Cuvnt nainte
Fitoterapie curs
103
Cuvnt nainte
n gradina naturii, floarea cea mai aleasa e nsusi omul si n om,
frumusetea spiritului sau arata Ion Agrbiceanu. nsusi Dumnezeu i-a
pus numele de Adam, adica Om si l-a strigat pe numele sau. Si a pus
Adam femeii sale numele de Eva, adica viata, caci ea avea sa fie
mama celor vii, iar Oamenii au fost facuti pentru viata
nemuritoare, spunea parintele Dumitru Staniloaie. Si a facut
Dumnezeu pe om, dupa chipul sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a
facut; a facut barbat si femeie. Si i-a binecuvntat si le-a zis
Dumnezeu:
(Facerea I, 27-28). Si trimitnd pe Adam n gradina Edenului,
Dumnezeu i-a poruncit: Din toti pomii gradinii vei mnca, dar din
pomul cunostintei binelui si raului sa nu mannci, fiindca, n ziua
cnd vei mnca
din el, vei muri negresti ! (Facerea 2, 1617).
ncercnd sa supuna si sa stapneasca, omul a facut atentatul
divin, caci nu putea supune si stapni pentru a cunoaste.
Iar atunci Dumnezeu n-a vrut sa frneze setea de cunoastere a
omului. Si l-a pedepsit dndu-i libertatea ! Libertatea de a alege
ntre BINE si RAU, de a opta pentru unul dintre ele este esentiala.
Viata fiintei umane este un miracol si un dar divin. Dar, asa cum
arata Euripide: De bine raul nu este despartit niciodata, ci sunt
amestecate asa cum trebuie. Toti
oamenii cauta sa traiasca fericirea, dar cum ei o concep diferit
ajung sa aleaga prost si ncep sa traiasca n pacat, departe de
Dumnezeu si n dezacord cu natura. n libertatea de a alege ntre bine
si rau, n ncercarea de a cunoaste si supune toate vietatile de pe
pamnt, omul a devenit fiinta muritoare, iar pentru el viata si
sanatatea au nceput sa reprezinte elemente de nepretuit. Nu fara
acoperire, va spune un mare spirit, Leonardo da Vinci: Cine nu
pretuieste viata n-o merita. Viata este un miracol si fericirea
terestra depinde de sanatatea omului. Daca esti om nu trebuie sa
respingi bucuria clipei. ntlnirea ta cu fericirea este att de rara,
ca nu stii daca astazi o ratezi, cnd vei mai avea privilegiul sa o
traiesti. Jean Giono spunea: Zilele sunt frumoase, iar rostul
nostru e sa ne nfruptam din ele.
Experienta multimilenara arata ca fara sanatate, orict de bogat
ar fi un om, oricti supusi ar avea sau ct de pretuit ar fi, sufera
cumplit si ar da totul ca sa se faca bine, sanatos, sa nu mai
sufere si sa nu se mai chinuiasca.
Nu fara acoperire se zice: Esti sanatos, ai totul ! Nu esti
sanatos, nu ai nimic ! Din vremuri vechi razbate ideea marelui
filozof antic Democrit: Oamenii solicita n rugaciunile lor sanatate
de la zei, fara a sti ca au mijloacele apararii lor, n propriile
mini. Care este sfatul de urmat: Pentru a conserva sanatatea si
tineretea, pentru a mpinge viata peste limite, -este suficient a
trai n conformitate cu Natura si Legile sale.
Este o filozofie pe care trebuie s-o aplici toata viata si ea te
va face sa te simti mai fericit: Omul trebuie sa traiasca n armonie
cu Natura si sa-i respecte Legile. Nu trebuie uitat ceea ce spune
un vechi proverb arab: De doua lucruri si bate joc omul cnd le are:
tineretea si sanatatea. Pornind de la ideea lui B.Pascal: Omul este
nascut pentru placere, fiinta umana alege gresit, se departeaza de
poruncile divine sisimtindu-se muritor vrea sa traiasca ct mai
intens viata terestra. Atunci pacatuieste grav si rupe armonia sa
cu Natura. Si parca-i un facut si vrem sau nu vrem trebuie sa-i dam
dreptate lui Morogan Salomie care arata: Tot ceea ce este bun n
viata ori este imoral, ori ilegal, ori ngrasa. Cauza principala a
mbolnavirii fiintei umane este fara ndoiala modul de viata
gresit.
mbolnavirile nu sunt acte de mnie ale zeilor, pedepse primite de
la Dumnezeu sau simple fatalitati, ci manifestari ale modului de
trai gresit, sanctiuni aspre si dureroase ale vietii traite n
dezacord cu Natura si cu Legile ei. Vindecarea sta n puterea
Domnului, dar trebuie si noi s-o ajutam.
ntelepciunea presupune darul de a nu spori singur raul pe care
ti l-au facut altii, ne nvata Octavian Paler, iar marele romancier
Maurice Druon completeaza: Providenta are grija sa ne
ndeplineasca dorintele, dar sa-i dam o mna de ajutor ceva mai
tare. Cteva lucruri trebuie cunoscute si respectate:
-Doctorul Russ Jaff arata n 1984 ca: sanatatea este mai usor de
pastrat dect de obtinut. Deci fiecare dintre noi trebuie sa dea
atentie sanatatii, s-o protejeze, ba mai mult ncalcnd ct mai putin
armoniile dintre fiinta sa si Natura, de fapt si apara viata de
mari nenorociri si si-o face mai placut de trait.
-Paracelsus arata ca: Toata lumea este o farmacie
Pornind de la aceasta idee exceptionala confirmata de
practica
multimilenara, trebuie sa gasesti ceea ceti trebuie tie ca sa-ti
pastrezi sanatatea, iar atunci cnd esti bolnav sa-ti alegi din
Natura medicamentul care te va vindeca fara sa-ti produca alt rau.
Dar atentie:
Este usor sa prescrii medicamente, dar este dificil sa
diagnostichezi boala ne nvata un vechi proverb chinez.
-O alta idee este data de un proverb francez: Excesul n orice
este un defect. Att n viata de fiecare zi, ct si n tratamente
trebuie sa ne ferim de excese.
Nu fara acoperire sta scrisa n piatra pe frontispiciul templului
de la Delphi vestita maxima: Dintre toate, cel mai bun lucru este
masura. Si nu trebuie uitat niciodata, asa cum spune Protagoras,
Omul este masura tuturor lucrurilor.
- Ce e greu? Cunoasterea de sine.
Si ce e usor? A da sfaturi altora, ne nvata Thales din
Milet.
Exista o obligatie absolut necesara tuturor celor care se
respecta ca oameni si care vor sa traiasca fericiti si sanatosi,
aceea de a se cunoaste pe sine si n functie de aceasta sa-si
traiasca viata n armonie cu Natura. A nu se uita ca cel mai bun
doctor al dumneavoastra trebuie sa fiti chiar voi, caci nimeni nu
va poate cunoaste mai bine si nimeni nu sufera n locul vostru
atunci cnd, stiind ca un lucru sau ceva va face rau l consumati sau
l faceti constient.
Nosce te ipsumCunoaste-te pe tine nsuti este o lege generala pe
care trebuie sa o aplici creativ si s-o respecti cu cea mai mare
strictete. Nu uitati ca zicala daca ai bani poti cumpara totul
poate fi completata cu n afara de fericire si de
sanatate.
Un mare filozof, A.Schopenhauer spunea: Sanatatea nu este totul,
dar fara sanatate nu este nimic.
-Merita aici s-o citam pe cunoscuta Silvia Wallimann care arata:
nvata de la Natura. Ea raspunde tuturor ntrebarilor. Urmarind
animalele bolnave cum se trateaza si cum se vindeca primim
adevarate lectii practice n domeniul medicinii. Din instinct si din
experienta genetica acumulata n mii de ani, constatam ca animalele
folosesc pentru a se trata sau pentru a-si alina durerile diverse
plante.
Animalele cauta, n primul rnd, singuratatea, linistea si odihna
absoluta, iar plantele n aerul curat le sunt medicamentele cele mai
bune.
Nu fara acoperire, un proverb chinez ne nvata: Primele si
adevaratele medicamente sunt plantele, iar Claude Naitvell scria: n
plante se afla o comoara. Nu-i totul sa traiesti, ci sa fii
sanatos, ne sfatuia Martial, iar Platon declara: Cel mai bine e sa
fi sanatos; al doilea sa fii frumos; al treilea sa fii bogat n mod
cinstit. Panchatantra concluziona:
Nu e prieten la fel ca sanatatea; nu e dusman la fel ca boala;
nu e iubire la fel ca aceea fata de copii; nu e durere la fel ca
foamea.
Plantele vindeca. Cu plante se pot face vindecari miraculoase.
Nu uitati ca Dumnezeu a zis: Iata, va dau toata iarba ce face
samnta de pe toata fata pamntului si tot pomul ce are rod cu samnta
n el. Aceasta va fi hrana voastra (Facerea 1;29). Alegerea
plantelor ca medicamente de exceptie nu este ntmplatoare. Cuvier,
creatorul anatomiei comparate, dupa o viata de munca stiintifica
arata: Hrana naturala a omului, judecnd dupa structura sa, se pare
ca trebuie sa se fi compus din fructe, radacini si legume, iar un
alt mare savant, Linn, spunea: Organismul omului, n comparatie cu
celelalte vietuitoare, arata ca fructele si cerealele constituie
hrana ce-i prieste cel mai bine. Pornind de la conceptul lui
Hipocrate: Ceea ce veti mnca va va fi si medicament, alegem
plantele cu virtutile lor extraordinare pentru tratamente n armonie
cu Natura si Legile ei. Creat de Dumnezeu ca sa fie vegetarian,
omul gaseste n plante cel mai bun leac de a-si trata suferintele.
Nu trebuie uitat ca organismul uman iesti din minile Creatorului
este o masina perfecta, o minune divina care are o perfecta armonie
n alcatuirea lui. Pe ct este aceasta armonie de perfecta, pe att de
usor omul o poate deregla si vatama. De aceea, nu fara o puternica
implicare noi trebuie:
Sa pazim echilibrul naturii
Sa dam cumpana vietii-napoi
Viitorul e-n minile noastre,
Regasirea naturii e-n noi ne spune Adrian Paunescu n Balada
pentru echilibrul naturii. Tratamentul cu plante porneste de la
nevoia de a regasi n organismul fiintei umane att armonia sa
interna, ct si cea externa. Si a nu se uita principiul parintelui
medicinii antice, Hipocrate care spunea: Medicus curat, Natura
sanatMedicul trateaza, Natura vindeca.
Capitolul 1
FITOTERAPIA
Din cele trei sute saptezeci si cinci de miliarde de tone de
hrana care se consuma n fiecare an pe Terra, partea cea mai
importanta vine de la plante, care cresc si se dezvolta lund hrana
din aer si din sol, cu ajutorul soarelui.
Asa cum arata Peter Tompkins si Christopher Bird n cartea lor
Viata secreta a plantelor, Alimentele, bauturile, inclusiv cele
alcoolice, drogurile si medicamentele care l mentin pe om n viata
si ntr-o stare buna a sanatatii atunci cnd sunt administrate
judicios, toate acestea le avem n primul rnd datorita fotosintezei.
Hidrocarburile plantelor verzi ne ofera amidonuri, grasimi,
uleiuri, diferite sortimente de ceara si de celuloza. Din clipa
nasterii sale si pna intra n mormnt, omul are nevoie de celuloza ca
sa se adaposteasca, sa se nveleasca si sa se ncalzeasca: fibrele,
tesaturile, corzile instrumentelor
muzicale, pna si hrtia pe care si zugraveste gndurile, toate
provin din aceeasi sursa. F.F.Virey afirma ca animalele au fost
primii medici pe care i-a format Natura. Celebrul Jean Valnet,
cavalerul medicini care si trateaza bolnavii cu ierburi bine alese
si le este nu numai medic, ci si duhovnic, reusind adevarate
vindecari miraculoase, spune ntr-o carte a sa: Omul secolului al
XX-lea, al electronului si mitochodrinei, recunoaste ca-i mai greu
sa se apropie de sinteza verzei, dect sa ntocmeasca programe
Din aceasta cauza, multi, foarte multi oameni n loc sa caute
sanatatea n calitatile terapeutice ale plantelor si n armonizarea
cu natura, lucruri simple, dar extrem de eficiente, din comoditate,
dar si din snobism si prostie, se trateaza cu medicamente
sintetice, toxice si extrem de daunatoare corpului omenesc. Leon
Binet, prin experienta lui practica demonstreaza ca: gradina este
un laborator (de farmacie) din care ar trebui sa ne servim mai
des.
