl 2
picdturi HCIconcentra$,eprubete,suc gastric.
Reactia BergPrincipiu: acidul lactic,in prezenta sdrurilor de
fier,dd. lactat de fier de
culoare galbend.
Modul de lucru: se iau intr-o eprubetE g-10 ml din reactivul
Berg, pestec-are se adaugd l-1,5 ml de suc gastric. in prezenga
acidului lactic, se obline oculoare galband, datoritd lactatului de
fier. Reacfia nu este influentati de acidulbutyric sau acetic, ce
se pot gdsi eventual in stomac.
Reactia UffelmanMaterial necesar: reactiv Uffelman (se iau 2
picdturi dintr_o solu{ie de
cloruri fericd l0% in 20 mr sorutie apoas5 de fenol
4olo-curoarea reactivuruieste albasku
-violet), eprubete, suc gastric. Reactiwl Uffeiman se
prepardextemporanzu.
Modul de lucru: se iau intr-o eprubeti 5-6 ml din reactiwl
ufferman,peste care se adaugi I ml din sucul gastic de cercetat. in
prezenla aciduluilactic, culoarea violetd. a reactivului vireazdin
galben.
capitolul EXpLqMREA 'ISTEMULaI
DIGESTIV
Rezultatul pozitiv ar reacfiei (Ufferman sau Berg), Ia om
pledeazd pentruun carcer gastric, dar poate fi intalnit ;i in
sienoza piloricd achilicd de altdnafurd.
2.5. punerea in evidenfi a produgilor de digestie gastrici
Principiu: produgii de scindare a proteineror din sucur gastric
se separdprin precipitarea cu sdruri neutre, se izoreazd prin
filtrare gi se identificd prinreacfia biuretului.
Material neeesar: suc gastric cu produgi de degradare a
substanjelorproteice, solufie de NaoH 4910, solulie satrratd de
suifat de amoniu, su]fat de .amoniu cristale, soiufie de NaoH
20-30o/o, soiulie de cuso4 ro%, stativ cueprubete, pdinii mici din
sticld. pipete, hArtie de fiItru.
Modul de lucru:
intr-o eprubeti se iau z mr desuc gastric (cu produqi de
digestie pepric6),se adaugd cu pipeta picaturd cu picdturd sorufie
de NaoH 4%o, se agitd dupdfiecare picdturd pina apare o ugoar[
tulburare, care se intesificr la ldsarea inrepaos a eprubetei'
Aceasta se datoreaz' apariliei unui precipitat fin deacidalbu*rine'
care au precipitat in meriiu neutru. Depagirea
punctuluiizoelectric, prin addugarea de NaoH in exces, impiedicd
obfnerea precipitatuluide acidalbumine, deoarece acesta, in mediu
arcalin, se transformd inalcalbumine, solubile in mediu bazic. Se
firheazi, filtratul recoltandu-se intr_oalt6 eprubetd. Precipitarur
de acidarbumine este relinut, iar albumozele primare,secunciare gi
peptonele trec in filtrat. Acidalbuminele_ de pe h'rtia de filtru
sesolvd cu 3-4 picaturi de sorutie NeoH 4% si 2-3 ml de apd
distilat'. in soluliaastfel obtinutd se face reac{ia biuretului,
care pune in eviden!. regaturapeptidicd, prin adaugarea in exces de
solufie NaoH 20% si o picdturd. decuSo4 l0lo' continutul eprubetei
se cororeazi in albastru-violet, datorit'prezenfei
acidalbuminelor.
-
Precipitarea al bumozelor primarese realizeazi adaugAnd
filtraturui ob$nut dupd relinerea acidalbuminelor,
un volum egal de sor4ie saturatd de sulfat de amoniu. precipiti
albumozereprimare, care se refin pfin filtrarea pe hirtie de firtru
a precipitaturui gi care sesolvi cu api distilatd. Din produsul de
solvire se face reacfia biurehrlui.conlimrtul se coloreazr in
albastru-viore! datoritd prezenfei albumozerorprimare.
Precipitarea albumozelor secundarese realueaza adaugrind
filtraturui obfinut dupa refinerea arbumozelor
primare sulfat de amoniu cristale pand la oblinerea unei solufii
saturate.Precipitd albumozele secundare, care se re{in pe hdrtia de
filtru dupr filtrareaaceslui precipitat- precipitatur oblinut se
sorvd cu api distilati gi ciin produsuloblinut se face reacfia
biuretului. confinutul se coloreazd in violet-rogu.
Precipitarea peptonelor
ultimul filtrat obrinut dupd precipitarea albumozeror secundare
conlinepePtone, care se evidenfiaza tot prin reactia biuretului,
obfindndu-se curoarearoz.
2.6. Activitatea clorhidropeptiel a sueului gastric
Acidul clorhidric din sucul gastric transformi albuminele in
acidalbumine(sintonine), iar pepsina hidrolizeaz[ acidarbuminele
pind ra peptone, trecdndu-le prin stadiile intermediare de albumoze
primare gi secundare.
Dacd in sucul gastric nu existd acid crorhidric sau pepsind,
digestiaproteinelor nu are loc' Dintre aceste componente are
sucurui gastric, acidurclorhidric poate fi absent in foarte rare
cazuri. prezenfa pepsinei in sucur gastricse poate evidenfia prin
urmitoarea experientd:
Capilolut EXpLORAREA SISTEMALW DIGES TIV
Principiu; proteina (albug de ou fiert sarr fibrini) este
hidrolizara in,prezenta unei solufii de HCI 9i pepsind pH 1,4_l
Modul de lucru: se iau doud eprubete, I si II, in care se pun
cdtevabucdtele de albug de ou. in fiecare eprubet' se pnn cate r0
mr de suc gastric, iarin eprubeta II se adaugd cateva picituri de
HCI. se pun eprubetere la termostatla 37"C timp de 3 ore.
Interpretarea rezultatelor:
Proteina din ambere eprubete este dizorvati" ceea ce inseamnd cd
suculgastric contine cei doi factori proteolitici, HCi si
pepsind.
Proteina a rdmas intactr in prima eprubetd gi s-a dizolvat in
eprubeta a II-a, ceea ce inseamnd cd sucul gastric este lipsit de
HCI, contin6.nd numaipepsini.
2.7. Determinarea ia bfermentului
Labfermentul (renina gastricd) din sucur gastric ar noilor
ndscufi are roi incoagularea cazeinei din lapte. pH-ul optim de
acfiune ar reninei este cuprins
' intre 4,5-5,5.
Principiu: cazeina din lapte ,cu punctul izoelectric la pH 4,6,
subacfirurea labfermentului, trece in paracazeind, care in prezenla
ionilor de ca]-rtrece in paracazeinat de calciu (cagul).
Pentru demonstrarea acestei acfiuni ce se petrece in faze,
facernurmdtoarea experi enfd:
Materiale trecesare: eprubete, termostat, soiutie de cloruri de
calciu rc0/0, solutie de labferment l% 9i lapte,
2829
-
Capitolul EXPLORAREA SIS TEMUL(JI DIGES TIVCapitolut EXpLORAREA
SISTEI4IALUI DIGES TIy
Modul de lucru: se iau 4 eprubete in care se introduc cate 4 ml
lapte.t. iu prima eprubeti peste lapte se adaugl 0,5 ml din solufia
de
labfermen! se lasd ra lermostat ra 3g"c, dupd 30 de minute se
observdcoagularea caznjneiprin coagul format in eprubetd.
2' in eprubeta a 2-4 se adaugS peste lapte 0,5 ml solulie de
labfernrent,care in prealabil a fost inactivat prin fierbere.
Ldsand epnrbeta la termostat la38'C, coagularea nu seproduce.
