1 RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI FIZIOLOGIE – 1.1 FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .) domeniu audibil: 20 – 20 000 Hz ordinul de marime al 0.02 m. – 20 m. SPECTRUL UNDELOR SONORE sunet muzical, zgomot sunete (componente ale spectrului) joase, medii si inalte SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI SCARII dB intensitate, nivel de putere, nivel sonor dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu 3 dB efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare) PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUNETELOR variaza in raport cu frecventa nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se compara: - ponderand diferitele frecvente: dB(A) - comparand cu curbe etalon: Cz ACUSTICA IN SPATIU – 1.2 REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA .suprafete concave: concentrare, focalizare suprafete convexe: difuzie DIFRACTIA reflexia si “umbra” sonora sunt partiale goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate “surse sonore” obstacole mici – traforuri (raportate la λ ) sunt “transparente” la sunet RELATIA (SI CONTRADICTIA) ABSORBTIE – IZOLARE – 1.3 CAILE DE STRABATERE (TRANSMISIE) A SUNETULUI PRIN OBSTACOLE A. - prin porozitati si goluri B. – prin vibratii de ansamblu DIFERENTA ABSORBTIE – IZOLARE porozitatea: -favorizeaza absorbtia aparenta a sunetului -este combatuta in alcatuirile izolante (etansare) vibratiile de ansamblu: -sunt utile in alcatuiri fonoabsorbante (membrane vibrante) -se combat in alcatuirile izolante (prin cresterea masei - kg/mp) -absorbtia = relatia spatiu – suprafata – spatiu (coeficient de absorbtie: raport energie absorbita/energie incidenta, = 0…1) -izolarea = relatia spatiu – compartimentare – spatiu alaturat (indice de atenuare sau izolare exprimat in mai multe variante in dB) PRINCIPIILE ALCATUIRILOR FONOABSORBANTE - 1.4 SUPRAFETE POROASE IN CONTACT CU SUPRAFATA SUPORT absorbtie mai buna la frecvente medii si inalte PLACI POROASE DISTANTATE DE SUPORT (asezate ca membrane vibrante) absorbtie putin imbunatatita la frecvente joase MEMBRANE VIBRANTE absorbtie mai buna la frecvente joase MEMBRANE VIBRANTE CU MATERIALE POROASE LA INTERIOR absorbtie imbunatatita in special la frecvente joase REZONATORI SIMPLI SAU CUPLATI absorbtie foarte specializata in finctie de caracteristicile geometrice ABSORBTIE COMBINATA alcatuiri rezonant absorbante (rezonatori cu materiale poroase) REVERBERATIE – 1.5 efect de prelungire a sunetelor, datorit reflexiilor succesive pe suprafetele perimetrale ale spatiului (obsnuit 30 – 40 de reflexii) DURATA (TIMPUL) DE REVERBERATIE “T” durata in secunde pana la scaderea sunetului reverberat cu 60 dB FACTORII CARE INFLUENTEAZA REVERBERATIA
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI FIZIOLOGIE – 1.1 FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .) domeniu audibil: 20 – 20 000 Hz
ordinul de marime al 0.02 m. – 20 m. SPECTRUL UNDELOR SONORE sunet muzical, zgomot sunete (componente ale spectrului) joase, medii si inalte SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI SCARII dB intensitate, nivel de putere, nivel sonor dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu 3 dB efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare) PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUNETELOR variaza in raport cu frecventa nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se compara:
ACUSTICA IN SPATIU – 1.2 REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA .suprafete concave: concentrare, focalizare suprafete convexe: difuzie DIFRACTIA reflexia si “umbra” sonora sunt partiale goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate “surse sonore” obstacole mici – traforuri (raportate la λ ) sunt “transparente” la sunet RELATIA (SI CONTRADICTIA) ABSORBTIE – IZOLARE – 1.3 CAILE DE STRABATERE (TRANSMISIE) A SUNETULUI PRIN OBSTACOLE A. - prin porozitati si goluri B. – prin vibratii de ansamblu DIFERENTA ABSORBTIE – IZOLARE porozitatea: -favorizeaza absorbtia aparenta a sunetului -este combatuta in alcatuirile izolante (etansare)
vibratiile de ansamblu: -sunt utile in alcatuiri fonoabsorbante (membrane vibrante) -se combat in alcatuirile izolante (prin cresterea masei - kg/mp) -absorbtia = relatia spatiu – suprafata – spatiu (coeficient de absorbtie:
raport energie absorbita/energie incidenta, = 0…1) -izolarea = relatia spatiu – compartimentare –spatiu alaturat (indice de atenuare sau izolare exprimat in mai multe variante in dB) PRINCIPIILE ALCATUIRILOR FONOABSORBANTE - 1.4 SUPRAFETE POROASE IN CONTACT CU SUPRAFATA SUPORT absorbtie mai buna la frecvente medii si inalte PLACI POROASE DISTANTATE DE SUPORT (asezate ca membrane vibrante) absorbtie putin imbunatatita la frecvente joase MEMBRANE VIBRANTE absorbtie mai buna la frecvente joase MEMBRANE VIBRANTE CU MATERIALE POROASE LA INTERIOR absorbtie imbunatatita in special la frecvente joase REZONATORI SIMPLI SAU CUPLATI absorbtie foarte specializata in finctie de caracteristicile geometrice ABSORBTIE COMBINATA alcatuiri rezonant absorbante (rezonatori cu materiale poroase) REVERBERATIE – 1.5 efect de prelungire a sunetelor, datorit reflexiilor succesive pe suprafetele perimetrale ale spatiului (obsnuit 30 – 40 de reflexii) DURATA (TIMPUL) DE REVERBERATIE “T” durata in secunde pana la scaderea sunetului reverberat cu 60 dB FACTORII CARE INFLUENTEAZA REVERBERATIA
2
- T este direct proportionala cu volumul incaperii (mc)
- T este invers proportionala cu absorbtia totala a suprafetelor perimetrale
DE RETINUT DUBLUL EFECT AL REVERBERATIEI: 1.intarirea sunetului (marirea nivelului sonor) prin suprapunere peste sunetul (zgomotul) initial (utila in auditie, de micsorat in protectia acustica) 2.persistenta dupa incetarea sunetului initial (utila in auditie, indiferenta in protectia acustica) IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI MASIVE – 1.6 IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA materialele poroase nu sunt izolante PERETI SIMPLI - izolarea depinde de masa de suprafata
exprimata in kg./mp. - izolarea (in dB) creste proportional cu
logaritmul masei (aproximativ cu 6 dB la fiecare dublare a masei) PERETI DUBLI - deasemenea masa (preferabil grosimi sau
materiale diferite) - distantare pe cat posibil mai mare - intotdeauna utila insonorizarea spatiului
interior cu material poros CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI - datorite transmisiei vibratiilor catre si dinspre
peretii si planseele alaturate, micsoreaza izolarea efectiva in medie cu 5 dB fata de determinarile facute in laborator.
- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemari sau separari prin intermediul unor straturi elastice
IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI COMBINATE SI USOARE – 1.7 principale caracteristici de urmarit in cazul alcatuirilor usoare:. PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE ETANSAREA
apoi in plus: MASA deci greutatea joaca in continuare un rol important MULTIPLICAREA numarului de straturi (dublare, triplare) ALTERNARE (placi grele (etanse) – straturi de aer – materiale poroase) SEPARARE , DESOLIDARIZARE intre placile grele, si fata de peretii grei cat mai putine punti solide (interpunere de straturi elastice la montaj) PARTICULARIZARE PENTRU USI, FERESTRE USI -intai de toate tot etansarea (garnituri de etansare, multiplicare praguri) -ingreunare (foi de usa masive) -dublare, sasuri tampon FERESTRE -etansare (preferabile ferestrele fixe) -dublare, triplare (atentie “termopanul” izoleaza cat un geam simplu de aceeasi greutate) -ingrosare sticla (grosimi diferite) SUNET TRANSMIS PRIN STRUCTURA – 1.8 o parte din sunetul aerian se transmite prin structura peretilor si planseelor adiacente, dar mult mai puternic este zomotul care se produce in contact cu structura (partile materiale) cladirii. PRINCIPII GENERALE: 1. actiune la sursa (cea mai eficienta) 2. interpunere de straturi elastice. 3. intrerupere totala a structurii materiale (greu
de realizat) ZGOMOT DE IMPACT -pardoseli moi, elastice (mocheta) -covoare PVC pe substrat elastic -dale flotante grele sau usoare (atentie: nici un contact solid intre dala si pereti sau planseu)
3
Izolarea zgomotului de impact in cazul planseelor usoare (lemn sau metal) depinde integral de sistemul constructiv de ansamblu. INSTALATII SI ECHIPAMENTE -izolare la sursa -sisteme elastice catre fundatiile echipamentelor, -mansoane elastice la plecarea conductelor. prinderi elastice si etansare la traversarea peretilor atentie la dozele electrice ingropate din peretii usori (nu sunt surse de zgomot dar necesita goluri in placile de gips carton) PROTECTIE ACUSTICA, PRINCIPII – 1.9 PROTECTIE ACUSTICA: ANSAMBLUL DE MASURI LUATE IN SCOPUL REALIZARII UNOR SPATII CU UN CLIMAT SONOR CONFORTABIL ADICA LINISTIT in conformitate cu documentele europene (si in curand cu normativul specific), cerinta de protectie la zgomot cuprinde urmatoarele conditii tehnice:
DEFINIREA CONDIŢIILOR TEHNICE
SPECIFICE PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA
ZGOMOTULUI
A. ZGOMOT ÎN CLĂDIRI ŞI ÎN ALTE CONSTRUCŢII
1. . Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii Se caracterizează prin izolarea realizată între un spaţiu închis şi zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este influenţat şi de reverberaţia din acest spaţiu.
2. Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit
dintr-un alt spaţiu închis
Se caracterizează prin izolarea realizată între două spaţii închise adiacente, influenţată şi de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Reverberaţia din spaţiul de emisie influenţează la rândul ei nivelul de zgomot din acest spaţiu.
Poate fi exprimată prin termenul de „izolare acustică normalizată, Dn”.
3. Protecţia împotriva zgomotului de impact
Este caracterizată de nivelul de zgomot produs de şocuri sau lovituri pe elementele materiale ale clădirii, şi propagat prin conducţie solidă. Este deasemenea influenţată de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Poate fi exprimată prin „nivelul zgomotului de impact normalizat, Ln” 4.1.4. Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii se caracterizează prin nivelul de presiune acustică transmis în încăperea de recepţie şi este deasemenea influenţată de reverberaţia din această încăpere. 4. Protecţia împotriva zgomotului reverberat
excesiv şi zgomotului produs în spaţiul respectiv
Zgomotul în interiorul unui spaţiu este în funcţie, pe de o parte, de nivelul/nivelurile de presiune acustică a sursei/surselor de zgomot (inclusiv a zgomotului provenit din exteriorul spaţiului), de caracteristicile geometrice ale spaţiului şi pe de altă parte de coeficienţii de absorbţie acustică ai suprafeţelor perimetrale sau ai altor amenajări interioare. Gradul de protecţie este caracterizat de durata de reverberaţie T a spaţiului, sau de aria de absorbţie echivalentă. B. ZGOMOT ÎN MEDIUL EXTERIOR 5. Protecţia mediului înconjurător faţă de
zgomotul produs de surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu acestea.
Criteriul se referă la toate tipurile de construcţii (clădiri, locuri de recreere, complexe industriale sau construcţii inginereşti etc.). Este caracterizată în general de nivelul de zgomot măsurat la locul de recepţie. El se exprimă printr-un indice, prin nivelul de presiune acustică ponderat A, sau adaptat în funcţie de caracteristicile zgomotului. ELEMENTE ESENTIALE SI ETAPE IN PROTECTIA ACUSTICA ETAPE DE ACTIUNE
4
actiune la sursa de zgomot, in spatiile sursa de zgomot (insonorizare) actiune pe parcurs (controlul cailor de transmisie a zgomotului) actiune in spatiile protejate (insonorizare)
IN FAZA DE TEMA: - determinarea incaperilor protejate (nivel sonor maxim acceptabil) si a surselor de zgomot (nivel de zgomot) STUDIU DE FEZABILITATE realizarea unor masuri “generale”: - indepartare, grupare surse de zgomot si spatii protejate, - interpunerea de spatii tampon PROIECT TEHNIC - determinarea spatiilor in care este necesara
sau recomandabila insonorizarea - stabilirea indicilor de izolare necesari pentru compartimentarile ce separa diversele spatii (de notat ca de exemplu apartamentele sau camerele de hotel, sunt in acelasi timp spatii protejate si surse de zgomot)
pereti: verificare la zgomot aerian (problema dificila sunt usile) plansee: verificare la zgomot aerian si zgomot de impact.
PROIECT (DETALII) DE EXECUTIE
alegerea si detalierea solutiilor de compartimentari corespunzatoare, alegerea si detalierea suprafetelor fonoabsorbante pentru insonorizare
STUDIUL ACUSTIC (SIMPLIFICAT) PENTRU SALI DE AUDITIE Exercitiu didactic utilizabil si in proiectarea efectiva de arhitectura. Se iau in considerare a parametrii esentiali pentru sali mici si medii IN FAZA DE PARTIU
determinarea volumului -4,5 – 5.5 mc/spect., (muzica 6-8 mc/spect) forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate forma in sectie: preferabil panta conform curbei de vizibilitate inaltime mica pentru micsorare volum si reflexii rapide din tavan evitarea ecoului ( lungimi sau inaltimi mari) prin difuzie sau absorbtie
ecoul de fluturare (evitare suprafete paralele in zona sursei sonore) evitare focalizari (curburi cu raza apropiata de dimensiunile salii)
DEFINITIVARE GEOMETRIE (PROIECT TEHNIC) In cazul unor sali medii se urmareste eventual ca reflexiile (atat in plan cat si in sectiune) sa acopere intreaga suprafata ocupata de public In plan
peretii din zona din jurul sursei cu deschidere spre sala in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri “convergente” in cazul muzicii, reflexiile din lateral sunt foarte importante
Tavanul cea mai utila zona este in prima treime a salii: o “copertina” convexa poate sa furnizeze reflexii pentru intreaga zona ocupata de public. eventual utile panouri suspendate
STUDIUL DURATEI DE REVERBERATIE
in functie de volum si de functiunea salii, alegerea duratei optime de reverberatie, care trebuie obtinuta la toate frecventele in cazul salilor polivalente se alege reverberatia cea mai mica si se va recurge la sonorizare. se calculeaza toate suprafetele perimetrale, numarul si tipul de scaune (auditori), intr-o prima propunere de exemplu 75% ocupare pentru optimizare se poate recurge la (template) tabelul xls cu baza de date aferenta (simplificata prin pastrarea a trei frecvente din 6) optimizare: se modifica sau se adauga suprafete sau tipuri de finisaje Un rezultat +/- 20% este acceptabil
POZITIONAREA FINISAJELOR – TRATAMENTE ACUSTICE In paralel cu studiul de arhitectura interioara
: in zona sursei (scena) suprafete cat mai reflectante in spatele salii (in special fundul salii), eventual si la partea superioara a peretilor si laterala a tavanului, suprafetele fonoabsorbante.
1
RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI FIZIOLOGIE – 1.1
FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .) domeniu audibil: 20 – 20 000 Hz
ordinul de marime al 0.02 m. – 20 m.
SPECTRUL UNDELOR SONORE sunet muzical, zgomot
sunete (componente ale spectrului) joase, medii si inalte
SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI SCARII dB intensitate, nivel de putere, nivel sonor
dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu 3 dB efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare)
PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUNETELOR variaza in raport cu frecventa
nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se compara: - ponderand diferitele frecvente: dB(A)
- comparand cu curbe etalon: Cz
2
ACUSTICA IN SPATIU – 1.2
REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA .suprafete concave: concentrare, focalizare
suprafete convexe: difuzie
DIFRACTIA reflexia si “umbra” sonora sunt partiale
goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate “surse sonore” obstacole mici – traforuri (raportate la λ ) sunt “transparente” la sunet
1. . Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii Se caracterizează prin izolarea realizată între un spaţiu închis şi zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este influenţat şi de reverberaţia din acest spaţiu.
2. Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaţiu
închis
Se caracterizează prin izolarea realizată între două spaţii închise adiacente, influenţată şi de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Reverberaţia din spaţiul de emisie influenţează la rândul ei nivelul de zgomot din acest spaţiu. Poate fi exprimată prin termenul de „izolare acustică normalizată, Dn”.
3. Protecţia împotriva zgomotului de impact
Este caracterizată de nivelul de zgomot produs de şocuri sau lovituri pe elementele materiale ale clădirii, şi propagat prin conducţie solidă. Este deasemenea influenţată de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Poate fi exprimată prin „nivelul zgomotului de impact normalizat, Ln” 4.1.4. Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii se caracterizează prin nivelul de presiune acustică transmis în încăperea de recepţie şi este deasemenea influenţată de reverberaţia din această încăpere.
10
4. Protecţia împotriva zgomotului reverberat excesiv şi zgomotului produs în spaţiul respectiv
Zgomotul în interiorul unui spaţiu este în funcţie, pe de o parte, de nivelul/nivelurile de presiune acustică a sursei/surselor de zgomot (inclusiv a zgomotului provenit din exteriorul spaţiului), de caracteristicile geometrice ale spaţiului şi pe de altă parte de coeficienţii de absorbţie acustică ai suprafeţelor perimetrale sau ai altor amenajări interioare. Gradul de protecţie este caracterizat de durata de reverberaţie T a spaţiului, sau de aria de absorbţie echivalentă. B. ZGOMOT ÎN MEDIUL EXTERIOR 5. Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de
surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu acestea.
Criteriul se referă la toate tipurile de construcţii (clădiri, locuri de recreere, complexe industriale sau construcţii inginereşti etc.). Este caracterizată în general de nivelul de zgomot măsurat la locul de recepţie. El se exprimă printr-un indice, prin nivelul de presiune acustică ponderat A, sau adaptat în funcţie de caracteristicile zgomotului.
11
ELEMENTE ESENTIALE SI ETAPE IN PROTECTIA ACUSTICA
ETAPE DE ACTIUNE
actiune la sursa de zgomot, in spatiile sursa de zgomot (insonorizare)
actiune pe parcurs (controlul cailor de transmisie a zgomotului)
actiune in spatiile protejate (insonorizare)
IN FAZA DE TEMA: - determinarea incaperilor protejate (nivel sonor maxim acceptabil)
si a surselor de zgomot (nivel de zgomot)
STUDIU DE FEZABILITATE realizarea unor masuri “generale”:
- indepartare, grupare surse de zgomot si spatii protejate, - interpunerea de spatii tampon
PROIECT TEHNIC
- determinarea spatiilor in care este necesara sau recomandabila insonorizarea
- stabilirea indicilor de izolare necesari pentru compartimentarile ce separa diversele spatii (de notat ca de exemplu apartamentele sau
camerele de hotel, sunt in acelasi timp spatii protejate si surse de zgomot)
pereti: verificare la zgomot aerian (problema dificila sunt usile)
plansee: verificare la zgomot aerian si zgomot de impact.
PROIECT (DETALII) DE EXECUTIE
alegerea si detalierea solutiilor de compartimentari corespunzatoare,
alegerea si detalierea suprafetelor fonoabsorbante pentru insonorizare
12
STUDIUL ACUSTIC (SIMPLIFICAT) PENTRU SALI DE AUDITIE Exercitiu didactic utilizabil si in proiectarea efectiva de arhitectura.
Se iau in considerare a parametrii esentiali pentru sali mici si medii
forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate
forma in sectie: preferabil panta conform curbei de vizibilitate
inaltime mica pentru micsorare volum si reflexii rapide din tavan
evitarea ecoului ( lungimi sau inaltimi mari) prin difuzie sau absorbtie
ecoul de fluturare (evitare suprafete paralele in zona sursei sonore)
evitare focalizari (curburi cu raza apropiata de dimensiunile salii)
DEFINITIVARE GEOMETRIE (PROIECT TEHNIC) In cazul unor sali medii se urmareste eventual ca reflexiile (atat in plan
cat si in sectiune) sa acopere intreaga suprafata ocupata de public In plan
peretii din zona din jurul sursei cu deschidere spre sala
in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri “convergente”
in cazul muzicii, reflexiile din lateral sunt foarte importante Tavanul
cea mai utila zona este in prima treime a salii: o “copertina” convexa poate sa furnizeze reflexii pentru intreaga zona ocupata de public.
eventual utile panouri suspendate
STUDIUL DURATEI DE REVERBERATIE
in functie de volum si de functiunea salii, alegerea duratei optime de reverberatie, care trebuie obtinuta la toate frecventele
in cazul salilor polivalente se alege reverberatia cea mai mica si se va recurge la sonorizare.
se calculeaza toate suprafetele perimetrale, numarul si tipul de scaune (auditori), intr-o prima propunere de exemplu 75% ocupare
pentru optimizare se poate recurge la (template) tabelul xls cu baza de date aferenta (simplificata prin pastrarea a trei frecvente din 6)
optimizare: se modifica sau se adauga suprafete sau tipuri de finisaje
Un rezultat +/- 20% este acceptabil
POZITIONAREA FINISAJELOR – TRATAMENTE ACUSTICE In paralel cu studiul de arhitectura interioara
: in zona sursei (scena) suprafete cat mai reflectante
in spatele salii (in special fundul salii), eventual si la partea superioara a peretilor si laterala a tavanului, suprafetele fonoabsorbante.
DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR ACUSTICA
Tabel 1 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul unităţilor funcţionale, datorat unor surse exterioare
Nr. crt.
Unitate funcţională Leq [dB(A)]
1a Funcţiuni curente – încăperi de locuit, apartamente, dormitoare – birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci – birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare – birouri de lucru cu publicul
35 35 40 45
1b Spaţii pentru audiţie: – amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole – săli de clasă
30 35
1c Alte spaţii: – cabinete medicale şi de consultaţii – săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese – foyere, holuri – centrale telefonice, birouri de dactilografiere
35 50 55 55
2 Spitale, policlinici, dispensare – saloane (rezerve) 1-2 paturi – saloane 3 sau mai multe paturi, saloane de terapie intensivă – săli de operaţie şi anexe ale acestora
30 35 35
3 Biblioteci – cabinete individuale de lucru – încăperi pentru eliberarea cărţilor; sala cataloagelor, expoziţii
30 45
4 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment – sală de spectacole, sală de şah, sală de repetiţii – sală de gimnastică (dans); discotecă – sală de jocuri
30 45 50
5 Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie – birouri tehnice, de dispecerat, laboratoare tehnologice (pentru analize urgente, aferente
producţiei) situate în interiorul sau în apropierea halelor de producţie – cabinete de control şi comandă la distanţă, în interiorul halelor de producţie
55 70
6 Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţiile comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit)
Unităţi de desfacere cu amănuntul: – anexe sociale, vestiare, toalete
– spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice Unităţi de alimentaţie publică: – spaţii de consumaţie (restaurante, braserii, cofetării, patiserii)
Unităţi de prestări servicii: – spaţii de lucru cu publicul (curăţătorie, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV
etc.)
