UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU AFACERI INTERNAȚIONALE FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ID LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Conf.univ.dr LEONARD ABRUDAN ABSOLVENT: HORGA IULIA ORADEA, 2014
Dec 26, 2015
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU AFACERI
INTERNAȚIONALE
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ID
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf.univ.dr LEONARD ABRUDAN
ABSOLVENT:
HORGA IULIA
ORADEA,
2014
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU AFACERI
INTERNAȚIONALE
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ID
FINAŢAREA DEZVOLTĂRII
REGIONALE PRIN
PROGRAME EUROPENE.
STUDIU DE CAZ SC VICTEMA
SRL
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf.univ.dr LEONARD ARBRUDAN
ABSOLVENT:
HORGA IULIA
ORADEA,
2014
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................2
Capitolul I. POLITICA REGIONALĂ A UE
1.1.1. Considerații generale…………………………………………………………………...4
1.1.2. Politica regională și disparitățile regionale în UE………………………………….…..5
Capitolul II. POLITICA REGIONALA ŞI FINANTAREA EUROPEANA IN ROMANIA
2.1.1. Instrumentele structurale în România…………………………………………….........8
2.1.2. Regiunea de dezvoltare NORD-VEST și Programul Opeațional Regional POR…….10
Capitolul III. Studiu de caz - Fondul European de Dezvoltare Regională, Axa prioritară 4
"Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul de intervenţie 4.3
"Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor".
3.1.1. Studiu de Caz Fondul European de Dezvoltare Regională, AXA PRIORITARĂ 2:
Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii - PRIORITATE DE
INVESTIŢII 2 a axei prioritare 2: 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților
avansate de producție și dezvoltarea serviciilor - „Creșterea competitivității SC
VICTEMA SRL prin modernizarea activității societății SC VICTEMA SRL"……...15
Concluzii……………………………………………………………………………………...32
Bibliografie…………………………………………………………………………………...33
Anexe
Inroducere
Politica de dezvoltare regională acţionează asupra unor domenii de o mare importanță
pentru dezvoltare, cum ar fi sectorul IMM-urilor și creșterea ecnomică, protecţia mediului,
transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, egalitatea de gen, ocuparea şi formarea
profesională, educaţia, facand astfel sa fie una din politicile cele mai complexe și importante
ale Uniunii Europene.
În plus, aceasta fiindu-i interdependentă politica de extindere a Uniunii Europene, prin
intermediul creări fondurilor speciale de pre-aderare PHARE, ISPA (instrument al politicilor
structurale, regăsit în Fondul de coeziune) şi SAPARD (program special pentru agricultură),
programe la care, țările în curs de aderare care au avut acces (inclusiv România a beneficiat de
acest program) şi prin care era sprijinită tranziţia acestora la structurile de organizare și
standardele ale Uniunii Europene. Caracterul complex al politicii de dezvoltare regională este
subliniat şi de modul în care acesta înglobează trei dintre obiectivele prioritare ale UE:
dezvoltarea durabilă, coeziunea socială și economică și extinderea aplicării principiului
subsidiarităţii. Importanța coeziunii economice și sociale este reprezentată prin crearea unui
fond omonim – Fondul de Coeziune, fond ce spriină procesul de convergență și atingerea
unor niveluri medii de dezvoltare ale Uniunii, pentru patru State Membre – Grecia,
Portugalia, Irlanda și Spania.
Politca de dezvolatare regionala urmareste dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a
statelor membre, în scopul atingeri unui nivel economic ridicat care să aşigure standarde de
viaţă din ce în ce mai înalte tuturor cetăţenilor.
Pornind de la o descriere amplă a politicii de de dezvoltare regională practicată de UE
și mergând pâna la modalitățile de implementare a acestora în regiunea de dezvoltare Nord-
Vest, lucrarea de față dorește să evidențieze măsurile de finanțare pentru dezvoltarea IMM-
urilor și, implicit a mediului de afaceri.
Obiectivul meu a fost ca pe parcursul celor trei capitole să prezint măsurile de
finanțare la nivelul UE, cât şi la nivelul țarii noastre, şi importanța alocării unor fonduri, cu
caracter nerambursabil, pentru susținerea competivității înreprinderilor şi pentru ȋmbunătățirea
și creșterea mediului economic.
Ȋn vederea susținerii necesității şi oportunității accesării unor fonduri nerambursabile
prin programul FEDR la nivel local, am prezentat ȋn cadrul Capitolului III un studiu de caz
privind finanțarea dezvoltării IMM-urilor (SC VICTEMA SRL) pentru creșterea
competitivității mediului economic și de afaceri. Încadrându-se în axa 2, respectiv
îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, vizează valorificarea
potențialului antreprenorial al economiilor regionale, acțiune care va contribui la obiectivul
specific de crearea de locuri de muncă și creștere a competitivității economiilor regionale.