3' in eprubeta a 3-a" peste Iapte se adaugd r mr solufie de
oxalat depotasiu' penh'r a bloca ionii da calciu 5i apoi se adaugd
labferment. Se lasiellrubeta la termostat la 3g.C tirnp de 30
minute. Coagularea nu are loc.
4. in eprubeta a 4-a, peste lapte se adauga I ml oxalat de
potasiu lyo,0,5rnl labferment' se lasi' eprubeta la termostat ra
3g.c timp de 30 minute:coagularea nu are loc' Se adaug. l mI din
sorutia de cloiuri de carciu, seobservi ci imediat se produce
coagularea.
Aceste experiente explicd ceie doua faze care aucoagulare a
cazeinei.
l. Faza I-a: cazeina din lapte, sub acfiunea labfermentului
trece inparacazeinat, care este sorubil. Aceastd fazi nu necesitS
ptezenta ioriror decalciu.
2' Faza a rr-a: paracazeina solubild, in prezenfa ionilor de
carciu trece inparacazeinat de calciu, care este insolubil gi
constituie ca;ul.
Lipaza gastricd hidrorizeazd numai grasimile fin emursionate in
acizigra'i gi glicerol. Ea acfioneaza in mediu slab acid; pH-ul
optim de activitate estecuprins intre 4_5.
Acfiunea sa este evident' ra sugar, unde pH-ul sucuiui gastric
este srabacid (pH=4,5-5,5).
3. EXPLORAREA FUNCTIONAL.I A FICATULUT
Testele funclionale hepatice utilizeaz-E doud principii
deosebite:1' Urmdrirea aqiunii ficaturui asupra unei substanfe din
organisnr
metabolizatd fiziologic de ficat gi care poate fi dozatd.in
tiurpul testului.2' Studierea acfiunii ficatului pus in situatia de
a acfiona asupra substanlci
metabolizate de el, dar introdusi din afari.Primul principiu se
afld ra baza a'a numitelor ,,probe statice,,, carc
exploreazi funcliile spontane hepatice, precum: explorarea
pigmenlilor gi us'rurilor biiiare' a funcgiei ureogenetice, dozarea
proteinelor serice gi araportului albumin e/gioh uline, dozar
eaprotrombinei.
AI doilea principiu este foiosit de testere de toreranld, de
incdrcare,nurnite gi 'trobe dinamice". Acestea mdsoa.d capacitatea
maximd a unorfuncfii hepatice' precum a.minoaciduria provocatd.,
proba cu acitrparaoxifeniipiru'ic, elirninarea acidurui hipuric.
Acest ultim test exploreazilcapacitatea hepaticd de sintezd a
giicocolurui qi totodatd masoarl capacitatt:rrhepatocitului de
detoxifiere a acir,urui benzoic, prin conjugarea sa cu
gricocorrrr
Anumite teste dina ice, prec,rm eliminar.ea acidului hipuric gi
testul dcincdrcare cu bilirubini, sunt utile in treterminarea unor
tulburdri funclr.onarclatente sau compensate. (Tabel 4)
loc in procesul de
30
-
PROTEINE Proteine totaleSerine
6-E e/o
GLOBULINE
PROBA DEDISPROTEINEMIE
- Iimita irev_ 2-2,2m1Suliat de zinc 8-12 ufSulfat de Cd.
Negativ
LIPIDE
Colesterolul liber2UU-ZJO meyjl)O-l4O moo/^
Coleslerolul esterifisr
-
LlDemraR.Kunkel-fenol
llcFA-I Lipoproreine B/d
50 ms9lo40-70 mgYoI,8-3,6I t mnsamtnulI cor
-
l-17 ul
-
LFostaraz, - alcalina3,5-20 ul
- acida 6,5-l 9,4 ullAmilizemtal---LAmtlazuna
2-32 uWE-64 uW
0-l me%Bilirubina totr
ndirectaFe sericBSPAmoniaculNr.Trombocite
PROBEI)T] COAGULARE
'f ubcl
Timp de sangerare l-3 minuteI rrEP qe coagulare 6-8 minute
Factor II
Factor VTimp HoweltRactia chiaguluiConsu. protrombina
y=7-l minK=3-6 minri.p de ria at-Qtouulniiii am=40-60
mmHcminoliza:absenla
Cap ilo I ul EXpLORAREA SIS TEMUL UI DI G ES TI V
Scintigrafia hepatici' Metoda scintigraf,cS este o metoda de
diagnostic in afecfiunire unor
organe ca: ficat' tiroidg rinichi, pancreas, purmon, sprind etc,
carc utirizeaz.,captarea radiafiilor gamma emise de izotopi
radioactivi introrJugi in organism cuscopul de a localiza organele,
de a le reda forma gi conturul gi de a detectamodificdrile de
structurd din interior, in funcfie de gradul de radioactivitate
azonelor organului.
in metoda scintigraficd ciasic6, organur cercetat de..,ine
radioactiv prininjectarea izotopului adecvat $i apare sub formi de
imagine alb-negru pe h2nie,ca urrnare a inregistririi
radioactivitafii purct cu punct a organului respective.inmetoda
gammagraficd, se face exDrorarea radioactivitelii inr.regurui organ
odategi nu punct cu punct, vizualiz6ndu-se pe ecran imaginea
organurui in dinamicafixirii izotopului.
Unind punctele care au aceleagi valoriobtinut, se obline harta
organuiui, car.e rrferivascularizafia acestuia.
Modificirire de structurd se traduc prin zone de
hiperradioaclivilar.e (zorrccalde sau fierbinti) sau prin zone de
hiporadioactivitate (zone reci), in rar)ofl cufixarea izotopului in
{esutul norrnal din jur.
scintigrafia hepaticd a fost introdusd ca metoda in r945 de
cdtre Stivert piserve$te la diagnosticur aftcfiunilor hepatice
iocarizate sau difuze, lzrd siprezinte discomfort pentru
bolnav.
Izotopii .tl'rizati ca trasori sunt: roz Bengal confinand rr3r,
sau Au
coloidal re8. particulele coloidale de 5-40 microni sunt
introduse in circulafieprin injectare, fiind apoi captate de cdtre
cerurele Kupffer gi hepatocite inpropcrrlie de 90g'o, iar ra
nivelul splinei gi oaselor in proportie de 10 yo.Tehnica determini
i constd in injectarea unei doze de 200_300
microcurie de Aurqs diruat in ser foziorogic (5ml), care produce
o iraciiere
de radioactivitate de pe graficulrelafii referitoare la
structur.a 5i
r[Del 4 lcslclctll [r:r.itckrr fuoclii lrcprrticc
INIT lmportantc utilizatc ln clinicd pentru erplorarce
-
l-
CAP\IOIUI EXPLOMREA SISTEMULUI DIGESTIV
miniml a pacientului. Avind un timp de injumdtdlire de 2,5 zile,
timpul defixare maximd in ficat este de 30 pana la 48 ore de la
injectare.
Pentru roz Bengal, timpul de fixare maximd este de 20 de minute
de la
injectare. Dupa aceast4 pacientul afteapte 20 sau 30 de minute,
apoi se facescintigrafia- Se dirijeazd baleiajul sondei de
scintilafie a aparatului in fafaorganului sau din profil, cu
pacientul in decubit dorsal sau lateral, dupd care setraseaz5 cu
dermatograful limitele de demarcafie intre ombilic,
apendicelexifoid gi rcbordul costal.
Se obline harta radioactivitnlii hepatice, pe care urmirim
conturulorganului, volumul 9i struchrra sa.
Odati cu hepatograma, apare gi splenograma gi
radiocolecistogram4 la 3ore de Ia injectarea izotopului.