45 65
50
50
Tabel 2 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul sau la limita clădirilor sau zonelor funcţionale din mediul urban
Nr. crt.
Spaţiul considerat
Nivelul de zgomot în interiorul
zonei dB (A)
Nivelul de zgomot la
limita zonei dB(A)
1 Parcuri 75 50
2 Zone de recreere şi odihnă, zone de tratament medical şi balneo-climatic
50
3 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber
70
65
4 Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii
85
75
5 Incinte industriale 65
6 Stadioane, cinematografe în aer liber
90
7 Parcaje auto 90
90
8 Aeroporturi 90
Tabel 3 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în apropierea clădirilor protejate
Nr. crt.
Clădire protejată
Nivelul de zgomot în apropierea clădirii dB (A)
1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi
55
2 Spitale, policlinici, dispensare 45
3 Şcoli 55
4 Grădiniţe de copii, creşe 50
5 Clădiri de birouri 65
ACUSTICA DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR
Schemă pentru determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian pentru pereţi şi planşee
- laboratoare de audiologie, cercetări acustice
- amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole
- saloane, rezerve cu 1-2 paturi
- cabinete individuale de studiu în biblioteci
55 65
30
35
40
45
50
90
85
80
75
70
61
56
spaţii inter-
media-re
51
35
(reco-man-dat)
41
46
36
- încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri, cămine etc.
- birouri cu concentrare mare a atenţiei - săli de clasă, săli de studii, săli de
lectură în biblioteci - cabinete medicale şi de consultaţii - saloane cu 3 sau mai multe paturi,
saloane de terapie intensivă - săli de operaţie şi anexe ale acestora
- birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare
- birouri de lucru cu publicul - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci - săli de gimnastică (dans), discoteci - anexe sociale, vestiare, toalete
Nivel protejat
Lp R’w minim
Nivel zgomot
Lz
- săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese
- săli de jocuri - unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru
cu publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, cizmării, reparaţii etc.)
- foyere, holuri - centrale telefonice, birouri de
dactilografiere - birouri tehnice, dispecerat în interiorul
sau imediata apropiere a halelor de producţie
- încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri, cămine etc.
- coridoare, holuri comune, casa scării, uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe, hoteluri etc.
- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot max. 75 dB(A)
- saloane de bolnavi, cabinete de consultaţie, cabinete medicale
- birouri de administraţie
- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot max. 80 dB(A)
- cabinete medicale de stomatologie - săli de clasă, săli de conferinţe - birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice
- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot max. 85 dB(A)
- centrale şi puncte termice, staţii de hidrofor, situate sub apartamente
- garaje - săli de cinematograf, teatru şi similare - săli de festivităţi, muzică, gimnastică
- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot > 85 dB(A)
- săli de sport - depozite, ateliere
- dormitoare în grădiniţe, creşe
- foyere, holuri - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
3.3. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 7,5cm 44 3.4. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 10cm 48 3.5. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 12,5cm 50 3.6. Gipscarton 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 1,25cm – total 12,5cm 54
3.7. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 10cm 50
3.8. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 12,5cm 53
3.9. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15cm 55
3.10. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15cm 61
3.11. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15,5cm 63
3.12. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15,5cm 65
3.13. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 20,5cm 64
3.14. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 20,5cm 65
3.15. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 25,5cm 65
3.16. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 25,5cm 66
3.17. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 4 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 21,5cm 66
3.18. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 5 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 21,5cm – 62
INDICI DE IZOLARE LA ZGOMOT DE IMPACT Ln w PENTRU PLANŞEE, PARDOSELI 1. Planşee Ln w
2.1. Placă b.a. 7 cm 81 2.2. Placă b.a. 8,5 cm 79 2.3. Placă b.a. 10 cm 77 2.4. Placă b.a. 11 cm 76 2.5. Placă b.a. 12,5 cm 75 2.6. Placă b.a. 14 cm 74 2.7. Placă b.a. 16 cm 73
2.8. Planşeu b.a. din fâşii cu goluri, 22 cm 74
2.9. Placă b.a 10 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat 72 2.10. Placă b.a 14 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat 71 2.11. Placă b.a 10 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (min.20cm) 67 2.12. Placă b.a 14 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (min.20cm) 64
2. Pardoseli Ln w
2.1. Parchet l.u. 22mm lipit pe plăci fibrolemnoase poroase 16 mm grosime 10 2.2. Parchet l.u. 22mm lipit pe plăci fibrolemnoase poroase 25 mm grosime 14 2.3. Parchet l.u. 22mm montat pe duşumea oarbă, grinzişoare din lemn de 7,5cm
cu strat elastic din plută 2,5cm 18 2.4. Parchet l.u. 22mm montat pe duşumea oarbă, grinzişoare din lemn de 7,5cm
pe strat carton bitumat 16
2.5. Covoare şi dale PVC fără suport textil cu grosimi de 1...1,5 mm 7 2.6. Covoare PVC cu suport textil ţesut cu grosimi de 2...2,5 mm 9 2.7. Covoare PVC cu substrat fonoizolator din PVC expandat, grosime min. 2,5 mm 16
2.10. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din vată minerală rigidă 10 mm grosime 23
2.11. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din vată minerală rigidă 20 mm grosime 28
2.12. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din polistiren expandat ecruisat 10 mm grosime 22
DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR ACUSTICA
Tabel 1 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul unităţilor funcţionale, datorat unor surse exterioare
Nr. crt.
Unitate funcţională Leq [dB(A)]
1a Funcţiuni curente – încăperi de locuit, apartamente, dormitoare – birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci – birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare – birouri de lucru cu publicul
35 35 40 45
1b Spaţii pentru audiţie: – amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole – săli de clasă
30 35
1c Alte spaţii: – cabinete medicale şi de consultaţii – săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese – foyere, holuri – centrale telefonice, birouri de dactilografiere
35 50 55 55
2 Spitale, policlinici, dispensare – saloane (rezerve) 1-2 paturi – saloane 3 sau mai multe paturi, saloane de terapie intensivă – săli de operaţie şi anexe ale acestora
30 35 35
3 Biblioteci – cabinete individuale de lucru – încăperi pentru eliberarea cărţilor; sala cataloagelor, expoziţii
30 45
4 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment – sală de spectacole, sală de şah, sală de repetiţii – sală de gimnastică (dans); discotecă – sală de jocuri
30 45 50
5 Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie – birouri tehnice, de dispecerat, laboratoare tehnologice (pentru analize urgente, aferente
producţiei) situate în interiorul sau în apropierea halelor de producţie – cabinete de control şi comandă la distanţă, în interiorul halelor de producţie
55 70
6 Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţiile comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit)
Unităţi de desfacere cu amănuntul: – anexe sociale, vestiare, toalete
– spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice Unităţi de alimentaţie publică: – spaţii de consumaţie (restaurante, braserii, cofetării, patiserii)
Unităţi de prestări servicii: – spaţii de lucru cu publicul (curăţătorie, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV
etc.)
45 65
50
50
Tabel 2 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul sau la limita clădirilor sau zonelor funcţionale din mediul urban
Nr. crt.
Spaţiul considerat
Nivelul de zgomot în interiorul
zonei dB (A)
Nivelul de zgomot la
limita zonei dB(A)
1 Parcuri 75 50
2 Zone de recreere şi odihnă, zone de tratament medical şi balneo-climatic
50
3 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber
70
65
4 Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii
85
75
5 Incinte industriale 65
6 Stadioane, cinematografe în aer liber
90
7 Parcaje auto 90
90
8 Aeroporturi 90
Tabel 3 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în apropierea clădirilor protejate
Nr. crt.
Clădire protejată
Nivelul de zgomot în apropierea clădirii dB (A)
1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi
55
2 Spitale, policlinici, dispensare 45
3 Şcoli 55
4 Grădiniţe de copii, creşe 50
5 Clădiri de birouri 65
ACUSTICA DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR
DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR 3. ACUSTICA
Schemă pentru determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian pentru pereţi şi planşee
- laboratoare de audiologie, cercetări acustice
- amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole
- saloane, rezerve cu 1-2 paturi
- cabinete individuale de studiu în biblioteci
55 65
30
35
40
45
50
90
85
80
75
70
61
56
spaţii inter-
media-re
51
35
(reco-man-dat)
41
46
36
- încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri, cămine etc.
- birouri cu concentrare mare a atenţiei - săli de clasă, săli de studii, săli de
lectură în biblioteci - cabinete medicale şi de consultaţii - saloane cu 3 sau mai multe paturi,
saloane de terapie intensivă - săli de operaţie şi anexe ale acestora
- birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare
- birouri de lucru cu publicul - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci - săli de gimnastică (dans), discoteci - anexe sociale, vestiare, toalete
Nivel protejat
Lp R’w minim
Nivel zgomot
Lz
- săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese
- săli de jocuri - unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru
cu publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, cizmării, reparaţii etc.)
- foyere, holuri - centrale telefonice, birouri de
dactilografiere - birouri tehnice, dispecerat în interiorul
sau imediata apropiere a halelor de producţie
- încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri, cămine etc.
- coridoare, holuri comune, casa scării, uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe, hoteluri etc.
- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot max. 75 dB(A)
- saloane de bolnavi, cabinete de consultaţie, cabinete medicale
- birouri de administraţie
- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot max. 80 dB(A)
- cabinete medicale de stomatologie - săli de clasă, săli de conferinţe - birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice
- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot max. 85 dB(A)
- centrale şi puncte termice, staţii de hidrofor, situate sub apartamente
- garaje - săli de cinematograf, teatru şi similare - săli de festivităţi, muzică, gimnastică
- spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu nivel de zgomot > 85 dB(A)
- săli de sport - depozite, ateliere
- dormitoare în grădiniţe, creşe
- foyere, holuri - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe, hoteluri
etc.
-spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
nivel de zgomot max. 75 dB(A)
-saloane de bolnavi, cabinete de consultaţie,
cabinete medicale
-birouri de administraţie
-spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
nivel de zgomot max. 80 dB(A)
-cabinete medicale de stomatologie
-săli de clasă, săli de conferinţe
-birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice
-spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
nivel de zgomot max. 85 dB(A)
-centrale şi puncte termice, staţii de hidrofor,
situate sub apartamente
-garaje
-săli de cinematograf, teatru şi similare
-săli de festivităţi, muzică, gimnastică
-spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
nivel de zgomot > 85 dB(A)
-săli de sport
-depozite, ateliere
-dormitoare în grădiniţe, creşe
-foyere, holuri
-încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii – în biblioteci
Funcţiuni (spaţii)
protejate
Funcţiuni (spaţii) zgomotoase
34
PROTECTIE ACUSTICA
Posibilităţi de acţiune:
- acţiune la sursă (pardoseală)
- interpunere (dală flotantă)
- desolidarizare (tavan suspendat)
- combinaţii
FATA DE ZGOMOTE DE IMPACT
35
PROTECTIE ACUSTICA
- ZGOMOT DE IMPACT-
Pardoseli
Imbunătăţirea nivelului de zgomot de
impact
Ln [dB(A)]
Reducerea nivelului de zgomot de impact măsurat în
spaţiul protejat (dedesubt), datorată existenţei
pardoselii
36
PROTECTIE ACUSTICA
- ZGOMOT DE IMPACT-
Pardoseli
- fără efect asupra zgomotului de impact
Ln = 0
- straturi elastice, efect mediu
Ln = 7-15 dB
- dale flotante
Ln > 20 dB
37
PROTECTIE ACUSTICA
Reverberaţia unui spaţiu generează
creşterea nivelului sonor
FATA DE ZGOMOTUL REVERBERAT
EXCESIV
38
REVERBERATIA
Fenomen caracteristic spaţiilor închise, cu
dublu efect:
• întărire a sunetului ca urmare a reflexiilor
succesive pe suprafeţele ce delimitează incinta
• prelungire a sunetului în spaţiul de emisie
după oprirea sursei sonore
39
REVERBERATIA
40
PROTECTIE / REVERBERATIE
41
PROTECTIE / REVERBERATIE
1
http://www.nagata.co.jp/gyoseki-e.htm
Ishibashi Mamorial Hall, Tokyo
This hall has a rectangular plan and sloped? ceiling. Richness of sound due to a long reverberation time, and space perception due to side reflections make this
one of Tokyo's preferred halls for chamber music. In addition to concerts, the hall is used for recordings and for N6 theater performances.
Architect: Nippon Sogo Architects.
Open: 1974
Seating Capacity: 662
Room Air Volume: 5,450m3
Reverbaration Time: 1.5s (Occupied)
2
Kumamoto Pref. Concert Hall, Kumamoto
Japan's first public-funded facility to house a concert hall and theater in one structure. Shape and seating arrangement of concert hall compensates for early and side reflections. Particular care was given to sound insulation between hall and theater, and to the electro-acoustic system.
Architect: Kunio Maekawa Architects & Assoc.
Open: 1982
Seating Capacity: 1,800
Room Air Volume: 19,400m3
Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)
3
Fukushima Concert Hall, Fukushima
Designed solely for classical music, in particular organ music, with design focus on compatibility of orchestral and organ music. A 41-stop organ is situated at frontal side of this shoebox hall. The relatively long reverberation time gives rich reverberation. (2.5s was judged minimum value for rich organ sound, and maximum for excellent orchestral sound.)
Architect: Shin'ichi Okada, Architect & Assoc.
Open: 1984
Seating Capacity: 1,000
Room Air Volume: 13,300m3
Reverbaration Time: 2.5s (Occupied)
4
Matsumoto Harmony Hall, Matsumoto
Designed as main concert facility for a small city In 1987, a pipe organ was installed at frontal side of large hall. Small hall has variable reverberation units for concert, theater and lecture use.
Architect: Nippon Sogo Architects & Engineering
Open: 1985
Seating Capacity: 750
Room Air Volume: 9100m3
Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)
5
Suntory Hall, Tokyo
Tokyo's first large concert hall, planned especially to accommodate large. formation symphonic music. Emphasis was placed on achieving a sense of oneness between musicians and audience. Seating is allocated around stage, in similar configuration to Berlin Neue Philharmonic, and has a pipe organ at frontal side. This hall has been most well-received by local and visiting musicians, promoters, and audiences.
Architect: Yasui Architects
Open: 1986
Seating Capacity: 2,006
Room Air Volume: 21,000m3
Reveberation Time: 2.1s (Occupied)
6
Casals Hall, Tokyo
Planned and designed exclusively for chamber music and smaller ensembles, a "shoebox" shape was adopted. Emphasis was placed on spacious impression and rich reverberation. Per-seat volume is 12m. This hall was praised from its opening for its good acoustics both on stage and for audience.
Architect: Arata Isozaki & Assoc.
Open: 1987
Seating Capacity: 511
Room Air Volume: 6,000m3
Reverbaration Time: 1.6s (Occupied)
7
Tsuda Hall, Tokyo
Architect: Maki & Assoc.
Open: 1989
Seating Capacity: 490
Room Air Volume: 4,500m3
Reverbaration Time: 1.4s (Occupied)
8
Hiroshima International Conference Center Phenix Hall, Hiroshima
Architect: Kenzo Tange Architects & Assoc.
Open: 1989
Seating Capacity: 1,502
Room Air Volume: 15,000m3
Reverbaration Time: 1.2-1.7s (Occupied)
9
Mito Art Tower Concert Hall
Architect: Arata Isozaki Atelier
Open: 1990
Seating Capacity: 680
Room Air Volume: 7,100m3
Reverbaration Time: 1.6s (Occupied)
10
Tokyo Metropolitan Art Space Concert Hall, Tokyo
Architect: Y.Ashihara Architect & Assoc.
Open: 1990
Seating Capacity: 1,999
Room Air Volume: 25,300m3
Reverbaration Time: 2.1s (Occupied)
11
Okayama Symphony Hall, Okayama
Architect: JV of Y.Ashihara Architect & Assoc. & RIA
Open: 1991
Seating Capacity: 2,001
Room Air Volume: 17,700m3
Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)
12
Art Sphere, Tokyo
Horseshoe shaped compact theater with 746 seats. The atmosphere is very intimate and warm.
Architect: Research Institute of Architecture Inc.
Open: 1992
Seating Capacity: 746
Room Air Volume: 6,300m3
13
Reverbaration Time: 0.8s (Occupied)
Katsushika Symphony Hills Mozart Hall, Tokyo
Architect: AXS Satow Inc.
Open: 1992
Seating Capacity: 1,318
Room Air Volume: 12,500m3
14
Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)
Taisetsu Crystal Hall, Asahikawa
Architect: JV of Y.Ohno+Shibataki+Matsumoto+Noa+Ootori
Open: 1993
Seating Capacity: 600
Room Air Volume: 6,800m3
15
Reverbaration Time: 1.7s (Occupied)
HIbiki Hall, Kitakyushu
Shoebox shaped concert hall with 720 seats. Much glass area was introduced both to exterior and hall interior. Convexed glazing panels were installed on the upper side walls in the auditorium.
Architect: Kazuhiro Ishii Architects & Assoc.
Open: 1993
16
Seating Capacity: 720
Room Air Volume: 8,300m3
Reverbaration Time: 1.9s (Occupied)
Yokosuka Art Theater, Yokosuka
Architect: Kenzo Tange Assoc.
Open: 1993
Seating Capacity: 1,800
17
Room Air Volume: 19,700m3
Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)
Fukuyama Hall of Art & Culture, Fukuyama
Architect: Nihon Sekkei
Open: 1994
Seating Capacity: 2,000
18
Room Air Volume: 17,500m3
Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)
Gifu Salamanca Hall, Gifu
Architect: Nikken Sekkei
Open: 1994
19
Seating Capacity: 708
Room Air Volume: 10,400m3
Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)
Nasunogahara Harmony Hall, Tochigi
Architect: Cell Space Architects
Open: 1994
20
Seating Capacity: 1,277
Room Air Volume: 12,300m3
Reverbaration Time: 1.9s (Occupied)
Kioi Hall, Tokyo
Architect: JV of Nippon Steel & Yamashita Sekkei
Open: 1995
21
Seating Capacity: 800
Room Air Volume: 8,700m3
Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)
Kyoto Concert Hall, Kyoto
22
Planned as a memorial facility of 1,200 years celebration of the city of Kyoto, the former capital of Japan. The Main Hall, home of the Kyoto Symphony Orchestra, was designed as a typical shoe-box concert hall with two balconies surrounding both the main audience and the stage area. A heavy concrete ceiling and a light timber floor with wooden sleepers under provide effective low frequency reflections from ceiling and adequate reverberation at the low frequencies at the same time.
Architect: Arata Isozaki Atelier
Open: 1995
Seating Capacity: 1,839
Room Air Volume: 20,000m3
Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)
Kurobe International Culture Center, Kurobe
23
Architect: Chiaki Arai Architects & Assoc.
Open: 1995
Seating Capacity: 886
Room Air Volume: 10,400m3
Reverbaration Time: 1.2-1.8s (Occupied)
Sumuda Triphony Hall, Tokyo
24
Architect: Nikken Sekkei
Open: 1997
Seating Capacity: 1,801
Room Air Volume: 18,500m3
Reverbaration Time: 2.0s (Estimated)
Harmony Hall Fukui, Fukui
25
Architect: Nikken Sekkei Inc.
Open: 1997
Seating Capacity: 1,448
Room Air Volume: 19,800m3
Reverbaration Time: 2.2s (unoccupied)
Sapporo Concert Hall, Sapporo
26
Architect: Hokkaido Engineering Consultants
Open: 1997
Seating Capacity: 2,012
Room Air Volume: 28,800m3
Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)
Other Facilities
27
Spiral Hall, Tokyo
Planned as a multi-use open space with flat floor for fashion shows, drama, musicals and concerts.
Architect: Maki & Assoc.
Open: 1985
Seating Capacity: 300
Room Air Volume: 2,470m3
Reverbaration Time: 1.2s (Occupied)
Tokyo Metropolitan City Hall, Tokyo
28
Architect: Kenzo Tange Architects & Assoc.
Open: 1991
29
Overseas Projects Walt Disney Concert Hall, Los Angeles
Architect: Gehry Partners LLP.
Open: 2003
Seating Capacity: 2,265
Room Air Volume: 32,000m3
Reverbaration Time: 2.0s
30
Sino-Japanese Youth Exchange Center Century Theater, Beijing
Architect: Kisho Kurokawa Architect & Assoc.
Open: 1990
Seating Capacity: 1,713
Room Air Volume: 15,600m3
Reverbaration Time: 1.6s (Occupied)
31
Queensland Conservatorium of Music, Brisbane
The auditorium was planned for both music concerts and lyric performances in the newly constructed conservatorium in the Southbank of Brisbane, Australia. The retractable orchestra shell moves on the rails on the stage to the proscenium, and forms shoe-box style concert space. For lyric performances, sound absorbing walls reduce reverberation time. The reverberation time is variable by 0.3 sec. with acoustic curtains on the audience side walls for both concert and lyric use.
Architect: Bligh Voller Architects Pty. Ltd.