Si nu trebuie niciodata uitat ca: Vindecarea este ntotdeauna
posibila cnd exista vointa necesara de a actiona.
Definita, fitoterapia reprezinta vindecarea bolilor prin
utilizarea efectelor benefice ale plantelor medicinale.
Cuvntul fitoterapie provine din asocierea cuvntului grecesc
phyton planta si cuvntul francez therapie stiinta tratarii si
vindecarii bolilor. Fitoterapia utilizeaza n tratarea si vindecarea
bolilor energiile subtile existente n radacinile, frunzele,
florile, semintele si fructele plantelor si se poate spune ca, n
particular, se adreseaza direct omului, inimii, mintii si
simturilor fiintei umane. Ea este una din cele mai vechi ramuri a
terapeuticii, cu o ampla arie de raspndire nca din antichitate si a
fost utilizata cu succes alaturi de helio si hidroterapie,
balneoterapie si terapia cu remedii de origine minerala.
Istoric se poate spune ca fitoterapia a fost cunoscuta si
aplicata cu succes nca din antichitate n marile civilizatii din:
Egipt, China, Babilon, India, n tarile arabe si tinde sa fie din ce
n ce mai pretuita n zilele noastre. Dupa definitia data si
utilizata n tarile Uniunii Europene, fitoterapia reprezinta
utilizarea n terapie a plantelor, extractelor din plante sau a
totalului principiilor active din plante, fara a include n acest
domeniu si substanta unitara, n starepura, izolata din plante. n
ultimul caz prezentat este vorba despre o chimioterapie naturala.
Progresele extraordinare facute de chimie n ultimele doua secole au
facut sa se creada ca medicamentele de sinteza vor nlocui cu succes
medicina naturista si n special, produsele specifice fitoterapiei.
Daca anual intra n farmacia circa 1200 de produse noi, iar la nivel
mondial cifra medicamentelor de sinteza a ajuns la 250.000 300.000,
viata arata ca marea majoritate a acestora au efecte secundare,
vindeca un organ si le mbolnaveste mai grav pe altele, elimina
durerea si nu tamaduiesc organismul n adevaratul sens al cuvntului.
S-a creat o adevarata maladie de a lua medicamente, oamenii fiind
convinsi prin publicitate si manipulati prin metodele specifice ale
mass-mediei.
Nu fara acoperire, Pierre Raymond, un specialist francez n
domeniu arata ca () multi si petrec viata prin a fi bolnavi.
Acestia se umfla de medicamente n tot cursul vietii: dimineata
pentru a se destepta, la prnz pentru a dejuna mai bine, dupa amiaza
pentru a nu avea dureri de cap, seara pentru a dormi ().
Efectele nocive ale medicamentelor de sinteza sunt att de grave
si de necontrolat ca noi recomandam cititorilor nostri ca atunci
cnd se trateaza cu un medicament de sinteza sa se gndeasca foarte
bine si cel mai bine sa caute vindecarea prin utilizarea unor
tratamente naturiste, dintre care simpla si extrem de eficienta
este fitoterapia. Sfntul Albert cel Mare spunea: Numai experienta
ti da certitudinea.
ncercati si va veti convinge singuri. Prejudecatile sunt
ratiunea prostilor, spunea Voltaire, iar un mare spirit, Tudor
Vianu arata: Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt,
Despre eficienta fitoterapiei vorbesc numeroase vindecari
miraculoase ale unor personaje celebre, care, dupa ce au ncercat
numeroase tratamente si au constatat ineficienta acestora, au
apelat la terapii utiliznd virtutile tamaduitoare ale
plantelor.
Maurice Messgu, un foarte cunoscut fitoterapeut francez arata
ntr-un best-seller al sau, Oameni si plante ca prin miracolul
fitoterapiei au fost vindecati: amiralul Franois Darlan, Edouard
Herriot, fost presedinte al Frantei, marii oameni politici Robert
Schuman, Winston Churchil, Konrad Adeanauer, regele Egiptului
Farouk, pictorul Utrillo etc.
Chinezii, un popor deosebit de inventiv si talentat au
descoperit si utilizat plantele n terapeutica cu circa 5000 de ani
n urma. Astfel, n China se utiliza reventul n vindecari fara sa i
se cunoasca principiile active. Tot asa se folosea si Ephedra sp. n
tratarea astmei, efedrina, principiul activ al acestei plante,
fiind descoperit abia n anul 1887 (Magai).
Medicul chinez Go Hong a scris Manualul de prescriptiuni pentru
tratamente de urgenta. n jurul anului 340 d.H si n care este
recomandata o planta pentru tratarea malariei. n China, n
permanenta, medicii au tratat cu mare atentie problema utilizarii
plantelor medicinale n vindecarea celor mai diverse maladii. Un
tratat foarte cunoscut n medicina naturista este cel scris de Li
Shizen si a aparut la 13 secole dupa lucrarea lui Go Hong,
Si astazi, n China tratamentele utiliznd virtutile terapeutice
ale plantelor sunt la mare pret. Celebrul alchimist elvetian
Paracelsus, n 1527 a aratat ca doar o mica parte din planta este
activa, si pe aceasta a denumit-o ARCANUM sau QUINTA ESSENTIA.
Marele nvatat aprecia ca Arcanum se gaseste n plante n cantitati
extrem de mici. Prin aceasta ipoteza, Paracelsus a pus bazele
notiunii de principii active, pe care mai trziu chimistii le-au
putut separa din plante. Cunoscutul scriitor si doctor Arcadie
Percek, n cartea sa Terapeutica naturista, vorbeste despre Pudra
iezuitilor sau Pudra contesei
preparata dintr-un arbore care creste n Muntii Anzi, un fel de
chinina care a servit la vindecarea Dauphin-ului, ceea ce l-a
convins pe Regele Soare sa cumpere secretul de fabricatie.
Un mare enciclopedist roman, Aulus Cornelius Celsus a scris prin
anii 3035 d.H. o importanta lucrare tehnico-stiintifica din care
s-a pastrat doar volumul Despre medicina. Ceea ce este extrem de
interesant n aceasta lucrare este aprecierea facuta de autor
privind reactia particulara a bolnavilor fata de medicamente.
Enciclopedistul roman constata ca fiecare bolnav are
particularitati specifice fata de boala pe care a contractat-o si
totodata dispune de reactivitati proprii fata de medicamentul care
i s-a prescris. nca din antichitate s-a descoperit principiul
Primum non nocere, adica n primul rnd sa nu vatami, prin urmare sa
nu faci rau prin tratament. Ceea ce este caracteristic fitoterapiei
este ca utilizarea plantelor n terapeutica nu prezinta efecte
secundare, ca n cazul medicamentelor de sinteza. Acest important
avantaj a fost sintetizat de un mare specialist n domeniu, Maurice
Messgu care concluzioneaza: Plantele pot vindeca, dar nu pot ucide.
Parintele istoriei, Herodot a lasat scris despre iscusinta
geto-dacilor n utilizarea terapeutica a plantelor. n secolul al
V-lea .H. stramosii nostri erau celebri n cunoasterea plantelor si
n utilizarea lor practica n tamaduirea bolilor.
Ca este asa, o dovedeste lucrarea lui Discoride purtnd titlul De
materia medica, scrisa n secolul I d.H., n care se gasesc 27 de
denumiri dacice ale unor
plante medicinale. Tezaurul de plante medicinale de pe
pamnturile Daciei este descoperit si de marele poet latin Ovidiu,
care exilat la Pontul Euxin, va afirma n scrisorile sale: Pontul
(n.a. Euxin) da
leacuri si Multe ierburi rodeste Pontul.
ntr-un foarte cunoscut tratat medical, celebrul savant francez
Paul Savy spune: () cu putin pamnt si soare, docile ritmului lor
etern plantele au realizat aceste energii puternice care dormiteaza
n radacinile, n frunzele si n fructele lor. Si, din toate
timpurile, sesiznd aceste forte latente, omul le-a cules, cndva n
sonoritati de incantatie magica si sub clar de luna, iar astazi, n
baza unor indicatii precise si la lumina Codex-ului atotputernic
(n.a. Codexul
farmacopeic) . Bernadin de Saint-Pierre este si mai precis n a
semnala ca natura marcheaza ntr-un anumit fel legatura dintre
remediu si boala. O concluzie clara se desprinde extrem de usor: n
alchimia lor interna, plantele condenseaza fortele subtile ale
energiei solare si misterioasele forte ale pamntului. Nu trebuie
uitat ca, desi omul este n sine un microcosmos, fata de Univers,
fiinta umana reprezinta un microelement al Cosmosului. Altfel spus,
Arcadie Percek arata: Plantele medicinale, fie ca se exprima prin
radacini, rizomi, bulbi, tije, ramuri, frunze, flori sau fructe,
reprezinta n esenta fortele benefice ale Cosmosului.
ntr-un studiu al sau Oku Ampofo preciza: Este o greseala
desigur, de a ignora sau subaprecia experienta populara pe linie de
terapie, transmisa din generatie n generatie. De fapt, a ignora
experienta multimilenara adunata de popoarele diferitelor
civilizatii n domeniul utilizarii terapeuticii cu plante, este ca
si cum ai arunca la gunoi un tezaur imens, tu aflndu-te ntr-o
societate moderna, bolnav, sarac si neajutorat. Un important
specialist romn n materie, Ovidiu Bojor, sustine ca 50% din
medicamentele actuale, ar putea fi fabricate din plante
medicinale.
Referindu-se comparativ la medicamentele de sinteza si cele de
origine vegetala, profesorul Teodor Goine arata ca multe din
medicamentele de sinteza au aparut exploziv n deceniile al VI-lea
si al VII-lea ale secolului trecut, dar tot att de rapid au
disparut, n timp ce musetelul, simbol al plantelor medicinale, a
ramas n terapeutica neclintit de mii de ani. Daca la sfrsitul
secolului al XIX-lea, fitoterapia detinea 80% din arsenalul
terapeutic, dezvoltarea extraordinara a chimiei a dus la o avalansa
de medicamente de sinteza.
Multi au crezut ca era plantelor a apus si ca ncepe era
chimioterapiei. Viata a demonstrat ca multe din medicamentele de
sinteza au efecte secundare, dar si principale nocive si ca, vrnd,
nevrnd, chimioterapia trebuie sa coexiste cu fitoterapia. n ceea ce
priveste Romnia, n tara noastra se gasesc toate conditiile necesare
dezvoltarii medicinii naturiste, iar dintre ramurile acesteia cu
prioritate, fitoterapia. La noi cresc peste 3700 de plante, adica
mai mult de jumatate din cele existente n Europa, dintre care peste
700 au calitati terapeutice.
Traditia romneasca n fitoterapie si are originea n antichitate
si s-a pastrat pna n zilele noastre. Numeroase documente atesta
aceasta traditie:
-amintim Herbarium, prima carte despre plantele medicinale,
aparuta la Cluj n 1578;
-Pravila lui Matei Basarab, tiparita la Trgoviste n anul
1652;
-Lexiconul slavo-romn din 1694;
-Hrisovul domnitorului Grigore Ghica emis n 1725, care prevedea,
printre altele, si rolul farmacistului ca stiutor si cunoscator al
botanicestilor ierburi;
-Prima farmacopee romneasca a fost editata n Bucuresti n anul
1862, ea
cuprinznd circa 300 de remedii simple, dintre care 217 erau de
origine vegetala.
-Pe vremea domnitorului Ioan Sturza, la Piatra Neamt, s-au
deschis farmacia si cunoscutul laborator al fratilor Vorel.
Continund traditia nascuta n 26 mai 1825, n timpurile noastre,
dupa o desfiintare politica abuziva n 1947, activitatea
laboratorului va fi reluata si n vechiul local seva nfiinta un nou
centru numit Plantavorel. Aici se vavalorifica cca 80% din flora
medicinala carpatina.
