Simple
Secretia gastricaModificarile secretiei salivare sunt
cantitative si calitattive. Modificarile cantitative constau in
cresteri sau scaderi ale secrteie salivare. Cea apoasa se numeste
ptialism si se datoreaza stimularii in exces a mecanismelor fiz ce
declanseaza secretia salivara. Astfel in cond fiziologice sialoreea
e intalnita la sugari in petioada eruptiei dentare durpa iritarea
receptorilor din mucoasa bucala prin condimente sau prin mestecat
de tutun. Sialoreea se intalneste intr-o serie de afectiuni ale
tractului digestiv sau ale glandelor anexe. In afectiuni bucale,
sialoreea se intalneste in stomatite toxice, intr-o serie de
leziuni gingivale si dentare, in flegmoane amigdaliene sau in
neoplasme bucale sau linguale. In afectiuni esofagiene de tipul
spasmelor esofagiene sau neoplaziilor esofagiene sau in afectiuni
gastroduodenale cum ar fi ulcer, cancer gastric sau in parazitoze
intestinale. Sialoreea se intalneste si in afectiuni hepatice cum
ar fi colecistite cronice sau distinezii biliare. Hiposecretia
salivara se numeste hiposialie atunci cand cantitatea de saliva e
scazuta. E insotita de uscaciunea mucoasei bucale. Este denumita
xerostomie. Este intalnita la persoanele varstnice la care apare o
involutie a glandelor salivare. Se poate intalni si in stare de
anxietate, de frica. Substantele parasimpaticolitice de tipul
atropinei sau beladonei precum si o serie de medicamente cum ar fi
antibiotice sau tranchilizantele pot produce hiposialie prin efecte
nervoase centrale. Dezhidratariile severe apar prin transpirat sau
in boli febrile care sunt insotite de hiposialie.Modificarile
calitative constau in modificari ale concentratiei salivare a unor
constituenti normali din saliva cum ar fi ureea sau acidul uric sau
imunoglobulinele. Alcalinizarea salivei favorzieaza formarea de
calculi salivari numiti sialoliti. Sunt constituiti dintr-o stroma
organica si saruri minerale(fosfati de calciu). Aciditatea creeaza
conditii pentru producerea cariilor dentare. Secretia
gastricaStomacul indeplineste mai multe roluri functionale:- este
un organ pentru depozitarea alimentelor- alimentele sufera
transformari fizicochimice fiind degradate partial.- este un organ
muscular care prin miscari peristaltice desface bolul alimentar
permitand impregnarea cu sucul gastric ceea ce face ca alimentele
sa fie transformate intr-o masa semilichida, foarte acida, care se
numeste chim gastric. - functia bactericida: realizata prin lizozim
si prin aciditatea gastrica- functie excretorie: prin eliminarea
unor substante cum ar fi iodul, plumbul sau bromul.Dpdv functional
distingem la nivelul stomacului doua regiuni: cardiala si pilorica
ce reprezinta stomacul alcalin prin secretia primara alcalina
realizata de celuele mucoase si regiunea fundica si a corpului
stomacului care realizeaza stomacul acid prin secretia acida
elaborata de celuele parietale. Prin unirea celor doua tipuri de
secretii primare rezulta sucul gastric.La nivelul mucoasei gastrice
se observa o serie de invaginatii(cripte) in funcdul carora se
deschid glandele gastrice. Astfel mucoasa vazuta la microscop e
formata dintr-un epiteliu de acoperire format din celule mucoase de
suprafata. Aceste celule contin o cant mare de ucus si se produc
permanent prin diferentierea celulelor din fundul criptelor. Dupa
4-6 zile celulele se descuameaza prin exfoliere iar in lumenul
stomacului se elimina mucusul. Se mai evidentiaza corionul. El este
format din glande inconjurate de tesut conjunctiv. De asemenea mai
exista musculara mucoasei care e formata dintr-un strat subtire de
fibre musculare netede. Este important pentru ca intervine in
reglarea irigatiei mucoasei, favorizeaza eliminarea secretilor
glandulare si determina o intidere a faldurilor mucoasei gastrice.