Open: 1996
Seating Capacity: 643
Room Air Volume: 9,000m3
Reverbaration Time: 1.2-1.8s (Occupied)
M A D E I N G E R M A N Y
PROGRAM PARTEA 3ACUSTICĂ
1 1 / 2 0 0 6
S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i
Prefaţă 2 Acustica 3 Sunet şi zgomot 4 Scara de măsurare a nivelului de zgomot 5
Parametrii acustici 6
Absorbţie acustică 8
Izolare acustică 12
Dispoziţii tehnice 14
Accesorii pentru protecţie acustică 16
Combinaţia optimă între absorbţie acustică şi izolare acustică 18
Utilizări 19
Soluţii acustice 20
Thermacoustic 22
Thermacoustic dB 23 Thermacousticformat dreptunghiular 24
Silence dB 25 Silence alpha 26 Thermofon 27
Kombimetall 28
Thermatex Comfort 30
Obiecte de referinţă 31 Adrese 34
Solicitare catalog 36
Index produse 39
PREFAŢĂ A LUI THEO SCHEERS DE LA INSTITUTUL PENTRU ACUSTICĂ „PEUTZ IN MOOK”, OLANDA
O acustică bună se caracterizează în primul rând printr-o claritate bună a unei conversaţii şi o protecţie sufi cient de bună împotriva zgomotelor nedorite şi deranjante (neplăcute) din vecinătate. Într-o asemenea situaţie apare şi sentimentul de atmosferă plăcută şi de linişte. Materialele şi siste-mele utilizate în construcţii exercită o infl uenţă importantă asupra acusticii mediului nostru de viaţă şi de lucru.Pentru a concepe un mediu acustic bun, sunt necesare cunoştinţe temei-nice privind proprietăţile acustice ale materialelor şi sistemelor de con-strucţie. Pe de o parte, de a compara diferite (diverse) produse şi sisteme, iar, pe de altă parte, de a stabili un punct de plecare verifi cat, în vederea calculului şi determinării calităţii acustice ce se urmăreşte într-o situaţie practică dată.Laboratorul pentru acustică dispune de colaboratori califi caţi, de metode şi de echipamente în vederea determinării, în mod acurat, a performanţelor acustice ale unor produse şi sisteme şi de a întocmi rapoarte conform metodelor (inter)naţionale recunoscute.În cazul sistemelor de plafoane suspendate, sunt esenţiale două (diferite) proprietăţi acustice, şi anume: Absorbţia acustică Izolarea (atenuarea) acustică
Calitatea de fono-absorbţie a unui material se exprimă prin coefi cientul de absorbţie - α; acesta variază de la 0 – pentru materiale ce nu absorb fonic până la 1,0 pentru materiale ce absorb complet sunetul (puternic fono-absorbante).Informaţii de produs asupra calităţii de fono-absorbţie a unui plafon sus-
POTENŢIAL RIDICAT ÎN ACUSTICA UNEI ÎNCĂPERI
pendat se bazează pe măsurătorile efectuate într-o încăpere acustică speci-ală (de rezonanţă) prin determinarea timpului de reverberaţie.Transmiterea zgomotului dintr-o încăpere în alta, prin spaţiul dintre planşeu şi plafonul suspendat (plenum), se denumeşte ca atenuare acustică sau izolare fonică. Atenuarea acustică se poate determina prin montarea unui plafon suspendat peste două încăperi învecinate, în care se efectuează măsurătorile. Peretele de compartimentare (separare), pardoselile din beton şi pereţii de zidărie ale acestor două încăperi - pentru măsurători acustice - sunt astfel realiza-te, încât transmiterea zgomotului să nu se realizeze decât prin intermediul plafonului suspendat.Atât absorbţia acustică cât şi izolarea acustică sunt funcţie de frecvenţa sunetului. De aceea, determinările se realizează în 1/3 - de benzi de octave de 100 Hz până la inclusiv 5000 Hz. Din datele măsurate, funcţie de frecvenţă, se calculează următoarele valori: Absorbţia acustică:Valoarea - NRC: Aceasta reprezintă media aritmetică a coefi cienţilor de absorbţie acustică de la 250 Hz până la inclusiv 2000 Hz, rotunjită la 0,05.Valoarea - αW: Aceasta se determină conform normei ISO 11654 Atenuarea acustică:Valoarea - Dn,c,w: pentru măsurătorile din laborator, în condiţii marginale, cum sunt indicate în ISO 140/9Valoarea - R L,w: pentru măsurătorile realizate în practică, în condiţiile de limită valabile în practică.Indexul - „W” - indică faptul că valoarea numerică este determinată conform ISO 717.
Pentru a fi mai simplu pt. Dvs. şi pentru o vedere de ansamblu, am structurat într-un mod nou programul nostru de produse. Acest program - partea 3 cuprinde gama noastră de plafoane pentru protecţie acustică.În programul cu părţile 1 – 2, şi 4 - 6 obţineţi informaţii complete despre gama noastră de produse.Cataloagele respective le primiţi prin formularul de cerere, transmis prin fax, anexat la sfârşitul acestui catalog, sau, mai simplu şi comod, ca download de pe www.amf.ro.
2
Plafonul suspendat infl uenţează în mod esenţial acustica unei încăperi. Până acum, arhitectul sau proiectantul a avut posibilitatea de a alege între materiale cu suprafeţe netede ce oferă o absorbţie acustică redusă sau materiale cu suprafeţe perorate pentru absorbţie acustică ridicată.Vremurile acelea au trecut. Plafoanele ACUSTICE - AMF combină o izolare acustică deosebită cu valorile ridicate ale absorbţiei acustice, şi aceasta, în condiţiile în care arhitecţii îşi doresc materiale cu suprafe-ţe netede. Dar, aceasta încă nu reprezintă totul: datorită proprietăţilor acustice de diferenţiere ale produselor ACUSTICE - AMF, se pot îndeplini optim cerinţele acustice legate de cele mai diferite încăperi (de expl. aulă universitară sau amfi teatru până la săli de cinematografe).
Acest lucru era posibil, până acum, doar cu cheltuieli ridicate şi, de aceea, rezervate, în cele mai multe cazuri, doar halelor pentru congrese sau celor multifuncţionale. Cu ajutorul plafoanelor ACUSTICE - AMF, diferite încăperi, cum ar fi : birouri, spaţii de discuţii şi comerciale, foaiere, coridoare, holuri, săli de clasă, săli de audiţie şi cinematografe, devin zone optimizate din punct de vedere acustic.Astfel, se măreşte capacitatea de concentrare şi de asimilare şi se favo-rizează efi cienţa şi sănătatea. Acestea sunt înlesnite datorită unei tehnici noi, ce se bazează pe combinarea de materiale diferite, după un mod de construire a plăcilor tip „sandwich”. Protecţie optimă la foc, efi cienţă economică şi o întreţinere uşoară reprezintă alte avantaje.
PLAFONUL CA ELEMENT ACUSTIC FUNCŢIONAL
SĂLI DE EDUCAŢIE BIROURI / CALL-CENTERCINEMATOGRAFE - MULTIPLEX / SPAŢII PENTRU CUMPĂRĂTURI
Sunetul este fenomenul produs de către oscilaţiile mecanice ale unui mediu elastic. Mişcările particulelor de aer pe secundă, ce conduc la oscilaţii de presiune ale aerului, reprezintă frecvenţa sunetului.Frecvenţa: 1 număr de oscilaţii pe secundă = 1 HzPercepţia de audibilitate a urechii umane este între 16 şi 20.000 Hz.Acuitatea auditivă scade cu înaintarea în vârstă. Zgomotul se defi neşte, în primul rând, prin nivelul sonor. Acesta se măsoară în decibeli (dB) şi acţionează asupra corpului, spiritului şi sufl etului. Efectele şi consecinţele în cazul poluării fonice pot fi următoarele: Capacitate de concentrare foarte scăzută, apariţia stării de nervo zitate, tensiune ridicată, afecţiuni ale inimii Agresivitate, dereglări de digestie, capacitate scăzută de învăţare, insomnie sau indispoziţie Surzenie, scăderea performanţelor fi zice şi stare de plictiseală
4
Există, în principiu, două posibilităţi de a lupta împotriva zgomotului:
Absorbţia acustică în spaţiul de emisie împiedică sau reduce la minim propagarea sunetului de la sursă la receptor şi, astfel, zgomotul în încăpere.
Izolarea acustică reduce transmiterea sunetului dintr-o încăpere în alta.
dB
120
100
80
50
40
20
0
10 20 50 100 200 500 1“ 2“ 5“ 10“ 20“ 50“ 100“
Prag de percepţie a sunetului
Muzică
Vorbă
Câmp auditiv
CÂND SUNETUL DEVINE ZGOMOT CÂMPUL AUDITIV FUNCŢIE DE FRECVENŢĂ ŞI SONORITATE
W/m2
102
1
10-2
10-4
10-6
10-8
10-10
10-12
Hz
SUNET ŞI ZGOMOT
5
< 20 dB natură liberă fără acţiunea vântului
20-30 dB încăpere foarte liniştită
30-40 dB zgomot obişnuit de fond în casă 40-50 dB conversaţie normală 50-60 dB aparatura electronică în încăperi 60-70 dB zgomot produs de tastatură 70-80 dB maşină în trafi c 80-90 dB camion în trafi c 90-100 dB ciocan cu aer comprimat 100-110 dB concert pop 110-120 dB avion cu reacţie în decolare de probă 120-130 dB avion cu reacţie la start 130-140 dB împuşcătură de mortier din imediata apropiere
prag auditiv greu de determinat din punct de vedere tehnic;
practic în oraşe nu mai poate fi întâlnit prag auditiv ce se poate măsura; nu infl uenţează
capacitatea de concentrare posibile tulburări ale somnului reduce capacitatea de concentrare a terţilor conversaţia normală necesită vorbirea cu voce tare tulburări vegetative şi scăderea capacităţii productive tulburări vegetative mai mari în cazul unei expuneri frecvente o infl uenţă prelungită nu mai este suportabilă este necesară o protecţie auditivă defecte sau afecţiuni ascunse pragul durerii afecţiuni fi zice lezare/vătămare acută, ireversibilă,
şi în cazul unei infl uenţe de scurtă durată
ZGOMOT EFECTE
< C
REŞT
EREA
GRA
DULU
I DE
LEZA
RE/V
ĂTĂM
ARE
SCARA DE MĂSURARE A NIVELULUI DE ZGOMOT: EXEMPLE ŞI EFECTE ALE SURSELOR DE ZGOMOT
Absorbţia acustică determină gradul de „audibilitate” dintr-o încăpere. De aceasta depinde în ce măsură încăperea respectivă este percepută de către noi ca „răsunătoare” (rezonantă) şi cât de puternică este sursa de zgomot. Cum se defi neşte „absorbţia acustică”?Prin aceasta se înţelege scăderea energiei sunetului dintr-o încăpere, datorită pierderii de energie a undelor acustice pe suprafeţele elementelor de construcţie.Energia undelor acustice este preluată sau refl ectată de suprafeţele de delimitare precum şi de obiectele şi de persoanele din interiorul încăperii. Datorită unei absorbţii acustice potrivite, sunetul din încăpere este perceput mai tare sau mai încet. Capacitatea unui material de a „înghiţi” undele este funcţie de structura sa. Materiale poroase, deschise sau perforate absorb, în mod normal, bine sunetul.
Prin „audibilitate bună” într-o încăpere, se înţeleg condiţiile care fac posibilă o transmitere cât mai bună de la o sursă de sunet la un receptor.
Plafonul suspendat al încăperii infl uenţează în mare măsură, ca toate elementele de construcţie ce delimitează încăperile, la transmiterea zgomotului între încăperi.De aceea, este necesar ca materialul din care este realizat plafonul să ofere valori cât mai ridicate de atenuare acustică.În acest caz, se pune problema altfel decât în cazul absorbţiei acustice, nu este vorba de o problemă de optimizare, ci de o problemă de maximizare.Plafoanele –AMF, ce oferă protecţie acustică, ating valori mari de atenuare acustică şi, astfel, sunt foarte potrivite pentru micşorarea transmiterii sunetului dintre două încăperi.
200 mm: conform EN ISO 11654 (recomandat în cadrul Europei pentru determinarea valorii - αw )
125 Hz 250 Hz 500 Hz 1000 Hz 2000 Hz 4000 Hz
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
8
ABSORBŢIE ACUSTICĂ
Capacitatea de absorbţie acustică defi neşte fi ecare obiect, funcţie de proprietăţile sale acustice din în-căpere. Gradul de amortizare a zgomotului se defi -neşte ca fi ind refl exia resp. absorbţia. Se măsoară în camera de reverberaţie, conform EN ISO 354, în domeniul de frecvenţe de (terţuri) de la 100 Hz până la 5000 Hz, prin durata de reverberaţie. Apare o dife-renţă între camera de reverberaţie goală şi camera de reverberaţie cu produsul ce trebuie testat. Rezultatul este reprezentat printr-o curbă sau printr-un tabel de evaluare.
Suma tuturor absorbţiilor şi refl exiilor ale fi ecă-rui obiect din încăpere crează în urechea noastră o imagine acustică a încăperii (timp de reverberaţie), conform căruia percepem spaţiul ca fi ind „sonor” sau „ecranat”. Aşa numita valoare – NRC („Noise Reducti-on Coeffi cient”) a fost una dintre primele valori evalu-ate, cu care se încearcă să se lege informaţia rotunjită a curbei de absorbţia acustică într-o valoare singulară.Conform standardului american ASTM C 423, se calculează ca fi ind media dintre valorile de absorbţie pentru 250 Hz, 500 Hz, 1000 Hz şi 2000 Hz, cu o rotunjire ulterioară în plus de 0,05.
Gradul de absorbţie acustică estimat - αw se determină cu ajutorul EN ISO 11654. Gradele de absorbţie măsurate (αs), conf. EN ISO 354, se recalculează în grade practice de absorbţie acustică αp, pentru fi ecare bandă de frecvenţă de octave.
αf1 + αf2 + αf3 αp(f) =
3
O curbă de referinţă, prescrisă prin normă, se deplasează faţă de această curbă αp, până ce ambele curbe sunt cât mai acoperitoare posibil. Astfel, abaterile în jos sunt foarte limitate prin această normă. Valoarea curbei de referinţă la 500 Hz este valoarea de absorbţie acustică evaluată αw pentru acest produs. Dacă diferenţa dintre curba de referinţă şi curba evaluată de absorbţie acustică de deasupra este prea mare, este posibilă notarea , pentru evidenţiere, a indicatorilor de formă (L, M, H). Aceştia evidenţiază că în domeniul de frecvenţe joase (L), medii (M) resp. înalte (H), curba αp se afl ă clar peste curba de referinţă, şi că produsul absoarbe evident mai mult decât evaluează valoarea αw.
Grad
ul d
e ab
sorb
ţie a
cust
ică
prac
tic α
p
Frecvenţa
αp gerCurbă de referinţă
0,65
M H
În exemplul prezentat este vizibilă valoarea corectă: αw = 0,65 MH
OPTIMIZAREA „AUDIBILITĂŢII” PRIN ABSORBŢIE ACUSTICĂ DIFERENŢIATĂ
Valori nominale ale duratei de reverberaţie la 500 Hz în diferite încăperi:1. Săli de teatru şi de concert2. Săli de şedinţă şi de birouri3. Săli de clasă4. Încăperi pentru întruniri şi săli de sport
Un plafon suspendat este de mare importanţă, pentru reglarea duratei de reverberaţie, corespunzător utilizării încăperii.Coefi cientul de absorbţie = 0: zgomotul este refl ectat 100% / Coefi cientul de absorbţie = 1: zgomotul este absorbit 100%
102 2 3 5 103 2 3 5 104 2 3 5m3 105
Valo
ri no
min
ale
ale
dura
tei d
e re
verb
eraţ
ie T
nom
inal 5
00
4. Încăperi pentru întruniri şi săli de sport
1. Săli de teatru şi de concert
2. Săli de şedinţă şi de birouri
3. Săli de clasă
3,0s
2,5
2,0
1,8
1,6
1,4
1,2
1,0
0,9
0,8
Volumul V al încăperii auditoriului
Prin utilizarea de materiale fono-absorbante, se poate optimiza durata de reverberaţie şi, astfel, se pot îmbunătăţi proprietăţile acustice ale încăperii. Absorbţia contribuie la reducerea timpilor de reverberaţie într-o încăpere. Încăperea însă nu trebuie să fi e izolată fonic prea tare, deoarece vorbitorul va fi nevoit, în acest caz, să se străduiască să fi e înţeles de auditoriul dintr-un plan mai îndepărtat al încăperii respective. Dacă încă-perea este răsunătoare, datorită unei absorbţii acustice scăzute, scade percepţia celor comunicate prin vorbire, din cauza undelor refl ectate, ce deranjează. Partenerii de discuţie sunt nevoiţi să ridice tonul pentru a se putea înţelege. Astfel, zgomotul de fond este considerabil mărit, ca de
altfel şi toate reacţiile negative corespunzătoare. Prin perforaţii şi combi-naţii de materiale diferite, ce absorb în mod diferit şi se pot combina într-o placă tip compound, realizată din două plăci lipite între ele, se realizează valori diferenţiate de absorbţie acustică. În cazul unui plafon suspendat, ce oferă optimizarea zgomotului, se reduce considerabil nivelul de zgomot (Lp):
Lp = Lw + 10 lg 4/A
Lw: nivelul de zgomot (Lp) al sursei A: suprafaţa de absorbţie din încăpere
Prin introducerea materialelor fono-absorbante, se reduce la minim refl ecţia sunetului, iar nivelul de zgomot, produs de către elevii dintr-o încăpere, este în mod vizat - micşorat.Suprafeţele ce refl ectă sunetul sunt importante pentru a susţine ceea ce spune un prezentator.Datorită unui material ce oferă o atenuarea acustică ridicată, transmiterea zgomotului în încăperile învecinate este redus la minim.
Materialele fono-absorbante reduc zgomotul produs
Materialele refl ectante amplifi că zgomotul produs
În cazul examinării acustice a unei încăperi, se evaluează, în general, doar audibilitatea şi, astfel, indirect absorbţia acustică.Fiecare încăpere se afl ă sub infl uenţe acustice exterioare. Astfel de infl uenţe sunt, de exemplu, zgomotul din încăperile învecinate, de la acelaşi etaj, zgomotul produs la călcare/paşii din spaţiile de deasupra sau zgomote produse de instalaţii casnice, ca şi zgomotul din stradă sau din aer, prin faţada exterioară.Parţial, zgomotele se suprapun şi acţionează deranjant asupra încăperii.
Ţelul de a izola un spaţiu de acţiunile deranjante ale zgomotului, se numeşte atenuare acustică.Opus faţă de absorbţia acustică, la care proprietatea este condiţionată în mod primar de material, la atenuarea acustică este hotărâtor materialul şi întreg sistemul compus din toate obiectele din încăpere.Un punct slab din sistem micşorează proprietăţile întregii încăperi. De aceea, regulile normativelor (de expl. DIN 4109, BB93), referitoare la atenuarea acustică, sunt mult mai cuprinzătoare şi mai detailate decât în cazul absorbţiei acustice, pentru a da mai multă garanţie în utilizare. Valoarea atenuării acustice depinde, în foarte mare măsură, de prelucrarea materialelor şi a sistemelor.
Izolarea acustică, trecere simplă
Sunetul deranjant, de expl. dat de o sursă de zgomot, cum ar fi un aparat de climatizare în spaţiul dintre planşeu şi plafonul suspendat, trece doar o dată prin plafonul suspendat şi ajunge, astfel, la camera ce trebuie protejată. Plafonul suspendat reprezintă, într-un asemenea caz, unicul strat de blocare pentru zgomot.Pentru aceasta, sistemele de la AMF sunt verifi cate conf. EN ISO 140-3 şi evaluate conf. ISO 717-1.În cele mai multe cazuri, plafoanele suspendate sunt evaluate împreună cu planşeul şi creează un strat suplimentar bun, de blocare, şi, astfel, un mijloc de îmbunătăţire a atenuării acustice.
de expl. aparat de climatizareCazul de utilizare, prezentat schematic aici, este simplifi cat în laborator unde este verifi cat , cu probe mici, la „standul de probă”.Obiectul de verifi cat: „plafonul” este montat şi etanşat într-o deschidere (similar unei ferestre), între două camere acustice.Dimensiunile, elementele tehnice încastrate şi condiţiile - cadru ale testului sunt stabilite în ISO 140-3. Reducerea nivelului de zgomot realizată, datorită materialului dintre ambele încăperi, se măsoară ca diferenţă de nivel de zgomot şi este reprezentată, în raportul de verifi care, ca măsură a izolării acustice funcţie de frecvenţă.
La clădiri industriale mai noi, plafoanele suspendate sunt poziţionate direct sub acoperiş.Pe lângă construcţia de probă, deja menţionată, conf. EN ISO 140-3, pentru trecerea uşoară a zgomotului, la dezvoltarea noilor metode de testare, se iau în considerare, de curând, şi acţiunile surselor de zgomot prin acoperiş.
Testul - Rain - Water simulează, astfel, impulsul/simularea acoperişului, prin diferite cantităţi de apă căzute cu zgomot pe un acoperiş din tablă cutată trapezoidal, în cazul unei izolări defi nite şi de atenuare acustică. Astfel, transmiterea zgomotului în încăpere este măsurat, sub acoperiş, comparativ cu şi fără încastrarea unui sistem de plafon suspendat - AMF.
Prin urmare, s-au atins cu plăcile de plafoane - AMF Thermacoustic şi Thermacoustic dB îmbunătăţiri de până la 20 dB.
Atenuarea acustică la impact
În cazul atenuării acustice la impact, se ia în considerare transmi-terea sunetului dat de zgomote, mutatul mobilei, etc., de la etajul superior prin planşeu şi prin plafonul suspendat. Pentru a efectua verifi carea cât mai unitar, plafonul este stimulat printr-un con-casor normat iar transmiterea în încăperea ce trebuie protejată este evaluată la construcţie/pe şantier, conf. ISO 140-7 şi conf. ISO 717-2.Plafonul suspendat reprezintă, la astfel de acţiuni ale zgomotului, pe lângă planşeu, încă un strat de blocare pentru zgomot.Rezultate foarte bune se ating, la asemenea aplicaţii, cu produse-le Thermacoustic şi Thermacoustic dB.
Agregat
ATENUAREA ACUSTICĂ EXTERIOARĂ ŞI LA IMPACT
13
Atenuarea acustică, trecere dublă
Flexibilitatea reprezintă unul din cele mai mari cuvinte de ordine din timpul nostru şi este prezent şi în ceea ce priveşte cerinţele materialelor de con-strucţie. Astfel, partea exterioară a unei clădiri este realizată ca o construcţie masivă iar interiorul unei clădiri este conceput din fi nisaje uscate. Pentru a adapta, în mod rapid şi fl exibil, spaţiile la situaţii noi, construcţiile continue, plafoane suspendate, cu pereţi despărţitori uşori montaţi sub acestea, sunt cele mai adecvate. Transmiterea zgomotului din încăperea A în încăperea B este determinată de plafonul acustic şi de sistemul utilizat, în acest caz.