Ceea ce este extrem de important este faptul ca n Romnia
postdecembrista, care a demolat cu asiduitate toate institutiile,
inclusiv cele medicale, pentru a se face reforma de dragul
reformei, Plantavorel s-a pastrat. ntr-un interviu acordat de
doamna Elena Ionescu, director al acestei institutii de referinta n
fitoterapia romneasca, se arata ca aici continua sa se produca
medicamente de mare valoare terapeutica si ca se fac cercetari
stiintifice pentru a se gasi noi
medicamente de mare eficienta.
Ct de prestigioasa este activitatea medicala de aici, o
dovedeste faptul ca, an de an, Multi romni stabiliti n Germania,
Canada, SUA si Australia vin si si fac vacantele la Piatra Neamt,
pentru a urma tratamente cu produsele Plantavorel. n 1935, la
Fundatia Regala, n colectia Cartea satului, a aparut sub semnatura
lui Vasile Voiculescu, cunoscut poet, prozator si dramaturg romn,
lucrarea
Toate leacurile la ndemna. Din spusele autorului aflam: ()
cartea ne deprinde n mnuirea buruienilor si florilor de leac, cum
si cnd sunt folosite, dupa felul bolii si vrsta bolnavului.
Aceste buruieni de leac, apucate din mosi stramosi, ne vin ca o
zestre a trecutului, care nu este bine sa fie lepadata.
n 1972 este publicata Enciclopedia de etnobotanica romneasca a
lui Valer Butura, o lucrare prestigioasa, care mentioneaza 3200 de
plante, dintre care 876 de specii sunt folosite n traditiile
terapeutice ale poporului romn. Dorim sa mentionam ca n aceasta
lucrare am folosit informatii extrem de utile din cartile celor mai
prestigiosi specialisti n materie romni si straini, cum ar fi:
Ovidiu Bojor, Sebastian Kneipp, Virgil T.Geiculescu, Stefan Mocanu,
Dumitru Raducanu, Maurice Messgu, Michel Bontemps, Arcadie Percek,
Speranta Anton, Gregorian Bivolaru, Elena Chitimia, A.Agopian,
Floretin Craciun, Mircea si Carmen Alexan, Pavel si Maria Chirila,
Alexandru Dobos, Dumitru Constantin, Mircea Tames, Georgeta
Dumitrescu, Corina Baban, Maria Treben, Edgar Cayce, Jean Valnet,
Alexandru Borza, C.Constantinescu, F.Silva, Peter Tompkins,
Christopher Bird etc.
Capitolul 2
FORMELE FARMACEUTICE DE UTILIZARE A PLANTELOR MEDICINALE
Cartea noastra are un scop concret si anume acela de a da
cititorilor nostri posibilitatea practica de a se trata singuri
dupa ce au fost bine diagnosticati de medicul specialist si au fost
sfatuiti de catre acesta. n vederea alegerii formei farmaceutice de
tratament cu plante medicinale trebuie luate n consideratie o serie
de elemente specifice:
-daca sunt pentru uz intern sau extern;
-cui i sunt adresate: pentru adulti sau copii, femei sau barbati
etc.;
-se tine cont de principiile active continute;
-de afectiunea pe care dorim sa o tratam;
-de organul vegetal si structura sa depinznd si forma de
prezentare;
-se vor lua masuri stricte de conservare a medicamentului;
-se vor lua masuri pentru stabilitatea carcteristicilor
medicamentul obtinut;
-stabilirea stricta a dozelor se va face n functie de pacient,
de vrsta, sex
etc.;
-la produsele vegetale cu aspect sau gust neplacut se vor gasi
solutii de tip placebo care i vor ameliora calitatile pentru
administrare;
-luarea unor masuri tehnice stricte pentru a mpiedica
contaminarea bacteriana a produsului;
-asigurarea unei importante disponibilitati pentru a continua
tratamentul cu medicamentul vegetal n cantitati suficiente si la o
calitate buna constanta.
2.1 Pentru uz intern Pentru administrare n uz intern, formele
farmaceutice utilizate sunt numeroase si variate:
-consumul direct al unor parti din plante. De exemplu sunt
consumate: seminte, fructe, frunze etc. Consumul ca atare este cel
mai vechi si este nca folosit si raspndit n China, India, tarile
din America Latina etc. La noi se recomanda pentru unele seminte
care au mare continut n mucilagii, cum ar fi semintele de in.
-se poate folosi sucul plantei proaspete obtinut prin zdrobirea
acesteia si se bea.
Sucurile medicinale se pot prepara n casa, din fructe coapte,
muguri tineri sau din alte parti ale plantei prin strivire, cu sau
fara adaos de miere naturala. Sunt folosite att pentru
vitaminizarea copiilor (n special cei cu debilitati fizice), dar si
a batrnilor si a adultilor.
Un loc aparte l ocupa cidrurile, care sunt bauturi cu un
continut moderat de alcool si sunt obtinute prin fermentarea
sucurilor de fructe si a florilor unor plante medicinale
uzuale.
Trebuie stiut ca n terapia naturista, cidrurile pot fi folosite
cu succes datorita continutului lor n substante active, ca tonice
vitaminizante pentru adultii convalescenti sau fara pofta de
mncare.
Cidrul de fructe se prepara astfel: Se iau 23 kg de fructe
proaspete sau 1kg de fructe uscate care se vor taia n fragmente ct
mai mici. La ele se vor adauga: 2,8-3 kg de miere, 10 l apa, 30 g
drojdie de bere, sucul de la 2 lami si coaja de la o jumatate de
lamie data pe razatoare. Amestecul de mai sus se va pune ntr-o
damigeana de sticla cu un dop perforat n care se va introduce un
tub de sticla, care sa nu ajunga la suprafata lichidului. Capatul
tubului de sticla ndoit va fi pus ntr-un vas cu apa.
Cnd nu se va mai barbota bioxid de carbon, procesul de
fermentare a ncetat si cidrul este gata preparat. n general,
fermentatia dureaza 4-6 saptamni, la temperatura camerei. Cidrul
preparat se filtreaza si se pastreaza n sticle nchise n frigider.
Cidrul se consuma de catre adulti.
-se consuma sub forma de pudra. Planta uscata (sau o parte a ei)
se macina si se administreaza sub forma de pudra. Praful este luat
fie direct, fie introdus n capsule. Noi recomandam ca n tratamente
sa se utilizeze capsulele, caci la ele dozarea este stricta,
precizia fiind tipic farmaceutica. Pulberea administrata n capsule
de gelatina ofera o serie de avantaje, care trebuie luate n
consideratie:
-izolarea pulberii n capsule de gelatina ascunde gustul neplacut
al unor medicamente si le face mai usor de luat;
-eficacitatea este maxima caci pulberile contin toate
principiile active ale plantei fara vreun produs chimic;
-dozarea administrarii este exacta si se poate face tinnd cont
de bolnav, de vrsta lui etc.
Observatie ! Macinarea plantelor uscate se face cu ajutorul
pietrelor de moara
n uz intern sunt folosite n tratamente si solutii extractive
care servesc ca solvent al principiilor active existente n materia
vegetala utilizata pentru tratament.
Cel mai des solvent al principiilor active este apa, dar mai pot
fi utilizati si alti solventi cum ar fi: alcoolul, uleiul, otetul,
vinul etc. Principalele solutii extractive apoase sunt: infuzia,
decoctul
si maceratul. n functie de starea bolnavului, de maladia de care
sufera, acestea pot fi ndulcite cu zahar, noi nsa indicam a se
folosi la ndulcire mierea, care este si ea un factor terapeutic de
exceptie. Atentie! Nu se indica a se ndulci solutia extractiva
apoasa n cazul bolnavilor de diabet, obezitate, colite de
fermentatie, gastrite hiperacide, ulcer etc.
Regula de aplicat Necesarul de solutie extractiva se va prepara
doar pentru 24 de ore pentru a se evita degradarea lui prin procese
fermentative, dezvoltare de microorganisme sau chiar pierderea
eficientei provocate de distrugerea n timp a substantelor
active.
Infuzia
Definita, infuzia reprezinta o solutie apoasa obtinuta prin
oparire cu apa fiarta a produselor vegetale, n scopul extragerii
principiilor active din acestea. Astfel, se obtin infuzii de tei,
infuzii de menta, infuzii de sunatoare etc.
Infuzarea este recomandata pentru plantele la care peretii
celulari sunt subtiri: la flori, la frunze, la partea aeriana a
plantelor si chiar la fructe. Pentru obtinerea infuziei se
procedeaza astfel:
Se iau 1-2 lingurite de planta maruntita si se introduce ntr-un
vas din ceramica, din sticla de Jena sau ntr-un vas smaltuit mai
mare de 250 ml. Peste planta se vor turna 250 ml apa clocotita, se
va amesteca bine si apoi se va acoperi vasul.
Se lasa la infuzat timp de 15-20 de minute, iar apoi infuzia se
va filtra cu o strecuratoare sau printr-un tifon. Pentru o
extractie mai completa, recomandam cititorilor a proceda astfel:
Peste 1-2 lingurite de plante maruntite se vor turna
trei parti apa rece si se va tine la macerat 5 minute. Apoi se
toarna deasupra o parte apa clocotita. Infuzia astfel obtinuta se
va mai tine timp de 5 minute pe o baie de apa n clocot.
Dupa ce s-a acoperit vasul si s-a lasat la infuzat 20-30 de
minute, ceaiul obtinut se filtreaza.
Decoctul
Se recomanda prepararea lui n cazul rizomilor, radacinilor, a
scoartelor, a frunzelor coriacee, n general la plantele care au
peretii mai grosi si la acele organe de plante la care
solubilizarea principiilor active se face mai greu. Decoctul este o
solutie apoasa obtinuta prin fierberea n apa a produselor vegetale
n scopul extragerii principiilor active din acestea.
Denumirea de decoct vine de la cuvntul
latin decoctus care se traduce prin fiert, fiertura.
Decoctul se obtine astfel: 1-2 lingurite din planta bine
maruntita se introduc ntr-un vas cu apa rece (cca 250 ml) si se
fierb la foc domol timp de 20-30 de minute (lund n consideratie
momentul nceperii fierberii). n final, decoctul se filtreaza
utiliznd o strecuratoare sau tifon, iar cantitatea de lichid se
reconstituie la 250 ml prin adaos de apa fiarta si racita, turnata
peste plantele din strecuratoare.
Atentie ! Se indica a se prepara decoct din: radacini si coji,
respectiv din acele organe ale plantelor care au celule cu membrane
prin care procesele de difuzare se fac mai greu, care au ngrosari
secundare etc. Mai rar se prepara decoct din frunze, flori si
fructe si numai atunci cnd se urmareste a se obtine o extractie a
principiilor active ct mai completa.
Atentie ! n toate tratamentele naturiste se va evita utilizarea
vaselor si ustensilelor din metal care influenteaza negativ
remediile preparate, prin deteriorarea principiilor active
continute n solutie si micsoreaza efectul curativ al lor.
Macerarea
Maceratul este o solutie extractiva apoasa obtinuta din plante
la temperatura mediului ambiant un timp mai ndelungat.
Termenul de macerare provine de la cuvntul latin macerare si are
semnificatia de a dizolva. Maceratul la rece se realizeaza astfel:
plantele bine maruntite se introduc n apa rece (15-250C) si se lasa
la temperatura camerei timp de 2-12 ore.
Pentru ca dizolvarea substantelor active sa fie ct mai completa
se agita din cnd n cnd lichidul pus la macerat. Dupa macerare se va
trece la filtrare, maceratul obtinut fiind pastrat n sticle nchise
la rece. Se recomanda ca maceratul sa fie consumat n aceeasi
zi.
Operatia de macerare este indicata la plantele care au organe cu
un continut bogat n mucilagii, ca de exemplu: vscul, inul, nalba
etc. Atentie ! Se alege timpul de macerare suficient pentru
dizolvarea principiilor active din plante, dar nu prea mare caci
este posibil ca solutia sa fie infestata de microorganisme si n
felul acesta, calitatile curative ale maceratului sa fie
compromise.