Criptele de la nivelul mucoasei sunt mai profunde in regiunea
antrala unde ocupa jumatate din grosimea mucoasei si mai putin
profunde in regiunea fundica unde ocupa numai o cincime din
grosimea mucoasei. Practic sucul gastric este obtinut din amestecul
produsilor de secretie a tuturor glandelor gastrice distribuite pe
suprafata mucoasei. Zonele secretoare ale mucoasei sunt: zona
cardiala. Ea se gaseste in jurul orificiului. Zona fundica la
nicelul fundului si in zona antrala. Tipurile de glande
corespunzatoare sunt glanda antrala. Acestea reprezinta aproximativ
20%. gandele oxintice 75% si cele cardiale 5%. Glandele regiunii
fundice au urmatoarele tipuri de celule: Mucoase ce au localizare
in segmentul superior al glandelor Parietale(oxintice, marginale)
pozitie marginala fata de acul glandei. Sunt cele care sereta
acidul clorhidric si factorul intrinsec. Principale(zimogene) se
gasesc in zona profunda. Ele secreta pepsinogen, renina gastrica,
gelatinaza. EndocrineToate aceste tipuri de celule elaboreaza o
secretie acida realizata de ceulele oxintice, o secretie enzimatica
realizata de celulele zimogene si o secretie mucoasa alcalina
bogata in bicarbonat ce participa la formarea barierei mucoasei
gastrice cu rol in protectia mucoasei gastrice. Zona cardiala se
caracterizeaza printr-o secretie de mucus. Zona fundica secreta
mucus, hcl, factor intrinsec.Zona antrala se caracterizeaza prin
secretii de pepsinogen si endocrine(celule g).Celulele endocrine
fac parte din sistemul endocin difuz al stomacului si sunt
diseminate in regiunea fundica a stomacului si in regiunea antrala.
Astfel aceste celule sunt celule enterocromafinlaic sunt celulele
care secreta histamina. Alta categorie sunt celulele g: ele asigura
secretia de gastrina enchefalina. Celulele a secreta glucagon.
Celulele d asigura secretia de somatostatina. Celule endocrine ce
asigura secretia de serotonina. Toate acestea se gasesc in mucoasa
corpului si din zina antrala. Mecanismele de secretie de la nivelul
mucoasei gastrice1. Secretia de HClCelula parietala prezintaun
sistem canalicular secretor rezultat din invaginarea membranei
apicale. In jurul canaliculelor intracelulare exista numeroase
tubulovezicule cu rol important in producerea HCl. De-a lungul
canaliculelor exista anhidraza carbonica, enzima care participa la
secretia ionului de H de catre cluA parietala. Structurile
tubuloveziculare sunt prevazute cu pompa hidrogen potasiu ATPaza.
In repaus, sistemul canalicular este relaxat, iar pompa hk
einactiva. In activitate tubulovezicule adera de membrana apicala a
celuleli iar microtubulii se proiecteaza in lumenul canalicular. In
acest moment se realizeaza in functie a pompei HK ATPaza. HCl
seformeaza la jivelul microvililor membranei canaliculare si se
elimina in lumen. PHul intracanalicular este de 0,87, iar cel
extracanalicular este de 7,2. Formarea HCl - ionul de clor este
transportat activ din citoplasma celulei parietale in lumenul
canalicular, iar ionii de Na sunt trasportati activ din canalicul
in citoplasma celulei parietale. Aceste doua efecte combinate
produc un potential negativ intre-40 si -70 mV la nivelul
canaliculelor. Acesta va determina o difuziune a ionilor de K si a
unui nr mic de ioni de Na. - apa este disociata in ioni de hidrogen
si hidroxil in citoplasma celueli parietale. Ionii de hidrogen sunt
secretati activ in canalicul la shimb cu ionul de K. Este un proces
activ catalizat de HK ATPaza. Ionii de Na sunt reabsorbiti activ de
o pompa de sodiu. Astfel cei mai multi ioni e Na si K sunt
reabsorbiti in citoplasma. Astfel in canalicul ramane o solutie
bogata in HCl. - apa ajunge in canalicul prin osmoza astfel incat
secretia finalaincule HCl si apa. - CO2-ul format in timpul
metaolismului celular sau patruns in celula din sange se combina
sub actiunea anhidrazei carbonice cu ionil hidroxil obtinut din
disocierea apei si formeaza anionul dicarbonic care va trece din
citoplasma celulei paietale in fluidul extracelular la schimb cu
ionul de Cl printr-un mecanism de transport activ. Ionul de Cl
patruns in citoplasma ceulei paietale va fi secretat la polul
canalicular printr-un canal pt Cl. - Sursele ionice: ionul de Cl,
provine din medil extracelular(din disocierea de NaCl plasmatic);
ionl e hidrogen provine din disocierea apei in urma oxidarii
lucozei; CO2 vine din metabolismul celular sau plasma; apa provine
din metabolismul intracelular. Mecanismele de stimulare a
receptorilor celulei parietale: Influenta Ach, gastrinei si
histaminei. Fiecare din acesti factori se leaga la o clasa
distincta de reeptori de pe membrana bazala a ceulei parietale.