Trecerea dublă a zgomotului este astfel metoda standard de testare pentru plafoane suspendate şi găseşte baza în normativul ISO 140-9. În cazul spa-ţiului defi nit dintre plafonul suspendat şi planşeu de 650-760 mm şi a unui spaţiu deschis deasupra peretelui despărţitor dintre două încăperi, trebuie ca sunetul să treacă de două ori prin plafon. Sunetul dat de sursa de zgomot trece de plafonul suspendat din încăperea de unde se propagă zgomotul şi ajunge, astfel, în spaţiul dintre plafonul suspendat şi planşeu, trece prin acesta şi apoi, trece prin plafonul suspendat din încăperea ce trebuie protejată acustic şi se măsoară, acolo, ca zgomot deranjant. Pentru a evalua în mod real numai infl uenţa plafonului, sunt evaluate în laborator toate celelalte elemente de construcţie, deci sistemul de perete, pardoseala, planşeul, etc., ca având o atenuare acustică considerabil mai bună, decât se aşteaptă de la obiectul de testare sub forma plafonului suspendat.
Aceasta este, până la urmă, un scenariu de laborator, care nu este similar cu situaţia de pe şantier, deoarece, acolo, sistemele de pereţi, sistemele de pardoseli, canalele de pereţi, corpurile încastrate, etc., induc pe direcţia de propagare longitudinală, într-o măsură importantă, zgomotul pe căi secundare în încăperea ce trebuie protejată.
Recomandarea clară este de a maximiza atenuarea acustică, pentru a îndeplini şi cerinţe viitoare legate de încăpere şi de clădire.
Sistemele de plafoane – AMF oferă proprietăţi excelente de atenuare acustică, pentru această variantă de transmitere a zgomotului de impact, de până la 43 dB (de expl. Silence dB, Thermacoustic dB). Valorile pot creşte evident, încă o dată, dacă se iau măsuri suplimentare de izolare, prin aşezarea de materiale fono-atenuante, deasupra plafonului, izolarea canalelor, cât şi prin alte măsuri.
ATENUARE ACUSTICĂ, TRECERE DUBLĂ
Prezentare schematică a verifi cării zgomotului pentru trecerea dublă a zgomotului.Prin intermediul unui difuzor, se emit, în camera – sursă de zgomot, sunete de frecvenţă şi intensitate defi nită. Acestea se propagă prin plafonul suspendat şi sunt, astfel, micşorate. După propagarea undelor în spaţiul dintre planşeu şi plafonul suspendat, acestea trec a doua oară prin plafonul suspendat şi sunt, din nou, reduse. Toate elementele de construcţie de delimitare sunt evaluate, la verifi carea de laborator, ca având o valoare de atenuare acustică evident mai bună, pentru a cuantifi ca, în mod real, doar valoarea plafonului.
14
ATENUAREA ACUSTICĂ
Măsurarea şi evaluarea atenuării acustice
Atenuarea acustică se măsoară, funcţie de utilizare, conform unor standarde de norme corespunzătoare. În cazul tuturor măsurătorilor, se procedează în acelaşi mod, prin măsurarea atenuării materialului, montat în sistem, pe domeniul de frecvenţe de la 100 Hz până la 5000 Hz (ca verifi care normată în condiţii de laborator). Rezultatul este reprezentat într-o diagramă sau într-un tabel de valori. Valoarea indicelui de atenuare acustică evaluată Rw şi a indicelui de evaluare a diferenţei de nivel normalizat pentru plafoane suspendate Dn,c,w se determină conform EN ISO 717-1. Valorile de atenuare acustică, măsurate conform ISO 140, se compară şi evaluează faţă de o curbă de referinţă prescrisă de norma ISO 717-1. Valoarea curbei de referinţă deplasată la 500 Hz reprezintă, funcţie de procedeul de evaluare a măsurătorilor, valoarea de atenuare acustică, evaluată Rw, conf. ISO 140-3 sau indicele de evaluare a diferenţei de nivel normalizat pentru plafoane suspendate Dn,c,w conform ISO 140-9, pentru acest produs.
125 Hz 250 Hz 500 Hz 1000 Hz 2000 Hz 4000 Hz
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
dB
Frecvenţa Hz
Dn, c sau RCurbă de referinţă
Cerinţele de laborator pentru determinarea indicelui de evaluare a diferenţei de nivel (Dn,c,w)
Înălţime de suspendare între 650 mm şi 760 mm până la marginea inferioară a plafonului. Etanşare pe perimetrul plafonului, pe trei laturi, în plenum (< 150mm) Peretele despărţitor trebuie să fi e astfel realizat, încât valoarea de atenuare acustică a acestuia să fi e cu 10 dB mai mare decât cea a plafonului suspendat ce trebuie verifi cat. Pe zona de îmbinare, peretele de compartimentare trebuie să aibă gros. < 100 mm. Extinderea în jos nu are voie să se găsească la un unghi mai mare de 30˚ faţă de verticală. Lăţimea camerei, în care se efectuează verifi carea, să fi e obligatoriu de 4,5+(0,5)m. Înălţimea de deschidere de la pardoseală până la marginea inferioară a plafonului suspendat să fi e de 2,8+ (0,2)m. Volumul fi ecărei încăperi să fi e de minim 50 m³.
Dn,c,w (C,Ctr) Spectrul factorilor de corecţie C şi Ctr califi că adaptabilitatea elementului de construcţie raportată la infl uenţe specifi ce ale zgomotului. În timp ce mărimea C indică o informaţie suplimentară privind gradul de potrivire a elementului de construcţie cu un spectru de frecvenţă echivalat, ca de exemplu: zgomotul produs în locuinţă, zgomotul produs de tren, zgomotul produs la locurile de joacă ale copiilor, etc., mărimea Ctr indică perturbaţiile cu un aport dominant al sunetelor joase, ca de exemplu: zgomotul produs pe stradă, în mare parte de camioane, zgomotul produs de avion, discoteci, etc..Valorile C şi Ctr se situează, de cele mai multe ori, între 0 şi - 10. Evoluţia frecvenţei este mai avantajoasă, cu cât valoarea este mai apropiată de zero.
Rost de separare, pentru a evita alte căi de transmitere ale zgomotului
2 ELEMENTE DE SUSPENDARE PENTRU PROTECŢIE ACUSTICĂ
Orice element montat în plafon reduce valoarea de atenuare acustică a plafo-nului. Corpuri integrate în plafon sunt totuşi, pentru multe scopuri, inevitabi-le. Caseta dezvoltată de AMF de pro-tecţie acustică oferă, în acest caz, mai multe avantaje. În cazul unei instalări corecte, pierderile datorate elemen-telor integrate sunt echivalate, astfel, atingându-se, din nou, valoarea maxi-mă de atenuare acustică a plafonului. Pe de altă parte, caseta de protecţie la foc oferă, în baza testelor multiple la foc, o siguranţă în cazul incendiului. Clasa de rezistenţă la foc a plafonului nu este, astfel, infl uenţată de elemen-tele integrate sub caseta de protecţie acustică sau protecţie la foc.
3 SUPRAPUNERE DE MATERIALE IZOLANTE
16
ACCESORII PENTRU PROTECŢIE ACUSTICĂ
SOLUŢII ACUSTICE DE DETALIU
4 DELIMITĂRI / BARIERE ACUSTICE
În cazul unui nivel de zgomot foarte ridicat, deranjant, dinspre suprafeţele etajelor superioare, infl uenţa directă a zgomotului cât şi transmiterea zgomotului prin intermediul structurii metalice a plafonului, este evident redusă datorită elementelor de suspenda-re decuplate acustic. Acestea limi-tează punţile acustice în ambele direcţii, deci, şi din încăperea cu plafon către încăperea de deasu-pra.
Prin aşezarea suplimentară, peste plafonul suspendat, a materialelor fono-izolante, se îmbunătăţesc valorile de atenuare acustică ale plafoanelor din fi bră minerală - AMF. Funcţie de tipul de materiale fono-izolante, ce se aşează su-plimentar, valorile se pot mări cu până la 10dB.
Valorile ridicate de atenuare acus-tică ale sistemelor de plafoane - AMF, pot fi , la cerere, îmbunătăţite, deasupra pereţilor despărţitori. Prin montarea unor bariere acustice, se poate mări valoarea de atenuare acustică. În cazul mutării pereţilor despărţitori uşori, este însă nece-sară şi mutarea barierei acustice de deasupra acestora.
COMBINAŢIA OPTIMĂ ÎNTRE ABSORBŢIE ŞI ATENUARE ACUSTICĂ
Toate plafoanele AMF prezintă valori de protecţie acustică peste medie. Prin combinarea de plăci diferite, se obţine un optim în ceea ce priveşte acustica din încăpere.
domeniu de utilizare universal pentru încăperi cu un nivel de zgomot mediu şi cu cerinţe schimbătoare; Punct de greutate - refl ectant
puţine persoane care vorbesc;O reducere prin absorbţie puţin sesizabilă
domeniu de utilizare universal pentru în-căperi cu un nivel de zgomot mediu şi cu cerinţe schimbătoare;Punct de greutate - fono - absorbant
Birou cu suprafaţă mare O absorbţie acustică medie până la ridicată, diferenţiată, în anumite cazuri, funcţie de zonele de lucru şi o izolare acustică ridicată împotriva zgomotului dinspre spaţiile învecinate.
APLICAŢII CERINŢE THER
MAC
OUST
IC
THER
MAC
OUST
IC d
B
SILE
NCE
dB
SILE
NCE
alph
a
THER
MOF
ON
KOM
BIM
ETAL
L
THER
MAT
EX C
OMFO
RT
19
Sală de discuţii O absorbţie acustică medie până la crescută şi izolare acustică ridicată, adecvată posibilităţilor individuale ale spaţiilor existente.
Aeroport / Gară Proiectare ce urmăreşte o absorbţie acustică medie şi ridicată pentru spaţiile publice cu o circulaţie frecventă. Anumite suprafeţe se aleg fono-refl ectante, în vederea îmbunătăţirii, în anumite cazuri, a clarităţii bune a unei conversaţii. Izolare acustică medie până la ridicată, în cazul unor spaţii învecinate.
Coridor Zonă des frecventată cu surse diferite de zgomot; o absorbţie acustică medie spre ridicată şi o izolare acustică ridicată.
Foaier O absorbţie acustică - diferenţiată, funcţie de zonele de activitate, în vederea asigurării unor zone individuale, o izolare acustică ridicată.
Sală de audiţie / Combinaţie de zone fono-absorbante şi refl ectante pentru o sală de clasă audibilitate optimă în încăperi mari şi o izolare acustică bună.
Cinematograf Pentru cerinţe foarte ridicate de absorbţie acustică ; de expl.: la cinematografe - Multiplex sunt necesare produse ce oferă suplimentar şi o izolare acustică ridicată
Hale de montaj Cele mai ridicate cerinţe de absorbţie acustică; în cazurile date de clădiri - anexe, este necesară o izolare acustică ridicată.
Sală de concerte Montaj diferenţiat acustic cu combinarea de materiale slab fono - absorbante, ce oferă o izolare acustică acolo unde este necesar.
Spaţiu comercial Zone des frecventate, o absorbţie acustică medie până la ridicată, în anumite cazuri, cu zone fono - refl ectante, pentru o bună audibilitate. O izolare acustică medie pentru zonele din interior.
Thermacoustic Thermacoustic dB Thermacoustic / - dB format dreptunghiular Silence dB Silence alpha Thermofon Kombimetall Thermatex Comfort
Asigurarea unei acustici optime într-o încăpere a devenit una dintre cerinţele constructive cele mai importante. Astfel, funcţie de utilizarea încăperii, se impun cerinţe diferite asupra plafonului. Pentru a oferi proiectantului posibilitatea de a îndeplini diferite cerinţe individuale, noile plafoane - ACUSTICE de la AMF oferă valori deosebite, atât în ceea ce priveşte atenuarea acustică cât şi izolarea fonică.
SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 38 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime)Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 19 mm (ca. 4,6 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010
THERMACOUSTIC este o placă de plafon cu grosimea de 19mm, realizată dintr-un miez perforat din fi bră minerală şi o pâslă acustică aplicată pe suprafaţa vizibilă a plăcii.Datorită perforaturilor, ce nu sunt vizibile, plafonul acustic atinge valori înalte de absorbţie acustică, pâsla conferind o suprafaţă elegantă şi netedă a plăcii.Compoziţia din lână minerală modernă, biodegradabilă, argilă şi amidon conferă proprietăţi fi zico-constructive excepţionale, în special în ceea ce priveşte valorile acustice.
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31. Frecvenţa F în Hz
Abso
rbţia
acu
stic
ă αs
THERMACOUSTIC
23
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.
e,
THERMACOUSTIC dB este cu 41 dB, placa de plafon adecvată pentru cerinţe ridicate privind atenuarea acustică. În acelaşi timp, placa asigură, prin intermediul perforaturilor ce nu sunt vizibile, valori înalte de absorbţie acustică şi oferă o îmbunătăţire a imaginii plafonului, datorită unei suprafeţe netede şi omogene.Compoziţia din lână minerală modernă, biodegradabilă, argilă şi amidon conferă proprietăţi fi zico-constructive excepţionale, în special, în ceea ce priveşte acustica.
SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 41 dB, conform EN 20140-9 (24 mm grosime)Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 24 mm (ca. 8,4 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010
Plăcile THERMACOUSTIC şi THERMACOUSTIC dB sunt acum disponibile şi în format dreptunghiular. Plăcile – THERMACOUSTIC pentru cerinţe ridicate în domeniul acusticii, oferă în format dreptunghiular valori şi mai bune privind atenuarea acustică. Datorită construcţiei plăcii şi în cazul unei structuri semiascunse, se poate oferi o îmbunătăţire vizibi-lă din punct de vedere a atenuării acustice. Miezul din fi bră minerală conferă plăcii proprietăţi excelente de protecţie la foc. Astfel, THERMA-COUSTIC şi THERMACOUSTIC dB sunt adecvate, în special, pentru săli de auditoriu, şcoli, săli de audiţie, săli de spectacole, foaiere, săli de şedinţă, birouri, săli de conferinţă, spaţii de relaxare, clinici, etc.
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.
SISTEM F Sistem liber rezemat, plăci demontabile *1 I Sistem cu structura paralelă, profi le secundare vizibile sau ascunse *1
Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime) Dn,c,w= 43 dB, conform EN 20140-9 (24 mm grosime)Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 19 mm (ca. 5,1 kg/m²) resp. 24 mm (ca. 8,7 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010
THERMACOUSTIC / THERMACOUSTIC dB FORMATE DREPTUNGHIULARE
Datorită construcţiei speciale din două plăci din fi bră minerală, am-prentate la partea interioară şi lipite între ele, placa AMF – SILENCE dB îndeplineşte cele mai înalte cerinţe privind atenuarea acustică. Desenele suprafeţelor fi n perforate creează o imagine elegantă a plafonului şi, în acelaşi timp, asigură valori bune ale absorbţiei acustice.
DESENE DISPONIBILE ALE SUPRAFEŢEI PLĂCILOR
Feinstratos Feinstratos microperforat Star Feinfresko
25
SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 43 dB, conform EN 20140-9 (30 mm grosime)Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 30 mm (ca. 11 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010
Absorbţia acustică
Valori pentruSilence dB Star30 mmαw = 0,50NRC= 0,50Fono-absorbant
Frecvenţa F în Hz
Abso
rbţia
acu
stic
ă α
s
Alte execuţii ale canturilor, la cerere
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.
Datorită construcţiei specifi ce, placa AMF - SILENCE alpha atinge valo-ri foarte ridicate ale absorbţiei acustice şi valori bune privind izolarea fonică. Placa - compound constă dintr-o placă tip softboard, foarte uşoară, caşerată cu o pâslă acustică fi nă la faţa vizibilă şi o placă din fi bră minerală perforată, lipită pe parte superioară, oferind, astfel, valori acustice excelente. Un alt avantaj - cel economic - constă în montajul simplu şi ieftin al plăcii.
26
SOLUŢII ACUSTICE DE LA AMF
Alte execuţii ale canturilor, la cerere
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.
SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate B1, conform DIN 4102 partea 1Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 35 mm (ca. 5,9 kg/m²)Culori alb, negru
AMF THERMOFON este o placă din vată minerală tip „Softboard”, cu un miez din vată minerală şi o pâslă acustică aplicată pe faţa acesteia.Placa se remarcă atât prin valori deosebite pentru absorbţia acustică cât şi datorită posibilităţilor diferenţiate de confi gurare coloristică, conform RAL.
27
SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Absorbţia acustică EN ISO 354Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 80%Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 20 mm (ca. 1,6 kg/m²) / 25 mm (ca. 2,0 kg/m²)Culori alb/verde/negru/alte culori la cerere, livrabile conform paletarului de culori
Plafonul funcţional AMF - KOMBIMETALL reprezintă o combinaţie între o suprafaţă metalică (perforată) şi un miez de placă din fi bră minerală. Astfel, sunt îndeplinite cele mai înalte cerinţe fi zico-constructive pentru siguranţă la foc şi protecţie acustică. Placa KOMBIMETALL reprezintă prima şi singura placă de plafon din metal, ce nu necesită un strat de izolare suplimentar. Este potrivită, în mod deosebit, pentru montajul conform sistem „F” (holuri, coridoa-re) şi sistem „I” (sistem cu structură tip “Bandraster”). Integrarea şi montarea spoturilor de iluminat sau a anemostatelor este posibilă şi facilă. Placa KOMBIMETALL combină estetica unui plafon din metal cu siguranţa şi uşurinţa montajului tuturor plafoanelor funcţionale – AMF.
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.
KOMBIMETALL
SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1 F Sistem liber rezemat, profi le portante vizibile sau ascunse *1
I Sistem cu structura tip „Bandraster”, profi le secundare vizibile sau ascunse *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F120, conform DIN 4102 partea 2, la cerereAbsorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 42 dB nach DIN EN 20140-9 (format dreptunghiular)Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aerului (la umiditatea relativă a aerului, schimbătoare până la 30˚C)Refl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 21 mm (ca. 9,5 kg/m²) în cazul formatelor dreptunghiulare, grosimile şi greutatea casetelor sunt funcţie de format şi de materialCulori alb similar RAL 9010
F Sistem liber rezemat cu plăci Kombimetall ce oferă o protecţie ridicată la foc
I Sistem cu structura paralelă cu profi le principale tip Bandraster şi plăci Kombimetall, ce oferă protecţie ridicată la foc
MONTAJ CONFORM SISTEM I
1 Kombimetall 21 mm2 Profi l - Bandraster - 100 mm lăţime3 Profi l principal 24 x 75 mm4 Elemente de suspendare - Nonius5 Profi l perimetral 31 x 31 x 1 mm6 Element de racordare la perete sau de legătură pt. profi l Bandraster7 Fâşie din placă din fi bră minerală 64 x 40 mm8 Alternativă la element de racordare - perete9 Distanţier
10 Ştraifuri - distanţier, din fi bră minerală 64 x 40 mm11 Bandă de rigidizare12 Elemente de rigidizare laterală - Nonius13 Cotă raster 300 mm14 Cotă raster max. 1800 mm15 Distanţa dintre elementele de suspendare 710 mm
1 Kombimetall 21 mm2 Profi l principal 24 x 75 mm3 Profi l perimetral în trepte 42 x 20 x 23 x 24 x 1,5 mm4 Cotă raster 300 mm5 Lungime placă max. 2500 mm6 Fâşii/ştraifuri din gips-carton 15 x 100 mm7 Ştraifuri - distanţier, din fi bră minerală 64 x 40 mm
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.
SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1
I Sistem cu structura paralelă, profi le secundare ascunse *1 Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1Clasa de rezistenţă la foc F30-F120, conform DIN 4102 partea 2Absorbţia acustică EN ISO 354Atenuarea acustică Dn,c,w= 38 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime) Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9 (format dreptunghiular)Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aeruluiRefl exia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.roGrosimi / greutate 19 mm (ca. 5,7 kg/m²)Culori alb similar RAL 9010
AMF THERMATEX COMFORT oferă un plus evident în protecţie la foc şi acustică
Feinstratos Feinstratos microperforat Star Mercure
1 Details siehe Systemlösungen. Technische Bestimmungen Seite 48-49 Programm Teil 1
)
e,
INDICAŢII GENERALE
Texte de descriere a lucrărilor pentru sistemele de plafoane - AMF le puteţi solicita la:
Tel.: +40 (0) 21 - 312 86 55 Fax.: +40 (0) 21 - 312 86 56 e-mail: [email protected][email protected] sau per download de pe adresa www.amf.roInformaţii detaliate referitoare la textele de descriere a lucrărilor obţineţi, deasemeni, de pe site-ul nostru sub „SERVICE” sau personal de la departamentul nostru tehnic.
Consultanţă tehnică, certifi cări şi alte documen-taţii (fi şe tehnice cu texte de descriere a lucră-rilor şi indicaţii de montaj, certifi cate, mostre, etc.) se pot obţine la cerere. În cazul tuturor sistemelor - AMF, ce se supun avizelor ofi ciale corespunzătoare, lăsaţi-vă consultaţi de către colaboratorii noştri!
TEXTE DESCRIERE LUCRARE ŞI DOCUMENTAŢII TEHNICE INDICATII LEGALE
Datorită diferenţelor de culoare sau de calitate ce rezultă la tipărirea acestui catalog, sunt posibile abateri faţă de produsul original.De aceea, alegerea directă a produselor trebuie făcută pe baza mostrelor originale. Toate datele şi informaţiile tehnice din această broşură sau din alte publicaţii care se referă la sistemele de plafoane AMF, se bazează pe rezultatele din verifi cări, care au fost efectuate în condiţii de laborator. Revine în responsabi-litatea clientului dacă aceste date şi informaţii sunt adecvate pentru a fi utilizate în aplicaţiile specifi ce prevăzute.Toate datele relevante, referitoare la sisteme, corespund ultimului nivel al tehnicii. Aceasta presupune utilizarea exclusivă a produselor şi elementelor de sistem - AMF, a căror conlucrare şi independenţă prestabilită este atestată prin verifi cări interne şi externe.Prin combinarea cu produse sau componente de sistem străine, altele decât cele recomandate de către producător, este exclusă orice garanţie sau răspundere. Mai mult, trebuie avut în vedere ca şarje de producţie diferite (dată / număr de producţie) să nu se monteze în aceeaşi zonă.
