Fixa Morf Teh

8/18/2019 Fixa Morf Teh

1/21

1 .*Elementele structurale ale unei proteze scheletate sunt următoarele, cu exceptia: c)

a) conectorii principali si secundarib) seilec) crosetele din sarmăd) dintii artificiali

e) mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare

2 Din punct de edere clinico!tehnico!terapeutic proteza scheletată se caracterizeazăprin: a) b) d)a) restaurează inte"ritatea arcadelor dentareb) are rol profilacticc) nu restaurează inte"ritatea arcadelor dentared) determină o stare de confort pacientului, datorită olumului reduse) este inconfortabilă pentru pacient

#. .*$onectorii principali mandibulari sunt: e)

a) bara lin"ualăb) bara lin"uală dublă %cu croset continuu)c) placa dento!mucozală mandibularăd) conectorul principal dentar e) toate răspunsurile sunt corecte

&. 'ara lin"uală:a) b) e)a) este indicată cand există o inăltime de cel putin (mm a procesului aleolar b) este plasată in dreptul ersantului lin"ual al procesului aleolar mandibular, intreparodontiul mar"inal si fundul de sac lin"ualc) este indicată cand există o inăltime de cel putin &mm a procesului aleolar

d) este plasată la nielul boltii palatinee) plasată cat mai aproape de planseul bucal eită interferenta cu limba in timpuldiferitelor functii si eită retentiile alimentare. $aracteristicile conectorilor principali maxilari sunt: a) b) d)a) sunt lai si de "rosime micăb) sunt confortabili pentru pacientic) sunt inconfortabili pentru pacientid) conectorii sub formă de bară sunt rar utilizaie) conectorii sub formă de bară sunt foarte utilizai

+. . $are din urmatoarele afirmatii cu priirea la conectorul principal acrilic sub forma de

placa palatinala totala sunt corecte:a) c) e)a copera suportul osos de la linia - pana la baza ersantilor orali ai sailor proteticeb copera suportul osos de linia - pana la baza ersantilor estibulariai sailor proteticec /n derptul dintilor restanti trece in punte peste parodontiul mar"inald /n dreptul dintilor restanti trece in punte peste parodontiul apicale 0e termina inn zona supraecuatoriala sau supracin"ulara a dintilor restanti

achetarea scheletului metallic al protezei scheletizate se adreseazamachetarii:abcd

a $onectorului principalb $omponentei metalice a sailor protetice

c Elementelor de sprijin, mentinere, stabilizared $onectorilor secundari de le"aturae $rosetelor de sarma


2/21

3 */n etapa de prelucrare mecanica si lustruire a scheletului metalic al protezeischeletizate, prin planare si netezire: c)

a 0e realizeaza dezambalarea scheletuluib 0e realizeaza sectionarea tijelor de turnarec 0e rotunjesc muchiile taioase si se netezesc suprafetele externe ale bratelor crosetelor

si ale conectorilor d 4resupune utilizarea unei bai "alanicee 0e realizeaza prin sablare

(. *$omponent metalica a sei mixte metalo!acrilice:a)

a re aceiasi "rosime cu a conectorului principal, cu care de astfel se continuab re "rsoime doferita fata de conectorul principal metallicc re aceiasi "rosime cu a crosetului de sarma, cu care de astfel se continuad re aceiasi "rosime cu component polimerica a seiie re o "rosime de 2 mm

15.* $ro6etele turnate: b) . sunt elemente de men7inere 6i stabilizare'. sunt elemente de men7inere, sprijin 6i stabilizare$. asi"ură reten7ia protezelor par7iale scheletate prin fric7iunea dintre matrice 6i patriceD. se realizează din s8rmă de 9ipla de 5,# mmE. se realizează din s8rmă de 9ipla cu "rosime de 5,+ mm

11*. $ulisele: b) . sunt sisteme speciale care asi"ură men7inerea protezei par7iale scheletate

'. asi"ură reten7ia protezelor par7iale scheletate prin fric7iunea dintre matrice 6i patrice$. sunt constituite din elemente componente care se pot deplasa una fa7ă de cealaltăat8t n plan orizontal c8t 6i n plan erticalD. sunt constituite dintr!o por7iune coronară 6i una radicularăE. sunt sistemele speciale elastice

12* $ro6etul c;ers este format din: a) . un bra7 elastic, un brat opozant, pinten ocluzal 6i conector secundar '. două brate elastice, pinten ocluzal 6i conector secundar $. un bra7 elastic, două brate opozanteD. două bra7e ri"ide 6i doi pinteni ocluzali

E. 6ase bra7e elastice 6i doi pinteni ocluzali

1#* $onectorii principali ai protezelor scheletate sub formă de placu7ă metalică: a) . au "rosime de 5,2!5,& mm 6i lă7ime de &!15 mm'. au "rosime de 2!& mm 6i lă7ime de #! mm$. au "rosime de 2!& mm 6i lă7ime de &!15 mmD. au "rosime ariabilă, n func7ie de duritatea aliajuluiE. au "rosime standard

1&. *$ro6etele turnate diizate: a)

. au elasticitate mai mare dec8t cro6etele circulare'. sunt mai pu7in elastice dec8t alte tipuri de cro6ete, asi"ur8nd o ncercuire mai bună adintelui


3/21

$. au un bra7 elastic ce porne6te direct din corpul cro6etuluiD. nu se utilizează n protezarea scheletatăE. sunt mixte, a8nd bra7ele actie din s8rmă de 9ipla