Acetilcolina este eliberata din terminatiile vagale. Se leaga de
receptori muscarinici de tip M3 de la nivelul membranei bazale a
elulei parietale si deschide anale pentru Ca. In acest fel mareste
concentratia calciului din celula parietala si stimuleaza
eliberarea Ca din cisternele reticulului sarcoplasmatic. Cresterea
concentratiei Ca creste sinteza de HK ATPaza. Acetilcolina are
receptori si la nivelul celulelor enetrocormatinlaic(secretoare de
histamina), la nivelul celulelor D(secretoare de somatostatina). Ea
actoneaza si la nivelul celulelor D din zona antrului piloric.
Fibrele vagale prin peptidul eliberator de gastrina actioneaza
asupra celulelor G din zona antrului piloric. Gastrina este produsa
de celulele G din mucoasa antrului piloric si din mucoasa
duodenala. Gastrina actioneaza asupra celulei parietale numai pe
ale sanguina. Nu actioneaza paracrin. Exista mai multe tipuri de
gastrina: gastina mica e cea mai activa din punct de vedere
fiziologic si minigastrina formata din 14 AA. Stimularea secretiei
de Gastrina se face prin stimulae vagala asupra receptorilor de pe
celulele G cu eliberarea din terminatiile vagale depeptid
eliberator de gastina eliberat din terminatiile vagale. Distensia
gastrica stimuleaza si ea secretia e gastrina. Cel mai imprtant
factor stimulator e prezenta peptidelor si AA in antrul piloric.
Actiuni fiziologice ale gastrinei: stimuleaza sereia gastrica prin
actiune asupra receptorilor pentru gastrina localizati la nivelul
membranei bazolaterale a celulei parietale. Gastrina determina
cresterea concentratiei in celulal parietala a calcului. Receptorii
pentru gastrina de la celula parietala sunt CCKB(cresterea
concentratiei Ca). Proglumidul este un antaonist al legarii
gastrinei de receptorii CCKB. Ea stimuleaza secretia de pepsina, de
bicarbonat si de enzime pancreatice. Creste fluxul sanguin al
mucoasei gastrice. Are efecte trofice asupra mucoasei oxintice si
asupra celulelor enterocromatinlaic. Stimuleaza evacuarea gastrica.
Receptori pentru gastrina se mai gasesc si la nivelul celulelor
enterocromainlaic. Histamina este un stimulator paracrin dar si
endocrin. Este paracrin atunci cand este eliberata de celulele
enterocromatinlaic din corpul stomacului si stimulator endocrin
atunci cand e eliberata de celule din mucoasa antrala. Histamina
este cel mai puternic stimulator al celulei parietale. Este o amina
biogena formata din decarboxilarea histidinei. Mai poate sa fie
eliberata de bazofile, masticite, trombocite, de ceulele
enterocromafine ale sistemul endocrin difuz de unde difuzeaza spre
celulele parietale activand receptorii de tip H2. Histamina este
cel mai puternci stimulator de HCl. Inhibitorii receptorii de tip
H2, ca cinetidina, blocheaza o parte din secretia obtinuta e
oricare din cei trei stimulatori ai secretiei gastrice. Cand sunt
stimulate de catre gastrina celulele enterocromafinlaic elibereaza
histamina care ajunge la celulele parietale invecinate. Ea se leaga
de receptorii tip H2, activeaza adenilat ciclaza crescand
concentratia intracelulara de AMPc ceea ce va determina in fial
sinteza unei antitati mai mari de HK ATPaza. In de existenta
cinetidinei si a altor blocanti, ulcerele duodenale si cele
gastrice opuneau rezistenta terapiei antiacide si tratamentul
chirurgical era salvarea pacientului. Blocantii receptorilor H2 au
revolutionat terapia pt ulcerele duodenale si gastrice aparand
medicamente care pot sa inhibe direct HK ATPaza. Practic aceste
medicamente au un efet mai puternic decat al inibitorilor
receptorilor de tip H2. Administrarea simultana a 2 stimuli se
poate realiza o potentare a raspunsului secretor. Astfel
concentratii minimale de stimul pot determina efecte maxime.
Antagonisti endogeni: Somatostatina: eliberata de celulele D de la
nivelul corpului stomactului si de la nivelul antrului. Stimularea
secretiei se realizeaza prin prezenta acidului la nivelul antrului.
Somatostatina actioneaza cu efect inhibitor asupra secretiei
gastrice acide prin fizarea de receptori pentru somatostatina
localizati la nivelu membranei bazolaterale a eulei parietale
Prostaglandinele E si I actioneaza si ele la inhibarea secretie de
HCl prin inhibarea adenilatciclazei micsorand AMPc. Inhibitia
secretie gastrice acide se face prin mecanism de feedback asupra
celulelor parietale atunci cand phul gastric scade. Astfel la ph
mai mic de 3 se inhiba secretia de gastrina si de ioni de H. Acesta
reprezinta un mecanism de protectie pentru evitarea
aparitieiulcerului si ofera un PH optim pentru enzime. Chimul
gastric care ajunge in duoden inhiba secretia de HCl fie direct fie
printr-un mecanism umoral. Secretia de acid este inhibata de
secretina. Ea este produsa de celulele S din mucoasa duodenala.