Modifi cări tehnice, fără o înştiinţare prealabilă, rămân sub rezerva producătorului.În rest sunt valabile condiţiile generale comerciale, de livrare şi de plată ale producătorului.
Acest catalog devine perimat, odată cu apariţia unei noi ediţii! Ne rezervăm toate drepturile în cazul unor posibile erori sau greşeli de imprimare!
S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i
SISTEME PARTEA 6MATERIAL ȘI DESIGN
M A D E I N G E R M A N Y
S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i
SUNET, LUMINĂ & TEHNOLOGIE DE VÂRFSISTEME PARTEA 5
M A D E I N G E R M A N Y
S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i
CURĂȚENIE & IGIENĂSISTEME PARTEA 4
M A D E I N G E R M A N Y
S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i
SISTEME PARTEA 3ACUSTICĂ
M A D E I N G E R M A N Y
S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i
PROTECȚIE LA FOCSISTEME PARTEA 2
M A D E I N G E R M A N Y
EDUCAȚIE
S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i
M A D E I N G E R M A N Y
S I S T E M E D E P L A F O A N EMai mul t spat‚ iu pentru inovat‚ i i
SISTEME DE PLAFOANESISTEME PARTEA 1
Toate cataloagele din programul de produse le puteţi obţine după ce trimiteţi formularul de cerere prin fax sau prin descărcare de pe pagina de internet: www.amf.ro
Casetă de protecţie la foc Partea 2 Protecţie la focClean Room Partea 4 Curăţenie & IgienăCleanactive Partea 4 Curăţenie & IgienăCristallo Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârf
D
Dual F30 / F90 Partea 2 Protecţie la foc
F
F30 mono Partea 2 Protecţie la focF30 sub grinzi cu zăbrele din lemn cu deschidere mare Partea 2 Protecţie la focF30 uno Partea 2 Protecţie la focF30/F90 dual Partea 2 Protecţie la focF90 lemn/tablă cutată trepezoidal Partea 2 Protecţie la focFeinfresko Partea 1 Sisteme de plafoaneFeingelocht Partea 1 Sisteme de plafoaneFeinstratos / - microperf. Partea 1 Sisteme de plafoaneFibracoustic Fibrafutura Partea 6 Material & DesignFresko Partea 1 Sisteme de plafoane
G
Gips Partea 6 Material & DesignGrinzi cu zăbrele din lemn cu deschidere mare (F30) Partea 2 Protecţie la foc
H
Hygena Partea 4 Curăţenie & Igienă
K
Kombimetall Partea 3 Acustică
L
Laguna Partea 1 Sisteme de plafoaneLemn Partea 6 Material & DesignLivada Partea 6 Material & Design
M
Mercure Partea 1 Sisteme de plafoaneMetal Partea 6 Material & DesignMono F30 Partea 2 Protecţie la foc
N
Net 4/8 Partea 6 Material & DesignNevada Partea 6 Material & Design
INDEX PRODUSE - AMF
P
Plafoane luminoase Partea 6 Material & Design
R
Ranura Partea 6 Material & DesignRilievo Partea 6 Material & DesignRogada Partea 6 Material & Design
S
Saturn Partea 1 Sisteme de plafoaneSchlicht Partea 1 Sisteme de plafoaneSilence alpha Partea 3 AcusticăSilence dB Partea 3 AcusticăSistem A Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem Audio Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârfSistem Beamex Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârfSistem C Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem cu structura ascunsă Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem cu structura Bandraster Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem cu structura semiascunsă Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem cu structura vizibilă Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem de montaj prin aşezarea plăcilor pe structură Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem F- sistem cu structura liber rezemată Partea 1 Sisteme de plafoaneSistem I Partea 1 Sisteme de plafoaneSKY Sistem C - placă de format mare Partea 1 Sisteme de plafoaneSKY.dot Partea 6 Material & DesignStar Partea 1 Sisteme de plafoaneStellada Partea 6 Material & DesignSymetra Partea 6 Material & Design
T
Thermaclean S Partea 4 Curăţenie & IgienăThermacoustic Partea 3 AcusticăThermacoustic dB Partea 3 AcusticăThermatex Confort Partea 3 AcusticăThermatex Confort dB Partea 3 AcusticăThermofon Partea 3 Acustică
cantitatea de lumină emisă de o sursă luminoasă într-un unghi solid I = F /
[ I ] = 1 cd (candela)
13
unghi solid -
raportul dintre suprafaţa pe care
unghiul o taie pe suprafaţa unei
sfere şi pătratul razei sferei
= A / r 2 [ ] = 1 sr (steradian)
14
15
iluminarea - Edensitatea fluxului luminos
fluxul luminos care cade pe o suprafaţă
E = F / A [ E ] = 1 lx
16
iluminarea - Eexemple
17
luminanţă - B
strălucirea unei suprafeţe, dependentă de
iluminarea suprafeţei şi de fluxul luminos
radiat de suprafaţă spre privitor
[ B ] = 1 cd / m2
18
eficacitatea luminoasă - e
raportul dintre fluxul emis de sursăşi puterea consumată de aceasta
e = F/P [ e ] = 1 lm/W
19
mărimi caracteristice
suprafeţelor
• factorul de reflexie / reflectanţa
• factorul de transmisie / transmitanţa
• factorul de absorbţie / absorbanţa
20
21
22
legea conservării fluxului
luminos
fluxul luminos incident care întâlneşte
un material este o parte reflectat, o
parte absorbit şi o parte transmis
Fi = Fr + Fa + Ft
1 = + +
23
absorbită
24
legi privind propagarearadiaţiilor luminoase
legea fundamentală exprimă variaţia luminii în funcţie de inversul pătratului distanţei
E = I/d2
25
difuzădirectă
(de oglindå)
mixtă
difuză
imperfect
perfect
difuză
reflexia
luminii
reflexia
26
27
28
exemple de materiale
reflexie directă: oglinzile plane din metal (nichelate
sau cromate) sau din sticlă
difuzie perfectă: pereţi şi plafoane zugrăvite,
suprafeţe de ipsos sau ciment, hârtie mată, aparate
de iluminat fluorescente cu panouri translucide
difuzie imperfectă: suprafeţe vopsite în ulei,
suprafeţe melaminate, hârtie lucioasă etc.
29
transmisia luminii
asemănător reflexiei
30
transmisia luminii
transmisie directă: sticla clară
transmisie perfect difuzantă: sticla sau materiale plastice translucide
transmisie difuză imperfectă sau mixtă: sticla sau alte materiale similare mate pe o parte
31
relaţia lumină - vedere
32
33
relaţia lumină - vedere
lumina atinge ochiul uman, informaţia
este transmisă de nervul optic către
creier, unde imaginea percepută este în
continuare modulată şi recreată în
ochiul minţii
34
vedere 3d
• un obiect privit de la o anumită distanţă
formează pe retinele celor doi ochi imagini
uşor diferite, imaginile suprapuse fiind
transmise creierului unde se creează
senzaţia de relief
• lumina şi umbrele - rol important în
orientarea spaţială şi în desluşirea
obiectelor tridimensionale, materiale,
texturi
35
36
caracteristici vizuale
totalitatea caracteristicilor vizuale
constituie capacitatea vizuală umană,
care este determinantă în înţelegerea
influenţei luminii asupra sistemului
vizual şi respectiv asupra efectelor
cantitative şi calitative ale mediului
luminos
37
sarcina vizuală
cortex
caracteristici
vizuale
câmp
vizual
sensibilitate
spectrală
adaptare
vizuală
contrast de
luminanță
acomodare
vizuală
acuitate
vizuală
satisfacție
vizuală
viteza
percepției
performanța
vizuală
ochi
38
câmp vizual
domeniul unghiurilor
spaţiale (sau plane,
orizontale şi verticale) în
care un obiect poate fi
perceput, atunci când
observatorul priveşte
axial înainte
39
sensibilitate spectrală
sensibilitatea ochiului diferă în funcţie de
lungimea de undă, fiind maximă la 555 nm,
lungime de undă corespunzătoare culorii
galbene (pe măsură ce se înserează
maxima curbei vizibilităţii se deplasează
către albastru şi verde)
40
41
adaptare vizuală / cromatică
capacitatea ochiului de a se adapta la
diferite luminanţe/culori receptate
(adaptarea este mai rapidă la trecerea de
la luminanţe mici la luminanţe mari)
42
acomodare vizuală
proprietatea ochiului de a forma o
imagine clară pe retină, indiferent de
distanţa la care se află obiectul
(se realizează spontan)
43
acuitate vizuală (precizia)
capacitatea de distingere a două obiecte
(puncte) foarte apropiate; variază cu
iluminarea locului, fiind unul din factorii
determinanţi ai nivelului de iluminare
44
orbirea
d.p.d.v. luminotehnic – inconfort şi/sau
reducere a capacităţii de distingere a
obiectelor,
determinate de
distribuirea nefavorabilă a luminanţelor,
o etapizare cu două valori extreme
contraste excesive manifestate în timp
şi/sau spaţiu
45
orbirea
după
efectpsihologică
fiziologică
după
acţiune
directă
indirectă
reflectată
(în ambianţă)
de voal(în activităţi
vizuale)
46
47
mediul luminos
48
mediul luminos
mediul luminos este determinat de
factori cantitativi şi calitativi
care în final contribuie la realizarea
confortului vizual, a funcţionalităţii şi
caracterului spaţiului
49
mediul luminos
interior confortabil
aspecte
cantitative
aspecte
calitative
nivel
iluminare
distribuția
fluxului
distribuția
luminanțelor
direcționarea
luminii
culoarea
luminii
evitarea
pâlpâirii
modelarea
câmpul
vizual
planul util
de lucru
culoarea
sursei
redarea
culorilor
culoarea
suprafeței
reflectante
50
elemente cantitative
nivelul de iluminare
factor de bază în iluminat, oferă
posibilitatea corectă de normare,
calcul şi măsurare
51
52
distribuţia fluxului luminos
alegerea
procentelor de
flux inferior şi
flux superior,
prin intermediul
corpurilor de
iluminat
53
distribuţia fluxului luminos
factor cantitativ cu implicaţii calitative:
– fluxul inferior - contraste accentuate
– fluxul superior - diminuează
contrastele
efecte create:
– fluxul inferior - eficienţă
– fluxul superior - confort
54
55
56
elemente calitative
distribuţia luminanţelor
confortul ambientului luminos impune
o distribuţie echilibrată a luminanţelor
în spaţiul interior (câmp vizual şi
suprafaţă utilă), pentru evitarea orbirii
fiziologice şi psihologice
57
modelarea şi direcţionarea luminii
reprezintă modul de a pune în evidenţă
sarcinile vizuale prin contraste de luminanţă
care pot fi:
• imagine normală (redare corectă)
• imagine contrastantă (redare dramatică)
• imagine fără contraste (redare plată)
58
59
60
61
culoarea luminii
trebuie studiată sub cele trei aspecte:
1. culoarea aparentă a sursei de lumină
2. redarea culorilor
3. culoarea suprafeţelor reflectante
62
culoarea aparentă
a sursei de lumină
asociată cu o temperatură de culoare:
• caldă - T < 3300K
• intermediară - 3300K < T < 5500K
• rece - T > 5500K
63
iluminat biodinamic –
corpuri de iluminat cu
schimbare de culoare
64
luminatoare false cu
iluminat artificial
biodinamic, inclusiv
imitare condiții naturale (nori)
65
redarea culorilor
defineşte modul în care se manifestă
efectul luminii asupra aspectului cromatic
al obiectelor iluminate
66
Ra100 90-100 70-90 50-70 30-50 0-30
redare ideală exce-
lentă
foarte
bună
bună modestă slabă
surse iluminat
de
referință
LIC,
LIH,
LF cu
înaltă
redare
LF cu
redare
f. bună,
MH
LF SON SOX
67
1. SON
2. Incandescent
3. Master Color
4. HPI
68
culoarea suprafeţelor
reflectante
raza de lumină atinge un obiect,
suprafaţa respectivă reflectă
culoarea sa şi absoarbe restul
spectrului
69
surse de lumină
70
1879 - Thomas Edison - prima lampă
electrică cu incandescenţă, compusă
dintr-un filament de bumbac carbonizat
introdus într-un clopot de sticlă vidat
• înlocuirea carbonului cu filament
metalic
• realizarea spiralei = mărirea suprafeţei
• introducerea de gaze în clopot pentru
reducerea timpului de dezintegrare
lampa electrică - istoric
71
lampa electrică
lampa (sursa) electrică -
dispozitivul care realizează
conversia energiei electrice în
energie luminoasă
72
funcţionarea lămpilor
producerea radiaţiilor luminoase:
pe cale termică - lămpi incandescente
prin agitaţie moleculară - lămpi cu descărcări sau cu câmp electromagnetic indus
73
74
lămpi incandescente
lampa cu incandescenţă clasică
• lampa cu ciclu regenerativ de
halogeni
• fibre şi tuburi optice
75
76
lampa cu incandescenţă clasică
utilizează filamentul de wolfram, care
se încălzeşte la o temperatură de
aprox. 3000K, mediul din balon fiind un
gaz neutru sub presiune
77
lampa cu incandescenţă clasică
avantaje: spectru luminos agreabil, redarea
culorilor este excelentă (Ra=100)
dezavantaje:
• depreciere în timp (scăderea fluxului luminos),
datorată evaporării Wo din filament şi depunerii
lui pe pereţii balonului
• degajare de caldură
• consum mare de energie
• durată de viață redusă
78
lampa cu ciclu regenerativ
de halogeni
la temperatura din apropierea peretelui
balonului (aproximativ 450 K), particulele de
wolfram rezultate din evaporarea filamentului
formează cu halogenul din balon o
halogenură de Wo, care la temperatura
filamentului de 3000 K se descompune în Wo,
care se depune pe filament, şi halogenul, care
revine în ciclu
79
soclu baioneta
soclu Edison (cu filament)
lampa cu halogeni
80
reflectorul dichroic
alcătuit din mai multe straturi, care reflectăanumite radiaţiile din spectrul vizibil şi transmit altele (infraroşii)
căldura lămpilor cu incandescenţă este redusă în faţa aparatului de iluminat, fiind trasmisăîn spatele acestuia
81
82
fibre optice
realizează transportul luminii la
distanţă, fiind folosite în special pentru
iluminatul cu efecte speciale decorative
utilizate pentru sisteme de iluminat de
accentuare, de efect, dar şi pentru
iluminat funcțional în expoziţii şi muzee
83
84
fibre optice
alcătuire
generatorul - conţine sursa principală de lumină(LIC), rolul lui fiind de a asigura alimentarea sursei propriu-zise şi de a focaliza fluxul luminos spre zona de ieşire a fibrelor optice
ansamblul fibrelor - conduce fluxul luminos de la generator la zona dorită
zona terminală - dirijează fluxul luminos spre zona de interes
85
lămpi fluorescente
lumina se obține
prin agitarea
atomilor de gaz sau
vapori metalici
asupra cărora
acţionează un câmp
electric realizat prin
aplicarea unei
tensiuni
86
stratul luminofor
acoperă pereţii de sticlă la interior şi are rolul de a realiza conversia energiei emise în spectrul UV în energie în spectrul vizibil
determină:
- culoarea luminii
- valoarea indicelui de redare a culorii
87
lămpi fluorescente
clasificare
în funcţie de forme:
• tubulare
• compacte
• circulare
88
lămpi fluorescente tubulare
- echipamentul anex de funcţionare este montat în aparatul de iluminat lângă lampă
- dimensiuni standardizate
- culoarea luminii - în funcţie de stratul luminofor folosit, variază între 2700 K şi 7500 K
- balastul electronic folosit în prezent eliminăzgomotul şi pâlpâirea
89
lămpi fluorescente compacte
- echipamentul de funcţionare este incorporat în soclul lămpii
- dimensiuni mai mici decât tuburile
- posibilitatea interschimbării cu LIC cu soclu cu filet
- timp de funcţionare - 8000 ore
90
lămpi fluorescente compacte
avantaje:
- la aceeaşi valoare a fluxului luminos
emis, lampa fluorescentă compactă
consumă de 4- 5 ori mai puţină
energie decât LIC
91
92
lămpi cu inducţie
conversia energiei electrice în
lumină se face prin realizarea
agitaţiei moleculare printr-un câmp
electromagnetic indus, produs de
un generator de înaltă frecvenţă
93
lămpi cu inducţie
caracteristici
redarea culorilor: bună (Ra = 80)
flux luminos: 3700 - 6000 lm
durată de viaţă foarte mare - 60.000h datorită
lipsei electrozilor
94
lămpi cu inducţie
caracteristici
se montează în aparate de iluminat
speciale
se folosesc în locuri greu acesibile
95
alte tipuri de lămpi
• lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune (redarea culorilor nulă)
• lămpi cu descărcări în vapori metalici la înaltăpresiune
• lămpi cu descărcări în gaze
• led-uri
96
lămpi cu descărcări
97
led-uri
98
parametrii surselor de lumină
fluxul luminos
• culoarea aparentă
• temperatura de culoare
• redarea culorilor
• eficacitatea luminoasă
• geometria şi dimensiunile
• durata de funcţionare
• timpul de punere în funcţiune
99
corpuri de iluminat
100
corpul (aparatul) de iluminat
aparat electric utilizat pentru
distribuţia şi/sau transmisia luminii
emise de lămpi, cuprinzând şi
elementele de fixare, protecţie vizuală
sau faţă de mediu şi partea electrică
(alimentare, stabilizator, amorsare)
101
alcătuire
armătura - cuprinde dispozitivul de fixare al
surselor, aparatura anexă la lămpile cu
descărcări (balast, starter, condensator),
elemente de conexiune electrice (socluri,
cleme) şi conductele electrice
dispozitivul optic - are rolul de a distribui şi
controla, reflecta şi transmite (direct, difuz sau
mixt) fluxul luminos şi de a asigura protecţia
vizuală a sursei
102
103
cerinţe tehnice
instalare uşoară
menţinerea unei temperaturi de
funcţionare în limitele admise
întreţinere uşoară
104
caracteristici luminotehnice
randamentul
curba de distribuţie a intensităţilor luminoase
unghiul de protecţie vizuală
curbele de luminanţă
coeficientul de amplificare
105
randament corpul de iluminat determină
fluxul emis (mai mic decât fluxul
lămpii)
106
curba de distribuţie
a intensităţilor luminoase
107
108
unghiul de protecţie vizuală
109
clasificare d.p.d.v. al distribuţiei
fluxului luminos:
distribuţie
spaţială flux
direct
semi
direct
direct
indirect
semi
indirect
indirect
110
111
112
clasificare d.p.d.v. al protecţiei
- electrice
- la agenţi agresivi (umiditate,
particule)
- la pericol de explozie
113
suprafeţe arhitecturale luminoase
dublarea totală sau parţială a suprafeţelor
constructive (tavan, pereţi, pardoseli) cu
panouri difuzante, translucide, transparente
sau colorate, tip grătar sau mixte
folosite în diferite spaţii: muzee, magazine, săli
de spectacole, locuinţe de lux, hoteluri, săli de
conferinţă, spitale
114
115
116
117
118
119
sisteme de iluminat
120
sistem de iluminat
ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu
surse de lumină, fire electrice, sisteme de
acționare
- structură fixă
- structură flexibilă - permite adaptarea în
timp şi spaţiu
121
clasificare d.p.d.v. funcţional
normal asigură desfăşurarea normală a activităţii în
spaţiile interioare
de siguranţă asigură continuarea activităţii, evacuarea
sau alte funcţiuni (veghe, pază, marcare hidranţi) în
cazul întreruperii alimentării cu energie electrică
• exemple avangardiste și înabordarea iluminatului
• fiecare nivel proiectat de un arhitect
sau designer de renume mondial:
zaha hadid, jean nouvel, norman
foster, arata isozaki, ron arad
255
zaha hadid
256
hotel puerta america – madrid
designer - plasma studio
257
hotel - zona de cazare
• exemple extreme în abordarea
iluminatului general și local:
tradițional – avangardist
• inovaţii din punct de vedere al
controlului iluminatului
(cartele, senzori de mișcare)
258
259
260
261
262
holul de primire + recepţie
• în funcţie de dimensiunile, forma şi
amenajarea spaţiului (finisajele,
mobilier, decoraţii, vegetaţie)
• iluminat pentru funcţiuni specifice:
zone de aşteptare, întâlnire, discuţii,
scris, citit, bar, shop, schimb valutar,
circulaţii
263
264
265
zone de circulaţie
• accesul în hotel - bine iluminat, în
general sub copertină
• zona ascensoarelor
• circulaţii orizontale (coridoare)
trebuie să asigure:
• iluminat funcţional plăcut (100 - 150lx)
• iluminat de securitate (20lx) - evacuare
266
267
zone de circulaţie - ascensoare
268
zone de circulaţie - coridoare
269
zone de circulaţie - coridoare
270
271
restaurant, bar, cafenea
• în funcţie de specific
• iluminatul - parte a designuluispaţiului (prin culoare, accente dramatice)
sistemele de iluminat trebuie să asigure:
• niveluri de iluminat variabil de zi (completare) şi de seară
• flexibilitate pentru variante de mobilare
272
baruri
cafenele
273
274
leduri
275
iluminat exterior arhitectural
• efecte speciale printr-un iluminat
dinamic - schimbare programată de
nivel de iluminare, culoare
• imaginea iluminatului interior
percepută din exterior
276
Burj al Arab - Dubai
277
Antalya – selectarea culorii
în camere – dinamism în fațadă
278
activitate
intelectuală
279
activitate intelectuală
spaţii de învăţământ
biblioteci
laboratoare
birouri
bănci
săli de conferinţe, reuniuni
280
caracteristici generale
acelaşi tip de sarcini vizuale, activități (scris,
citit, desenat)
activitatea se desfăşoară în planul util (birouri,
planşete) la înălţime dată (75 – 90 cm)
existenţa calculatorului în majoritatea spaţiilor,
cu probleme specifice (reflexia de voal)
finisajele pentru pereţi şi tavan în culori
deschise, reflectanță mare
281
cerinţe
condiţii de lucru (citire, scris, desen) -
iluminat direct difuz, fără contraste de
luminanţă ambientale mari
condiţii de vizibilitate a monitoarelor -
iluminat indirect
confort maxim, consum minim
282
aspecte cantitative
nivel de iluminare
283
sisteme de iluminat
• general uniform distribuit
săli mari
săli cu mobilare flexibilă
• general localizat asimetric dirijat
săli de clasă cu mobilier fix
• general asimetric
284
săli mari de curs, amfiteatre, săli de conferinţe
• iluminat general uniform
• iluminat suplimentar în zona tablei, respectiv a prezidiului
• comandă centralizată mobilă de la tablă sau masa centrală cu posibilitatea variației nivelului de iluminare
285
sisteme integrate
sisteme de iluminat, climatizare şi acustică:
aerul este evacuat prin aparatul de iluminat pentru a realiza controlul şi utilizarea sarcinii termice produse de iluminat, reducerea temperaturii sursei şi aparatului de iluminat
confort sporit şi reducerea consumului energetic
286
sisteme de iluminat - birouri
• corpuri încorporate în tavanul suspendat –
eficienţă maximă, contrast mare cu tavanul
• soluţii noi: sisteme direct – indirect în
variante fixe sau semiflexibile
• structuri flexibile atât luminotehnic, cât şi
electric (modificări ale spaţiului)
• distribuţii exclusiv electrice în şine sau plinte
287
grădiniţe
iluminat direct-indirect
redare foarte bună a culorilor
288
învăţământ
tuburi fluorescente dispuse paralel cu fațada
289
lumină
spațiu
material
culoare
290
relația
lumină -
sistem
constructiv
aparent
iluminat
direct-
indirect
291
iluminat
direct-indirect
292
spaţii polivalente
seminar, conferinţe, dineuri, 2 sau mai multe
funcţiuni simultane prin compartimentare mobilă
293
294
295
296
amfiteatre
săli de audiţie
297
298
299
muzee
300
muzee, galerii de artă
muzeele contemporane - exemple de
concurenţă între arhitectură şi artă
primele spaţii arhitecturale care au
introdus soluţii avangardiste de
iluminat
301
Daniel Liebeskind – Muzeul evreilor Berlin
302
303
Frank Gehry – Muzeul Guggenheim Bilbao
304
sala
expunere
permanentă
structuri
speciale
pentru
iluminat
305
sala
expunere
temporară
– iluminat
general
flexibil
306
muzee, galerii de artă
condiţii specifice - radiaţiile luminoase
şi mai ales cele ultraviolete
reprezintă factori agresivi care
degradează unele opere de artă
deteriorarea se poate manifesta în
general sau selectiv, prin alterarea
uneia sau mai multor culori
307
degradarea exponatelor
depinde de:
• sensibilitatea materialului expus
• compoziţia spectrală a luminii
• cantitatea de lumină captată (nivelul de
iluminare şi de timpul de expunere)
se manifestă la materialele organice, nu şi la
cele anorganice (metal, piatră, cristal)
308
cerinţe specifice
• protecţie opere de artă
• punere în valoare
• flexibilitate
d.p.d.v. luminotehnic
în timp
în spaţiu
309
310
măsuri de protecţie
• limitarea nivelului de iluminare şi
reducerea timpului de expunere
• utilizarea lămpilor fără radiaţii
ultraviolete sau a filtrelor UV
311
aspecte cantitative
nivel de iluminare – relativ redus
recomandări în funcţie de exponate
312
alte probleme
specifice:
adaptarea vizuală
trecerea dintre
spaţii gradată,
uneori necesită
spaţii speciale de
trecere (ex. de la
manuscrise la
sculpturi)
313
aspecte calitative
culoarea luminii
314
lampa cu descărcare în sodiu
lumină caldă
redare bună a culorii
conservare maximă
315
aspecte calitative
modelarea
direcţionarea luminii deosebit de
importantă în cazul exponatelor
tridimensionale (sculptură, ceramică,
porţelanuri) sau a celor cu textură
încercări directe
316
fibră optică
317
strategii pentru controlul
iluminatului în muzee
• control bazat pe timp (programul de
funcţionare)
• control corelat cu lumina naturală
(celule fotovoltaice)
• control corelat cu prezenţa
persoanelor (senzori de mişcare)
• control manual sau cu telecomandă
318
sisteme
de control
în muzee
319
alte recomandări generale
320
321
casete de expunere
studiul reflexiilor
322
casete de expunere
spoturi încastrate, mobile
323
324
clădiri vechi
punerea în valoare a elementelor
arhitecturale – arce, bolţi, profile
relaţia arhitectură – iluminat artificial
- în acelaşi spirit
- în contrast (sisteme de
iluminat de ultimă generaţie)
325
326
spaţii boltite
327
328
329
330
săli spectacole
331
săli de spectacole
zona publicului - studiul acustic
prioritar
zona scenei - sisteme de iluminat
producţie scenă specializate
332
Hans Scharun
Filarmonica
Berlin
333
334Walt Disney Concert Hall – Frank Gehry – L.A.