1. naliza modelului la paralelo"raf este o opera7ie realizată de: a) b) . medic, pe modelul preliminar

'. technician pe modelul functional$. medic, pe modelul func7ionalD. numai de tehnicianul dentar E. numai de medic, n cabinet

1+. odelul duplicat: a) b) . se realizeaza in ederea realizarii machetei scheletului metalic'. se realizează din masă de ambalat$. reprezintă copia fidelă a modelului de lucruD. completează examenul clinicE. se montează n articulator, pentru o corectă realizare a scheletului metallic

1.* $ro6etul 'on9ill este format din: d) . un bra7 elastic, un brat opozant, pinten ocluzal 6i conector secundar '. două brate elastice, pinten ocluzal 6i conector secundar $. un bra7 elastic, două brate opozanteD. două bra7e ri"ide, două bra7e elastice 6i doi pinteni ocluzaliE. 6ase bra7e elastice 6i doi pinteni ocluzali

13.* 4rotezele par7iale scheletate au dezaantajul că: b) . au elasticitate mare'. necesită pre"ătiri speciale ale c8mpului protetic, n ederea aplicării elementelor demen7inere, sprijin 6i stabilizare 6i implică un sacrificiu mai mare de substan7ă amelo!dentinară dec8t n cazul protezei acrilice$. au "rosime mai mare dec8t proteza par7ială acrilicăD. sunt mai pu7in confortabile pentru pacientE. au rezisten7ă mecanică redusă

1(.* xa de inser7ie a protezei par7iale scheletate: c) . este erticală deoarece for7ele masticatorii au direc7ie erticală

'. condi7ionează montarea modelelor n articulator $. este func7ie de pozi7ia din7ilor restan7i pe arcadăD. se nre"istrează cu ajutorul arcului facialE. este influen7ată de conexită7ile maxime ale din7ilor restan7i

25. 4relucrarea scheletului metalic constă n: b c d ea) soclareb) sablarec) sectionarea tijelor d) netezire!planaree) lustruire

21. 4re"ătirea modelului n ederea duplicării constă n: a c ea) folierea modelului


4/21

b) amprentarea modeluluic) "raarea modeluluid) confectionarea lin"urii indiidualee) deretentiizarea dintilor restani sau a altor zone de interferentă

22. 'arele, ca elemente de men7inere, sprijin 6i stabilizare n protezarea scheletată:d)

. se indică n protezarea oer!lab ) traersează ecuatorul protetic>c) are 8rful plasat n zona de retentiitate maximă subecuatorială >d) ac7ionează n reciprocitate cu un element ri"id :e)nu interine n men7inerea protezei scheletizate pe c8mpul protetic

2. .4reciza7i locul de plasare al pintenilor ocluzali pe din7ii laterali: c da) n foseta centrală a molarilor 6i premolarilor b) n foseta estibulară a molarilor c)n fosetele dinspre bre6a edentată, n cazul edenta7iilor intercalate lateraled) n fosetele meziale ale din7ilor st8lpi, n cazul edenta7iilor terminalee) pe fe7ele orale ale din7ilor st8lpi.

2+. ezializarea protezelor scheletate mandibulare este oprită de: a c ea) prezen7a din7ilor restan7i frontali

b) tuberozită7ile maxilare bine reprezentatec) cro6etul continuud) tuberculul piriforme) conectorul principal dento!mucozal.

2. .4arodon7iul define6te ansamblul morfolo"ic constituit din: a b c e

a)cementul radicular>b)osul aleolar>


5/21

c) desmodon7iu>d) odon7iu>e)mucoasa "in"ială.

23.?in"ia mar"inală este formată din: b ca)"in"ia aderentă>

b)"in"ia mar"inală liberă>c) lan"heta interdentară>d)mucoasa pasi! mobilă>e)mucoasa mobilă.

2(.0ulcusul "in"ial : a b c da)inconjură coletul dintelui>)are o ad8ncime medie de l,3mm>b)are un perete intern dur reprezentat de zona cericală a coroaneic) are un perete intern dur reprezentat de zona cericală a coroaneid)are un perete moale reprezentat de "in"ia mar"inală >e)pere7ii sulcusului "in"ial nu prezintă continuitate ntre ei.

#5.4roeminen7ele coroanei dentare sunt reprezentate de : abdea)cuspizi>b)creste de smal7>c)fosete>d)conexită7i maxime >e)cin"ulum.

#1.$restele cuspidiene principale sunt reprezentate de : a c%a)crestele sa"itale >b)crestele oblice >c)crestele transersale>d)crestele mezio!distale>e)crestele mar"inale.

#2.Depresiunile de la nielul coroanei dentare sunt: abdea)6an7urile >b)fi6urile>c)lobii dentari>d)fosele>e)fosetele.

##.$uspizii coroanei dentare sunt : b c ea)plasa7i la nielul fe7ei erticale >b)plasa7i la ftielul fe7ei ocluzale >c)sunt separa7i ntre ei prin intermediul 6an7urilor intercuspdiene>d)nu au rol func7ional,e)sunt proeminen7e de smal7 alun"ite cu diferite orientări.

#&.4arametrii de arhitectonică intraarcadică sunt : a c da) forma de ansamblu a arcadei>b)curbele de ocluzie>


6/21

c)morfolo"ia spa7iului interproximal >d)simetria reliefurilor coronare>e)mezializarea.