Prin aceastd metoda" se oblin informatii despre:- modificirile
de stucturd, astfel: zone lacunare nefixate, reci-, bine
delimitate, cu contur regulat (abcese, chiste hidatice,
hemangioame hepatice,ficat polichistic); zone reci unice sau
multiple, cu contur nereguiat gi cu fix[rineomogene de vecindtate
(tumori maligne sau metastaze hepatice): imaginihepatice difuze, cu
fixEri neomogene, pestoile hepatice cronice, ciroze:
- modificdrile de pozilie a organului, prin impresiune de
vecindiate;
- modificlrile de foruri 9i volum (hepatosplenomegaliile).
Clearance-ul hepatic
ReprezintE volumul virnral de plasm[ pe care ficatul este
capabil si ilepureze complet de o anumitE substanld in unitatea de
timp. Clerance-ul hepaticpoate fi absolut (numdrul de ml de plasmd
epuratd pe minut) sau fraclional(procentul din volumul plasmatic
epurat pe minut).
Celulele Kupffer epureazl plasma de substanfe coloidale.
Pentmdeterminarea clearance-ului kupfferian se utilizeazd Auut
solulie coloidall.
Capilotul EXPLORAREA SIS TEMULUI DIGESTIV
Hepatocitele epureazd plasma de substanfe colorante, ca urmare,
pentt!determinarea clearance-ului parenchirndos se utilizeazd roz
Bengal marcat clt
It3! sau o solulie BSP (bromsulfonftaleina) radioactivi sau
neradioactivE.Clerance-ui reflectd starea circulaliei hepatice,
fiind modificat in afecliuni
ce produc tulbur5ri ale hemodinamicii hepatice.
4. EXPLORAREA CAILOR BILIARE
Bila este produsul exocrin al ficatului. Funclia biligeneticd
inclutlcsecrelia gi excreEia de bild, adaptate necesitdtilor
digestive, metabolice 9ihorneostatice. Aceastd funclie este
adaptatd procesului de alimentalie 9i suferil
influen{a reglatoare a sistemului nen'os central gi a stimulilor
umorali. Secrelirrbiliard este rezultatul activitelii hepatocitelor
gi a celulelor kupfferiene.
4.1. Recoltarea bilei
in clinici se face prin tuba-iul duodenal, care di informalii
referitoare Iir:permeabilitatea c[ilor biliare, procesele
inllamatorii ale acestor, capacitatca dcconcentrare a biiei gi de
concentralie z veziculei biliare, compozilia bilei ';i
eliminarea acesteia in intestin.
Tubajul duodenal este cel mai folosit procedeu de explorare a
aparatulttibiliar gi poate fi efectuat prin metoda Meltzer-Lyon,
sau prin meioda tubajulrriminutat.
1. Metoda Meltuer-Lyon. Bolnalrrlui, pe nemAncate 9i fEr[ a fi
prinritvreun medicament, i se introduce pe gurd sau Pe nas o sondd
Einhom sterilizatl(a cirei permeabilitate a fost controlati in
prealabil), pAnd la diviziunea 40. Dirracest moment bolnawl trece
din pozilia in decubit lateral drept, cu o pem[ srrlrrebordul
costal drepfi se continul incet, in cca. 20-30 minute,
introduccrctttubului, pAna Ia diviziunea 75-80. in cazul in care
progresia oiivei uretaliceperforate distale s-a facut in bune
condiEii gi aceasta a pbtmns in duoden, prilt
capdtul proximal al sondei se scurge un lichid galben, filant.
DacS lichidul care
35
-
se scurge este incoror, inseamnd cr sonda s-a rdsucit in stomac
gi necesitdredirijare, uneori sub ecran radiologic, sau chiar
injectarea unor substanfespasmolitice (papaverinE, atropini),
instilarea de apd cdldutd sau a 20 ml soluliede novocaind lyo,
carepot invinge rezistenfa unui duoden spastic.
Se ob$n 3 esantioane de bila, denumite A, B gi C.Bila A (timpur
I) este bila coledociand, clari, de culoare galbend.Bila B (timpul
II): dup[ scurgerea unei cantit'ri de bilr A, se inftoduce
30-40 ml solulie de surfat de magneziu 33yo, care actioneazd
asupraterminafiilor nervoase de la nivelur mucoasei intestinale,
declang'nd contracliareflexd a veziculei biliare.(efect
colecistokinetic) gi reraxarea sfincterului oddi:se nrai pot ut'iza
35 ml peptone 5-10gyo,35 ml HCI solutie 4-6 g%sau 20 mluntdelemn'
aceste substange fiind de asemenea colecistokinetice; ra
15-30mlnute, apare in mod normar bila de culoare inchisi, vascoasd,
in cantitate de30-40 ml, de origine vezicrllard (bila
vezicuiard).
Bila C (timpul III). Dupi bila veziculard, se scurge bila cle
culoaredeschisd. (bila hepatica).
Electuat corect, tubajul duodenal oferd date despre:a) starea
sistem ului canaiicuiar extrahepatic;b) nrecanismele de concentrare
a bilei;c) activitatea motorie a veziculei biliare;d) prezenfa sau
absenta infecfiei biliare;e) fonnarea excesivd de cristare de
coresterol gi calciu-b'irubina;f) eventuaritatea existenfei unor
tumori maligne are duodenurui gi
tractului biliar;
g) funcfla pancreaticd exocrind., prinfr_o tehnici
modificatd.
Tubajul duodenal minutat are 5 timpi:I' Timpul I
(coledocian):prin sonda introduse in ciuoden se scurge un
amestec de bild coledociand, suc panoreatic gi duodenal, galben,
clar, cu un
Capitotut EXPLuRAREA SISTEMaLaI DIGESTIV
debit de 2mVminut, in cantitate totald de l0-15 ml; dupi 5
minute se introduce40 ml ulei de mlsiine.
2. Timpul II (Oddi inchisintroducerea uleiuiui de
mdstine,dureazi 3-6 minute.
3' Timpul III (scurgerea bilei A) in care se scurge bila
galben,, crari, incantitate de cca 5 ml; dureazd 3 minute
(corespunde timpului I al rnefodeiMeltzer-Lyon).
4. Timpul IV(vezicular): dupdcoloratE cafeniu inciris, cu
concentrafieminute se scurg 25-j0 rnl biid.
5' Tirnpul v(hepatic): reapare b'a deschisd ra curoare,
heparic', cr.rconcentrarie mai micd de pigmenti biliari. in
continuare, se administ reazd prinsonda 30 ml sulfat de magnez-itr
33')/o, pentru a verifica daci vezicula s-aevacuat complet.
Folosirea tubajuiu minurat a dus la o serie de constatdri
privindmodihcirile scurgerii birei, car.e au fost corerate cu
furburrrire orqirro_funcgionale ale chilor tiliare. Bila
e>:trasi prin tubaj duodenal este cxarrrirrirrrmacroscopic (se
evarueazd cantitateq culoarea gi aspechrr birei),
microscopic(examenul se efectueazd pe sedimentur biliar
centrifugat, evidenfiind cristale decolesterol si bilirubina, de
carciu, celule epiteriare)crrirnic
ai bacteriorogic.
4.2. Metode de evidenliere a constituenfilor biliariPrincipalii
constituienti ai bilei sunt:- sirurile biliare, reprezentate de
gricocolatul gi taurocolatur de sodium,
care sunt s'ruri alkarine are acizilor biriari (acidur
glicocoric ai taurocolic);- pigmengii biiiari, reprezentali de
bilirubini gi biliverdinr;- lecitin6, colesterol;- anioni
(CI-,NaHCO3);
"faza de latenfd"):apare la 4 minute de lacare produce
inchiderea sfincterului OdCi pi
bila A apare brusc bila B, vAscoasd,, mare de pigmenli biliari;
in 20_2_s de
37
-
- apa
tn sala de lucriri practice se vorpigmenlii biliari.
pune in eviden!6 sirurile biliare gi
SIrunIe biliare aclioneazi in digestia lipidelor pe mai multe
cdi:4.2.tr. RoI tensio-activ
Reactia EayPrincipiu: floarea de sulf presarati pe suprafafa
apei sau a urirui
'ormalese menfine Ia zuprafati" c6nd acestea contin sdruri
biliare, floarea de surf cade,strabdrind lichidul in 2_3
minute.