335
336
controlul iluminatului
de scenă
• pupitru electronic de comandă
a luminii, conectat la
computer, amplasat în regia
de lumini
• sisteme care memorează un
număr de scene
337
338
339
sistem de iluminat de siguranțăevacuarea publicului
340
National Theatre - Londra
341
Dumfries Theatre - Scoţia
342
Frank Gehry
Walt Disney
Concert Hall
343
spaţii comerciale
344
cerinţe generale
realizarea unei ambianțe atractive
amplasarea judicioasă a aparatelor
de iluminat în funcţie de amenajarea
interioară şi funcţionalitate
conexiunea optimă între sistemul de
iluminat general şi cele secundare
345
aspecte cantitative
nivel de iluminare
346
aspecte calitative
distribuţia luminanţelor
• uniformă în incinta magazinelor
mari
• contrast de lumină (şi de culoare)
atractiv d.p.d.v. comercial
347
corpuri de iluminat
tendinţe:
• integrarea arhitecturală a corpurilor
de iluminat – încastrate în elemente
constructive sau mobilier
• miniaturizarea vs. industrializare
• suprafeţe luminoase – lumină difuză
348
349
350
351
352
353
354
suprafețe translucide
tip Barisol
355
356
vitrine
• mascarea sursei de lumină faţă de
observator
• efecte de modelare, contrast de
luminanţe şi culoare
• iluminat dinamic prin conectarea
circuitelor la un sistem electronic cu
program de comandă
357
358
evitarea reflexiilor în vitrine
• prin înclinarea geamului vitrinei
(schimbarea unghiului de reflexie)
• cu dispozitive de control al însoririi
• cu sticla antireflexie
• prin menţinerea iluminatului artificial
în timpul zilei la un nivel mai ridicat
decât cel exterior
359
360
iluminat arhitectural
exterior
361
iluminat nocturn
• funcţional
• artistic - arhitectural
arhitectură nocturnă
• de spectacol
• valoare de simbol
362iluminat nocturn funcțional
363
364
365
366
367
368
iluminat nocturn
- ambianţe luminoase diferenţiate
în funcţie de:
cultură
identitate
activitate
istorie
369
370
371
aparate de iluminat
proiectoare cu distribuţie
• concentrată
• medie
• largă
aparate de iluminat încorporate în dalaje, pereţi
corpuri de iluminat de înălţimi variate
372
373
374
375
376
377
378
alegerea sistemului de iluminat
exterior
• direcţia de privire preferenţială(principală) a obiectivului
• distanţa de privire
• gradul de întunecare a mediului ambiant (al fondului pe care se conturează obiectivul)
• geometria (forma) obiectivului
379
efecte speciale
amplificare efecte - existenţa unei suprafeţe de apă învecinate
muzee � i galerii de art � ................................................................................... 30
iluminat artificial
3
introducere Iluminatul artificial a dep�� it etapa func�ional� de la începuturile istoriei lui, tehnologiile contemporane conferindu-i multiple posibilit�� i de exprimare, noi valen�e artistice. Astfel iluminatul ar trebui s� devin� o parte important� a proiect� rii, arhitectul sau designerul de interior beneficiind de un nou material de construc�ie, care contribuie definitoriu la unitatea � i unicitatea proiectului. Rezolvarea iluminatului artificial este strâns legat� de solu�ia de arhitectur� - de distribu�ia func�iunilor, de amenajarea interioar� a spa�iului, dar � i de finisajele folosite, inclusiv pentru mobilier. De aceea, arhitectul, ca � ef de proiect, este cel care trebuie s� aib� o viziune de ansamblu, s� coordoneze o echip� pluridisciplinar� , care s� intregreze iluminatul artificial cu celelalte aspecte arhitecturale, tehnice � i cu cele de protec�ie a mediului. Dar pentru arhitect sau designer de interior, lumina nu este numai o modalitate de a face vizibil, ci � i de a pune în valoare. Alegerea unui sistem de iluminat în perfect� concordan�� cu caracterul spa�iului trebuie s� ofere în final vizibilitate, ceea ce include aspectele func�ionale, artistice, de confort, dar � i psihologice.
lumina Din punct de vedere luminotehnic, lumina este definit� ca o und� electromagnetic� , vizibil� ochiului uman într-o band� cuprins� între aproximativ 400 � i 800 nanometri, într-o gam� de culori de la violet la ro� u. Lungimile de und� mai scurte de 400 nm apar�in radia�iilor ultraviolete, cele mai lungi de 800 nm infraro� ilor. Dar chiar dac� exist� o rela�ie general acceptat� între lungimea de und� � i fiecare culoare, percep�ia culorilor fiec� ruia dintre noi este subiectiv� .
lumina artificial � avantaje �� posibilitatea de a fi folosit� în cantita�i � i intensit�� i diferite de-a lungul celor 24 de
ore ale zilei �� permite o mare flexibilitate a partiului de arhitectur� , eliminând condi�ion� rile
impuse de lumina natural� �� permite controlul efectelor ce rezult� din culoarea sau gradarea intensit�� ii
luminoase dezavantaje: �� cost ini�ial mare �� cheltuieli de utilizare � i între�inere
terminologie fotometria � tiin�a m� sur� rii senza�iei luminoase, adic� a m� sur� rii unei serii de m� rimi care caracterizeaz� sursele de lumin� � i corpurile iluminate m� rimi care caracterizeaz � sursele de lumin � 1.1. F flux luminos = cantitatea de lumin� emis� de o surs�
[ F ] = 1 lm (lumen) 1.2. E iluminare = fluxul luminos care cade pe o suprafa�� (E= F /A)
[ E ] = 1 lx (lux)
note de curs
4
1.3. I intensitate luminoas � = cantitatea de lumin� emis� de o surs� luminoas� într-un unghi solid
[ I ] = 1 cd (candela) w unghi solid = raportul dintre suprafa�a pe care unghiul o taie pe
suprafa�a unei sfere � i p� tratul razei sferei [ w ] = 1 sr (steradian)
1.4. M emitan �� (radiere luminoas� ) = densitatea superficial� a fluxului luminos, pe care îl radiaz� o suprafa�� (M = F /A)
[ M ] = 1 lx 1.5. B luminan �� = str� lucirea unei suprafe�e, dependent� de iluminarea
suprafe�ei � i de fluxul luminos radiat de suprafe�e [ B ] = 1 nit 1.6. e eficacitatea luminoas � = raportul dintre fluxul emis de surs� � i puterea
consumat� de aceasta (e = F /P) [ e ] = 1 lm/W 1.7. Q energia luminoas � = energia emis� de o surs� de lumin� sau receptat�
de o suprafa�� , evaluat� prin intensitatea senza�iei vizuale H expunerea luminoas � se poate defini în func�ie de energia luminoas�
receptat� sau în func�ie de iluminarea pe suprafa�� m� rimi fotometrice care caracterizeaz � corpurile
· r reflectan�a sau coeficientul de reflexie · a absorban�a sau coeficientul de absorb�ie · t transmitan�a sau coeficientul de transmisie
legi aplicate în luminotehnic � legi privind producerea radia �iilor luminoase pe cale termic � · legea lui Planck - corp negru, care absoarbe toate radia�iile incidente, indiferent
de lungimea lor de und� sau de unghiul de inciden�� · legile lui Kirchhoff legi privind propagarea radia �iilor luminoase · legea fundamental� - exprim� varia�ia luminii în func�ie de inversul p� tratului
distan�ei de la punctul considerat la sursa punctual� � i varia�ia ilumin� rii în func�ie de cosinusul unghiului de inciden��
legi privind comportarea luminii la contactul cu di ferite materiale · legea conserv � rii fluxului luminos - fluxul luminos incident care întâlne� te un
material este o parte reflectat, o parte absorbit � i o parte transmis F i = F r + F a + F t
iar dac� împ� r�im cu F i, rezult� rela�ia: 1 = r + a + t , în care s-a notat cu: r = F r/F i reflectan �a sau coeficientul de reflexie a = F a/F i absorban �a sau coeficientul de absorb �ie t = F t/F i transmitan �a sau coeficientul de transmisie
iluminat artificial
5
teoretic, corpurile se pot clasifica în urm� toarele categorii: - perfect reflectante, dac� r = 1, a = t = 0 - perfect absorbante, dac� a = 1, r = t = 0 - perfect transmi�� toare, dac� t = 1, r = a = 0
dar în realitate, corpurile sunt: - reflectante, dac� r > a, t - absorbante, dac� a > r , t - transmi�� toare, dac� t > r , a
· legile reflexiei luminii - în func�ie de natura suprafe�elor de inciden�� , reflexia
luminii este diferit� � i se clasific� în urm� toarele categorii:
Exemple de materiale de construc�ie sau finisaj pentru: - reflexie direct� : oglinzile plane din sticl� sau din metal (nichelate sau
cromate) - difuzie perfect� : pere�i � i plafoane zugr� vite, suprafe�e de ipsos sau
ciment, tapet mat etc. - difuzie imperfect� : suprafe�e melaminate, suprafe�e vopsite în ulei, hârtia
lucioas� etc.
· legile transmisiei luminii transmisia luminii se realizeaz� analog cu legile reflexiei luminii, existând � i în acest domeniu câteva categorii:
opace) - transmisie difuz� imperfect� sau mixt� (sticla sau alte materiale similare
mate pe o parte, gr� tarul difuzant al aparatelor de iluminat etc.)
rela �ia lumin � - vedere percep �ia Când lumina atinge ochiul uman, informa�ia este transmis� de nervul optic c� tre creier, unde imaginea perceput� este în continuare modulat� � i recreat� în ochiul min�ii. Procesul vederii implic� v� zul, analiza � i memoria, fiind un proces complex. Ochiul poate fi considerat o camer� de luat vederi, la care cristalinul (echivalentul lentilei) cu convergen�� variabil� formeaz� imaginea pe retin� – structura sensibil� . Limitarea de flux luminos se realizeaz� prin pupil� , care cu ajutorul irirsului m� re� te sau mic� oreaz� admisia de flux ca o diafragm� . Senza�ia de spa�ialitate se datoreaz� vederii binoculare, nevoii de acomodare, cât � i memoriei vizuale. Un obiect privit de la o anumit� distan�� formeaz� pe retinele celor
difuz� direct� (de oglind� )
mixt�
difuz� imperfect perfect difuz�
reflexia luminii
note de curs
6
doi ochi imagini u� or diferite, imaginile suprapuse fiind transmise creierului unde se creeaz� senza�ia de relief. In orientarea spa�ial� � i în deslu� irea obiectelor tridimensionale un rol important îl au umbrele, ceea ce subliniaz� importan�a luminii artificiale în arhitectur� .
caracteristici vizuale Totalitatea caracteristicilor vizuale constituie capacitatea vizual� uman� , care este determinant� în în�elegerea influen�ei luminii asupra sistemului vizual � i respectiv asupra efectelor cantitative � i calitative ale mediului luminos. câmp vizual domeniul unghiurilor spa�iale în care un obiect poate fi perceput, atunci când observatorul prive� te axial înainte; poate fi definit � i prin unghiuri plane orizontale � i verticale
· forma ochiului � i configura�ia facial� (obraz, sprâncene) limiteaz� conturul câmpului vizual
· fa�� de linia de vedere câmpul vizual este delimitat de un unghi de circa 60 grade în sus, 70 grade în jos � i 2x80 grade lateral
sarcin � vizual � obiectul asupra c� ruia se realizeaz� ac�iunea vizual� sensibilitate spectral � sensibilitatea ochiului difer� în func�ie de lungimea de und� , fiind maxim� la 555 nm, lungime de und� corespunz� toare culorii galbene; pe m� sur� ce se însereaz� maxima curbei vizibilit�� ii se deplaseaz� c� tre albastru � i verde adaptare vizual � capacitatea ochiului de a se adapta la diferite luminan�e receptate (adaptarea este mai rapid� la trecerea de la luminan�e mici la luminan�e mari � i mai lent� în sens invers) adaptare cromatic � capacitatea ochiului de a se adapta la culoarea luminii ambientale acomodare vizual � proprietatea ochiului de a forma o imagine clar� pe retin� , indiferent de distan�a la care se afl� obiectul (se realizeaz� spontan) acuitate vizual � (precizia percep �iei vizuale) capacitatea de distingere a dou� obiecte (puncte) foarte apropiate; variaz� cu luminan�a (iluminarea) locului, fiind unul din fcatorii determinan�i ai nivelului de iluminare constrast contrastul de luminan�� dintre obiect � i fondul pe care este privit face posibil� distingerea unui obiect varia �ia percep �iei vizuale inversul duratei de timp dintre apari�ia sarcinii vizuale în zona central� a câmpului vizual � i percep�ia sa ca form�
iluminat artificial
7
performan �� vizual � viteza cu care organul vizual sesizeaz� sarcina vizual� � i preciziacu care aceasta poate fi realizat�
sarcina vizual�
cortex
caracteristici vizuale
câmp vizual
sensibilitate spectral�
adaptare (luminan�� � i cromatic� )
contrast de luminan��
acomodare vizual�
acuitate vizual�
satisfac�ie
vizual�
viteza percep�iei
performan�a vizual�
ochi
note de curs
8
orbirea d.p.d.v. tehnic, orbirea se define� te ca efectul rezultat în condi�ii de vizibilitate în care observatorul resimte fie un inconfort, fie o reducere de distingere a obiectelor, fie simultan ambele aspecte, ca urmare a distribuirii nefavorabile a luminan�elor sau a etapiz� rii lor între dou� valori extreme sau ca urmare a unor contraste excesive manifestate în timp � i/sau spa�iu; în multe cazuri, orbirea nu este sesizat� direct de c� tre subiec�i, ea traducându-se prin oboseal� vizual� .
mediul luminos interior Mediul luminos interior este determinat de ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi � i calitativi ce concur� la realizarea unui sistem de iluminat artificial necesar asigur� rii confortului vizual, func�ionalit�� ii � i esteticii spa�iului. elemente cantitative �� nivelul de iluminare ofer� posibilitatea corect� de normare, calcul � i m� surare; pe baza elementelor determinante (sarcin� vizual� , performan�� vizual� � i satisfac�ie vizual� ) au fost stabilite nivelurile de iluminare recomandate de Ghidul CIE �� distribu �ia fluxului luminos alegerea corespunz� toare a procentelor de flux inferior � i superior, prin intermediul aparatelor de iluminat; este un factor cantitativ cu implica�ii calitative; fluxul inferior creeaz� contraste accentuate în câmpul vizual, iar fluxul superior ridic� iluminarea plafonului � i diminueaz� contrastele, sau, ca efect, fluxul inferior reprezint� eficien�� , iar cel superior confort elemente calitative �� distribu �ia luminan �elor confortul ambientului luminos impune o distribu�ie echilibrat� a luminan�elor în spa�iul interior (câmp vizual � i suprafa�� util� ), pentru evitarea orbirii fiziologice � i psihologice
orbirea
dup� efect
psihologic�
fiziologic�
dup� ac�iune
direct�
indirect�
reflectat� (în ambian�� )
de voal (în activit�� i
vizuale)
iluminat artificial
9
�� modelarea � i direc �ionarea luminii reprezint� modul de a pune în eviden�� sarcinile vizuale tridimensionale prin contraste de luminan�� care pot fi: 1. imagine normal� (redare corect� ) 2. imagine contrastant� (redare dramatic� ) 3. imagine f� r� contraste (redare plat� ) �� culoarea luminii - trei aspecte: a. culoarea aparent � a sursei de lumin � (clasificare în func�ie de temperatura de
culoare: cald� pentru T < 3300 K, intermediar� pentru 3300 K < T < 5500 K � i rece pentru T > 5500 K.
b. redarea culorilor - define� te modul în care se manifest� efectul luminii asupra aspectului cromatic al obiectelor iluminate
R 100 90-100 70-90 50-70 30-50 0-30 redare ideal� excelent� foarte bun� moderat�
bun� modest� slab�
surse iluminat de
referin��
LIC, LIH, LF cu înalt� redare
LF cu redare f.
bun� , MH
LF, HPI LVF, LPN/SO
N
SOX
c. culoarea suprafe �elor reflectante �� pâlpâirea � i zgomotul efecte secundare ale surselor de lumin� cu agita�ie molecular� ; pâlpâirea este atenuat� atât prin iner�ia luminoas� a stratului de luminofor modern, cât � i prin utilizarea balasturilor electronice la înalt� frecven�� ; zgomotul poate fi atenuat printr-un montaj atent � i este total eliminat la balasturile electronice
mediul luminos interior confortabil (MLIC)
aspecte cantitative aspecte calitative
nivel iluminare
distribu�ia fluxului
distribu�ia luminan�elor
direc�ionarea luminii
culoarea luminii
evitarea pâlpâirii
modelarea
câmpul vizual
planul util de lucru
culoarea sursei
redarea culorilor
culoare supr. reflectante
note de curs
10
In tabelul de mai jos se indic� nivelul de iluminare recomandate în func�ie de felul activit�� ii � i de sarcinile vizuale: Nivel de iluminare (lx) Tip de activitate/sarcin � vizual � Exemple de spa �ii
20 – 30 – 50 Zone de circula�ie, depozit� ri Coridoare, usc� torii în industrie 50 – 100 – 150 Zone de circula�ie, orientare simpl�
sau cu vizite temporare Coridoare, holuri, depozite, magazii
100 – 150 – 200 Inc� peri în care activitatea nu este continu�
Holuri principale, sc� ri
200 – 300 - 500 Sarcini vizuale simple S� li de teatru, concert, cantine, iluminat general în fabric�
300 – 500 – 750 Sarcini vizuale medii S� li de gimnastic� , s� li de clas� , la rafturile bibliotecilor, spa�ii pentru asamblare
500 – 750 – 1000 Sarcini vizuale impuse Birouri (scris, citit), laboratoare de m� sur� tori precise
750 – 1000 – 1500 Sarcini vizuale dificile Asamblare fin� (mecanic� , electronic� ), s� li pentru cusut, tricotat, control final
1000 – 1500 – 2000 Sarcini vizuale speciale Lucru de precizie (electronic� ), controlul culorilor, atelier de bijuterii
Peste 2000 Sarcini vizuale foarte exacte Mas� de opera�ie Nivelul de iluminare pentru zonele învecinate trebuie s� fie în concordan�� cu nivelul de iluminare din zona sarcinii vizuale � i trebuie s� asigure o distribu�ie bine echilibrat� a luminan�elor în câmpul vizual.