#.4arametrii de arhitectonică interarcadică sunt reprezenta7i de: acda)contactele dento!dentare normal admise >

b)axele de implantare a din7ilor >c)planul de ocluzie >c) rapoartele interarcadice %mezializarea, circumscrierea, supraacoperirea)>e) conturul liniei coletelor.

#+.4lanul de ocluzie poate fi: abdea))real>b)conentional>c)aleatoriu>d)natural>d)artificial.

#. * =etele orale ale dintilor permanenti sunt: ca $onexe in 1@# cericala si concae in treimea incizalab $onexe in cele 2 treimi cericale si concae in treimea incizalac $onexe in treimea cericala si concae in cele 2@# incizaled $onexe in treimea cericala, aplatizate in treimea central si concae in treimea

incizalae $onexe in treimea cericala, concae in treimea incizala

#3. =etele orale ale caninilor dintilor permanenti prezinta: abca 2 creste mar"inale meziala si distalab A creasta centralac Bn cin"ulumd Bn cuspide 2 cuspizi

#(. ar"inile incizale a le incisiilor maxilari sunt: acda proape drepteb 0inuoasec Ablice spre dinspre mezial spre distald Ablice dinspre incizal spre cerical

e Cotunjite&5. $uspizii de sprijin sunt: bca)cuspizii estibular maxilari>b)prezintă o formă mai rotunjită>c)prezintă creste mezio!distale mai bl8nde 6i deplasate spre ocluzal>d)cuspizii lin"uali mandibulari>e)prezintă o formă ascu7ită, cu ersante periferice mai abrute.

&1*. Dentitia permanenta: e

a se mai numeste si dentitie de lapteb este formata dintr!un numar de #+ de dintic este reprezentata de 3 molari %& superiori si & inferiori)


7/21

d arcada dentara mandibulara prezinta 1+ dinti repartizati in mod asimetrice prezinta acelasi numar de incisii ca si dentitia temporaraf

&2*. Eruptia dintilor permanenti: b

a incepe la arsta de + ani si se termina in jurul arstei de 12 ani

b la + ani erupe molarul 1 inferiorc primul molar erupe la arsta de 13 lunid intre + si 13 ani copilul prezinta o dentitie mixta, pe arcadele dentare fiind

prezenti atat dinti temporari cat si permanentie este un process biolo"ic prin care partea radiculara a dintilor formata in structura

oaselor *#.

. *esuturile dure ale dintelui sunt reprezentate de: ba smalt, substanta foarte dura formata din & elemente mineraleb cement, tesut calcificat care acopera toata suprafata radaciniic dentina, substanta or"ano!minerala situata sub cement doar la nielul radacinii

d pulpa dentara coronara si radicularae dentina, substanta or"ano!minerala care acopera smaltul la niel coronar

&&*. 0istemul =.D./. de notare a dintilor: e

a numerotarea incepe din partea stan"a catre cea dreaptab cadranul corespunzator hemiarcadei stan"i superioare este notat cu cifra 1c solicita un efort mare de memorare a unor cifred primul molar superior drept este notat cu 2.+e primul premolar inferior stan" este notat cu #.&

&. . /ncisiul lateral inferior: cd

a mar"inea incizala formeaza un"hiuri drepte cu fetele proximaleb dimensiunile coronare si radiculare sunt mai mici decat cele ale incisiului central

inferiorc crestele mar"inale de pe fata lin"uala sunt mai eidente decat la incisiul central

inferiord lun"imea coroanei este mai mare decat cea a incisiului central inferiore fata distala a coroanei este putin mai inalta decat cea meziala, mar"inea incizala

fiind descendenta spre mezial

&+. l doilea molar inferior: abe

a se mai numeste si molarul de 12 ani


8/21

b fata ocluzala se inscrie intr!un patrat cu dimensiunea mezio!distala de 15.mmiar cea estibulo!lin"uala de 15mm

c fata ocluzala prezinta & cuspizi, 2 santuri intercuspidiene, o foseta principala, 2fosete secundare si creste de smalt

d cuspizii sunt in ordine crescatoare situati astfel: disto!lin"ual, disto!estibular,mezio!estibular si mezio!lin"ual

e cuspizii sunt in ordine crescatoare situati astfel: disto!lin"ual, disto!estibular,mezio!lin"ual si mezio!estibular&. 0anturile intercuspidiene: acd

a sunt depresiuni liniare ce separa lobii sau cuspizii intre eib sunt situate pe fetele estibulare sau palatinale ale molarilor si premolarilorc sunt orientate mezio!distal, estibulo!oral sau estibulo!ocluzald cu orientare estibule!orala se numesc santuri de descarcaree se "asesc la dintii frontali la baza cin"ulumului

&3. Ecuatorul de malpozitie: bc

a este reprezentat de linia ce trece prin punctele de maxima conexitate ale fetelorlaterale ale dintelui cand acesta se afla in pozitie erticala

b apare la dintii care si!au modificat pozitia de implantare in oasele maxilarec este diferit de ecuatorul anatomicd este reprezentat de linia ce uneste punctele de coner"enta maxima de pe fetele

laterale ale coroanei la dintii implantati in aleolae apare la dintii extrasi

&(. $aninul superior: bde

a in dentitia temporara este notat cu 1.# respecti 2.# conform =.D./.b mar"inile proximale ale fetei estibulare sunt coner"ente spre colet, cea distala

fiind mai scurta si mai conexa decat cea mezialac mar"inea incizala are forma de , cu cele doua laturi e"aled fata estibulara prezinta # lobi de crestere, lobul central fiind cel mai maree are o radacina lun"a si foarte puternica, forma pe sectiune fiind de triun"hi

isoscel cu un"hiurile rotunjite

5. Ceferitor la caracteristicile pun7ilor dentare sunt adearate următoarele afirma7ii: bcd

a. olumul ocupat n caitatea orală este mai mare dect al din7ilor nlocui7i

b. suprafe7ele estibulare 6i orale sunt asemănătoare cu cele ale din7ilor nlocui7i

c. transmit fiziolo"ic presiunile masticatorii

d. sunt construc7ii ri"ide, nedeformabile, rezistente la rupere 6i abraziune

e. nu se fixează prin cimentare.