Material tre,cesar: eprubeta, solutie de sarurisIruri biliare
(sau bila diluata), floare de sulf.
biiiare, urina ce contine
capitotut EXpLnRAREA srsrEMULaI DIGESTT| g$I
- cationi(Na+,K+,Ca#); $I
Capitalul EXpLORAREA SISTEMULUI DIGES TIy
4.2.2. Solubilizarea acizilor gragi'
principiu: sdrurire biliare din acizi biliari au prqpE_le."tea
ds a soiubilizaacizii gragi care au re^)rtat din hidroriza
ripideror, sub influenla ripazei gi de eforma cu acegtia complexe
coreice, care reprezinti una dintre formele t,oabsortie Iipidicn la
nivel intestinal.
Materiale necesare: eprubetd., solulie dediluatd.
Modul de lucru: intr_o eprubetd se iau 5_6 ml de solufie diluari
dcs'pun' se adaugS c6teva pic'tun de acid sulfuric diluat_ se
observ' in eprubetdaparilia unui precipitat, ciatoritd
aciziiorgrapi eliberafi insolubili, care se adr.rn[la fundul
eprubetei' peste acegtiq se adaugd 3-4 ml de solulie de b'd 9i
scobservd cd dupd agitare, precipitatul de acizi gragi se
solubilizeazd.
4.2.3. Solub ilizarea colesterolul uiPrlncipiu: colesterorul din
compozitia biiei se menfine in solulie datoririlprezenlei sSruriior
biliare' R'aponul necesar pentru menfinerea acestuia in
solulie de r/?0-ri30' C6nd varoarea acestui raport este de l/r3,
colesterolur n'se mai poate menfine in sorutie gi precipitd,
formdnd carculi biriari.
Materiare Decesare: baie de apa' soru{ie coloidalr de
colesterol, bil[ ccconline sEruri biliare.
h{odul de lucru:, intr-o eprubetd se iau 2-3 ml solutie cloidala
clecolesteror' peste care se adaugr 4-5 ml solufie de bild gi se
incdlzegte eprubctuin baie de api. Se observE ca solutia devine
limpede.
4'2'4' Reactia pettenkofer constihrie o alti metodi de
evidenliere asirurilor biliare.
Principiu: slrurile biria'e dau cu oximetilfurfuror un produs
cororat inviolet.
Material necesar:eprubeti,, solutie desolutie de sdruri biliare,
acid sulfuric concentrat.
sdpun, acid sulfirric, biln
Modul de rucru: se iau intr-o eprubeta 3-4 mr din lichidur ce
coniinesnruri biliare gi se presari ugor floarea de sulf. Dup6
c'teva minute, in prezenfasSrurilor biliare, floare de surf se
adund la firndul eprubetei. In absenta acestoraea ri.mAne la
suprafafa lichidului.
li
:1;i
38
zaharoza io%,bila diluata sau
-
tlatl,S I I y
Modul de lucru: intr-o eprubet[ se ia r ml zaharoz^, peste care
seadaugE 3-4 ml din solutia de sdruri biliare sau bild. se agit6
bine. se tineeprubeta inclinati. gi se rasi sd se prelingd incet pe
peretere eprubetei l ml deacid sul-f ic, in Ea fel inc6t acesta sd
se stratifice cu richidul din
.eprubeta.Acidul sulfuric se prelinge la fundul eprubetei.
pentru evitarea incdlzirii, estebine sd se lind eprubeta in jet de
ap6 ra robinet. La rimita de separafie dintresolufia de bild gi
acidul sulfurjc aparigia unui inel rogu_violet.
Pigmenlii biiiari sunt reprezentati de bilirubind si
biliverdin[. Ei derivddin portiunea porfirinic[ a moleculei de
hemoglobini, rezultatd din distrugereaacesteia din urmi la nivel
hepatic, splenic, medular, limfoglanglionar.
Punerea lor in evidenfd se bazeazd pe reacfia de oxidare a
bilirubinei inbiliverdind.
4.2-5. Reacfia GrnelinMaterial necesar: eprubetd, solufie de
pigmen{i biliari (bila), acid azotic
concentrat in care se adaugd cristale de nitrat de sodiu,pipeta
efilata.Modur de rucru: int'=o eprubeti se iau 5-10mr soiulie de
cercetat.cu
pipcto efilat[ se introduce in fundur eprubetei acid azotic
concentrat, ava'd grijdt:a colc doutr
'ichide sb nu se amestece.La rimita de sepz*Eu-e se observE
aparilia
tt*ti ttrultor inele de diferite curori, galben-roqu,
violet-arbastru gi verde, datoridtrxidrrii inegale a biiirubinei,
prezentabiliverdinei este indicati de inelui verde.
4.2-6. Reactia Rosenbach
Material necesar: h'rtie de filtru, solutie de cercetat, acid
azoiicconcentrat in care se adaugE cristale de nitrit de sodiu,
placd de porfelan.
Modul de lucru: pe h'rtia de filtru agezatApe placa de po4elan
se las' s[cada 2-3 picaturi din solutia de cercetat.peste pata
formatd in centrul hdrtiei defiItru, se adaugE o picaturd de acid
azotic concentrat. in jurul picdhuii, pe hartiade filtm apar mai
multe cercuri concentrice de diverse culori,
gaiber-rogu,violet-albastru gi la exterior verde, pr.ezenta culorii
verzi caracterizbndbiliverdina.
Capitotut EXPLORAREA SISTEMaLU DIGESTIV
in icterele hemoritice, conlinutul prasmatic de bilirublqa
prehepaticd este
4.2.7. Reaefia cu albastu de metilenMaterial necesar: eprubetd,
solufie
de cercetat (bild diluatd sau urind.).de albastru de metilen
2oZo, solutie
s. ExpLoRAREA ULTRASONOGRAFTCA A FICATULULVEZICULEI BILL4RE,
P.4.NCREASUI,UI $I SPLI NEI
Introducerea metodei ecografice in practica medicald a
constituit orea'izare cruciar[ h explorarea neinvazivd a aparatelor
gi sistemerororganismului' Degi principiul a rEmas acelagi,
aparatura a devenit din ce in cemai sofisticatr 9i performanti
astfel incdt imaginile obfinute la ora actualE au demulte ori o
claritate arlatondcd. Elementele componente are ecografurui
sunt:transductorul ('.r:*rsductor sau sonda), sistemul de analiza
al semnaluiui,
40
-
capitolul EXPLoRAREA SISTEMULaI DIGESTIV 4)41l
prelucrarea gi amFlificarea lui si sistemul de afisare a
imaginii obtinute(monitoml):
Prin ecografie abdominald se pot investiga in principal
organeleprenchimatoase
- ficatul, rinichii, splina etc. Se apreciazd dimensiunile,
forma,
aspectul parenchimului, dispozigia vaselor, leziuni focale -
chisturi, abcese,tumori, coleaii lichidiene). Se pot analiza si
organe cavitare ca vezica biliar5"vezici urinard (dimensiuni,
perete, continut, ptezenla de calculi, diametmIumen).
Ecografia este o metoda morfo-funcfionall de investigagie; ea
folosegteconvertirea ultrasunetelor in imagini.
tlltrasunetele sunt unde sonore cu frecvenfd foarte mare (l-30
MHz), cedepiqeste cu mult domeniul audibil (20-20.000H2).