Stimulul pentru secretia secretinei este pH-ul acid dar si prezenta
de acizi grasi si AA in dupden. Astfel secretina inhiba secretia
gastrica acida indusa de gastrina, stimuleaza secretia de apa si
bicarbonat din pancreas, inhiba efectele trofice ale gstinei,
modifica motilitatea gastrointestinala. Rolurile HCl:- rol
digestiv: activare pepsinogen, potenteaza actiunea pepsinei.
Solubilizeaza nucleoproteinele si colagenul. Pregateste protieniele
in vederea digestiei. Precipita cazeinogenul din lapte favorizand
digestia. - stimuleaza sinteza secretinei la jivelul mucoasei
duodenale- stimuleaza peristaltismul gastic favorizand evacuarea
gastica- are rol de protectie: antimicrobian si antiseptic- reduce
fierul trivalent la fier bivalent(forma absorbabila)2. Secretia de
pepsinogenPepsinogenul este secretat de celulele principale. Este o
proenzima activata autocatalitic in mediu acid la forma activaa de
pepsina. Sunt mai multe forme: - pepsinogenul A: produs in zona
oxintica. Se mai gaseste in ser si urina. O cantitate mica de
pepsinogen poate trece in plasma si se elimina in urina ca
uropepsina. Este rezistent la caldura si instabil in mediu alcalin.
Phul optim de activare este in medie de 2. - pepsinogenul C: produs
in aria oxintica antala si duodenala. Nu se gaseste in ser si
urina. Aceste forme sunt mai rezistente la mediu alcalin decat
pepsinogen A. Forma activa este pepsina. Aceasta este o
endopeptidaza. Phul optim este 1,8-3,5. Se gaseste sub doua forme:
pepsina 1 si pepsina 2, corespunzatoare precursorului. 3. Secretia
factorului intrinsecEste o glicoproteina ce se secreta de catre
celulele parietale din glandele fundice . Are rol in absorbtia
vitaminei B12 sau ciancobalamina. Deficitul de vit B12 determina
aparitia anemiei megaloblastice. Factorul intrinsec impreuna cu
vitamina B12(factor extrinsec) formeaza impreuna factorul
antianemic ce favorizeaza absobtia vit B12. Complexul FI B12 e
stabil in mediu alcalin si neutru dar in mediu acid FI e rapid
distrus. Totusi FI se secreta in cantitate suficient de mare si
chiar daca e distrus o parte din el ramane suficient pentru a
favoriza absorbtia vitaminei B12. Se cunosc doua proteine care
leaga B12: FI si haptocorina. Haptocorina are o afinitate mai mare
pt B12 decat FI, insa proteazele pancreatice modifica haptocorina
intr-un component care are o mai mica afinitate pt B12 ccea ce va
face ca toata vit B12 sa fie transferata FI. La o persoana
sanatoasa administrarea de B12 radioactiva determina absorbtia
vitaminei B12 in proportie de 70%. La o persoana cu anemie
megaloblastica, la care e scazut FI, dupa administrarea vit B12 se
constata ca ea se elimina 90% iar 10% este absorbita. Leziunile
celulare intestinale pot face ca FI sa ajunga in circulatie si sa
devina antigenic si duce la aparitia anticorpilor de tip Ig G sau
Ig A. Acesti anticorpi se pot lega de molecula FI sau se pot lega
pe locul de cuplare FI - vit B12 impiedicand absorbtia vit B12.
Dupa absorbtia vitaminei B12, aceasta e legata de o proteina
plasmatica numita transcobalamina. Aceasta proteina impiedica
pierderea vit B12 sau prin transpiratie. Lipsa factorului intrinsec
poate sa fie congenitala prin deficit de secretie a factorului
intrinsec sau poate sa fie dobandita prin anticorpi blocanti.
Secretia FI este stimulata de histamina si de gastrina si este
inhibata de somatostatina si cinetidina. 4. Secretia de
haptocorinaEste o glicoproteina produsa in celuele mucoasei
gastrice si intestinale. Are ainitate pt ciancobalamina. Dar
afinitatea e modificata de proteazele pancreatice ce modifica
secretia.5. Secretia de prostaglandineSunt sintetizate din aidul
arahidonic rezultat din fosfolipidele membranare sub actiunea
fosfolipazei A2. Fosfolipidele irmeaza calea ciclooxigenazica dand
nastere la prostaglandine E F si D si prostacicline. Scaderea
sintezei de prostaglandine si prostacicline se inregistreaza in
cazul ulcerelor duodenale.