1. =actorii care influen7ează conceperea pun7ilor dentare: abc

a.ocluzia dentară


9/21

b. topo"rafia edenta7iei

c. mărimea bre6ei edentate

d. parodontopatia mar"inală

e. mobilitatea dentară

2. 4un7ile dentare sunt alcătuite din: a c

a. elemente de a"re"are

b. 6ei protetice

c. corp de punte

d. placa palatinală

e. bară lin"uală

#. $orpul de punte: abc

a. este reprezentar de din7ii artificiali ce inlocuiesc din7ii absen7i

b. restaurează inte"ritatea morfolo"ică a arcadei

c. restaurează func7iile aparatului dentomaxilar

d. nu suportă presiunile din7ilor anta"oni6ti

e. este deformabil

&. . Fn func7ie de materialul din care este realizat, corpul de punte poate fi:abcd

a. masi metalic

b. metalo!acrilic

c. metalo!ceramic

d. metalo!compozit

e. fotopolimerizabil

. $orpul de punte total metalic este: abc

a. indicat c8nd din7ii st8lpi au dimensiuni cerico!incizală de #!& mm

b. indicat c8nd creasta edentată este lată, proeminentă

c. rezistent la rupere

d. deformabile. ineficient n mastica7ie


10/21

+.* $orpul de punte suspendat este indicat in: a . Edenta7ii clasa a ///!a Genned< mandibulare,'. Edenta7ii clasa a ///!a Genned< maxilare,$. Edenta7ii clasa a /!a mandibulare,D. Edenta7ii clasa a /!a maxilare,E. Edenta7ii clasa a //!a Genned< mandibulare.

*iparul protezei fixe plurale reprezintă : b . /ma"inea pozitiă a iitoarei construc7ii protetice,'. /ma"inea ne"atiă a iitoarei construc7ii protetice,$. /ma"inea pozitiă a c8mpului protetic.D. /ma"inea ne"atiă a c8mpului protetic.E. /ma"inea pozitiă a machetei

3* $ondi7ionarea infrastructurii metalice a pun7ilor metalo!ceramice se realizeazăprin:b

. Cealizarea de perle, bare, butoni'. Axidare, a"enti bondin"$. 0ablare, realizarea de perle, bare .D. Cetentii mecaniceE. Hustrire electrochimica

(*acheta infrastructurii metalice a pun7ilor cu contact tan"en7ial se modelează prin: a . Btilizarea de machete prefabricate, condensarea cerii la periferie,'. 4icurare de ceară, turnare,$. mbalare, polimerizare.D. ditie de cearaE. 4icurare de ceara ioire

+5*mbalarea machetei unei pun7i se realizează n scopul ob7inerii: b . odelului duplicat,'. iparului,$. /ma"inii pozitie a machetei.D. odelului de studiuE. odelului cu bont mobilizabil

+1.*mbalarea orizontală a machetei unei pun7i se adresează : a . achetei pun7ii acrilice,'. achetei pun7ii metalo!compozite,$. 4un7ii ar"is!ectris.D. achetei puntii metalo!ceramiceE. achetei puntii inte"ral compozite

+2.*$aseta corpului de punte reprezintă: b . /nfrastructura corpului de punte punctiform,'. /nfrastructura corpului de punte tan"en7ial,$. /nfrastructura corpului de punte acrilic.

D. /nfrastructura corpului de punte suspendatE. /nfrastructura corpului de punte inte"ral ceramic


11/21

+#. $orpul de punte punctiform este indicat n: c . Edenta7ii clasa a ///!a Genned< maxilare,'. Edenta7ii clasa a /!a mandibulare,$. Edenta7ii clasa a ///!a Genned< mandibulare.D. tunci cand dintii stalpi au diametru cerico!ocluzal de !3 mmE. /n edentatii clasa / Genned< mandibulare

+&..*4untea ar"is Iectris reprezintă: c . A punte mixtă metalo!ceramică,'. A punte inte"ral ceramică,$. A punte din ceromeri.D. A punte fizionomica din rasini acriliceE. A punte fizionomica din rasini compozite

+.*4re"ătirea machetei infrastructurii metalice a pun7ii, pentru ambalare se realizeazăprin: c . 0ablare

'. Detensionare, de"resare, oxidare$. plicarea machetelor canalelor de turnare 6i de eacuare a "azelor, detensionare,de"resareD. $onditionareE. ?raaj electrochimic

++.*mbalarea orizontală a machetei unei pun7i permite: d . Eliminarea u6oară a cerii din tipar,'. $ontrolul izual al dozării nuan7elor la nielul fe7ei orale$. /zolarea u6oară a tiparului.D. Abtinerea unei punti cu distributie judicioasa a nuantelor pe fata estibularaE. Abtinerea unei punti cu rezistenta crescuta