Ele sunt generate de un cristal piezoelectric, care funcfion
eazd, atit caemildtor de ultrasunete (l/ 100 din timp) cAt gi ca
receptor ( 99/100 din tirnp).Atunci c.ind cristalul este stimulat
p#tr-un impuls electric, el emiteultrasunete. Acestea strdbat
fesuturi cu densitdli diferite qi pot fi partialabsorbite sau
reflectate. Fasciculul reflecta.t este captat de catre acelaqi
cristal gireconverlit in semnal eleckic. Prelucrarea computerizatr
a semnalelor electriceare ca rezultat generarea de imagini.
Procesul de reflectare a ultrasunetelor este proporlional cu
densitateatesutului strdbitut; de exemplu tesutul osos reflecti
pini la 80% din fascicululde US, astfel incnt structurile aflate
dincolo de acesta nu pot fi vizualizate.
Principalul avantaj este c5. metoda e total nenocivd gi practic
lipsitd decontraindica(ii (cu rare excepfii). Ca dezavantaj trebuie
menlionat faptul cd nutoate structurile pot fi abordate unitar iar
unele nu pot fi examinate ecografic(plnm6nul datoriti aerului
confinut).
Analiza imaginii ecografice se poate realizain mai multe
moduri:Modul A (amplitudine) foloseste un singur fascicul
ecografic. Deoarece
se presupune ea,viteza de propagare a fasciculului este relativ
constant[, timpul
capitolut EXpLOMREA SISTEMULU DIGESTIq
scurs intre emiterea gi intoarcerea lui exprimd distanfa pe care
a parcurs-ofasciculul. Degi aceasta modalitate de investigar-e a
fost deja depd9it6, ea poalofi utilE uneori ia cazuri izolate,
perltru a diferenfia leziuni solide de structurlchiitice (acestea
apar ca o linie cu ecou posterior proeminent).
-
c apitolul ExP Lo MREA SI ST EM U LU I D I G EST II/
La nivelul ficatului pot f-r evidentjate atAt procesele
patologice difuze(hepatite, ciroze, steatozl hepatica) cAt gi
procese relativ delimitate (tumori,chisuri, metastaze)- (Fig. 7, 8,
9, 10, 1l)
Fig.6 Ficat normal Fig.7 Steatozd hepaticd Fig.8 Cirozi cu
asciti
Fig.9Chist hepatic unic Fig. l0Metastaze multiple Fig.llHepatom
(cancerhepatic)
\/EZICA BILIARA ryB)La majoritatea pacientilor, VB se
evidentjazd ct ugurinfI folosind ficatul
drcpt fereastrd ecograficl. VB apare sub forma unui organ
piriform, alungit sauovoidal cu structurd. hipoecogend sau
transsonicl in functie de conlinut(Fig.l2). Se analizeazd perelii
VB (grosime, eco_Eenitate, contur), dirnensiunile,aspectul gi
conlinurul.
Patologia VB poate include o serie de suferinte ce pot fi
diagnosticate ecografic.Colecistita acutd se datoreazi deobicei
obstrucfiei printr-un calcul
inclavat in canalul cistic. Ecografic perelii VB apar ingrogati,
hiperecogeni,uneori cu dublu contur sau lichid pericolecistic
datoritd inflamaliei parietale.
'.1
',tI
ttti5I{I
46 47
Capilolul EXPLOMREA SIS'['L,,M U Lu t DI GL:J I I y
VB este mlrita de volum gi adesea se identificd prezenla de
calculi veziculari.I-itiaza veziculari se evidenliazd sub forma
unor imagini rotund ovalare, unicesau multiple, bine delimitate, cu
con de umbrd posterior, adesea mobile (Fig.1 3).Sludge-ul (noroiul)
biliar constituie de fapt un amestec de cristale de colesterolgi
granule de bilirubinat de calciu ce conferd bilei o vAscozitate
crescutd.
Tumorile veziculare benigne sau maligne sunt alte entitAli
pentrudepistarea cdrora ecografia este metoda de elecf e. ',
Ciile biliare intrahepatice gi canalul coledoc pot fi
evidenfiatc in sccfitrncoblicd dreaptd anterioar5. cu canalul
coledoc situat anterior de vena potl[Fig.la). Elementele care
trebuie cercetate sunt calibrul accstuia,permeabilitatea Iumenului,
aspectul pere{ilor.
Fig. 14 Calea biliardprincipal6
1- CBP2- Vena portl
Fig. 12 Vezica biiiar[ normald Fig. 13 Litiazd veziculard
-
FICATUL
Ecostructura ficatului trebuie sa fie omogeni, cu o ecodensitate
usor mai
redusiin raport cu cea a parenchimului renal adiacent.
Ficatul prezintd patru lobi, drept, st6ng pitrat 9i caudat.
Lobul drept
hepatic este impdrfit intr-un segment anterior 9i unul posterior
de cdtre vena
hepaticd dreapti.Lobul stdng este subimpdrlit intr-un segment
medial 9i unul
lateral de cdtre vena hepatici st6ng6, partea ascendente a venei
porte stAngi 9i
ligamennrl rotund.La nivelul lobului drept se evidentiaza vsna
porta cu doi dintre confluenli
(vena splenicd gi vena mezenteric[ superioard). Diametrul
acestor vase seapreciazS cu pacientul in decubit dorsal gi inspir
forpt; calibrul lor cregte inhipertensiunea portal d.
Diferenlierea ramurilor venei porte de venele hepatice se poate
face cu
ulurinfE finind cont de faptul c6, in timp ce ramurile portei
scad in diametruspre periferie ca urnare a distribuirii acesteia in
ficat, ramurile venei hepatice se
mdresc in diametru spre periferie, prin colectarea progresiv6 a
venelor mai mici,
tributare ei. De aceea porta gi ramurile ei sunt mai bine
vizualizale central, in
timp ce venele hepatice se vizualizeazdmai bine periferic, sPre
versarea in vena
cdvi inferioard.
Ecografic, ficatul poate fi irnparfit in 8 segmente, utile
pentru identificarea
gi localizarea precisd a diferitelor procese patologice.(Fig. 3,
4, 5, 6)Lobul stdng cuprinde segmentele 3 si 4, segmentul 1 este
Iobul caudat 9i
segmentul 2 lobul pitrat. Lobul drept, in firnclie de incidenla
tansductorului 9ifolosind ca repere venele hepatice, VCI,
ligamentul rotund 9i vezica biliara,include segmentele 5, 6, 7,
8.
Fig. 3 Segmentele ficatului(dupd Atlas der Ultraschallanatomie,
Thieme 1988, S. 207, Abb.4 fromLougmire and Tompkins: Manual of
liver surgcry, Springer, New York l98l).A. B.
Pig. 4 Segmentele l, 2,3,4 ale ficatuluiA. imagine ecograhclB.
imagine oblinutd prin rezonanfE magnetici nucleard (RI\{N)
Fig.5Segmentele 1, 8 aie ficatuluievidentiate ecografic
IVC= vena car,5. inferioardIt[ = vena hepaticd medieL= \'ena
hepatica stinglR = vena hepatic[ dreapd
4445
-
PANCREASULPancreasur este localizat retroperitonear gi se poate
evidentia cu pacientul
?n decubit dorsal' in sectiune sagitald, plasand transducerul ra
cali'a cm subapendicele xifoid. El apare ovar in secliune, cu
criametrur anterioposterior maimare la nivelul capului gi mai redus
la nivelul cozii, in relalie stransd cu vaselemezenterice gi vena
splenici. prezenla gazeror in stomac, duoden sau coronimpiedicd
vizaaliz-area pancreasului. (Fig. I 5, I 6)
In cazul unor obstructii ale canalului pancreatic principal
(Wirsung) princalculi sau tumori ale capului pancreatic, canarur se
diratd gi devine net vizibil.
Fig. 15 Pancreas Fig. f6 Pancreas dilatarea canalului
\\rirsung
Ecografia poate decela prezenla uncr inflamalii ale
parenchimuluiPiutcreatic (pancreatitd acuri). abcese sau revi.rsate
peripancreatice, tumori etc.SPLINA
Trebuie examinatd cu pacientul aflat in decubit lateral drept,
cu brafulstang ridicat deasupm capurui, in inspir forfat, deoarece
in condifli normare esteacoperitd de rebordul costal st6ng.