Un loc aparte l ocupa maceratele glicerinate din muguri. Acest
procedeu se utilizeaza cu succes n terapia naturista cu muguri.
Sunt utilizati muguri proaspeti, bine maruntiti care sunt supusi
unei extractii prin maceratie, utiliznd un amestec de apa, alcool
si glicerina.
Eficienta unor tratamente cu macerate glicerinate din muguri
este mare, deoarece mugurii sunt posesorii unor substante active
deosebite.
Siropul
Face parte din categoria solutiilor apoase si se prepara din
macerate, decocturi sau sucuri din plante la care se adauga 64%
zahar care-i asigura o buna conservarea n timp.
Pentru cei care l prepara acasa, la cantitatea de 1000 ml lichid
se va adauga un minim de 64o g de zahar.
Prezenta zaharului n sirop are mai multe scopuri si anume de
conservant, mbunatateste gustul si totodata da un important aport
energetic extrem de important n cazul bolnavilor si
convalescentilor. n sirop se mai pot adauga tincturi sau alte
substante medicamentoase naturale, pentru a-i mari eficienta.
Tinctura
Tinctura este un cuvnt latin care se traduce prin vopsea. n
medicina naturista, tinctura reprezinta un medicament n care
principiul activ a fost extras cu alcool din unele plante sau din
unele organe animale (tinctura animala). n cazul tratamentelor cu
plante, tinctura este medicamentul natural obtinut prin extractie
alcoolica a
principiilor active, la temperatura camerei, prin macerare n
Farmacia casei. Zilnic, de cteva ori, lichidul se va agita pentru
ca extractia sa fie mbunatatita. Macerarea dureaza 7-10 zile si se
utilizeaza alcool de diferite
concentrate, cel mai adesea de 40-700.
Concentratia plantelor este de 20% la cele cu actiune blnda si
de 10% la cele cu actiune puternica. Dupa filtrare, tinctura se
pastreaza n sticle brune, nchise si la rece.
Se administreaza bolnavilor sub forma de picaturi, dupa
indicatiile medicului.
Vinul medicinal
Se prepara prin macerarea plantei bine maruntite n vin de buna
calitate, la temperatura camerei. Este recomandat pentru stimularea
apetitului si pentru aceasta se indica a se administra cu 30 de
minute nainte de masa.
Atentie ! Pentru bolnavii de: gastrite acide, hipertensiune,
hepatite, gravide, mame care alapteaza nu se indica vinul
medicinal.
Recomandare. Va recomandam a respecta strict indicatiile de
preparare a fiecarui medicament natural pentru a nu se produce
accidente nedorite. Timpul de
fierbere, de macerare, cantitatea de produs sunt elemente extrem
de importante n reteta produsului si trebuie respectate n mod
obligatoriu.
2.2. Pentru uz extern
Oteturile aromatice
Sunt preparate din materia prima vegetala, bine maruntita,
macerata la rece, n otet din vin de buna calitate.Se recomanda
concentratia de 50-150 g de planta macerata n 1000 ml de otet din
vin, procesul du-rnd 7-10 zile.Pentru ca extractia substantelor
active sa fie ct mai buna, este indicat ca maceratul sa fie agitat
zilnic de 2-3 ori. Dupa timpul de macerare, lichidul se filtreaza
si se pastreaza n sticle brune, bine nchise, la temperatura de
10-200C. n tratamentele naturiste, oteturile aromatice sunt
utilizate la frictiuni.
Uleiurile medicinale
Se prepara prin macerarea la rece a materiei vegetale bine
maruntite, n ulei comestibil, timp de 4-6 saptamni.
Cele mai folosite uleiuri medicinale sunt de: musetel,
sunatoare, cimbru, conifere, levantica, coriandru, ienupar etc.
Ca tratamente externe, uleiurile medicinale sunt utilizate n:
lotiuni (frictii), cataplasme, bai fitoterapeutice, inhalatii,
gargarisme etc. Ele sunt recomandate si pentru ngrijirea
degeraturilor n arsuri sau n tratarea si vindecarea unor plagi
vechi infectate.
Lotiunile
Lotiunile (frictiile) se obtin din extrase apoase (infuzii,
decocturi, alcoolice (tincturi) sau prin diluarea unor uleiuri
volatile cu care se va frictiona zona bolnava a corpului
omenesc.
Inhalatie
Definita, inhalatia reprezinta o metoda terapeutica care consta
din a absorbi prin inspiratie vapori de apa ncarcati cu medicamente
volatile. n terapia naturista se inspira vapori de apa cu esente
(uleiuri volatile) care se evapora n timpul fierberii anumitor
plante. Modul de a trata prin inhalatii consta n a aseza bolnavul
acoperit cu un prosop sau un cearsaf deasupra unui vas n care este
fiarta planta si se emana vapori.
Un alt procedeu indicat este de a fixa deasupra vasului n care
fierbe planta un cornet din carton sau din plastic, iar pacientul
va inspira vaporii la capatul ngust al cornetului.
Tratamentele cu inhalatii sunt indicate n: astm, bronsite,
faringite, traheite etc. Se obtin bune rezultate n calmarea cailor
respiratorii si n usurarea expectorarii.
Gargarisme
Prin gargara se desinfecteaza gura si faringele. Se realizeaza
prin tinerea n gura si vnturarea lichidului (n.a.
medicament pentru gargara) pna ajunge n zona amigdalelor.
Terapia naturista prin gargarisme se reco-manda n: stomatite, afte,
amigdalite, abcese si dureri dentare.
Gargarismele si apele de gura sunt preparate lichide destinate
spalarii si
igienizarii cavitatii bucale si tratarii unor afectiuni ale
cavitatii bucale si faringelui.
Nota ! Apa de gura contine o infuzie din flori de musetel,
mentol, bicarbonat de sodiu si cteva picaturi de apa oxigenata.
Spalaturile si compresele
Solutiile care contin substante active sunt utilizate pentru a
spala, umecta si trata anumite mucoase, tegumene sau cavitati.
Extractele vegetale folosite au calitati cicatrizante, calmante,
antiinflamatoare. Cel mai des folosite sunt: infuzia din flori de
musetel si tinctura de arnica, iar ca o compresa cu vata termogena
se utilizeaza tinctura de ardei iute.
Cataplasmele
Termenul de cataplasma vine de la cuvntul englez cataplasm si
reprezinta o substanta medica-mentoasa, pastoasa, destinata de a fi
aplicata pe piele, la cald sau la rece, ca un decongestiv local, ca
revulsiv. Ele se prepara din plante macinate fin n amestec cu apa
pna formeaza o pasta care se pune ntre doua bucati de pnza
curata.
Se pot aplica cataplasme cu faina de in, de mustar etc. Popular,
cataplasmele se mai numesc prisnite sau oblojeli.
Tratamentele naturiste cu cataplasme se fac n scop emolient,
calmant, n caz de inflamatii subcutanate dureroase, sau pentru a
grabi coacerea abceselor.
Cteva sfaturi practice n tratamentele cu cataplasme:
- pasta de materie vegetata se va proteja cu pnza curata sau va
fi pusa ntr-un tifon ndoit;
- peste cataplasma se va pune un molton gros care va proteja si
ncalzi zona afectata;
-daca actiunea este prea puternica si pacientul nu o suporta, se
nlatura imediat cataplasma.
Unguente
Sunt preparate medicinale cu consistenta moale obtinute prin
incorporarea substantelor active n excipient si sunt destinate
aplicarii pe piele sau pe mucoase.
Ele au actiuni: cicatrizante, antiacneice, antimicotice,
antiinflamatoare etc.
Baile cu plante
Sunt recomandate n medicina naturista pentru ca, actionnd la
nivelul tegumentului, au actiuni terapeutice complexe: antiseptica,
antiinflamatoare, cicatrizante, avnd un puternic efect benefic n
tratarea bolilor de piele.
Prin bai cu plante sunt tratate: guta, bolile de piele,
reumatismul, diverse boli interne etc. Pregatirea unei bai de
plante se face astfel:
1. Se introduce n apa o cantitate precisa de decoct si se
amesteca pna la omogenizarea cu apa din baie.
2. O alta metoda consta n a se pune plantele bine maruntite
ntr-un saculet de tifon sau de pnza si acesta se va introduce n apa
fierbinte a baii si se va amesteca bine pna ce substantele active
vor fi dizolvate din continutul vegetal.
La tratamentele cu bai de plante sunt necesare a fi respectate
cteva indicatii medicale:
-Baile medicinale cu plante se fac doar cu avizul prealabil al
medicului.
- Tratamentul se face n cure de minim 5-7 bai, curele putnd
ajunge pna la 21 de bai. Dupa fiecare cura se va face obligatoriu o
pauza.
-Durata unei bai este de 15-30 de minute, iar temperatura apei
este de 36-370C.
-ncaperile n care se fac baile trebuie sa fie ferite de curenti
de aer rece, pentru a nu se mbolnavi pacientul.
-Dupa baie se indica pacientului un repaus de minim 60 de
minute. Din acest motiv se pot face tratamentele cu bai de plante
seara, nainte de culcare.
-Medical, timpul optim pentru bai de plante este vara sau ntrun
anotimp cald al anului.
Atentie! nainte de a face o baie cu plante, este obligatoriu ca
pacientul sa-si spele bine corpul pentru a curata astfel
substantele grase, transpiratia si murdaria.
Baile cu plante pot fi locale sau generale. Cele locale sunt
utilizate n tratarea unor afectiuni locale cum ar fi: reumatism,
plagi purulente, hemoroizi etc.
Baile de sezut
Se va face mai nti toaleta atenta a regiunii anale.
Baia de sezut se va efectua la o temperatura de 370C si va dura
15 minute.
Se indica a se efectua doua bai/zi, din care, una seara, nainte
de culcare. Asa cum arata Stefan Mocanu si Dumitru Raducanu:
Tratamentul cu bai se continua pna la descongestionarea totala a
hemoroizilor, uneori chiar pna la disparitia lor si vindecarea
fistulelor anale.
Clismele
Cuvntul grecesc klysma se traduce prin spalatura, iar din punct
de vedere medical, clismele reprezinta introducerea pe cale
rectala, n scop terapeutic a unei cantitati de lichid, cu ajutorul
unei pere de cauciuc sau a unui irigator, n vederea destinderii
intestinului gros, pentru a evacua fortat materiile fecale. Pentru
efectuarea clismelor se folosesc infuzii sau decocturi de
plante.
Se recomanda ca temperatura ceaiului utilizat la clisma sa fie
cu cteva grade mai mare dect a organismului uman.
Capitolul 3
SFATURI PRACTICE N APLICAREA FITOTERAPIEI
n cele ce urmeaza va vom da cteva sfaturi utile n obtinerea
materialului vegetal necesar att pentru pregatirea tratamentului
propriu-zis, ct si n aplicarea practica a fitoterapiei:
3.1. Recoltarea, uscarea si pastrarea
plantelor medicinale
Romnia este o tara daruita de Dumnezeu cu imense comori de
sanatate gazduite n plantele care cresc spontan sau care sunt
cultivate cu vrednicie de oameni priceputi si devotati cu trup si
suflet sa aline suferintele celor chinuiti de boli
necrutatoare.
Un fir de iarba, o floare, un arbust cu fructe, un copac cu
ramuri puternice etc. gasim la tot locul, iar n ele sunt depozitate
n camarile celulelor misterioase substante active care, folosite cu
grija, pot alina dureri, vindeca suferinte.
Trebuie bine nteles ca vegetalele au capatat o importanta
deosebita n terapii nu numai din cauza saraciei si a foamei din
lume, ci n special datorita calitatii lor miraculoase de a
tamadui.
Plantele medicinale se vor recolta de pe terenuri nepoluate si
se va avea grija ca atunci cnd ele vor fi cultivate, ngrasamintele
utilizate sa fie doar cele
naturale, traditionale. Compozitia solului, ct si conditiile de
cultura au o mare importanta n asigurarea calitatii plantelor
medicinale obtinute.