+. *Ceten7ia pun7ilor dentare pe c8mpul protetic este asi"urată de: b . Btilizarea coroanelor partiale ca elemente de a"re"are,'. =ric7iunea dintre elementele de a"re"are 6i din7ii st8lpi$. 4aralelismul dintre din7ii st8lpi.D. Btilizarea de dinti stalpi amplasati in planuri diferite

E. Btilizarea dintilor stalpi cu coroane scurte+3.*/n cazul ambalării machetei corpului de punte după metoda -eraeus, machetarezerorului de aliaj fluid este reprezentata de : b . $8te o sferă pentru fiecare element al machetei,'. acheta canalului intermediar,$. acheta canalelor principaleD. acheta canalelor secundareE. acheta canalelor secundare si intermediare

+(.*4untea din elemente separate se caracterizează prin: b

. Jumăr redus de faze de lucru in tehnolo"ia de realizare,'. Cezisten7ă crescută,$. $onsum redus de biomateriale.


12/21

D. l"oritm facil de realizareE. Cezistenta redusa la nielul zonei de jonctiune elemente de a"re"are!corp de punte

5.*$orpul de punte suspendat asi"ură: c . Cefacerea func7iilor fonetică 6i fizionomică,'. Cefacerea func7iilor fonetică 6i masticatorie,

$. Cefacerea func7iilor i"ienică 6i masticatorie.D. Cefacerea morfolo"ica inte"rala a arcadei edentateE. Cefacerea pantelor de "hidaj anterior

1* Celieful ocluzal al corpului de punte trebuie să fie realizat: b . oderat cuspidat,'. /n acord cu stereotipul de mastica7ie al pacientului,indiidualizat, in raport corect cuarcada anta"onista$. /n acord cu diametrul estibulo!oral al din7ilor st8lpi.D. platizatE. $u cuspizi inalti si santuri intercuspidiene adanci

2. */ntalnirea dintre elementele de a"re"are si corpul de punte la nielel infrastructuriipuntii mixte metalo!ceramice se realizează: b . /n un"hiuri lar"i ascu7ite,'. /n un"hiuri lar"i rotunjite,$. 4rintr!un sistem de capse.D. 4rin adeziuneE. 4rin sudura

#* ehnica -eraeus este: . ehnica de modelare a machetelor cu elemente prefabricate, c'. etoda de ambalare clasică,$. etoda de ambalare cu o distributie specifica a canalelor de turnare.D. ehnica de ambalare ce utilizeaza doua mase de ambalatE. ehnica de ambalare a machetei puntii din rasini acrilice

&.*emperatura de topire a aliajului din care se toarna infrastructura puntii metalo!ceramice trebuie să fie:b . /nferioară temperaturii de ardere a maselor ceramice de placare,'. 0uperioară temperaturii de ardere a maselor ceramice de placare

$. E"ală cu temperatura de ardere a maselor ceramice de placare.D. /nferioară sau e"ala cu temperatura de ardere a maselor ceramice de placare,E. 0uperioară sau e"ala cu temperatura de ardere a maselor ceramice de placare

*4un7ile realizate prin tehnica monolit se caracterizează prin: c . Cezistenta redusă la nielul zonei de lipire'. odificari de culoare la jonctiunea element de a"re"are!corp de punte,$. Jumar redus de etape de lucru in al"oritmul clinico!tehnolo"ic de realizare cD. Cezistenta redusăE. /mposibilitatea refacerii functie

+.* 4untea oblica de smalt: e . se "aseste pe fata ocluzala a molarului prim mandibular '. se "aseste pe fata ocluzala a molarului prim temporar $. este data de cuspizii disto!estibular si mezio!palatinal ai molarului prim mandibular


13/21

D. este data de cuspizii mezio!estibular si disto!palatinal ai molarului prim maxilar E. este data de cuspizii disto!estibular si mezio!palatinal ai molarului prim maxilar

.* $ondi7ionarea suprafe7elor metalice se face prin: acdea sablare

b "raaj electrochimicc oxidared silanizaree silicatizare %depunerea unui strat intermediar de 0iAx)

3. 4untea dentară reprezintă o construc7ie protetică care: cdea)este indicată n toate formele clinice de edenta7ie par7ială >b)prezintă o le"ătură labilă cu elementele c8mpului protetic >c)transmite n mod fiziolo"ic for7ele de solicitare oaselor maxilare>d)asi"ură un confort crescut prin olumul redus>e)reface la un maxim posibil func7iile sistemice "lobale. (. .$orpul de punte suspendat este indicat n următoarele situa7ii :abcea)edenta7ii par7iale reduse n zona laterală mandibulară >b)c8nd amplitudinea spa7iului protetic poten7ial este mai mare dec8t a unui dinte >c)c8nd năl7imea spa7iului protetic poten7ial este de cel pu7in !3mm ,d)edenta7ii par7iale reduse n zona laterală maxilară >e)condi7ii de i"ienă orală deficitară.

35./n edenta7iile par7iale reduse frontale maxilare corpul de punte: abcda) reface inte"ral func7ia fizionomică 6i fonetică>

b))prezintă un raport n semi6ea cu creasta edentată >c)reface "hidajul anterior n mi6cările mandibulei cu contact dentar>d)poate fi total sau par7ial fizionomie >e)asi"ură o i"ienă maximă la nielul contactului său cu creasta edentată.