Iluminarea în zona sarcinii vizuale (lx) Iluminarea în zona învecinat � cu sarcina vizual � (lx)
> 750 500 500 300 300 200
< 200 aceea� i iluminare cu cea a zonei sarcinii vizuale
surse de lumin � Sursa de lumin� sau lampa electric� reprezint� un dispozitiv care realizeaz� conversia energiei electrice în energie luminoas� . parametrii surselor de lumin �
�� fluxul luminos �� eficacitatea luminoas� �� durata de func�ionare �� culoarea aparent� �� temperatura de culoare �� redarea culorilor �� timpul de punere în func�iune �� geometria � i dimensiunile
iluminat artificial
11
clasificare dup � felul producerii radia �iilor luminoase: 1. surse cu radia�ii produse pe cale termic� - l� mpi incandescente 2. surse cu radia�ii produse prin agita�ie molecular� - l� mpi cu desc� rc� ri sau cu
câmp electromagnetic indus
1. l� mpi incandescente – conversia energiei electrice în lumin� se realizeaz� prin înc� lzirea la incandescen�� a unui filament dintr-un material rezistent la temperaturi înalte (wolfram), aflat într-un mediu de argon închis etan� într-un balon de sticl� ; calit�� i – culoare cald� � i redarea foarte bun� a culorilor
1.1. lampa cu incandescen �� clasic � (LIC) 1.2. lampa cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH) 1.3. fibre � i tuburi optice
1.1. lampa cu incandescen �� clasic � (LIC)
Aceast� lamp� utilizeaz� filamentul de wolfram, func�ionând la o temperatur� de aprox. 3000K, mediul din balon fiind gaz neutru sub presiune (argon, azot cu rol de mic� orare a vitezei de evaporare a particulelor de wolfram incandescent). p� r� i componente: 1. filamentul din wolfram 2. suportul filamentului 3. balonul l� mpii – forme foarte variate, identificabile în codul l� mpii (A – forma
standard, B – lumânare, C – con, E – ovoid, F – flac� r� , G – glob, K – ciuperc� alungit� , M – ciuperc� , R – paraboloid, T – tub sau cilindru, PAR – circular)
4. gazul inert, de umplere 5. soclul cu filet sau baionet� 6. fuzibilul caracteristici:
· spectru luminos agreabil, bogat în radia�ii calde · redarea culorilor este excelent� , indicele de redare a culorii având
valoare maxim� (Ra=100) · eficacitatea luminoas� este cuprins� între 8 – 15 lm/W la un timp de
func�ionare de 1000 h · deprecierea în timp, respectiv sc� derea fluxului luminos (motivele sunt
legate de evaporarea Wo din filamentul l� mpii)
1.2. lampa cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH) Pentru eliminarea inconvenientului evapor� rii filamentului de Wo � i depunerii acestuia pe pere�ii balonului de sticl� (în cazul LIC), a ap� rut lampa cu incandescen�� cu ciclu regenerativ de halogeni (LIH). Principiul de func�ionare este urm� torul: particulele de wolfram rezultate din evaporarea filamentului formeaz� cu halogenul (la o temperatur� de 450 K în apropierea peretelui balonului) o halogenur� volatil� de Wo, care la temperatura filamentului de 3000 K se descompune în Wo (care se depune pe filament) � i halogenul care revine în ciclu. Astfel, durata de func�ionare a l� mpii cre� te considerabil. Dimensiunile balonului sunt mai reduse, materialul utilizat este sticla de cuar� cu rezisten�� mare la temperatur� � i presiune ridicate, dar sensibil� la unii agen�i chimici (lampa cu halogeni nu trebuie atins� cu mâna, gr� simea degetelor putând distruge balonul aflat la temperaturi mari).
note de curs
12
1.3. fibre optice Fibrele optice realizeaz� transportul luminii la distan�� , fiind folosit în special pentru iluminatul cu efecte speciale decorative. Sunt folosite pentru sisteme de iluminat de accentuare, de efect, dar � i pentru iluminatul tablourilor în expozi�ii � i muzee. Ansamblul sistemului de iluminat cu fibre optice cuprinde: - generatorul - con�ine sursa principal� de lumin� (de obicei LIC), rolul
generatorului fiind de a asigura alimentarea sursei propriuzise � i de focaliza fluxul luminos spre zona de ie� ire a fibrelor optice; are în componen�� un filtru UV, astfel incât punctul luminos con�ine numai componenta de radia�ii în domeniul vizibil; op�ional poate avea filtre colorate pentru efecte speciale; se iau în considerare un generator pentru lungime de fibre de pân� la 10 m, 2 generatoare pân� la 30 m � i 3 generatoare pentru fibre mai lungi de 30 m
- ansamblul fibrelor – are rolul de a conduce numai fluxul luminos de la generator la zona dorit� ; caracterizate de lungime (la cerere), diametrul conductelor flexibile (cel mai uzual de 5 mm), num� rul de fibre optice, raza maxim� de curbur� (15 mm), unghiul optic de deschidere (30); realizate din polimetilmetacrilat, material care asigur� transmiterea foarte bun� a luminii, p� strarea temperaturii de culoare � i redarea culorii, având o eficien�� mare datorit� deprecierii sc� zute în timp; de asemenea c� ldura degajat� de surs� în generator nu este transportat� în fibre, motiv pentru care se recomand� folosirea acestor fibre pentru iluminatul vitrinelor închise (muzee, magazine de bijuterii etc.), nemaifiind necesar� ventilarea acestora.
- zona terminal � – are rolul de a dirija fluxul luminos spre zona de interes; pentru efecte speciale se pot folosi lentile sau filtre colorate
2. l� mpi fluorescente – conversia energiei electrice în lumin� se realizeaz� prin
excitarea atomilor de gaz sau vapori metalici asupra c� rora ac�ioneaz� un câmp electric realizat prin aplicarea unei tensiuni
· culoarea l� mpii - în func�ie de stratul luminofor folosit, variaz� între 2700K � i
7500K. · balastul electronit folosit în prezent pentru stabilizarea desc� rc� rii elimin�
zgomotul � i pâlpâirea caracteristice
2.1. l� mpi fluorescente tubulare (l � mpi cu desc � rc � ri în vapori de mercur la joas � presiune)
2.2. l� mpi fluorescente compacte - la aceea � i valoare a fluxului luminos emis, consum � de 4- 5 ori mai pu �in decât LIC
3. l� mpi cu induc �ie – conversia energiei electrice în lumin� se face prin realizarea agita�iei moleculare printr-un câmp electromagnetic indus, produs de un generator de înalt� frecven�� ; durat� de via�� foarte mare (60.000 h), datorit� lipsei electrozilor; folosite în locuri greu accesibile
4. l� mpi cu desc � rc � ri în vapori de sodiu la joas � presiune - radia�iile vizibile sunt produse direct, în urma desc� rc� rii; temperatura de culoare 1700 K, radia�ie monocromatic� , redarea culorilor 0
5. l� mpi cu desc � rc � ri în vapori metalici la înalt � presiune · l� mpi cu desc� rcare în vapori de mercur la înalt� presiune - în sticl� clar�
sau cu strat fluorescent
iluminat artificial
13
6. l� mpi cu desc � rc � ri în gaze - utilizate pentru efecte decorative, re clame; culorile gazelor: neon - ro � u, heliu - galben, argon – albastru
7. LASER 8. LED – mare varietate de forme � i dimensiuni, consum foarte redus, durata
de via �� foarte mare alegerea surselor de lumin � (l� mpilor) Produc� torii de surs� de lumin� (l� mpi) au obliga�ia de a indica urm� toarele caracteristici pentru acestea: - tensiunea nominal� (V) - puterea nominal� (puterea absorbit� de lampa propriuzis� , f� r� echipamentul
auxiliar, în W) - puterea total� absorbit� (puterea l� mpii, la care se adaug� puterea
echipamentului auxiliar, în W) - fluxul luminos nominal (fluxul dup� 100 ore de func�ionare, când se apreciaz� c�
fluxul l� mpii este stabilizat pentru perioada imediat urm� toare, în lm) - fluxul ini�ial (în lm) - eficacitatea luminoas� (în m/W) - durata de via�� (în ore) - durata de func�ionare (în ore) - indicele de redare a culorilor (Ra) - temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelat� (T) - culoarea aparent� - echipamentul auxiliar pentru conectare la re�ea - condi�ii speciale de montare - varia�ia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de via�� ,
fluxul luminos, puterea nominal� � i puterea total� absorbit� - posibilitatea regl� rii fluxului luminos prin varia�ia tensiunii folosind un variator de
tensiune - modul în care frecven�a întreruperilor afecteaz� durata de func�ionare - dimensiuni geometrice
note de curs
14
corpul (aparatul) de iluminat Corpul de iluminat = ansamblul compus din una sau mai multe l� mpi, eventual balast � i partea cu rol estetic, de distribuire, de fixare, de protec�ie � i de legare la electricitate alc � tuire: - arm� tura - cuprinde dispozitivul de fixare al surselor, aparatura anex� la l� mpile
cu desc� rc� ri (balasturi, startere, condensatoare), elemente de conexiune electrice (socluri, cleme) � i conductele electrice
- dispozitivul optic - are rolul de a distribui � i controla, reflecta � i transmite (direct, difuz sau mixt) fluxul luminos � i de a asigura protec�ia vizual� a sursei (eventual � i protec�ia fa�� de mediu)
cerin �e tehnice: instalare � i între�inere u� oare, men�inerea unei temperaturi de func�ionare în limitele admise caracteristicile luminotehnice specifice corpurilor de iluminat: �� randamentul �� curba de distribu�ie a intensit�� ilor luminoase �� curbele de luminan�� �� coeficientul de amplificare �� unghiul de protec�ie vizual� clasificarea corpurilor de iluminat d.p.d.v.: - func �ional - de interior - de exterior - pentru transport - special - al distribu �iei fluxului luminos
- direct - semidirect - direct indirect - semiindirect - indirect
- al protec �iei - electrice (4 clase: 0 - neprotejat, 1, 2, 3) - la agen�i agresivi (umiditate, particule) - la pericol de explozie suprafe �e arhitecturale luminoase Pentru efecte deosebite în diferite tipuri de spa�ii (muzee, magazine, s� li de spectacole, locuin�e de lux, s� li de conferin�� etc.) se folosesc suprafe�e arhitecturale (tavan, pere�i, pardoseli) ca surse de lumin� secundare, care transmit fluxul luminos emis de surse de lumin� primare. Principiul const� în dublarea suprafe�elor constructive cu panouri difuzante, translucide, transparente, tip gr� tar, mixte etc., care dau o mare varietate de posibilit�� i de exprimare arhitecturale.
sisteme de iluminat Sistem de iluminat = ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse de lumin� , dispuse într-un spa�iu interior; sistemele de iluminat pot avea o structur� fix� sau o
iluminat artificial
15
structur� flexibil� , care s� permit� adaptarea în timp � i spa�iu la noi amenaj� ri interioare clasificare d.p.d.v. func �ional: - sistem de iluminat normal asigur� desf�� urarea normal� a activit�� ii în spa�iile
interioare - sistem de iluminat de siguran �� asigur� continuarea activit�� ii, evacuarea sau
alte func�iuni (veghe, paz� , marcare hidran�i) în cazul întreruperii aliment� rii cu energie electric� a iluminatului normal
sisteme de iluminat normal clasificare d.p.d.v. al func �iunii � i rolului pe care îl au: 1. principal - asigur� desf�� urarea activit�� ii într-o înc� pere, realizând un ambient
confortabil, func�ional � i estetic 2. secundar - delimiteaz� anumite zone de interes, realizeaz� efecte vizuale
speciale (de accent, modelare, culoare) clasificare în func �ie de distribu �ia fluxului luminos/ilumin � rii în planul util: - sistem de iluminat general - uniform distribuit - asimetric, localizat sau zonat - sistem de iluminat local - pe zona de lucru - sistem de iluminat mixt sisteme de iluminat de siguran �� - pentru continuarea activit �� ii - pentru interven �ii - pentru evacuare - obligatoriu în toate spa�iile în care pot ap� rea simultan mai
mult de 50 de persoane; evident, cu cât num� rul de persoane este mai mare, cre� te � i dotarea spa�iului din punct de vedere luminotehnic
- alte func �iuni: · evitarea panicii - asigur� ambian�a luminoas� de nivel sc� zut pentru s� li
de peste 400 de locuri, în cazul întreruperii iluminatului normal · circula �ie - AIL montate în plint� , pardoseal� sau contratrepte asigur�
circula�ia în s� lile de spectacol (acela� i regim ca iluminatul de evacuare) · veghe - spitale, gr� dini�e, cre� e; se recomand� culoarea albastr� · paz� · marcarea hidran �ilor
note de curs
16
sisteme de iluminat interior
SIL normale SIL de siguran ��
secundare principale
de accentuare de efect decorativ arhitectural de ambian��
continuarea activit�� ii
evacuare � i alte func�iuni
- continuarea activit�� ii - de interven�ie
- evacuare, împotriva panicii, circula�ie - veghe, paz� , marcare
func �ie de distribu �ia spa�ial � a fluxului
func �ie de distribu �ia fluxului sau ilumin � rii
general local combinat D SD DI SID ID
distribu�ii uniforme
distribu�ii neuniforme
fixe flexibile fixe flexibile
zonate localizate
adâncime în� l�ime
iluminat artificial
17
calculul sistemelor de iluminat · dimensionare corespunz� oare d.p.d.v. cantitativ · evaluare corect� d.p.d.v. calitativ
calculul sistemelor de iluminat interior se realizeaz� prin:
1. metode de calcul cantitativ 2. metode de apreciere calitativ� - metode de evaluare a orbirii fiziologie � i
psihologice metode de calcul cantitativ:
· globale · punctuale · scheme logice de calcul
metode de apreciere calitativ � : · metoda curbelor de luminan�� · metoda evalu� rii orbirii (UGR) · metoda Ro
metode de calcul cantitativ interreflexia = fenomenul care are loc într-o înc� pere cu suprafe�e reflectante, în care fluxul de lumin� receptat de la sursele de lumin� , dup� prima reflexie este din nou reflectat, procesul continuând pân� la amortizarea sa. Metodele globale au la baz� fenomenul interreflexiei � i au avantajul utiliz� rii lor rapide, eficiente, prin faptul c� ofer� posibilitatea fie a dimension� rii sistemului în func�ie de valoarea medie normat� , fie de a determina iluminarea medie pe un sistem dat. Principalele metode globale:
· metoda interreflexiei · metoda factorului de utilizare - pentru SIL general uniform distribuit
managementul în iluminat Pentru iluminatul artificial se consum� o cantitate semnificativ� de energie, diferen�iat� în func�ie de mai mul�i factori: amplasament, solutia arhitectural constructiv� , func�iunea fiec� rui spa�iu. Pe lâng� consumul propriu, este � tiut c� , sistemele de iluminat degaj� o cantitate mare de c� ldur� , reprezentând 15-20% din sarcina de r� cire a sistemelor de condi�ionare a aerului. Economia de energie electric� se poate realiza prin:
1. sc� derea puterii sistemelor de iluminat 2. reducerea timpului de func�ionare
Lumina artificial� trebuie gândit� întotdeauna ca o solu�ie complementar� pentru lumina natural� . Utilizarea unor sisteme inteligente de reglaj continuu al iluminatului artificial în func�ie de iluminatul natural, conduce la economii importante de energie � i la un confort sporit al utilizatorului. Componentele sistemului de iluminat (sursele � i aparatele de iluminat) trebuie selectate astfel încât s� aib� eficacitate luminoas� ridicat� , durat� mare de via�� , eventual balast electronic.
note de curs
18
controlul iluminatului Strategii utilizate pentru controlul ilumin� rii: 1. comenzi manuale
�� fixe (întrerup� tor, comutator de perete) ��mobile (aparate cu surs� de emisie radiativ� )
2. sisteme de control prestabilite - permit comandarea simultan� a mai multor circuite de iluminat; folosite în spa�ii polivalente (s� li conferin�e, amfiteatre)
3. sisteme de control central - alc� tuite din procesoare � i mai multe sisteme de control prestabilit sau manual; pot folosi senzori de mi� care sau/� i celule fotoelectrice � i pot fi legate la un computer central
men�inerea sistemelor de iluminat Nivelul ini�ial de iluminare produs de un sistem de iluminat va sc� dea permanent în timpul func�on� rii, datorit� reducerii fluxului luminos emis de surse, a surselor care nu mai func�ioneaz� , a între�inerii necorespunz� toare a surselor de lumin� , a aparatelor sau a suprafe�elor reflectante din spa�iul respectiv. In mod logic, iluminarea se poate men�ine la un nivel minim permis (numit valoare men�inut� ) prin realizarea unui program de între�inere corespunz� toare a echipamentelor sistemului de iluminat, dar chiar � i a� a, sc� deri ale valorii ilumin� rii sunt inevitabile. reabilitarea sistemelor de iluminat In prezent, dinamica transform� rilor cuprinde � i multe proiecte de amenaj� ri interioare în cl� diri existente, fie c� este vorba de locuin�e, fie de spa�ii mai mari - b� nci, birouri, magazine. In aceste cazuri managementul în iluminat include modificarea sau înlocuirea total� a sistemului de iluminat existent cu unul mai eficient � i eventual automatizarea sa. Dar � i în spa�iile care î� i p� streaz� func�iunea (cele mai la îndemân� exemple fiind spa�iile de înv��� mânt sau atelierele de proiectare), reabilitarea sistemelor de iluminat a devenit o necesitate, nu numai datorit� degrad� rii fizice a SIL, dar � i datorit� transform� rilor activit�� ilor intelectuale impuse, de exemplu, de utilizarea la scar� mare a calculatoarelor.
aspecte de proiectare a sistemelor de iluminat inte rior Ghidul de iluminat interior CIE: “trebuie �inut seama de faptul c� iluminatul nu este o � tiin�� exact� , el se ocup� atât de oameni, cât � i de obiecte, iar iluminatul într-un interior nu este bun dac� ocupan�ii nu-l plac. Con� tientizarea faptului c� iluminatul este mai mult art� decât � tiin�� este într-adev� r determinant� pentru o apreciere global� � i corect� a ceea ce este important în iluminatul interior.”
elemente cheie ale managementului în
iluminat
men�inerea sistemelor de iluminat
controlul iluminatului
aparatele de iluminat
sursele de lumin�
lumina natural�
func�iunea � i forma spa�iului
iluminat artificial
19
Arhitectul, ca � ef de proiect, este cel care trebuie s� aib� o viziune de ansamblu unitar� � i s� coordoneze o echip� interdisciplinar� pentru ob�inerea rezultatului dorit. Fiecare proiect este unic � i deci necesit� o abordare original� � i a iluminatului, bazat� pe aspecte func�ionale, estetice, de rentabilitate economic� � i de protec�ie a mediului. Toate aceste aspecte trebuie prev� zute de arhitect din primele faze de proiectare � i atent controlate în fazele finale, în proiectul de execu�ie, în detaliile tehnice � i, în special, în proiectul de amenajare interioar� a spa�iilor, în care finisajele � i materialele din care este realizat mobilierul au un rol important în rela�ie cu lumina artificial� . Un rol important îl au � i firmele de specialitate, care pot detalia aspectele tehnologice ale diferitelor produse sau pot oferi solu�ii noi pentru scopul propus, �inând cont de dinamica tehnologiei în industria de profil. In conformitate cu structura concep�iei unui sistem de iluminat interior se realizeaz� metodologia proiect� rii, schematizat� în schema urm� toare:
Concep �ia unui sistem de iluminat interior
realizarea MLIC în conexiune
aspecte/cerin �e specifice func �iunii
estetice economice func�ionale
instala � ii structur � tehnologie arhitectur �
stabilirea condi � iilor ini � iale pe baza condi � iilor MLIC � i aspectelor generale
ale sistemelor
nivel de iluminare
(E)
modul de distribu �ie al fluxului
tipul surselor de lumin �
sistemul de amplasare
a AIL
alte date estetice func �ionale
analiza cantitativ � � i calitativ � a SIL
note de curs
20
In privin�a alegerii nivelului de iluminare, aceasta trebuie realizat� conform Ghidului CIE de iluminat interior. Pentru o activitate sunt indicate trei trepte de iluminare, l� sându-se la latitudinea � i competen�a proiectantului alegerea celei corespunz� toare pe baza coordonatelor luminotehnice specifice locului.