A Recoltarea plantelor medicinale
Este de mare importanta a se face de catre persoane bine
pregatite si informate.
n ceea ce priveste recoltarea plantelor medicinale se va tine
cont de anumite reguli, iar acestea sunt stabilite n functie de
partile vegetale care urmeaza a fi recoltate.
a) -Recoltarea partilor subterane ale plantelor, adica a
radacinilor si tulpinilor subterane (rizomi, tuberculi, bulbi) se
va face cnd planta este n stare de odihna, adica toamna trziu sau
primavara.
n cazul n care, radacinile sau tulpinile subterane se spala de
pamnt, ele se pun n cosuri pentru a se scurge apa si a se usca.
nainte de curatare sau spalare, se vor ndeparta partile
nefolositoare (cioturi, parti aeriene, radacini seci etc.). Sunt
plante cum ar fi nalba la care partile subterane se curata de coaja
si numai apoi se pun la uscat.
b)-Recoltarea partii aeriene a plantei medicinale
Partea aeriana a plantei formata din tulpina cu frunze si flori,
numita Herba Iarba, se recolteaza cnd planta este nflorita, prin
taierea tulpinii, nu prin smulgere.
Atunci cnd plantele cresc masate n colonii, ele se recolteaza
prin cosire sau secerare. Dupa recoltare vor fi ndepartate plantele
straine, cele nnegrite sau decolorate, ct si tulpinile
lemnificate.
c) -Recoltarea frunzelor se face cnd ele sunt complet
dezvoltate, ntregi,
de culoare verde caracteristica, nepatate sau atacate de rugina
sau de insecte.
d) -Recoltarea florilor se face cnd acestea sunt perfect
dezvoltate fara a fi trecute. Ele se culeg fara codite.
Operatia
de recoltare se face dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, pentru
a se evita umezeala si nnegrirea lor la uscare.
La recoltare, florile se pun n cosuri sau ladite, fara a fi
sufocate prin presare si a se ncinge. Se va avea grija ca imediat
sa fie puse la uscat. Atentie ! Sunt unele flori care se recolteaza
n stare de boboci cum ar fi cele de arnica sau de podbal care se
culeg n stare de boboci, deoarece atunci cnd sunt recoltate ca
flori deschise, ele la uscare se transforma n puf si devin
nefolositoare.
e) -Recoltarea fructelor si a semintelor se face cnd planta a
ajuns la maturitate.
f) -Recoltarea mugurilor se face primavara devreme sau chiar
iarna cnd ei sunt bine dezvoltati fara nsa a fi deschisi.
Atentie ! Mugurii de plop, atunci cnd contin rezina (se lipesc
ntre degete), se culeg unul cte unul si se aseaza n cosuri sau
saci.
g) -Recoltarea scoartelor se face primavara, cnd n planta ncepe
circulatia sevei.
n ceea ce priveste recoltarea plantelor otravitoare, ea se va
face numai de catre persoane autorizate, bune cunoscatoare n
domeniu.
Observatie ! n timpul recoltarii plantelor otravitoare este
total interzis a se duce mna la gura, la nas, sau la ochi. Se
interzice cu desavrsire culegerea concomitenta a plantelor
medicinale neotravitoare cu cele otravitoare.
B Uscarea plantelor medicinale
Temperatura ideala pentru uscarea plantelor medicinale este cea
a mediului ambiant. Uscarea se face n straturi subtiri, pe rame de
lemn prevazute cu site sau tifon, n locuri uscate, bine aerisite,
ferite de praf, mucegai, insecte, animale, etc. Se va trece la
uscarea masei vegetale dupa ce plantele au fost sortate calitativ
si spalate, n aer liber, la soare sau la umbra, n functie de
principiile active pe care le contine organul respectiv din
planta.
a) -Uscarea radacinilor se realizeaza dupa ce au fost curatate
si spalate, eventual taiate, n general n uscatorii artificiale.
n gospodarii, uscarea se poate face si n aer liber, ntinse la
soare pe rogojini, saci sau n nca-peri bine aerisite.
Regula ! Radacinile sunt uscate atunci cnd se rup cu zgomot sec
identic cu
cel al ruperii unui bat de lemn.
b) -Uscarea frunzelor se face n camere bine aerisite, materialul
vegetal fiind ntins n straturi subtiri. Uscarea frunzelor se poate
realiza n aer liber, pe rame speciale, acoperite cu hrtie, pentru
ca lumina soarelui sa nu le decoloreze.
Frunzele uscate se rup cu un zgomot caracteristic care anunta ca
procesul de uscare este terminat.
c) -Uscarea florilor este indicat a se face imediat dupa
recoltare pentru ca ele sa nu-si piarda calitatile terapeutice. La
uscare, florile se ntind n straturi subtiri pe hrtie si se are
grija sa nu fie expuse direct razelor de soare. n acest sens, ele
se acopera cu coli de hrtie alba.
Regula ! n timpul uscarii, florile nu se ating sau ntorc,
deoarece prin aceste operatii se produce patarea lor.
d) -Uscarea ierbii (Herbei) se face n ncaperi bine aerisite,
materia vegetala fiind ntinsa n straturi subtiri, sau operatia se
poate realiza si n aer liber, pe rame speciale, acoperite cu hrtie,
ca sa impiedice decolorarea.
Regula ! Uscarea este realizata cnd materia vegetala cuprinsa
ntre degete se sfarma usor.
e) -Uscarea fructelor si a semintelor se face n uscatorii
artificiale sau n aer liber, materia vegetala fiind ntinsa n
straturi subtiri pe hrtie sau pe rame. Pentru a urgenta procesul
uscarii semintelor, ele se ntorc n procesul uscarii prin
lopatare.
f) -Uscarea scoartelor se face n uscatorii artificiale ct si n
aer liber.
Procesul uscarii este terminat cnd ele se rup usor, cu un zgomot
sec, caracteristic.
g) -Uscarea plantelor otravitoare se face cu atentie, n ncaperi
ncuiate si separat de plantele medicinale neotravitoare.
Procedeul de uscare propriu-zisa a acestor plante nu difera
tehnic de al celor neotravitoare. Atentie ! n ncaperile unde s-au
uscat plante otravitoare, pe sitele utilizate, sau pe rogojinile
folosite nu se vor usca dect plante otravitoare.
Dupa ce operatia s-a terminat se are grija a se lua toate
masurile necesare ca ncaperile sa fie bine curatate, iar gunoiul
ars si ndepartat fie prin ngropare, fie dus n locuri special
amenajate.
C Pastrarea plantelor medicinale
Conditiile de pastrare ale plantelor medicinale sunt extrem de
importante, de ele depinznd ca materialul terapeutic sa nu se
degradeze, sa nu-si piarda o parte sau total principiile active. n
cele ce urmeaza vom da cteva reguli de urmat:
Ambalarea partilor ierboase ale plantelor se va realiza pe timp
noros sau dimineata, pe racoare si se va evita sfarmarea lor.
Exista standarde speciale pentru fiecare planta privind
pastrarea si ambalarea, care trebuie atent respectate.
Astfel, florile se ambaleaza n saci de hrtie sau n lazi
captusite cu hrtie alba.
Frunzele si iarba se ambaleaza n saci si saltele de pnza.
Radacinile se ambaleaza n saci de pnza. Fiecare ambalaj va fi
etichetat si pe eticheta se va mentiona denumirea plantei, partea
din planta ambalata, greutatea etc. Atentie ! Plantele otravitoare
se vor depozita separat de plantele medicinale neotravitoare.
D Conditii de calitate la plantele medicinale
Cerintele de calitate ale plantelor medicinale sunt nscrise n
standardele existente si care trebuie strict respectate.
Cteva dintre cerintele de calitatea obligatorii le vom prezenta
si noi n continuare:
- Recoltarea plantelor se va face din zone nepoluate. Cnd se fac
culturi de plante medicinale, ngrasamintele si tratamentele
aplicate trebuie sa fie din cele naturale. Se interzice utilizarea
ngrasamintelor sintetice si a pesticidelor etc.
-La recoltare vor fi alese numai plantele sanatoase, neatacate
de rugina sau de insecte.
-Frunzele se vor culege fara petiol, cu exceptia celor care au
principiile active n petiol si n nervuri. n stare uscata frunzele
vor fi ntregi, alese de cele galbene sau lipite.
-Florile nu trebuie sa fie patate, decolorate, nnegrite etc.
-Iarba sa nu contina radacini si pamnt.
-Fructele sa fie bine uscate, dar fara sa fie arse.
-Mugurii sa nu fie desfacuti sau arsi de soare.
3.2. Pacientul trebuie sa stie
Bolnavul care trebuie sa se trateze cu plante medicinale trebuie
sa stie:
-cana sau paharul n care se vor prepara infuziile sau
decocturile va fi din sticla de Jena, din ceramica sau din metal
emailat si va avea o capacitate de 250 ml;
-este strict interzis a se utiliza vase, lingurite, strecuratori
etc din metal;
-la masurarea cantitatilor de materie vegetala maruntita se vor
utiliza lingurite sau linguri din plastic. n calcule se va avea n
vedere ca o lingura are volumul a doua lingurite.
Pentru ca cititorii nostri sa poata calcula precis sau sa poata
face fata usor la aplicarea unor retete n practica terapeutica, dam
cantitatile aproximative de materie prima vegetala uscata si
maruntita echivalenta a unei linguri rase:
-flori -3-4 g
-frunze -2-3 g
-partea aeriana -4-5 g
-radacini, rizomi -5-7 g
-fructe -5-6 g
-scoarta -6-7 g
n tratamentele n care se cer dimensiuni foarte precise ale
cantitatilor de materie prima vegetala se vor utiliza balante
farmaceutice.
3.3. Recomandari medicale de aplicat n terapeutica cu ceaiuri
din plante
Pentru a conserva frumusetea corpului, pentru a pastra sanatatea
si tineretea, pentru a trai peste media de vrsta a epocii, exista o
regula clasica pe care trebuie s-o aplice fiecare fiinta umana:
Omul trebuie sa traiasca n armonie cu Natura, sa respecte stric
legile ei. n acest sens si tratamentele naturiste cu ceaiuri
trebuie sa respecte o serie de reguli stricte.
Profesorul Franz Halberg din SUA arata ca Un om nu este acelasi
om la orele 10 dimineata si la 10 seara. Cercetarile medicale au
dovedit ca n alternanta zi-noapte exista ritmuri specifice de
activitate pentru fiecare organ n parte din corpul omenesc si ele
impun o adevarata cronologie n terapeutica, n general, iar pe
fiecare individ personalizat.
Din aceasta cauza, pentru ca prin fitoterapie sa se obtina
rezultate maxime, este necesar a se respecta strict o serie de
reguli care tin de cronofarmacologie:
- Ceaiurile (infuzii, decocturi) cu caracter vita-minizant se
beau n mai multe reprize n cursul unei zile.
-Ceaiurile pentru terapia obezitatii se beau dupa mese.
-Ceaiurile n tratarea diabetului se beau nainte de mese.
-Ceaiurile din plante tonice aperitive se administreaza cu 30 de
minute nainte de mese, ele avnd rolul de a produce o marire a
secretiei digestive.
-Ceaiurile vermifuge se beau dimineata pe stomacul gol.
-Ceaiurile indicate n tratarea colitelor si enteritelor se
recomanda a se bea dupa mese.
-Ceaiurile laxative se beau seara, nainte de culcare, iar daca
este necesar a se lua si un al doilea ceai, el va fi servit
dimineata, pe stomacul gol.
-Ceaiurile stomachice (n.a. ajuta digestia) vor fi administrate
la 30 de minute dupa mese.
-n tratamentele afectiunilor hepatice (diskinezii, colecistite,
stimularea functiei hepatice) recomandarile medicale sunt stricte:
se bea mai nti o cana de ceai, dimineata pe stomacul gol, iar apoi
se va sta culcat pe partea dreapta 30 de minute.
A doua cana de ceai se va bea n doua reprize egale, nainte de
mesele principale.
-Ceaiurile sedative, hipnotice, cele care au un rol calmant n
tulburari cronice, astm bronsic etc. se beau, de regula nainte de
culcare, sau portionat, o parte dimineata, iar cealalta seara.
-Fitoterapia aparatului respirator si a celui urinar se face n
mai multe reprize, n cursul unei zile.
-Terapeutica cu ceaiuri n situatii cu simptome acute (voma,
diaree, colici biliare, renale etc.) se realizeaza imediat, n
urgenta.