31./n protezarea conjunctă plurală, reperele necesare refacerii func7iei fizionomicesunt:abcda)forma din7ilor>b)pozi7ia din7ilor c)dimensiunea din7ilor %diametrul mezio!distal, estibulo!oral)>d)culoarea, nuan7a, satura7ia, strălucirea din7ilor

e)curba sa"itala de ocluzie.

32.4rencălzirea tiparului de turnare aliajelor dentare are ca scop :acea)ini7ierea dilarării termice a masei de ambalat>b)uscarea completă a pere7ilor tiparului>c)topirea 6i eliminarea cerii de machetare>d)aducerea tiparului la temperatură optimă pentru turnarea alajului dentar.e)plastifierea cerii de machetare.

3#.0ablarea de condi7ionare este o manoperă tehnolo"ică care are ca scop :bca)cură7area infrastructurii metalice n urma dezambalării>


14/21

b)crearea unor reliefuri ce suplimentează macroreten7iile>c)asi"urarea unei le"ături ferme metalo!compozite>d)crearea unei le"ături chimice metalo!polimerice>e)planarea 6i netezirea infrastructurii metalice.

3&.aterialele compozite de placare prezintă următoarele calită7i :bce

a)crează o le"ătură pur mecanică cu infrastructura metalică>b)au o aloare redusă a coeficientului de contrac7ie la polimerizare >c)produc abrazie accentuată la nielul din7ilor anta"oni6ti>d)modulul de elasticitate are aloare mare >e)pot fi adaptate 6i reparate direct n caitatea orală.

3. .Cela7ia centrică cranio!mandibulară este suma rapoartelor mandibulo!cranienecaracterizată prin: acdea) contrac7ia echilibrată a mu6chilor mobilizatori ai mandibuleib) existen7a spa7iului minim de orbirec) condilii mandibulari centra7i n caită7ile "lenoide

d) dimensiune erticală de ocluzie optimăe) coresponden7a planurilor mandibulo!craniene

3+. * 4rin relatia centrica mandibulo! craniana se intele"e: d

a acea pozitie mandibulara care se obtine indifferent de actiitatera muschilormanducatori

b cea pozitie mandibulara obtinuta prin contractia echilbrata a muschilor manducatori,indiferent de relatiile intermaxilare

c cea pozitie mandibulara obtinuta prin contractia echilibrata a muschiilor manducatori ,indiferent de contractia condililor in caitatea "lenoida

d cea pozitie mandibulara obtinuta prin contractia echilibrata a muschilor manducatori,care care determina corespondenta planurilor mediane mandibulo!craniene% in ocluziept pacientul edentate), o dimensiune erticala corecta cu condilii centrati in caitatea"lenoida

e cea pozitie mandibulara obtinuta prin intercuspidare maxima in malocluzii

3. Cestabilirea functiei fonetice in cazul unei punti in zona frontal se face prin:abc

a Ceproducerea elementelor de morfolo"ie de pe fata orala a elementelor de a"re"areb 4ozitionarea corecta a mar"inilor incizale a elementelor de a"re"are in raport cu buza

inferioarac erificarea in pronuntia consoanelor dentare (=, 0, , )d Cealizarea unui corp de punte drepte odelarea unei morfolo"ii corecte la niel ocluzal a elementelor de a"re"are si a

corpului de punte.

33. /n zona frontal maxilara se poate indica: ab

a Caport in sa %foarte rar)b Caport in semisac Caport tan"ential linear la maxilar

d Caport tan"ential linear la maxilar e Caport punctiform3(. ehnica clasica de pre"atire pentru ambalare a machete puntii metalice ,presupune: acde


15/21

a $ate 1 tije@element al machete puntiib ija trebuie sa formeze un"hiuri ascutite cu machetec Btilizarea unor tije de cearad Btilizarea unor canale de eacuare a "azelor de #mm diametrue Cealizarea unui rezeror de aliaj fluid la 2 mm de machete pe fiecare tija.

(5. 4orozitatle si minusurile la turnare ca erori in executia puntilor metalice pot ficauzate de: abcda 0upraincalzirea aliajului la topireb Hipsa de"resariic $antitate insuficienta de aliajd =orta insuficienta de impin"ere a aliajului la turanree Cacirearbrusca dupa turnarea alaijului

(1 * $onul de turnare: b . 0e taie la (5K

'. 0e taie la &K$. 0e amplaseaza in centrul termic al tiparuluiD. 0e captuseste cu "ipsE. 0e captuseste cu masa de ambalat nespecifica

(2. $are sunt func7iile sistemului stomato"natL abda astica7ia, de"luti7iab =ona7ia 6i func7ia de automen7inerec Himbajul articulatd =izionomiae $ontractura muscular

(#. $urba sa"itală de ocluzie a lui 0pee:abda)este dată de succesiunea cuspizilor laterali pe un arc de cerc>b)este simetrică st8n"a!dreapta>c)este conexă la mandibulă 6i concaă la maxilar:d)amplitudinea maximă a curbei este de l!#mm>e)amplitudinea maximă la nielul liniei mediene este de mm.

(&. * ar"inile restaurărilor protetice trebuie plasate: da)n 6an7ul "in"ial. acesta fiinco zonă lipsită de cariiM:b)c8t mai profund n sulcus pentru a eita inflama7iile "in"iale>

c)n 6an7ul "in"ial pentru a eita acumularea de placă bacteriană>d)supra"in"ial ori de c8te ori este posibil>e)diferen7iat pe fe7ele proximale ale aceluia6i dinte.