Nivel de iluminare Tip de activitate/sarcin � vizual � 20 – 30 – 50 Zone de circula�ie, depozit� ri
50 – 100 – 150 Zone de circula�ie, holuri, depozite 100 – 150 – 200 Inc� peri în care activitatea nu este continu� - holuri
principale, sc� ri 200 – 300 - 500 Sarcini vizuale simple - s� li de teatru, concert, cantine,
iluminat general în fabric� 300 – 500 – 750 Sarcini vizuale medii - s� li de gimnastic� , s� li de clas� ,
rafturile bibliotecilor, spa�ii pentru asamblare 500 – 750 – 1000 Sarcini vizuale impuse - birouri (scris, citit), laboratoare de
electronic� ), s� li pentru cusut, tricotat, control final 1000 – 1500 – 2000 Sarcini vizuale speciale - asamblare electronic� , controlul
culorilor, atelier de bijuterii Peste 2000 Sarcini vizuale foarte exacte - mas� de opera�ie
valoarea medie este cea recomandat� valoarea maxim� se ia în considerare în cazurile când: �� sarcina vizual� are reflectan�� mic� sau contrastul este sc� zut �� erorile sunt greu de rectificat �� sarcina vizual� este dificil� �� acurate�ea sau productivitatea sunt foarte importante valoarea minim� se ia în considerare în urm� toarele cazuri: �� sarcina vizual� sau contrastul sunt mari �� viteza sau siguran�a nu sunt importante �� sarcina vizual� este numai ocazional� proiectarea sistemelor de iluminat normal Etape ale proiect� rii sistemului de iluminat:
1. stabilirea func�iunii spa�iului, a activit�� ilor � i sarcinilor vizuale specifice 2. în func�ie de datele de la punctul 1, se stabilesc:
- nivelul de iluminare mediu pentru fiecare func�iune - în� l�imea planului util pentru care trebuie realizat� iluminarea medie
3. se studiaz� fiecare spa�iu în func�ie de: - dimensiuni - reflectan�e (finisajele tavanului, pere�ilor � i al planului util al mobilierul) - în� l�imea de montare a aparatelor de iluminat
4. se aleg: - l� mpile - aparatele de iluminat
5. se stabile� te factorul de men�inere în func�ie de: - tipul surselor de lumin� (punctuale sau liniare)
iluminat artificial
21
- degajarea de praf - intervalul de timp între dou� cur�� iri ale corpurilor de iluminat
6. se calculeaz� fluxul luminos general printr-o metod� global� : - metoda factorului de utilizare - metoda reflexiilor utile
7. se stabile� te num� rul de aparate de iluminat, cunoscând fluxul luminos necesar, fluxul unei l� mpi � i num� rul de l� mpi ale unui aparat
8. se fixeaz� pozi�ia corpurilor de iluminat pe tavan 9. se verific� prin calcul parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat:
- iluminarea medie pe planul util - uniformitatea ilumin� rii pe planul util
10. se apreciaz� dac� sistemul de iluminat provoac� orbire fiziologic� Dac� unul sau mai mul�i parametrii care se verific� nu corespund, se corecteaz� solu�ia sistemului de iluminat pân� când ace� tia îndeplinesc condi�iile prev� zute pentru destina�ia spa�iului. Detaliile de calcul luminotehnic (dimensionare � i verificare) sunt în sarcina inginerului instalator. Pentru stabilirea solu�iilor pentru sistemele de iluminat din principalele spa�ii (exemplu: clase, laboratoare, ateliere etc.) se prezint� note de calcul în proiectul de instala�ii. proiectarea sistemelor de iluminat local sistem suplimentar, prin care se urm� re� te: - iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafe�ele din imediata apropiere - o anumit� luminan�� sau culoare a sarcinii vizuale - umbre capabile s� eviden�ieze detaliile sarcinii vizuale
note de curs
22
iluminat exterior arhitectural In cele mai multe cazuri, iluminatul urban nu mai este dominat de aspectul func �ional , ci, prin studii de specialitate cap� t� noi valen�e, devenind arhitectur � nocturn � . Exist� numeroase ora� e europene care au optat pentru o concep�ie global� a iluminatului urban, lumina fiind prezent� de la primul contact cu ora� ul la periferie pân� în centrul de cele mai multe ori istoric. Aceast� abordare a iluminatului subliniaz� identitatea ora� ului � i a istoriei sale. In fiecare ora� exist� repere ale arhitecturii nocturne: monumente luminate, ambian�e luminoase diferen�iate în func�ie de cartiere, de identitate, activitate sau istorie. aspecte ale luminii artificiale de exterior:
· direc�ia ascendent� a razei de lumin� – obi� nui�i cu imaginea dat� de lumina natural� , de multe ori nu observ� m anumite detalii care sunt puse în eviden�� de iluminatul nocturn al cl� dirilor (corni� a, ancadramente de ferestre etc.)
· str� lucirea · culoarea · mi � carea – cea mai recent� inova�ie, aflat� înc� în stadiu de experiment, este
de creare a efectelor de lumin� dinamice. Aparatele de iluminat speciale, împrumutate din lumea teatrului � i divertismentului, sunt controlate de un computer. Razele mobile � i filtrele dichroice rotative sunt folosite pe o scar� din ce în ce mai larg� în iluminatul exterior. Implica�iile acestei tehnologii în mediul urban sunt foarte importante. Una din variante, care include scheme de iluminat arhitectural, const� în reînnoirea continu� a imaginii nocturne a unui monument, printr-o schimbare gradual� programat� , care ofer� mereu caracteristici diferite al e cl� dirii, m� rind astfel efectul de surpriz� .
5 parametri fundamentali pentru o proiectare corect� a iluminatului nocturn:
1. distribu�ia fluxului luminos 2. pozi�ionarea aparatelor de iluminat (proiectoarelor) 3. orientarea proiectoarelor 4. controlul luminii în func�ie de necesit�� i sau de moment 5. mediul înconjur� tor
aspecte negative ale iluminatului nocturn:
· intrarea luminii exterioare în interiorul cl� dirilor învecinate · posibil pericol pentru conduc� torii auto · imagine incoerent� a ora� ului · poluare vizual�
Problema iluminatului nocturn introduce conceptul de respect mutual – între o multitudine de utilizatori: pietoni, riverani, conduc� tori auto, lucr� tori în spa�ii comerciale, birouri etc. solu�iile optime apar în urma studiilor care iau în calcul:
- stabilirea cantit�� ii de lumin� necesare - dirijarea luminii în zonele utile � i evitarea pierderilor poluante - alegerea l� mpilor cu diferite caracteristici de culoare - scopul final: func�ionalitate, confort, securitate � i estetic� - economie de energie – l� mpi solare
iluminat artificial
23
surse de lumin � se pot utiliza toate tipurile, ob�inându-se efecte în func�ie de caracteristicile de culoare ale sursei folosite:
· pentru o redare corect� , real� a culorilor se folosesc LIC sau LIH · pentru un aspect dramatic, f� r� redarea culorilor reale se folose� te lampa cu
desc� rcare în sodiu · led-urile înlocuiesc în prezent sursele clasice � i aduc un plus dpdv cromatic
corpurile de iluminat - proiectoarele cu distribu�ie concentrat� , medie sau larg� sisteme de iluminat exterior pentru cl � diri determinate de:
· direc �ia de privire preferen �ial � (principal � ) a obiectivului - furnizeaz� în general direc�ia sistemului de iluminat
· distan �a de privire - important� pentru determinarea vizibilit�� ii fa�adei � i a detaliilor
· gradul de întunecare a mediului ambiant (al fondulu i pe care se contureaz � obiectivul) – important pentru alegerea nivelului de iluminare
· geometria (forma) obiectivului – în func�ie de direc�ia de privire amplasarea proiectoarelor în func�ie de vecin� t�� i � i arhitectura fa�adei, detalii (balustrade, ancadramente, copertine, balcoane, logii):
· pe orizontal � - în apropierea obiectivului - eficien�� mare - în apropierea obiectivului � i cu surse suplimentare integrate în elemente de
arhitectur� - la dep� rtare mai mare - utilizare redus� a fluxului - pentru construc�ii mai înalte de 25m se folosesc sisteme orizontale combinate:
pentru partea inferioar� – proiectoare cu distribu�ie larg� sau medie; pentru partea superioar� – proiectoare cu distribu�ie concentrat�
· pe vertical � - amplasare la în� l�imi diferite - h = 0 - în vegeta�ie, dalaj, alte construc�ii (mobilier urban) - h > 0 - în func�ie de fiecare caz (stâlpi, construc�ii)
efecte speciale se pot ob �ine cu ajutorul : - unor suprafe�e de ap� învecinate - vegeta�iei - rol de mascare a proiectoarelor - efecte de siluet�
note de curs
24
recomand � ri pentru programe de arhitectur � locuire iluminat artificial în corelare permanent� cu:
iluminatul trebuie s� asigure diferite performan�e pentru zonele locuin�ei:
· valori estetice - zone de relaxare · func�ionalitate - zone de lucru (activit�� i vizuale) · flexibilitate - spa�ii mari, zone de circula�ie
eficien�a energetic� poate fi asigurat� prin:
�� surse economice de ultim� genera�ie �� corpuri de iluminat eficiente (randament mare) �� sisteme de control �� finisaje cu reflectan�e mari
aspecte cantitative
· nivel de iluminare - valori reduse în compara�ie cu alte func�iuni func �iune nivel de iluminare camere de zi 50 - 100 dormitoare 50 iluminat local birou, citit, scris 200 - 300 iluminat locat mas� 100 - 150 buc� t� rie 300 baie local (oglind� ) 100 - 200
· distribu �ia fluxului luminos: - direct-indirect� , semidirect� � i indirect� - dormitoare (confort vizual din punct de
vedere al echilibrului luminan�elor, f� r� contraste) - semidirect� , direct-indirect� - înc� peri de zi
· atractivitate · ambian�� cald� · flexibilitate din punct de vedere al varia�iei nivelului de iluminare, dar � i al
pozi�iei AIL (în special în livingroom)
iluminat artificial
25
alc � tuire · iluminat general – ex. plafoniere, aplice, spoturi sau alte AIL incorporate în
tavane suspendate · suprafe�e luminate - surse mascate de elemente constructive (scafe, galerii) cu
lumin� pentru tavan sau pere�i · suprafe�e luminoase - elemente constructive sau de mobilier · iluminat local - pentru zona de lucru, bar · alte accente, decorativ - spoturi pentru rafturi, tablouri
sistemele de iluminat confortabile:
· LIC, LIH, LF compacte - puteri variate, posibilitate de reglare strategii pentru controlul iluminatului în iluminat ul reziden �ial:
· control bazat pe timp · control corelat cu lumina natural� · control corelat cu prezen�a persoanelor · conectarea localizat�
hoteluri caracteristici generale ale programului de arhitect ur �
· func�ioneaz� 24 de ore pe zi · succesiunea spa�iilor �ine de procesul de proiectare, dar orientarea în spa�iul
respectiv poate fi îmbun� t�� it� prin iluminat · iluminatul artificial devine mai preten�ios � i cu mai multe posibilit�� i func�ionale
� i estetice pe m� sur� ce cre� te num� rul de stele rolul iluminatul artificial:
· prime� te � i conduce oaspe�ii într-un spa�iu necunoscut · semnalizeaz� diferite imagini sau spa�ii · define� te � i diferen�iaz� zone · asigur� siguran�� · define� te atmosfera hotelului
func �iune nivel de iluminare hol intrare 300 - 500 recep�ie 150 - 200 bar 100 - 150 restaurant 150 - 200 circula�ie (coridoare) 20 (noaptea) camer� cazare – iluminat general 150 - 300 camer� – iluminat local (noptier� ) 100 - 200 baie - iluminat local (oglind� ) 100 - 200
zona de cazare mult timp cea mai conservatoare abordare a iluminatului pe plan interna�ional, în prezent abord� ri avangardiste (Hotel Puerta America - Madrid)
note de curs
26
aspecte cantitative
· nivel de iluminare - iluminat general 150lx · distribu�ia fluxului luminos - indirect� sau semidirect�
spa�ii pentru activit �� i intelectuale caracteristici:
· acela� i tip de sarcini vizuale (scris, citit, desenat) · activitatea se desf�� oar� în plan orizontal (birouri, plan� ete) la o în� l�ime dat�
(75–90cm) · existen�a calculatorului în majoritatea spa�iilor implic� rezolvarea problemelor
specifice (reflexia de voal) · finisajele pentru pere�i � i tavan în culori deschise, reflectan�� mare
aspecte cantitative
· nivel de iluminare - valori minime recomandate func �iune nivel de iluminare (lx) s� li de înv��� mânt 500 laboratoare min. 500 birouri 500 s� li conferin�e 300 biblioteci 300 s� li proiec�ie 100
· distribu �ia fluxului luminos : direct-indirect� , semidirect� � i indirect� - confort vizual din punct de vedere al echilibrului luminan�elor, f� r�
contraste - pentru spa�ii în care se lucreaz� cu calculatoare distribu�ie indirect�
iluminat artificial
27
aspecte calitative · distribu �ia luminan �elor
- evitarea orbirii fiziologice � i psihologice prin corpuri de iluminat cu dispozitive (panouri sau gr� tare) difuzante � i prin distribu�ia indirect� a fluxului luminos
- echilibrul luminan�elor se ob�ine � i dac� luminan�a planului util este egal� cu cea a tavanului
- evitarea existen�ei grotelor negre ale ferestrelor pe timpul serii prin utilizarea jaluzelelor de culori apropiate cu finisajul pere�ilor
- pentru birouri mari - compensarea în timpul zilei a luminii naturale prin iluminare artificial� în zona opus� ferestrelor
- evitarea orbirii reflectate prin orientarea corpurilor de iluminat paralel cu direc�ia vederii (în cazul s� lilor de clas� cu mobilier fix)
- evitarea orbirii psihologice prin men�inerea raportului de luminan�e în acela� i spa�iu între 3:1 � i 10:1
· modelarea - prin orientarea corpurilor de iluminat paralel cu direc�ia principal� de privire
ferestre, draperii etc.) cu culoarea sursei - l� mpi fluorescente cu radare bun� a culorii (Ra peste 85)
sisteme de iluminat
- general uniform distribuit - s� li mari cu mobilare flexibil� - general localizat asimetric dirijat - s� li de clas� cu mobilier fix, birouri � i
ateliere în care mobilierul se poate aranja în func�ie de pozi�ia corpurilor de iluminat
- general asimetric
s� li mari de curs, amfiteatre, s � li de conferin �e cerin �e specifice:
- iluminat general uniform - iluminare suplimentar� în zona tablei, respectiv a prezidiului - comand� centralizat� mobil� de la tabl� sau masa central� cu
posibilitatea reglajului fin al nivelului de iluminare solu �ii:
· sisteme de iluminat flexibile (timp, spa�iu, distribu�ie flux luminos) · distribu�ie flux direct � i indirect cu comand� separat� · component� mobil� – prin structuri spa�iale suspendate
sisteme integrate de iluminat, climatizare � i acustic � – aerul este evacuat prin
aparatul de iluminat pentru a realiza controlul � i utilizarea sarcinii termice produse de iluminat, reducerea temperaturii sursei � i aparatului de iluminat (confort sporit � i reducerea consumului energetic)
exemple de sisteme integrate:
1. distribu�ia aerului tratat se face prin canalele din tavanul suspendat, iar evacuarea se face prin aparatele de iluminat, direct în tavanul suspendat aflat în depresiune
note de curs
28
2. distribu�ia aerului tratat se face prin tavanul suspendat, iar evacuarea se face printr-un sistem de canale
3. distribu�ia aerului tratat se face prin dou� sisteme de canale (aer curat � i aer viciat), introducerea realizându-se prin fante � i evacuarea prin aparatele de iluminat
birouri sisteme de iluminat
· clasic (sistem direct) - AIL îngropat în tavanul suspendat sau AIL aparent – eficien�� maxim� , distribu�ia luminan�elor neechilibrat� (contrast mare AIL – tavan)
· solu�ii noi (sisteme direct – indirect cu flux superior mai mare decât cel inferior) în variante fixe sau semiflexibile
· structuri flexibile atât luminotehnic, cât � i electric care pot suporta modific� ri func�ionale ale spa�iului
· distribu�ii pe � ine · distribu�ii comune pentru amplasarea aparatelor de iluminat înglobate în
canalul comun cu instala�ia electric� · distribu�ii exclusiv electrice în � ine sau plinte
spa�ii comerciale cerin�e clasice ale iluminatului comercial:
· realizarea unui ambient luminos atractiv · amplasarea judicioas� a aparatelor de iluminat în func�ie de amenajarea
interioar� � i func�ionalitate · conexiunea optim� între sistemul de iluminat general � i cele secundare
aspecte cantitative · nivel de iluminare
· distribu �ia fluxului luminos: semidirect� - pentru magazine mici direct� - pentru magazine cu în� l�ime mare
- pentru vitrine aspecte calitative
· distribu �ia luminan �elor uniform� în incinta magazinelor mari contrast de lumin� (� i de culoare) atractiv d.p.d.v. comercial
· culoarea aparent � a surselor de lumin �
cald� 3000K – pentru magazine f� r� lumin� natural� neutr� -cald� - pentru magazine cu lumin� natural�
· modelarea – foarte important� pentru exponate tridimensionale, pentru vitrine
iluminat general 300 – 750 lx iluminat localizat pentru vitrine 500 – 2000 lx accente 3000 – 10000 lx
iluminat artificial
29
sisteme de iluminat cerin�e generale ale spa�iilor comerciale
· atragerea clien�ilor - crearea interesului · crearea unei ambian�e pl� cute � i atractive · ghidare vizual� · integrarea în ansamblul ambiental al magazinului · flexibilitate în timp � i spa�iu
sistem de iluminat general · uniform · simetric – în general pentru magazine de lux · flexibil – pe structuri spa�iale
etajere, vitrine interioare vitrine exterioare
· mascarea sursei de lumin� fa�� de privirea observatorului · modelarea dur� a exponatelor, efecte dramatice · str� lucirea obiectelor pre�ioase sau din sticl� · contrastul de luminan�e � i culoare (fond luminos sau întunecat) · iluminat dinamic prin conectarea circuitelor la un sistem electronic cu program
de comand� evitarea reflexiei în vitrin� :
· prin men�inerea iluminatului artificial în timpul zilei la un nivel mai ridicat decât cel exterior (neeconomic)
· prin schimbarea unghiului de reflexie prin înclinarea geamului vitrinei · cu ajutorul unor dispozitive de control al însoririi · prin utilizarea sticlei antireflexie cu forme concave
note de curs
30
muzee � i galerii de art �
· primele spa�ii arhitecturale care au introdus solu�ii avangardiste de iluminat · principiile acelea� i, solu�ii din ce în ce mai complexe · condi�ii specifice (calitative) · radia�iile luminoase � i mai ales cele ultraviolete reprezint� factori agresivi
care degradeaz� unele opere de art� – solu�ii de protec�ie
aspecte cantitative nivel de iluminare - relativ redus
material expus nivel de iluminare admis (lx) obiecte insensibile la lumin� (metal, piatr� , sticl� , ceramic� , bijuterii etc.)
300 – 500 (nelimitat)
picturi în ulei sau tempera, articole din piele, os, lemn etc.
150
materiale foarte sensibile la lumin� ca: picturi de ap� , tapiserii, costume, manuscrise, tip� rituri, articole de botanic�
50
distribu �ia fluxului luminos:
- direct� - direct� - difuzat�
aspecte calitative distribu �ia luminan �elor
- orbirea direct� este evitat� prin alegerea corect� a corpurilor de iluminat - evitarea orbirii reflectate în cazul tablourilor sau a casetelor de protec�ie prin:
- alegerea unghiurilor de inciden�� corespunz� toare - folosirea corpurilor de iluminat în interiorul casetei de expunere
- indicele de redare a culorii - foarte important pentru galeriile de pictur� sursa factor de
degradare temperatura de culoare
flux luminos redarea culorii
lamp� cu desc� rcare în sodiu
0.1
2500 K
2300 lm
80
lamp� incandescent�
0.15 2800 K 500 lm 100
lamp� fluorescent� tubular�
0.15 – 0.21
2700 – 4000 K
2300 – 3450 lm
85 - 95
modelarea - direc�ionarea luminii deosebit de important� în cazul exponatelor tridimensionale (sculptur� , ceramic� , por�elanuri) sau a celor cu textur� - pentru accentuarea echilibrat� a imaginii reale - umbre u� oare
iluminat artificial
31
- evitarea iluminatului difuz, care suprim� contrastele � i capacitatea de modelare, imaginea receptat� fiind aplatizat� , f� r� detalii (metalul f� r� luciu, cristalul f� r� str� lucire) - se recomand� ca direc�ionarea s� se realizeze prin încerc� ri directe accentuarea exponatelor – iluminat local accent de luminan�� accent de culoare accent de tonalitate a aceleia� i culori alte probleme specifice muzeelor: adaptarea vizual� – trecerea dintre spa�ii gradat� , uneori necesit� spa�ii de trecere (ex. de la sculptur� – nivel de iluminare ridicat la tapiserii - nivel de iluminare sc� zut) sisteme de iluminat pentru muzee
combinat: general � i local flexibilitate - structuri spa�iale cu AIL punctuale variabile ca pozi�ie
galerii de pictur � , tapiserii � i alte exponate plane (desene, fotografii) rela�ii geometrice: privitor - simez� - corp de iluminat (v. Neufert) muzee de sculptur � sistem combinat: - general uniform - ambian��
- local - spoturi alte muzee sisteme specifice de expunere pentru muzee de istorie, � tiin�e naturale:
· ni� e sau casete protejate cu sticl� · vitrine
diminuarea fenomenului de reflexie de voal se poate realiza prin:
· adoptarea suprafe�elor cu reflectan�� mare pentru fondul de expunere · utilizarea de AIL cu luminan�� sc� zut� · înclinarea geamului vitrinei în plan vertical
m� suri de protec �e: · utilizarea l� mpilor fluorescente cu emisie sc� zut� sau nul� de radia�ii
ultraviolete · utilizarea l� mpilor incandescente · utilizarea materialelor absorbante de radia�ii ultraviolete (filtre) · limitarea nivelului de iluminare � i reducerea timpului de expunere
note de curs
32
recomand � ri generale pentru alegerea l � mpilor
tipul l � mpii domenii de utilizare fluorescente de joas � presiune (tuburi fluorescente)
- cl� diri social – administrative (birouri, � coli, spitale, policlinici, laboratoare, etc.)
- spa�ii industriale în care se cer niveluri mari de iluminare (ind. optic� , mecanic� fin� )
- spa�ii comerciale, s� li de sport, s� li de spectacol, cinematografe
fluorescente compacte - locuin�e, hoteluri - înc� peri cu în� l�ime < 3m - iluminat local
fluorescente de înalt � presiune (baloane fluorescente)
- spa�ii industriale - depozite
cu desc � rc � ri în vapori de sodiu de joas � sau înalt � presiune
- spa�ii industriale
incandescente - locuin�e - înc� peri cu frecven�a mare a ac�ion� rii (grupuri
sanitare mici, debarale) cu halogen - spa�ii comerciale
cu desc � rc � ri în vapori de mercur � i cu adaos de halogenuri metalice
- spa�ii comerciale - s� li de spectacole
cu induc �ie - cl� diri social - administrative cu în� l�imi mari
bibliografie: �� BIANCHI, MIRA, MOROLDO, GEORGESCU, MOROLDO Sisteme de iluminat interior si exterior �� ENTWISLE, J Designing with light. Hotels �� MICLESCU, S Lumina natural� � i lumina artificial� în arhitectur� �� NEUFERT, E and P Architects data �� PRACHT, K Licht + Raumgestaltung. Beleuchtung als Element
der Architekturplan �� TURNER, J Designing with light. Public Places �� *** Handbuch der Lichtplannung �� NORMATIV pentru proiectarea � i executarea sistemelor de iluminat artificial din