-Farmacia verde de tip fitoterapie are si unele contraindicatii
medicale generale sau temporare pe care noi le vom semnala
cititorilor nostri:
a) n timpul menstruatiei nu se vor bea ceaiuri cu caracter
purgativ, hemostatic, anticoagulant, emenagog;
b) la gravide sunt interzise ceaiurile cu efect purgativ
puternic sau ceaiurile emenagoge;
c) n timpul lactatiei este interzisa consumarea ceaiurilor care
contin substante amare sau produc purgatii puternice.
Atentie ! Pentru a nu se produce fenomene de incompatibilitate
sau chiar reactii adverse, fitoterapia nu se aplica la ntmplare, ci
riguros, dupa indicatii medicale.
n ceea ce priveste utilizarea capsulelor cu prafuri de plante,
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda:
a) -Primavara se vor administra organismului capsule cu scopul
de a elimina deseurile si toxinele acumulate n timpul iernii. n
acest caz, se vor utiliza capsule cu pudre avnd actiuni depurative
asupra sngelui si a ficatului.
b) -Vara si iarna, cnd organismul trebuie sa atinga cote maxime
pentru a se apara mpotriva oboselii si a microorganismelor, n afara
revigorarii prin expunere la soare sau la ceilalti factori naturali
de calire a organismului, se recomanda a se lua capsule cu prafuri
vegetale dupa cum urmeaza:
-nainte de masa - pentru a asigura activitatea drenajului;
-n timpul mesei pentru a favoriza asimilatia;
-dupa masa cu efect digestiv.
c) -Toamna -nainte de solicitarile mari ale organismului care
sunt efectuate iarna, se vor lua capsule cu prafuri vegetale avnd
scopul de a revigora sngele, respectiv organismul si se va avea n
vedere si mbunatatirea activitatii rinichilor.
Specialistii n materie de fitoterapie cred ca datorita
eficientei lor extraordinare, multe din tratamentele cu ceaiuri vor
putea fi nlocuite cu capsule cu pudra de plante. Capitolul 4
AFECTIUNI SI TRATAMENTE FOLOSIND PLANTELE MEDICINALE
Vindecari cu adevarat miraculoase n afectiuni digestive, ale
sngelui, rinichilor si organelor genitale, n diabet, reumatism,
obezitate, n stari de soc, convulsii, spasmofilie, n boli
cardiovasculare, de nervi, de piele, n alergii, n stres,
frigiditate, impotenta, caderea parului etc. fac din fitoterapie un
procedeu al terapeuticii moderne, dar mai ales al viitorului.
Simplitatea tratamentelor, eficienta lor, dar n special faptul ca
nu dau reactii secundare extrem de daunatoare ca n cazul
medicamentelor sintetice, determina o aplicabilitate tot mai mare a
tratamentelor cu plante.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a tras cu putini ani n urma, un
semnal de alarma: 60% din maladiile lumii occidentale sunt
provocate n mod cert, de un medicament. n aceste conditii, apare
obligatorie utilizarea din ce n ce mai intensiva a fitoterapiei.
Este interesant a cita aici pe cunoscutul specialist n medicina
naturista, Michel Bontemps care arata, vorbind despre
fitoterapie:
() noi vindecam prin dragostea ce o purtam plantelor, prin
dragostea pe care suntem n stare s-o daruim bolnavilor nostri.
Scopul sau nu era sa nlocuiasca remediile chimice cu o planta, ci
sa renvete sa avem grija fata de noi, sa nu abdicam n fata
bolii.
Sa nu uitam, dragi cititori, ca plantele va pot vindeca si ca,
nu rareori ele pot face minuni acolo unde medicamentele sintetice
si-au dovedit neputinta. Conditiile obligatorii ntr-un tratament cu
plante sunt:
- a se cunoaste exact diagnosticul bolii de care noi
suferim;
- sa fie bine ales si mai bine individualizat tratamentul care
trebuie urmat;
- materialul vegetal sa fie de cea
mai buna calitate, iar la pregatiriea remediului natural sa se
acorde cea mai mare atentie;
- cunoscndu-ne reactiile, sa urmarim constienti procesul de
vindecare, iar daca apar probleme sa ne adresam doctorului si sa
modificam, n caz extrem, tratamentul.
n cele ce urmeaza pentru ca cititorii nostri, sa-si trateze
diverse afectiuni, boli, suferinte, le vom da retete pentru
tratamente naturiste folosind plantele medicinale, adevarate
miracole n terapeutica.
1. Abcesul
El reprezinta o formatie purulenta n interiorul unui tesut
(conjunctiv, muscular) sau a unui organ (plamn, creier etc),
formata n urma unei infectii. n interior, abcesul este captusit de
o membrana groasa ( cu fibrina) care contine puroi, de cele mai
multe ori amestecat cu snge si chiaguri de fibrina.
Ajuns la suprafata, abcesul apare sub forma unui punct galben
nconjurat de un tesut tumefiat si rosu, pacientul simtind dureri la
atingere. Clasificate, abcesele pot fi calde, cnd provoaca febra
(prin fistula se pot deschide singure spre exterior) sau reci, cnd
sunt produse de o infectie tuberculoasa (ganglionii cervicali
tuberculosi).
Abcesele sunt de mai multe tipuri: dentare, tegumentare
(buboaie), renale, hepatice etc. Plantele medicinale recomandate n
fitoterapie sunt: socul sulfina, tataneasa, urzica moarta, volbura,
coada-soricelului, nalba mare, podbalul, salvia, sunatoarea,
cerentelul, musetelul etc.
A. Tratarea abcesului dentar
Abcesul dentar este o inflamatie circum-scrisa, cu o punga de
puroi n jurul dintelui afectat. Tratarea se realizeaza prin
gargarisme cu ceaiuri din plante medicinale.
Cu ceai de musetel
Infuzia se prepara din trei linguri de flori la o cana de 250 ml
apa clocotita. Ceaiul fierbinte se tine n gura timp de 5 minute si
se fac gargarisme, iar tratamentul se repeta din ora n ora.
Cu ceai de sunatoare
Se face gargara si se mesteca n gura infuzia fierbinte preparata
dintr-o lingura de plante la 250 ml apa clocotita.
Este un ceai care calmeaza durerile dentare.
Cu ceai din flori de coada soricelului
Infuzia se prepara din 3 linguri de flori la 250 ml apa
clocotita. Ceaiul fierbinte se tine n gura si se fac gargarisme
timp de 3-5 minute. Operatia se repeta din ora n ora.
Cu ceai din rizomi de cerentel
Se prepara un decoct dintr-o lingura de rizomi bine maruntiti la
o cana de apa clocotita de 250 ml.
Tratamentul consta n aplicarea direct pe abces a unor tampoane
de vata sau de tifon, mbibate n decoct.
Cu ceai din radacini de tataneasa
Se prepara un decoct din 4-5 linguri de radacini maruntite de
tataneasa la o cana de 250 ml cu apa clocotita. Se fac spalaturi
timp de 5 minute, iar tratamentul se repeta din ora n ora.
Se mai pot prepara ceaiuri din: salvie, soc, sulfina, urzica,
podbal, volbura. Unii astrofitoterapeuti recomanda n tratarea
abceselor dentare crinul de gradina.
El colecteaza si dreneaza abcesele. n aplicatii de uz extern
sunt utilizate att florile, ct si radacinile. El are calitati
emoliente, colecteaza puroiul, dreneaza abcesul si fluidifica
procesele inflamatorii ndurate.
B Tratarea unor abcese ale pielii
Se fac spalaturi cu infuzie de musetel la fiecare doua ore.
Ceaiul de musetel se prepara dintr-o lingurita de flori n 250 ml de
apa clocotita.
C Tratarea abcesului pulmonar
Asa cum arata Virgil T.Geiculescu n lucrarea sa Bioterapie,
abcesul pulmonar se caracterizeaza prin febra, tuse, expectoratie
purulenta, uneori fetida si vomica.
a) -Cu ceai dupa reteta:
- Roua-cerului -50 g
- Lichen de piatra - 50 g
Din amestecul de plante bine omogenizat si maruntit se vor lua
doua lingurite si se va face o infuzie cu 250ml
de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, cu miere de
albine si se tin cure de 30 de zile.
b) -Cu ceai de usturoi
Se prepara o infuzie din 3-5 catei de usturoi pisati n 250 ml de
apa clocotita. Se administreaza 8-10 linguri de ceai/zi la adulti.
Tratamentul dureaza pna la vindecare.
Tratamentele sunt eficiente si pentru copii, dar n functie de
vrsta acestora cantitatile sunt 1/4 la cei cu vrsta pna la 6 ani si
1/2 la cei cu vrsta de 6-12 ani.
D Tratarea unor abcese n care sunt afectati si ganglionii
limfatici sau daca faringita este urmare a unei amigdalite
a) Ceai dupa reteta 1
-Flori de musetel -15 g
-Flori de salvie -15 g
-Turtita mare -50 g
Din plantele bine amestecate si bine maruntite se va lua o
lingurita si se va prepara o infuzie cu 250 ml apa clocotita.
Tratamentul consta n a se face gargara cu ceai fierbinte timp de
3-5 minute, din doua n doua ore.
b) Ceai dupa reteta 2
-Frunze de salvie -100 g
-Frunze de podbal -25 g
-Frunze de mur -20 g
-Frunze de nalba -25 g
Din amestecul de plante, bine maruntit si omogenizat, se ia o
lingurita si se prepara un ceai cu 250 ml de apa clocotita. Dupa
infuzare, se face gargara cu ceaiul fierbinte timp de 3-5
minute.
Tratamentul se repeta din doua n doua ore.
2. Aciditate gastrica Se manifesta prin arsuri la stomac.
Tratamentul recomandat este a se bea o cana de ceai facut
conform retetei de mai jos, dupa fiecare din mesele principale:
- Flori de violete - 50 g
- Seminte de fenicul - 50 g
- Radacini de nalba mare -100 g
- Flori de nalba de padure - 50 g
- Frunze de roinita -50 g
-Coada soricelului (planta fara radacina) - 100 g
Din plantele bine omogenizate si maruntite se ia o lingura si se
va prepara un ceai, care se va lasa la infuzat 15 minute. Maurice
Messgu si Michel Bontemps recomanda si tratamentul cu capsule:
-n timpul celor trei mese principale se vor lua doua capsule de
fenicul.
-Dupa fiecare masa se vor lua 2 capsule de complex
magneziu+vitamina D.
3. Acrocianoza Este o afectiune caracterizata prin tulburarea
spastica vasomotorie a retelei arteriale de la extremitati si apare
mai ale la femeile tinere. n unele cazuri se asociaza cu focare
infectioase cronice, tulburari endocrine sau precede debutul unor
boli autoimune. Pentru ntelegerea cititorului este o tulburare
locala n circulatia sngelui, la mini si la picioare si apare
datorita lipsei de tonicitate a capilarelor si venelor mici care se
comporta ca si cnd ar fi paralizate.
Tratament cu ceai de talpa-gstei
Se prepara o infuzie cu 15 g de planta la 250 ml de apa
clocotita. Se iau 34 linguri pe zi.
4. Acnee (cosuri)
Acneea reprezinta o dermatoza caracterizata prin-tr-o inflamatie
purulenta a folicului pilo-sebaceu, nsotita de secretie exagerata a
glandelor sebacee. Ea apare la adolescenta sau la femei dupa vrsta
de 40 de ani sub forma acneei rozacee.
Fitoterapeutica se face cu urmatoarele plante medicinale:
galbenele, brusture, cicoare, trei frati patati, dud, frasin,
hamei, osul-iepurelui, sovrv, unguras, plop, urzica etc. precum si
cu legume ca napul, prazul, varza, tomatele.