( .*area majoritate a autorilor sus7in că C$ este pozi7ia n care: ba)se efectuează mastica7iab)se efectuează de"luti7iac)se efectuează fona7iad)se efectuează incizia

e)se efectuează orbirea

(+. . 4lanul lui =ox sere6te la: ad


16/21

a)orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilarăb) nre"istrarea axei balamac)determinarea D..Ad)precizarea orientării planului de ocluzie fată de planul lui $amper e)determinarea ad8ncimii pun"ilor lui =isch

(. odelul de studiu se folose6te pentru :b ea) modelarea machetei>b) document medico!le"al>c) realizarea modelului duplicat.d)realizarea tiparuluie) educa7ie sanitara.

(3. Anla$. a"re"are coronara partiala.

D. se modeleaza din elemente preconformateE. se indica pe dinti laterali cu dimensiune cerico!ocluzala mica e

152. *4iotul radicular compus: b . are a"re"are radiculara partiala>'. are lun"ime e"ala cu 2@# din lun"imea radacinii>$. este format din placuta, si piot>.D. are lun"ime e"ala cu 1@# din lun"imea radacinii>E. are diametru e"al cu cel al radacinii

15#*odelele de lucru n realizarea protezelor unidentare: b . se pot obtine prin turnarea unei paste de "ips in macheta>'. pot aea bonturi fixe sau bonturi mobilizabile>


17/21

$. se pot obtine prin injectie.D. se pot turna din mase ceramiceE. se pot obtine prin condensare.

15&.*ehnica 4robond se foloseste in modelarea machetei: a . componentei metalice a coroanei metalo!ceramice>

'. componentei metalice a coroanei metalo!compozite>$. componentei metalice a coroanei de substitutie.D. coroanei turnate cu "rosime nedirijataE. coroanei inte"ral ceramice

15. *Ceactia de polimerizare medie a polimetacrilatului de metil: a . se desfasoara intr!un interal de 2 ore si #5 minute>'. se desfasoara in mediu uscat, sub influenta presiunii:$. este o reactie endoterma.D. se desfasoara intr!un cuptor cu curenti de inalta frecentaE. se desfasoara pana la temperaturi de 35O $

15+.* mbalarea orizontala n cazul protezelor unidentare: . se adreseaza machetei coroanei metalo!compozite>'. permite dozarea culorilor pe fata estibulara>$. permite obtinerea tiparului pentru coroana din mase compozite>D. permite obtinerea tiparului pentru coroana din mase ceramiceE! permite obtinerea incrustatiilor din aliaje nobile

15*odelul duplicat din masa de ambalat se foloseste pentru realizarea: c . machetei coroanei turnate cu "rosime nedirijata'. machetei coroanei de substitutie>$. machetei coroanei turnate cu "rosime dirijata>D. machetei coroanei fizionomice din acrilat>E. machetei coroanei mixte

153.*ehnolo"ia $D!$: c . permite realizarea componentei metalice prin "alanizare'. elimina etapa de amprentare,$. este o tehnica computerizata de realizare a protezelor unidentare.D. elimina etapa de ambalare orizontalaE. elimina etapa de turnare

15(* /nla'. o incrustatie intratisulara din aliaje nobile$. o restaurare coronara morfolo"ica si fizionomica.D. o incrustatie extratisulara din titanE. o incrustatie fizionomica.

115. *$oroana turnata cu "rosime nedirijata se indica pe: a

. dinti laterali cu dimensiune cerico!ocluzala redusa>'. dinti frontali cu fata estibulara inte"ra>


18/21

$. dinti cu leziuni coronare intinse in suprafata si profunzime, ce pot fi corect tratatiendodontic.D. dinti laterali cu dimensiune cerico!ocluzala mareE. dinti frontali.

111*ehnica moderna de ambalat a machetei coroanei turnate presupune:b

. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mic decatcoeficientul de contractie al aliajului.'. utilizarea unei mase de ambalat specifice aliajului>$. folosirea a doua tipuri de masa de ambalat>D. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare e"al cu coeficientul decontractie al aliajului.E. utilizarea unei mase de ambalat cu un coeficient de dilatare mai mare decatcoeficientul de contractie al aliajului.

112*Dispozitiul coronar al coroanei de substitu7ie cu pseudobont: b . are dimensiuni e"ale cu ale dintelui natural

'. are formă tronconica$. asi"ura refacerea fizionomică a dinteluiD. asi"ură refacerea func7iei foneticeE. se realizează din ră6ini acrilice

11#*mbalarea machetei coroanei turnate presupune:b . izolarea, detensionarea si spalarea machetei>'. inelirea machetei intr!un material refractar, numit masa de ambalat specifica>$. acoperirea machetei cu pasta de "ips dur.D. acoperirea machetei cu pasta de "ips extradur E. izolarea machetei cu /zodent.