Fata viscerald a splinei este in raport cu rinichiul
st6ngpancreasului. Splina are form5 ovoidald sau de semiiun5, cu un
axl1 cm gi ecogenirate normall. (Fig 17, 1g)
v up'.atur E,rf LUr(AftEA SI STEMIIL U DIG ES TI V
o atenfie deosebit' trebuie acordati integritdrii conturului
splenic, agapsulei splenice in special la pacientii care au suferit
traumatisme abdominare.La acegtia este necesard explorarea
ecograficd in dinarnicE a splinei, deoarece
deoarece se pot complica cu hemoragii masive care pun viafa in
pericor.
Fig. 17 SplinaHemoragii inlraparenchirnatoase(sdgeata dubld) gi
colectie perisplenicinedialS (sd.geata simpll)
Fig. l8 Splenorregalie
6. EXPLORAREA FUNCTION.{|_A A PANCREASULUTEXOCITIN
6'7' Exproararea funcfiei pancreatice prin teste
enzimorogicesanguine gi urinare
Teste sanguingi cu coadalung de 10-
1 .Determinarea amiiazemieiformarea de dextrine,maltozd
siamicionuiui.
prin metoda Wolgemuth,c dte se bazeaza peglucozd pr-in acliunea
aurilazei asupra
FIli
4849
-
capitolul EXPLoRAREA SISTEMULUI DIGESfiV
2.herminarea lipazemiei, care se modifici paralel cu
amilazemia,modificarile sale fiind insi de mai lungd duratd.
3.Deterrrinarea tripsinerniei prir-r metoda Lundh, care
urmdregte acliuneaproteoliticd a tripsinei asupra unor substraturi
sintetice gi prin tehniciimunologice (inclusiv radioimunolo
gie).
Deterninarea amilazei din urinE (metoda Wohtgemuth)Tehnica de
lucru: Se ia un stativ cu l0 eprubete in care sercalizeazd
dilulii crescinde de urini. deci gi de amilazd pe care acesta o
confine; astfel inprima epruffi se pun 2 ml urin5" in celelalte 9
cAte lml de solufie clorurl desodiu 0,9(ser fiziotogic). Din prima
eprubetd se ia lml urin[ gi se pune ineprubeta a 2- 4 se amesteci
gi din acest amestec se ia lml gi se trece in eprubetaa 3-4 gi aqa
mai departe; din ultima se amnce lml de arnestec. Se
oblinurmdtoarele dilufii: l/l; 1/2; l/4; l/8; t/16; t/32; 1164;
l/128; l/?56; l/512.
Apoi in fiecare eprubeti se adaugd cdte 2ml din solufia de
amidon loioo(adicd 2mg de amidon), se agit[ qi se lasl la termostat
la 370C, tirnp de 30minute. Dupd. acest timp, eprubetele se rdcesc
la un curent de apd, se adaugd infiecare cdte34 picituri solugie de
iod iodurat. in eprubetele care confin amidonnehidrolizat apare o
coloralie albastrd (reacfia de culoare a amidonului), iar celecare
confin amidon hidroliz:t, coloralia nu apare. Se noteazi ultirna
eprubetd incare conlinutul este incolor. Rezultatul se exprima in
unitlli Wohlgemuth. Ounitate Wohlgemuth este cantitatea de amilazA
ce poate hiciroliza lmg amidonin 30 minute la370C. Cum in fiecare
eprubetd s-au introdus cdte 2 mg amidon,inseamnd ci. in eprubeta
noratd eista 2 unitafl Wohlgemuth de amilazd.
Dacd ultima eprubetd incolord este a 5-a, dilulia amilazei este
de picum in aceasti dilufie se gesesc 2 unitagi Wohlgemuth amilazd,
innediluatl vor fi 2xl6= 32 u.W.
Determinarea amilazei se face din urina pe 24 ore conserv'at[ cu
toiuen,deoarece valorile diferd mult in porliunile separate.
Capitolul EXPLORAREA SISTEMULU DIGESTIY
Valorile normale ale amilazei:
' in ser - 16 - 32 u.W:in urind - 32
- 64 u.W.
Rezultate patologice se intAlnesc in pancreatitele hemoragice,
afectiunicare prezintd o cregtere rapidd gi foarte pronunlati. a
indicelui diastazicsangvino-urinar, pAni la 1000
- 3000 u.W, 9i in pancreatitele cronice' unde
indicele diastazic sangvino-urinar este in general foarte
scdzut, ca o expresie a
unei hipofuncli i glandulare.
6.2. Explorarea funcfiei pancreatice exocrine prin teste
coprologice
Examcnul macroscopic gi microscopic al scaunului
itt vederea recunoagterii unei insuficienle pancreatice,
examenuiscaunuiui reprezinG un test preliminar de cea mai mare
importanld. Scaunul//abundent, plstos, de culoare gaibend
desch-isd, sau lutos, cu aspect unsuros si
miros rAnced, sugereazi prezenta steatoreei. Dacd la aceasta se
mai adaugd
piezenla resturilor alimentare nedigeiate, a fibrelor musculare
intacte(creatoree), gi i:eacfia alcaliad a scaunului, se tealizeazd
tabloul coprologiccomplet al insuficienfei pancreatice
La examenul microscopic apar numeroase picaturi de gr[sime, care
secoloreazd cu Sudan III (gr6simi leutre). Fibrele musculaie se
evidenliazd princoloraqia Lugol, iar granulele de glicogen se
evirienliazi cu reactiwl Schiff'
Pentru aprecierea funcgiei Iipoiitoce a pancreasului se
utiiizeazi testul cu
grd.simi marcate cu lod 131. El constd in administrarea
trioleinei, care trebuie sd
fie
-
Recent grdsimire marcate cu Iod 13 r au fost inrocuite cu
grdsimi marcatecu c 14, intuc6t primere suferd o deharogenizare
precoce in stomac Ei duoden,falsificAnd rezultatul.
6.3. Alte metode de investigatie a pancreasuluiExamenul
radiologicLaparoscopi
^TomografiaExamenul citologic a! sueului duodenalEcografia
abdominala
7. EXPLORAREA FUNCTIEI MOTORII A TUBULUI DIGESTIV
7.1. EXPLORAREA MOTILITATTI ESOFAGTENE
ltlbLrriri dc rnotiritate esofagiand. Aparatura forositd constd
intr-un registratorrrrultic'nal de presiune, traductoare de
presiune gi tuburi de porivinil (diametruintc't de l-I,5mrn); mai
pulin utilizate sunt balonagele mici cu tub deschis Iacapdtul opus
gi aparatere miniaturale electronice. pentru o inregistrare
corect5,se folosesc cel putin trei tuburi de poli'inil, sudate
intre ele, fiecar-e av6.nd unorificiu lateral fird varf, distanla
dintre orificii fiind de 5cm; astfel, se fac
conectate la inscriptor prin intermediur traductoareror de
presiune.concomitent, pe un'r dintre canarele aparatului se
inregistreaz. miqcdrile
Capitolul EXpLORAREA SISTEMAL UI DI GESTI V
respiratorii cu ajutorul unui pneumograf. Ansamblul ceror trei
tuburi esteintrcrdus pe caie nazard sau bucald in stornac,
dimineala, 'pe nemdncate. Apoi'bolnavul fiind in decubit dorsal,
tuburile sunt retrase in trepte de 0,50m prinSEi in esofag qi in
cele din urmi prin sES; se determind presiunea bazard girdspunsul
la degluti{ie are celor doud. sfinctere gi corpurui esofagian_
Graficeiede mai jos ilusrreazd valorire normale ale presiunilor
inregistrate la cele treinivele amintite in timpul manometriei
esofagiene.