Atentie ! Tratamentul de acnee este dificil, de lunga durata si
cere multa vointa pentru reusita lui.
a) - Tratament cu ceai din conuri de hamei
Se prepara o infuzie dintr-o lingura de conuri de hamei la 100
ml de apa clocotita. Se aplica comprese pe zona afectata.
b) -Tratament cu ceai din muguri de plop
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de muguri de plop zdrobiti
pusi n 250 ml de apa clocotita. Tratamentul consta n a aplica pe
locul afectat cataplasme, spalaturi si bai locale cu acest
ceai.
c) -Tratament cu ceai din radacina de brusture
Se prepara o infuzie din 20-30 g de radacini maruntite de
brusture la 1000 ml de apa clocotita. Cu acest ceai, pe locul
afectat se pun comprese sau se fac spalaturi.
d) -Tratament recomandat de MauriceMessgu si Michel Bontemps
Seara dupa cina, se va bea o cana de 250 ml din ceaiul preparat
dupa reteta:
-Flori de iarba neagra -50 g
-Coada soricelului (planta fara radacina) -50 g
-Fructe de ienupar -25 g
-Frunze de cimbru -50 g
-Frunze de rozmarin -50 g
Se va lua o lingura de plante din amestecul bine omogenizat si
maruntit si se va fierbe n 250 ml de apa, timp de 5 minute.
Se mai recomanda a se lua dimineata si la prnz: doua capsule de
brusture, 2 capsule de urzica moarta si 2 capsule de trei frati
patati. Ele se vor lua toate odata. Se indica a se consuma ct mai
mult din: papadie, anghinare, morcovi, castraveti, ceapa, pere
sparanghel. Alimente contraindicate: brnza fermentata, cafea,
alcool, grasimi animale.
e) -Tratament cu ceai din flori de galbenele
Se prepara o infuzie cu 15-20 g de flori de galbenele la 1000 ml
de apa clocotita. Acest ceai va fi utilizat la a face bai,
spalaturi si a pune cataplasme pe locul acneei. Virgil T.Geiculescu
recomanda a se utiliza n tratamente tinctura preparata din 20 g
flori de galbenele, macerate timp de 8 zile n 100 ml de alcool. Se
pun comprese cu 10 ml din tinctura diluata cu 100 ml apa fiarta si
racita.
f) -Tratament cu ceai din cicoare
Se prepara o infuzie cu 20-40 g de cicoare la 1000 ml de apa
clocotita. Cu acest ceai se fac spalaturi si se pun cataplasme pe
zona vatamata.
g) -Tratament cu ceai din trei frati patati
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de plante la 250 ml de
apa clocotita.
h) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta 1:
-Frunze de mesteacan rios - 15 g
- Frunze de salvie - 15 g
- Frunze de roinita - 15 g
- Urzica mare - 15 g
Se iau 3 lingurite din amestecul de plante bine omogenizat si
maruntit si se prepara o infuzie cu 250 ml de apa clocotita.
Tratamentul indica a se bea dimineata si seara cte o cana de
ceaicald.
i) -Tratament dupa Maria Treben
Se va prepara ceaiul dupa reteta:
- Frunze de nuc - 20 g
-Trei frati patati -20 g
-Radacini de sanisoara -20 g
-Radacini de patrunjel de cmp -20g
-Flori de porumbar -20 g
Se iau doua lingurite din amestecul vegetal bine omogenizat si
maruntit si se fierb n 750 ml de apa, timp de 5-10 minute.
Tratamentul consta n a se bea zilnic 3 cani de ceai cald.
) -Tratarea acneei rozacee
Tratamentul consta n a se bea dimineata, la prnz si seara o cana
de ceai preparata dupa reteta:
-Frunze de rozmarin -40 g
-Frunze de salvie -20 g
-Flori de nalba de padure -10 g
-Muguri florali de portocal amar -20 g
-Urzica moarta (planta fara radacina) -20 g
Se ia o lingura din amestecul vegetal bine omogenizat si
maruntit si se pune n 250 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat
15-20 de minute si se va bea cu putina miere de paducel. Maurice
Messgu si Michel Bontemps mai recomanda a se administra:
a) 2 capsule de paducel nainte de fiecare masa;
b) 3 pastile de complex-vita de vie, la prnz si seara n timpul
meselor.
5. Actinomicoza
Este o maladie cronica, comuna omului si animalelor, produsa de
o ciuperca, care patrunznd n cavitatea bucala invadeaza osul
maxilar inferior si tesuturile nvecinate. Ea produce ulceratii si
lasa sa se scurga un puroi ce contine niste graunte galbui
caracteristice.
Tratamentul se realizeaza cu un ceai din muguri de plop negru.
Prepararea ceaiului se face dintr-o infuzie cu o lingurita de
muguri de plop negru zdrobiti n 250 ml de apa clocotita. Cu ceaiul
obtinut se va face gargara de mai multe ori pe zi.
6. Acuitate vizuala
Acuitatea vizuala (diferentierea unor detalii si nuante de
culori) scade cu vrsta si cu diverse modificari n structura
ochiului. Plantele medicinale
recomandate n fitoterapie sunt salvia si
afinul.
a) -Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se prepara din 4 linguri de frunze la 1000 ml de apa
clocotita. Se administreaza dupa infuzare n cursul unei zile, ntre
mese si la distanta de ele.
b) -Tratament cu ceai de afin
Se prepara dintr-o lingurita de frunze la 250 ml apa clocotita.
Se beau 2-3 cani pe zi.
c) -Tratament cu macerat de afin
Se obtine dintr-o lingurita de fructe zdrobite care se lasa la
macerat 8 ore n 200 ml de apa rece. Maceratul preparat se bea n
trei reprize, n cursul unei zile.
d) -Tratament prin consum direct de fructe
Se recomanda a se face cure de 1520 de zile, n care se vor
consuma cca 80100 g de afine pe zi.
7. Aerofagie
Definita, aerofagia nseamna nghitirea unei cantitati de aer care
patrunde n stomac, unde se acumuleaza.
Tratamentul consta n a se bea
nainte de masa, la prnz si seara o cana de ceai preparat dupa
reteta:
- Frunze de rozmarin -40 g
- Radacina de gentiana- 20 g
- Seminte de anason -20 g
- Frunze de busuioc -40 g
- Seminte de fenicul -20 g
Ceaiul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal bine
omogenizat si maruntit la o cana de 250 ml de apa clocotita. Se
lasa la infuzat 15 minute nainte de a se strecura.
Maurice Messgu si Michel Bontemps mai recomanda a se
administra:
a) 2 capsule de angelica nainte de masa de prnz si cea de
seara;
b) 2 pastile de complex-drojdie vitaminizata n timpul prnzului
si al cinei.
8. Afrodisiace
Afrodisiacele sunt substante sau alimente care stimuleaza
impulsurile (apetitul) sexual. Recomandam pentru calitatile lor
afrodisiace, fitoterapie cu urmatoarele plante medicinale: busuioc
de cmp, asudul calului, morcovi de cmp (se foloseste
inflorescenta), telina (radacina) , dumbet, bujorei, priboi,
schinduf.
a) -Tratament cu telina
Se consuma radacina de telina cruda sau n mncare de telina.
b) -Tratament cu ceai dupa reteta 1
Se prepara un ceai din cte o lingurita de priboi, de banat si de
floareavntului la 2000 ml de apa clocotita si se fierb un minut. Se
utilizeaza att radacinile, ct si frunzele acestor plante bine
maruntite.
Se administreaza cte 6-8 linguri pe zi sau se beau la cele trei
mese principale, cte 1-2 cani. Tratamentul se face n cure de 40 de
zile.
c) -Tratament cu ceai dupa reteta 2
Se prepara un ceai din: 30 g radacini de lemn-dulce, 30 g
seminte de susan, 30 g seminte de lemn-dulce. Amestecul bine
maruntit si pisat se pune n 600 ml de apa clocotita. Se fierbe 5
minute la foc iute, iar apoi nca 20 de minute la foc moale.
9. Afte
Definite, aftele reprezinta niste exulceratii galbui, rotunde
sau ovale, nconjurate de un halo rosu, urmnd dupa o vezica uneori
de origine virala, si situate pe mucoasa bucala, faringiana sau
genitala.
Ele sunt nsotite de o senzatie de arsura.
Fitoterapia se face cu: salvie, salcie, sulfina, trandafir,
busuioc.
a) -Tratament cu ceai din petale de trandafir
Infuzia se prepara din doua linguri cu petale de trandafiri la
250 ml de apa clocotita. Tratamentul consta n gargarisme cu infuzie
si mestecarea plantelor care se afla n ceai.
b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta 1
- Frunze de salvie - 20 g
- Radacini de brusture - 20 g
- Coji de lamie - 20 g
- Fructe de ienupar - 20 g
-Planta ntreaga-sovrv - 20 g
Ceaiul se prepara lund o lingura din amestecul vegetal bine
omogenizat si maruntit n 250 ml de apa si se va fierbe 57 minute.
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda ca n ceaiul obtinut sa
se adauge o lingura de otet de cidru.
Tratamentul consta n a se face gargara de 4 ori pe zi cu ceaiul
preparat, foarte fierbinte, att ct suporta pacientul.
c) -Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se obtine dintr-o lingura de planta n 100 ml de apa
clocotita. Tratamentul consta n a face gargara cu acest ceai de mai
multe ori pe zi.
d) -Tratament cu ceai de sulfina
Ceaiul se prepara dintr-o lingura de planta la 100 ml de
apa.
Tratamentul consta n a face gargara si a mesteca n gura frunzele
infuziei de mai multe ori pe zi.
e) -Tratament cu ceai de nalba
Se prepara un decoct din 50 g de radacina de nalba bine
maruntita, fiarta n 1000 ml apa. Cu acest decoct se face gargara de
mai multe ori pe zi.
f) -Tamponarea aftelor cu suc de lamie
g) -Tratament cu ceai de morcov
Se prepara un decoct din 20 g de frunze de morcov n 1000 ml apa
clocotita.
Se face gargara de mai multe ori pe zi.
h) -Tratament cu ceai de afin
Se prepara un decoct dintr-o lingura de fructe de afin zdrobite
n 1000 ml de apa clocotita. Se va fierbe decoctul pna scade volumul
lui la jumatate.
Tratamentul consta n gargarisme repetate.
Nota. n general, aftele apar, n mare masura, ca produse de
hiperaciditatea stomacului. Recomandarea este ca atunci cnd apar
aftele, pacientul sa fie tratat si de arsuri gastrice.
10. Albuminurie
Albuminuria este ntotdeauna legata de o proasta eliminare a
toxinelor din organism. Se recomanda a se face o cura de 21 de
zile, mai ales toamna, cnd se va face o mare cura depurativa pentru
a curata filtrul renal.
a) -Tratament cu ceai dupa reteta 1
-Radacini de brustur -35 g
-Maduva alba de tei -35 g
-Radacini de pir -35 g
-Frunze de coacaz -35 g
-Radacini de papadie -35 g
- Frunze de trifoiste de balta -35 g
-Cozi de cirese -35 g
Se iau 4 linguri din amestecul vegetal bine maruntit si se fierb
2 minute n 1000 ml de apa. n ceaiul obtinut se va introduce o
lingura din coada calului si, acoperit, se va lasa la infuzat 15
minute.
Tratamentul recomanda a se bea 1000 ml de ceai zilnic.
b) -Tratament cu capsule
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se administra:
a) nainte de fiecare masa 2 capsule de pir;
b) n timpul meselor principale 2 capsule de frasin.
c) dupa fiecare masa 2 pastile de complex-alge+coacaz negru
Speranta Anton recomanda o infuzie din 15 g radacini de telina,
sparanghel, marar, ghimpe, patrunjel+miere sau o infuzie din pastai
de fasole boabe.
11. Alcoolism
Alcoolismul este o maladie legata de ingestia repetata, ani de
zile a unor cantitati excesive de alcool. El se manifesta prin
tulburari afective, euforie, scaderea memoriei si adiscernamntului,
tulburari nervoase, leziuni organice (mai ales ciroza si gastrite).
Alcoolismul este adesea nsotit de probleme psihologice si sociale.
Complicatiile cele mai grave sunt: ciroza, delirum tremens,
halucinoza alcoolica, etc.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante: bradisor, ardei iute,
coacaz negru, catina alba, maces.
a) -Tratament cu ceai de maces
Se face o cura de dezintoxicare pna ce bolnavul este vindecat.
Ceaiul se prepara din 2 linguri de fructe zdrobite n 500 ml de apa
clocotita. Decoctul se va fierbe 5 minute si se bea n cursul unei
zile.
b) -Tratament cu ceai de catina alba
Infuzia de prepara din 2 linguri de fructe zdrobite, n 500 ml de
apa clocotita.