11&*$oroana din acrilat reprezinta: a . o solutie de protezare tranzitorie>'. o solutie de protezare nefizionomica>$. o solutie de protezare definitia.D. o solutie de protezare care asi"ura refacerea transluciditatii si opalescenteiE. o solutie de protezare care satisface criteriul bio!mecanic

11*Detensionarea machetei coroanei turnate are ca scop: a . eliminarea tensiunilor reziduale din ceara machetei>

'. asi"urarea expansiunii masei de ambalat>$. asi"urarea aderentei masei de ambalat la suprafata machetei.D. compensarea contractiei aliajului la racireE. eliminarea substantelor "rase de pe suprafata machetei

11+*0ursele de topire a aliajelor pot fi: c . arcul oltaic> forta centrifu"a>'. flacara oxihidrica,idul>$. flacara oxiacetilenica, laserul, plasma.D. becul 'unsenE. rotaxul

11*mbalarea erticala n tehnolo"ia protezelor unidentare: b . se adreseaza machetei coroanei metalo!ceramice>


19/21

'. se adreseaza machetei coroanei acrilice>$. are aantajul dozarii nuantelor de acrilat la nielul fetei estibulare a iitoareicoroane.D. are aantajul obtinerii unei coroane cu "rosime uniformaE. se adreseaza machetei coroanei metalo!compozite

113.* acheta unei coroane reprezinta: a . ima"inea pozitia a iitoarei piese protetice>'. ima"inea pozitia a campului protetic>$. ima"inea ne"atia a iitoarei piese protetice,realizata din ceara.D. ima"inea ne"atia a iitoarei piese protetice,realizata din rasini acriliceE. ima"inea pozitia asubstructurii or"anice

11(. *odelul de studiu n tehnolo"ia protezelor unidentare se foloseste pentru :b . modelarea machetei>'. document medico!le"al>$. realizarea modelului duplicat.

D. realizarea tiparuluiE. realizarea amprentei optice

125* 0ilanizarea se foloseste:b . in ederea optimizarii le"aturii metalo!acrilice>'. pentru conditionarea componentei metalice a coroanei metalo!compozite>$. pentru curatarea coroanei turnate.D. pentru eliminarea tijelor de turnareE. pre"atirea machetei in ederea ambalarii

121.* urnarea aliajului dentar in tipar se realizeaza:a . folosind $astomatul, forta de compresiune>'. prin polimerizare>$. prin injectare.D. prin ibrareE. prin folosirea acuum malaxorului

122* Cetentia componentei de placare pentru coroanele metalo!acrilice se realizeazaprin: b . conditionarea scheletului metalic>'. macroretentii mecanice

$. oxidare, perle, solzi de peste.D. ceramizareE. lustruire electrochimica

12#* acheta infrastructurii metalice a coroanei metalo!ceramice se realizeaza printehnica de:c . polimerizare'. stantare>$. utilizare de folie de ceara calibrata, elemente preformate.D. prin injectie

E. spatulare


20/21

12&* odelajul ocluzal al unei proteze unidentare aplicate pe molarul 1 superiorpresupume: c . modelarea a cuspizi'. modelajul tuberculului lui $arabelli$. modelajul a & cuspiziD. modelajul a & fosete

E. modelajul a & santuri

12*Cefacerea morfolo"iei si reliefului fetelor proximale in cazul protezarii unidentarepresupune:b . amplasarea conexitatilor maxime in treimea cericala'. amplasarea conexitatilor maxime in treimea ocluzala$. amplasarea conexitatilor maxime in treimea medieD. amplasarea conexitatilor maxime in treimea mezialaE. amplasarea conexitatilor maxime in treimea distala

12+*Cefacerea morfolo"iei si reliefului fetelor estibulare in cazul protezarii unidentare

presupune:a . amplasarea conexitatilor maxime in treimea cericala'. amplasarea conexitatilor maxime in treimea ocluzala$. amplasarea conexitatilor maxime in treimea medieD. amplasarea conexitatilor maxime in treimea oralaE. amplasarea conexitatilor maxime in treimea distala


21/21

ariante corecte:

1 c: 2ab d; 3 e; 4 abe; 5 abd; 6 ace; 7 abcd; 8 c; 9 a; 10 b ; 11 b; 12 a; 13 a; 14 a;15 a,b; 16 a, b; 17 d; 18 b; 19 c; 20 bcde; 21 ace; 22 d; 23 abce; 24 bcd; 25 cd;26 ace; 27 abce; 28 bc; 29 abcd; 30 abde; 31 ac; 32 abde; 33 bce; 34 acd; 35

acd; 36 abde; 37 c; 38 abc; 39 acd; 40 bc; 41 e; 42 b; 43 b; 44 e; 45 cd; 46 abe;47 acd; 48 bc; 49 bde; 50 bcd; 51 abc; 52 ac; 53 abc; 54 abcd; 55 abc; 56 a; 57b; 58 b; 59 a; 60 b; 61 a; 62 b; 63 c; 64 c; 65 c; 66 d; 67 b; 68 b; 69 e;70 c; 71 b;72 b; 73 c; 74 b; 75 c; 76 e; 77 acde; 78 cde; 79 abce; 80 abcd; 81 abcd; 82 ace;83 bc; 84 bde; 85 acde; 86 d; 87 abc; 88 ab; 89 acde; 90 abcd; 91 b; 92 abd; 93abd; 94 d; 95 b; 96 ad; 97 be; 98 d; 99 a; 100 c; 101 e; 102 b; 103 b; 104 a; 105 a;106 b; 107 c; 108 c, 109 b; 110 a; 111 b; 112 b; 113 b; 114 a; 115 a; 116 c; 117 b;118 a; 119 b; 120 b; 121 a; 122 b; 123 c; 124 c; 125 b; 126 a.

Fixa Morf Teh

Documents