Fig' 19 inregistrarea manometrici a presiunii intralurninale Ia
nivclulcorpului esofagian (trei catetere cu errificiile la 5cm
depirtare): cloub coutr^ctiirr'mare apdrute ca r'Lspuns la
cieglutitie (D) (stanga), o contractie sccu.
-
capitotut EXpLoRAREA ,ISIEMULUI DIGESIT?
Fhrb tD9:or +$ ot*_t_n fr-v*$ ii--"'t*
hrP 's:*
Fig'20 lnregistrarea manometricd a presiunii intraluminale ra
niverur SESLa nivelul sfincterurui esofagian inferior (SEI)
inregistrarea manomekicd
a presiunii se rcarizeazd, cu trei catetere plasate in: stomac,
sEI gi respectivstomac' Normal relaxarea sfincterului are roc
inaintea ajungerii contracjieiesotagiene ca rdspuns la deglutilie
(D). Dupa relaxarea sfincterului are loc ocontracfie
.
*"0 rDFs- :'c r Ji13 rt
-'lL*.'r r!
s I-,lk-L u'{ .:-I /,i;,;t,l;
Fig'21 inregistrarea manometric' a presiunii intraluminare ra
nivelur SEI
Examenul radiorogic reprezinti metoda de examinare a esofagului
ceamai raspdnditd' cca mai important. 9i cea mai pufin agresiv..
Ultimere deceniiau adus mari progrese in domeniul echipamentului de
radiodiagnostic(amplificator-intiiritor de imagine, radioscopie
terevizatd., radiocinemat ograflaetc); imaginile radiologice pot n
inregistrate li pe banda magnetica(magnetoscop)- Substanga de
contrast se administreaz5 sub formd lichid[(permite mai bine
aprecierea reziun'or morfologice), sau sub formd de pasti(pentru
studiul peristaltismurui). Examinarea radiorogici. a esofagului
trebuieficutd in timp'l degrutigiei, intre degrutilii 9i in
diferite pozilii: ortostatism,decubit dorsal, Trendelenburg,
pozilie aplecat.
CAP itO[UI EXPLORAREA S TS TEMUL I]I DIG ES TI V
Radioscopia simplii sau televizatEsilueta esofagului gi sterea
rnediestin:F4intregului organ gi raporturile sale
demediastinale-
apreciazd peristaltica esofagiantr,radiografia permite
viatalizarcavecindtate cu celelalte orsare
cinefluorografia este o metodd de investigalie radiorogicd de
mar.eutilirate in aprecierea tulburdrilor de motilitate ale
esofagului.Examenur endoscopic este indispensabil unui diagnostic
precis alafecfiunilor esofagiene. Fibroendoscoapeie flexibire pot
fi'niza informa;ii
exacte cu privire ra tonusur sfincterului esofagian superior,
aspectur mucoaseiesofagiene' al lumenului esofagian gi peristaltica
esofagiand. Este o metod. deinvestigafie ce serve$te gi scopuriror
terapertice (indepdrtarea corpilor strdini,sclerozarea yaricelor
esofagiene, diiatarea stenozelor esofagiene).
7.2 EXPr,ORAR_EA Nf oTiLIrATil GASTRTCE
Examenur radiorogic oferS informafii valoroase asupra
motiliialiigastrice' prin administrarea de surfat de bariu;
examenur nu exclude giposibilitatea d'e a wruri'a aspectur
rumenurui gastric, cu eventuara depistare deleziuni ale mucoasei
gastrice. se mai poate utiliza metoda prrinzului baritat, cese
evacueaza normar in2-4 0re, intarzierea evacuarii put6nd duce la
decelareastenozei piiorice' se irnpune in prealabil intreruperea
medicafiei ce influenleazEmotilitatea gastricd.
(anticolinergice).
Radioscopia gastricd furnizeazd astfel informalii despre
aspectulmucoasei gastrice gi despre peristaltica stomacului.
Radiografia gastrici aduce informa{ii ce compreteazd
investigaliaradioscopicd gastric4 ea permiland o mai bund
viztarizare a aspectelor demorfologie gi peristaltica gastrica.
54
-
Radiocinematografia permite studiur in dinamicd al conturului
gastric aipoate evidenlia turburEri are motilitigii gastrice in
stadii incipiente, erement demare importanfe pentru diagnosticul
precoce al multor afecfiuni gastrice.
Ecografia gastrici, metodd pe deplin neinvazivi, permite
stud.iereaevacuirii unor pranzuri test gi vizuarizarea
contractiiror gastrice. Acest examenpoate fi repetat dupi
necesitifi.
Manometria gastrici constd in misurarea presiuniror
intraluminare, prinrecurgerea la catetere pozifionate sub control
fluoroscopic. Astfel au fostdescrise trei tipuri de unde
contractile:
' tipur I' de micr amplitudine, ce corespunde unei presiuni mai
mici de5cm apd, cu frecvenga de 3iminut, ritmice sau aritmice,
av6nd durata de 20secunde gi semnificAnd contracfii de mixicd;
. tipul II, cu amplitudine mai mare, durata de 20 secunde,
ritmice sauaritmice, avind semnificatia de unde de evacuunde ,,de
foame,,i
..-*t"- ""
qrue ue evacuaxe; acestea se pot inregistra qi ca
. tipul III, care constituie un fond contractil, peste care se
suprapuncclelalte doud tipuri de contracfii; ele au ampritudine
micd, presiuneainrcgistrar'd fiind sub l0-15 cm apr gi durati
foarte variabild (intre 30 secun,ce giclilevu nrinute). Aceste unde
reprezintd modificdri ale tonusurui gastric gi traducin rnicd
masurd. activitatea motorie gastrici.
Electrogastrografia constd. in inregistrarea activi*rii
erectrice astomacului, prin apricarea de electrozi pe stratul
muscurar. Astfer, se constatd oactivitate ritmicd, cu descerciri
ciclice de potenfial electric (.,ritm electric debaz.e"), in
corelalie cu undele contractile tip I gi IL
Endoscopia gastriei este o investigalie extrem de
valoroasd,indispensabill in precizarea diagnosticului in numeroase
situalii. Ea ddinformafii despre modificdrile structurale gi de
peristaltici ale stomacurui,oferind gi posibilitatea prelevirii de
fragment bioptic, a intervenliei terapeutice(extragere de corpi
strdini, hemost,za in situ prin electrocauterizare etc) gi a
Capilolut EXpLORAREA SIS TEMaLAI DIGESTI1
stabiririi eficacitdlii tratamenteror administrate(F ig-22),
Frccvent erdoscopiagastricS (gastroscopia) este compl etatd de
duodenoscopie qi j ej uno scopi e.
Fig. 22 Endoscopia eastriciDacd meioda expioreazd hactul
digestiv superior se nume$te esolhgo-
'eastro-duoden scopie; exproiarea pe cale anal , retrograd' a
intestinuiui gros
.senumegte colonoscopie.
Instrumentele de endoscopie au fostfolosesc exelusi,r, cele fl
exibile.
rigide sau flexibile; in prezcrrl seLidiferent de tipul de
endoscop, el este prevdzut cu rrrmalonrerecomDonente :- o sursd de
lumind rece incorporat6 gi cu conectare extemd;- o surs,
- pompa pentru insuflare de aer ce asigurd cistensiasegmenfului
digestiv examinat prin canale de aer;
- colrtacte specifice are traseurui ruminos care servesc
examinrriivideo si reaiizirii de fcrtodocumente (imagini foto,
video etc);- butoni qi caaale de apa care transporti apa gi
secrefiile de aspirafie;- sistemul optic io.-mat din: obiectiv,
ocular, sistemur de conducere aluminii gi imaginii erc.