Se lasa ceaiul la infuzat 20-30 de minute si se bea fractionat n
cursul unei zile.
Tratamentul de dezintoxicare se face pna la vindecarea
bolnavului.
c) -Tratament cu tinctura de ardei iute
Tinctura se va prepara din 200 g de ardei iute macerat n 100 ml
alcool, timp de 7-8 zile. n curele de dezalcoolizare, pacientul va
bea un ceai amar de anghinare, unguras sau tintaura n care se vor
adauga 15-30 de picaturi de tinctura de ardei iute.
d) -Tratament cu ceai de coacaz negru
Se prepara un decoct dintr-o lingurita de frunze uscate n 250 ml
de apa clocotita. Se fierbe ceaiul timp de 5 minute. Tratamentul
consta ntr-o cura de 30-40 de zile n care se va bea dimineata
jumatate din cana de ceai, iar seara, cealalta jumatate.
12. Alergie Alergia este o hipersensibilitate a organismului
uman fata de o substanta straina, fie fata de o substanta care n
mod natural este inofensiva (par, praf, polen, lapte) -, fie un
produs bacterian sau medicamentos. Ea se manifesta printr-o reactie
imediata n diverse moduri (eczema, urticarie, astm bronsic
etc.).
a) -Tratament cu decoct de coacaze negre
Se prepara decoctul de coacaze negre: 10 g la 250 ml de apa
clocotita. Se fierbe 15 minute.
Se iau cte trei linguri de trei ori pe zi.
b) -Tratament n eczeme alergice
Se prepara un decoct din 40 g rizomi de pir si 20 g de
sapunarita n 500 ml de apa. Se fierbe timp de 30 de minute.
Tratamentul consta n a se bea 2 cani pe zi, ct si n aplicarea de
comprese.
c) -Tratarea guturaiului de fn
Tratamentul recomandat: a se bea 3-4 cani de ceai de urzici n
care se amesteca o lingura de bitter suedez.
d) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Frunze de frag -35 g
-Frunze de frasin -35 g
-Fructe de ienupar -35 g
-Radacini de brustur -35 g
Ceaiul de prepara din amestecul vegetal bine maruntit, fiert
timp de 2-3 minute n 1000 ml de apa.
Tratamentul consta n a se bea zilnic 1000 ml din acest ceai.
Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda si tratamentul cu
capsule: ser vor lua 2 capsule de ienupar nainte de masa.
13. Alopecie
Reprezinta o cadere temporara, partiala sau generala a
parului.
A nu se confunda cu calvitia care este o cadere definitiva a
parului.
Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: ardei
iute, nasturel, coada calului, brusture.
a) -Tratament cu suc proaspat de nasturel
Tratamentul consta ntr-o frictiune zilnica, seara, cu suc
proaspat de nasturel. b) -Tratament cu tinctura de ardei iute
Virgil T.Geiculescu recomanda tratamentul cu tinctura preparata
din 200g de ardei iute si 100 ml de alcool, procesul de maceratie
durnd 8 zile.
Cu aceasta tinctura se va freca radacina parului o data sau de
doua ori pe saptamna.
c) -Tratament cu ceai de brusture
Se prepara un decoct dintr-o lingura de radacini de brusture
fierte 5-10 minute n 500 ml de apa. Se beau zilnic 2 cani de ceai.
Tratamentul creste n eficienta, daca se completeaza cu spalari si
masari ale pielii capului cu acelasi decoct, o data sau de doua ori
pe saptamna si cu ungerea pielii capului cu ulei din radacini de
brusture.
d) -Maria Treben recomanda:
Lotiunea pentru cresterea parului se prepara din 3 lingurite
amestec de plante din reteta de mai jos n 500 ml de apa
clocotita:
-frunze de mesteacan rios - 50 g
- urzica mare - 50 g
Tratamentul consta n a se spala si masa pielea capului cu acest
ceai cald, dimineata si seara.
14. Ametelile
Ametelile sau crizele de ameteala sunt produse de foarte multe
cauze:
-tulburari datorate unor boli ale vaselor sanguine
(arterioscleroza, hipertensiune), ct si a hipertensiunii
propriu-zise;
-tulburari la nivelul creierului n cazul migrenelor si a
sclerozei vaselor sanguine cerebrale;
-ca efect al actiunii unor toxine;
-ca rau de mare, etc.
Tratamentele sunt diverse de la caz la caz:
a) -Tratament cu ceaiuri
Se poate bea ceai de anason sau se fac inhalatii cu aburi de
levantica sau esenta de menta.
b) -Tratament cu ceai dupa reteta:
-Frunze de maghiran -40 g
-Frunze de menta dulce -20 g
-Flori de levantica -40 g
-Flori de musetel mare -20 g
Ceaiul se prepara dintr-o cana de apa clocotita n care se va
pune o lingura din amestecul de plante.
Se va bea dimineata, pe nemncate si seara, nainte de culcare cte
o cana de
ceai.
c) -Tratament cu capsule dupa Maurice Messgu si Michel Bontemps
care recomanda a se lua:
a) 1 capsula de paducel naintea celor trei mese principale;
b) 2 capsule de sulfina dupa masa de prnz si cea de seara.
d) -Tratament dupa Maria Treben la ameteli cu slabirea memoriei,
fara hipertensiune:
Se va prepara un ceai dupa reteta:
-Vinant -30 g
-Cimbrisor -30 g
-Frunze de roinita -100 g
Se va lua o lingurita din amestec peste care se va turna o cana
de 250 ml de apa clocotita si se va infuza 5-10 minute. Zilnic se
va bea o cana de ceai cald.
e) -Tratament dupa Maria Treben la ameteli cu slabirea memoriei
si a puterii de concentrare
Se prepara un ceai dupa reteta:
- Flori de arnica -5 g
- Coada soricelului -25 g
- Sunatoare -50 g
Se ia o lingurita din amestec si se toarna peste plante 250 ml
de apa clocotita si se lasa la infuzat 5-10 minute. Se beau zilnic,
2-3 cani de ceai cald.
15. Amenoree
Definita, amenoreea reprezinta absenta menstrelor, survenita n
afara sarcinii la femei si la vrsta la care trebuie sa existe
ciclul normal. Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se
face, nainte cu 3 zile de data ciclului, o baie la picioare
fierbinte n care se vor introduce 2 linguri de ulei de rozmarin.
Baia va dura 10-15 minute, iar apa va fi att de fierbinte ct poate
suferi pacienta. Ca tratament indicat se va face:
a) -Timp de 60 de zile se va bea un ceai dupa reteta:
- Seminte de fenicul - 50 g
- Frunze de trifoiste de balta - 50 g
-Coada soricelului (planta fara radacina) - 50 g
-Frunze de rozmarin -100g
Ceaiul se va prepara din 4 linguri
din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit n 1000 ml de
apa clocotita. Se va infuza ceaiul 15 minute. Se va administra
pacientei o cana de ceai dimineata, pe nemncate si alta, seara, la
culcare.
b) -Tratament cu pulbere de musetel mare
Se vor lua 2 capsule de musetel mare nainte de fiecare masa.
Tratamentul se va completa cu regim alimentar din care nu trebuie
sa lipseasca patrunjelul verde si sofranul natural.
16. Amigdalita
Este una dintre cele mai frecvente maladii si consta ntr-o
inflamare acuta sau cronica a amigdalelor palatine. Fitoterapia se
face cu plantele medicinale: tei, musetel, menta, fenicul,
sunatoare, salvie, nalba mare, cerentel, etc.
a) -Tratament cu ceai de musetel
Se prepara o infuzie de musetel din 2 linguri de flori de
musetel n 250 ml de apa clocotita. Ceaiul de musetel este puternic
antiseptic, antiinflamator si anestezic, iar tratamentul consta n
bautul a 2-3 cani pe zi si efectuarea de gargarisme de 4-5 ori pe
zi.
b) -Tratament cu ceai de salvie
Infuzia se face dintr-o lingura plina de salvie la 25o ml de apa
clocotita. Se vor bea 2 cani de ceai zilnic.
c) -Tratament cu ceai de musetel si de salvie
Se fac gargarisme cu un ceai preparat din 2 linguri de flori de
musetel si 3 lingurite de frunze de salvie n 250 ml de apa
clocotita, pna la vindecarea totala.
d) -Tratament pentru amigdalita nsotita de tuse
Se vor face gargarisme cu ceai preparat din frunze de nuc, rug
de mure si petale de trandafir.
e) -Tratament cu ceai de cerentel
Se prepara un decoct dintr-o lingura de radacini de cerentel
bine maruntite n 250 ml de apa. Ceaiul se fierbe timp de 30 de
minute. Se va bea zilnic, n 3 reprize, dupa mesele principale. La
gargara se va utiliza un decoct preparat din 3 lingurite de
radacina maruntita n 300 ml de apa rece, fiert timp de 30 de
minute.
f) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
-Frunze de salvie -45 g
-Frunze de izma -45 g
-Flori de musetel -45 g
-Seminte de fenicul -15 g
Ceaiul se va prepara lund o lingurita din amestecul vegetal bine
omogenizat si maruntit si se vor turna peste el 250 ml de apa
clocotita. Cu infuzia astfel obtinuta se va face gargara la 1,5-2
ore.
g) -Tratamente pentru copii recomandate de Maria Treben
A. Tratament cu ceai din casul popii
Se pune la macerat, n apa rece, timp de 12 ore, o lingurita din
casul popii,
Dupa macerare, continutul se va ncalzi si strecura. Zilnic se
vor bea 2-3 cani de ceai.
B. Tratament cu ceai din coada calului
Se prepara ceaiul dintr-o lingurita de coada calului la 250 ml
de apa clocotita.
Se strecoara ceaiul cald si se face cu el gargara.
17. Anemie Diagnosticata clinic prin paloare, astenie, ameteli,
tulburari trofice, anemia apare n special ca urmare a scaderii
numarului de globule rosii sau a continutului lor n hemoglobina.
Producerea anemiei are la baza pierderi de snge ca urmare a unor
hemoragii interne sau externe sau a unor boli cronice cu
distrugerea masiva de globule rosii. De subliniat ca anemia mai
poate fi produsa si din cauza lipse din organism a fierului si a
vitaminelor. Pentru fitoterapie se recomanda plantele medicinale:
urzica, coada calului, cimbrisorul, cimbrul de cultura, troscotul,
porumbarul, turita-mare, tecile de fasole uscata, angelica,
gentiana, catina alba etc.
a) -Tratament cu ceai de catina alba
Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de fructe zdrobite, n 250
ml de apa clocotita. Se vor bea 3 cani de ceai pe zi, din care o
cana seara, la culcare.
b) -Tratament cu ceai din teci de fasole fara seminte
Se prepara un ceai dintr-o lingura de teci de fasole fara
seminte la 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai
zilnic
c) - Tratament cu ceai de urzica
Se prepara dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa
clocotita. Se beau 3 cani de cei zilnic, nainte de mesele
principale.
d) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:
- Frunze de verbina mirositoare -20 g
-Radacina de gentiana -20 g
-Frunze de fag -40 g
-Fumarita (planta fara radacina) -40 g
-Rotungioara (planta fara radacina) -40 g
Din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit se iau 2
linguri si se prepara ceaiul cu 500 ml de apa clocotita.
Se va fierbe 1-1,5 minute, dupa care se va infuza 10 minute.
Tratamentul consta n consumarea unei cani de ceai nainte de fiecare
masa principala.
e) -Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda tratamentul cu
capsule:
-nainte de fiecare masa se vor
lua 2 capsule de angelica;
-n timpul meselor principale se iau 2 pastile de
complex-fier.
f) -Pentru cresterea poftei de mncare, Maria Treben recomanda a
se utiliza urmatoarea reteta de plante:
-Patlagina ngusta -10 g
-Pelin -5g
-Sunatoare -10 g
-Cretisoara -10 g
-Unguras -10 g
-Obligeana -45 g
-Radacina de sclipeti -10 g
-Flori de tei -10 g
-Flori de paraluta -10 g
-Frunze de urzica mare -10 g
-Frunze de nuc -10 g
- Pir - 10 g
- Roinita - 45 g
Tot amest