CAPITOLUL I
POLITICA REGIONALĂ A UE
1.1. Considerații generale
Politica de dezvoltare regională reprezintă „ansamblul de măsuri pe care autorităţile
guvernamentale centrale, le iau în favoarea dezvoltării socio-economice a regiunilor
defavorizate”1. Aceastra poate avea însă forme şi sensuri diferite determinate de raportul
dintre nivelul general de dezvoltare al unei țări și interesele majore imediate ale acesteia.
Unitatea de bază pentru politica regională este regiunea de dezvoltare – unitate etalon
cu o mărime medie de 13.000 km pătraţi şi o populaţie de aproximativ 2 milioane locuitori.
Regiunea de dezvoltare nu are neaparat caracter administrativ, dar a fost creată obligatoriu la
nivelul tuturor Statelor Membre UE prin Nomenclatorul Unităţilor Teritorial Statistice
(NUTS) pentru a permite comparabilitatea, armonizarea statisticilor regionale ale ţărilor
membre, efectuarea de analize pe plan regional în cadrul Uniunii Europene, elaborarea şi
aplicarea politicii regionale. Regiunea de dezvoltare corespunde nivelul intermediar –
NUTS2.
Politica regională a UE are la bază ideea de coeziune economică, socială şi teritorială.
În accepţiunea actuală a UE, coeziunea economică, socială şi teritorială este o expresie a
solidarităţii între Statele Membre şi regiunile Uniunii Europene, scopul fiind dezvoltarea
echilibrată a UE, prin reducerea disparităţilor între regiuni şi promovarea oportunităţilor egale
pentru toţi.
Principiile unei politici de dezvoltare regională sunt stabilite, la nivel European, încă
din 1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma de către Franța, Germania de
Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg. Cele 6 țări semnatareau pus bazele Comunităţii
Economice Europene (CEE). În chiar preambulul tratatului se fac referinţe explicite la nevoia
de consolidare a unităţii economice a Statelor Membre şi de a reduce disparităţile dintre
Statele Membre
Încă de la crearea sa, CEE a urmărit dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a statelor
membre, în scopul atingeri unui nivel economic ridicat care să aşigure standarde de viaţă din
ce în ce mai înalte tuturor cetăţenilor. În accepţiunea fondatorilor CEE, atingerea unui nivel
1 Definiție Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – sursă http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala
egal de dezvoltare economică având ca rezultat egalizarea condiţiilor de viaţă din statele
membre era, alături de alţi factori, un element cheie al stabilităţii relaţiilor de bună înţelegere
dintre state, menit să aşigure reducerea şi eliminarea pericolului apariţiei tensiunilor şi al
degenerării acestora în conflicte. Acest obiectiv a fost realizat în etape succesive, în cadrul
unui proces gradual de construire a unui sistem comun, care a mers de la unitate vamală la
integrare economică şi socială în şi care continuă azi cu integrarea monetară, scopul final fiind
realizarea integrării politice. Odată cu progresul comunităţii pe calea integrării, problema unei
dezvoltări economice armonioase şi echilibrate şi atingerii unui nivel de viaţă ridicat a început
sa fie transferată tot mai mult de Ia nivelul ţărilor la nivelul regiunilor. Aceasta pentru că într-
un corp comun cum a ajuns să fie Uniunea Europeana, din punct de vedere al dezvoltării
economice, rolul entităţilor mici componente ale întregului a devenit mai relevant.
1.2. Politica regională și disparitățile regionale în UE
Încă de la creearea sa, în 1957 (Tratatul de la Roma), Comunitatea Economică
Europeană a urmărit dezvoltarea echilibrată a statelor memebre, în vederea atingerii unui
nivel economic ridicat, capabil să asigure un standard de viață din ce în ce mai ridicat. În
principiu a căutat să reducă disparitățile între regiunile europene, statele membre cât și în
interiorul lor.
După intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht (1991) şi crearea pieţei unice,
problema dezvoltării continue și în mod egal a tuturor regiunilor Uniunii Europene a început
să se pună cu şi mai multă ardoare. În cadrul Tratatului Uniunii Europene2, la articolul 130 A
se defineşte semnificaţia coeziunii economice şi sociale: „În scopul promovării unei
dezvoltări armonioase a ansamblului Comunităţii, aceasta îşi elaborează şi desfăşoară
acţiunile care tind către întărirea coeziunii ei economice şi sociale. În particular, Comunitatea
vizează reducerea decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a
înapoierii regiunilor cele mai puţin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale”.
Fiind o comunitate de state , regiuni şi popoare, de o mare diversitate geografică,
lingvistică şi cultural, nu toate statele membere şi mai ales nu toate regiunile componente sunt
la fel de bine pregătite pentru a face faţă concurenţei crescute în noul mediu creat, regiunile
mai puţin dezvoltate neputând beneficia în mod corespunzător de noile condiţii create o dată
cu noua uniune.
Regiunile mai puţin dezvoltate au în general următoarele caracteristici:
2 Tratatul Uniunii Europene a fost adoptat la Maastricht în decembrie 1991, semnat în februarie 1992 și a intrat în vigoare de la 1 noiembrie 1993.
infrastructură inadecvată sau depăşită, cu preponderență în domeniul căilor de
comunicaţie şi al infrastructurii pentru protejarea mediului,
structuri industriale neperformante sau uzate moral, folosind metode şi tehnologii
învechite, sau producând bunuri depășite comparative cu piața actuală,
un sector agricol tradițional, dominat de structuri arhaice,
Incapacitatea de a include tinerii în rândul forței de muncă.