:*
56
57
-
Capitolul E)(PLORAREA S ISTEM ULUI DIGES TIV
- cana{ul de operafie -
biopsie, ce permite introducerea unor accesoriioperatorii:
pensede biopsie, periuli de citorogie, pense de extraclie a
corpurirorstriine, ace de injectare, electrozi pentru
electrocoagulare, fibre ce transpor.tdlumina laser penhr
laseroterapie, ansa de polipectomie etc.
i" """uf mdoscopiei modeme (videoendoscopie), existd, sistemul
de
procesare a imasinii pe ecranul monitorului gi conectarea la
computer.clasificarea endoscoaperor este complexd gi utilizeazd mai
multe criterii:l. dr@paciengi:
- endoscoape pentru adulli sau pentru copii;2. dupi segmentul
examinat:
- panandoscop dedicat examenului tubului digestiv superior;-
duodenoscop pentru examenul cdilor biliare interne gi
externe,examenul pancreasului conjugat cu examenul radiologic;_
co[onoscop;reclosigmoidoscop.
3. dupi scopul investigdrii endoscopice:- endoscopie
diagnostica;- endoscopie cuplat[ cu examen ecografic
(echoendoscopie);- endoscopie cu utilitili terapeutice
(intervenfionald);
Endoscopia este astdzi o metodd de investigare modema ce se
poatepractici in stare de intemare sau ambulator; in ambele
sitr,ralii este nevoie insade:
a. un consimfimant al pacientuluib. o pregitire a pacientului,
fiind vorta de o investigalie invazivd.Presatirea pacientului
presupune un set de mlsuri generale:-pregatire
psihotogicd;-prohlaxie antibiotic{-igieni dietericd ( post
);-preanestezie, anestezie locald;-monitorizarea func,tiilor
fiziologice ( oximetrie, EKG, TA );
Capitotut EXpLORAREA SISTEMaLUI DrGES TIv
' -medicafie adjuvantd ( substanfe de contrast, antispastice
etc.).
,' Endoscopia capsulari reprezintd ce! mai mo*.rn tip de
endoscopie. Seefectueazd cu ajutorul capsurei (piruld) endoscopice
(Fig. 23)care se substituieendoscopului tubular flexibil. Capsula
reprezinti elementur ,, migrator,, carecdl5toreqte in tractur
digestiv, receplionand doud imagini pe secundd timp de gore - cAt
dureazd testul.
Fig.23 Capsule endoscopice
capsula endoscopicd conline in interior'n sistem video tip
carrrere depr:eluat semnale, baterii de alimentare, leduri, precum
gi o antena de transmisie aundelor de radiofregventa. piiula este
ingurgitatd de pacient sub observatiemedical5' (timput I), qi ea
este componenta emifatoare de semnale video.Componenta receptoare
este reprezentati de un dispozitiv cu senzori specialifixat pe
abdomenul pacienfalui care preia senrnalele emise. Datele sunt
stocategi traasmise la un sistern computei care le proceseazL.
pacientur trebuie sdrevind la laborator pentru ,,citirea''
rezulratelor gi interpretarea soiturui (timp*lII)' Indicafiile
endoscopiei capsulare se adreseazd pacienfilor care nu
supondmanevrele endoscopiei clasice.
Aspectele endoscopice care pot fi vizualizate ra niverul
stomacurui suntin mare parte asemrndtoare cu cere de la nivelul
celorlalte segmente ale tubuiuidigestiv gi sunt standardizate din
punct de vedere ai terminologiei.
59
-
, p,!,D)7f vLUt UtVLLtIly .i
Lumenul poate fi:- Normal: stomacur gol este colabat, iar
vizibilitatea intragastricd. este
dificih. Dupd insuflafie, vizibiiitatea cregte. (Fig. 2a)
Fig,24 Stomac normal
- Mdrit: destins (trecitor, prin _insuflafie cu aer); dilatat
(datoritd
hipotor:iei peretelui sau obstrucliei distale);- Diminuat:
micgorarea lumenului poate fi:. parfiald: ingustare reversibild
prin contraclie (este o inqustare
func{ionald fiziologicd apdrutd in urma undei peristaltice sau
confiacfieisfincteriene fiziologice); spasm (este o ingustare
func{ionala nefiziorogicI incazul cdreia relaxarea se produce cu
spasmolitice; apare la nivelul antruluipiloric, la persoanele
tensionate);
' totalS.: stenozd (ingustare permanent[ a lumenului
sausfincterului piloric); obstrucfie (ingustare totald sau, Ba4ial5
printr. Icare nu line de lumen).Stomacul poate prezenta:
. hemie sau prolaps; II
li
60 1:
au
std
6l
Capito lul EXpLORAREA S I S TEMaL U I D IG ES TI y
Peretele gastric este caracteri zat d.e:\
' elasticitate: normard (cdnd motilitatea este sponta'i gi apar
modific'riale confurului pro'ocate de undere peristaltice,
atingerea cu fibroscopul sauinsuflagie); diminuatd (p.in
insuflatie, cicatrice, fibrozd sau infiltratieneoplazicd);
' distensibiritatea: este dependentd de elasticitatea pereliror
gastrici.Peristaitica stomacului poate fi:' normal': cand undele
pornesc de la nivelul corpurui stomacurui spre
pilor;. diminuati: dupd vagotomie sau dupd antispastice.
accentuatd: cu unde ample gi frecvente aplrute din zona proximald.
a
stomacului;
' retrogradS.; apar cortraclii propagate in sens invers ce duc
la refluxgastroesofagian (Fig. 25)
Fig.Z5 Refiux gastro-esofagian
cu nuanfi rogie-roz. Culoarea depinde dede iluminare,
-
Capitolul EXPLORAREA SISTEMaLU DIGESTIV
diferenfe de culoare intre mucoasa corpului gastric $i antru sau
intre antru gibulb. Mucoasa esofagiand este mai palidd decAt cea a
stomacului.
' in-flamatii: (gastritn) modificdri difuze ale mucoasei date de
hiperemie,edem 9i exudat (Fig.26);
'ulcerati: cind existd multiple defecte subdenivelate
inconjurate de unhalou hiperemic (Fig. Z7);
'congestionatii; hiperemie, edem 9i exudat- Mucoasa este rogie,
tumefiatigi acoperiti de exudat mucos de culoare albi sau
galbend
Fig.26 Gastriti I"ig.27 Ulcer gastric
Modificdrile protruzive ale mucoasei sunt reprezentate de:
' pliurile gastrice: normale (au orientare de-a lungul micii
curburi qi inrefea la nivelul curburii mari gi celor doul fe!e),
qterse sau absente (in caz desupradi stensie sau atrofie
mucoas[)
' polipi: sunt protruzii circumscrise, sesile sau pediculate ale
mucoasei.Pot fi izola{i, grupa{i sau diseminafi (in caz de
polipozd), adenomatogi,hiperplazici sau carcinonratoSi. (Fig.
28)
' tumorile pot fi; submucoase, polipoide, vegetante,
ulcerate.
62
Capitolul EXPLORAKtuI SIS TEMALU DIGESTTI/
Fig.28 Polip adenomatos
INDICATILE ENDOSCOPIEI GASTRICE
a- stdri a:remice ( feriprivd etc. );b. disfagie, odinofagie (
dificultate ?n deglutilie, insofitd de dtu-ere );c. dispepsia (
durere sau disconfort abdominal asociate cu greala,
vom5, regurgitalii )d. helicobacterpylori;
, e. suspiciune UG, UD, polipi;f. tratamente cu aspirin[ sau
alte AINS;
iiI
.t-1-!
.;
i:.j1i
o5'
h.
i.j.k.
t.
m.
n.
o.
stomac operat;
gastrite erozive cronice, acute;
pirozis, reflux esofagian;
varice escfagiene ( ciroz[ );durere toracicE. inferioarE
- de diferenliat de boald coronarianl;