Problema disparităților economice era tratată de către guvernele statelor respective,
în interiorul teritorilor, lucru ce urma a se schimba o dată cu crearea pieței unice. În scopul
sprișinirii eforturilor naționale în vederea rezolvării problemei disparităților, Comunitatea
europeană a pus la dispziția acestora o serie de fonduri și a emis o serie de reguli și directive
pentru a nu permite ca acestea să împiedice libera concurență și piața liberă. O dată ce
bunurile, serviciile, persoanle și capitalul au putut circula liber, regiunile defavorizate s-au
confruntat cu alte obstacole ce nu au putut fi depășite, fără sprijin. Problema disparităţilor
regionale a devenit astfel o problemă a Comunităţii, necesitând soluţii la nivel comunitar, prin
care toate regiunile rămase în urmă, sau grupurile sociale dezavantajate să fie ajutate.
Precocuparea UE în ansamblu, de a micșora nivelul disparităţile şi de a întări
coeziunea economică şi socială are un foarte mare suport economic: dezvoltarea acestor
regiuni defavorizate ar conduce la creșterea comerţului şi la crearea de noi pieţe, atât pentru
bunuri industriale, cât şi pentru bunuri de larg consum, iar localizarea mai echilibrată a
industrie, forţei de muncă şi infrastructurii ar reduce consecinţele negative ale suprapopulării,
consecințe cu care sunt confruntate zonele mai dezvoltate, astfel, în profil territorial, s-ar
observa o dezvoltare mai echilibrată.
Fig.1. Harta țărilor membre UE în funcție de PIB/capita - 2012
Sursă: http://www.targetmap.com/viewer.aspx?reportId=20302
După cum se observă în Fig 1., pe baza nivelului PIB-ului pe cap de locuitor,
decalajul între statele member este foarte mare, iar extinderea spre est a uniunii a făcut ca
acest decalaj să crească considerabil. Tocmai datorită acestor decalaje, unul din obiectivele
cheie ale Uniunii este reducerea disparităților regionale. În acest scop, un procent de 44%3 din
bugetul UE este consacrat măsurilor de stimulare a competitivității regionale.
Principalele instrumente pentru reducerea disparităţilor şi întărirea coeziunii
economice şi sociale sunt Fondurile structurale şi Fondul de coeziune. Acestora le este
destinat o mare parte a bugetului comunitar. În afara acestora, UE a mai creat instrumente de
mai mică anvergură, destinate susţinerii de proiecte în domenii considerate prioritare precum
educaţia, mediul, cercetarea, dezvoltarea comunitară şi mai poate de asemenea acorda
împrumuturi în condiţii avantajoase prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.
Fonduri Structurale. Sunt fonduri constituite din contribuţiile financiare ale ţărilor
membre, proporţional cu nivelul de dezvoltare al acestora, și redistribuite conform unui cadru
reglementator şi procedural foarte complex, către acele state sau regiuni ale UE, care sunt
rămase în urmă, ca nivel de dezvoltare economico-socială.
În ziua de azi, sunt cuprinse 4 tipuri de fonduri, fiecare cu istoria şi rolul său bine
determinate, dar toate alcătuind în prezent un ansamblu coerent şi integrat.
1. Fondul Social European (FSE) creat în 1960 a avut ca obiectiv adaptarea populației
europene la cerințele pieței – pregătire profesională, reconversie profesională,
integrarea tinerilor pe piața muncii.
2. Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă-secţiunea de orientare (FEOGA)
creată în 1962 în vederea stimulării ajustărilor structural din agricultură.
3. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) creat în 1975 în scopul reducerii
dezechilibrelor regionale. Crearea acestui fond a marcat apariția unei noi politici
regionale commune.
4. Instrumentul financiar de orientare în domeniul pescuitului (IFOP) creat în 1993
pentru a sprijini restructurarea sectorului pescuitului.
Fondul de Coeziune. Creat recent, în 1993, promovează coeziunea prin finanțarea
proiectelor în domeniul infrastructurii și protecția mediului. Inițial, beneficiarele acestui fond
au fost Spania, Grecia, Irlanda, Portugalia, state a caror PIB/capita era sub media de 90% a
3 http://ec.europa.eu/news/regions/090512_ro.htm
UE. Sprijinul comunitar poate acoperi până la 80 – 85% din totalul cheltuielilor publice sau
echivalentul acestora, realizate de statul membru
Daca în 1993 doar patru țări au beneficiat de finanțări prin intermediul Fondului de
Coeziune, în perioada 2007 – 2013 vor beneficia și Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă,
Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia
şi Slovenia4
Capitolul II
POLITICA REGIONALA ŞI FINANTAREA EUROPEANA IN
ROMANIA
2.1. Instrumentele structurale în România
Pe baza raportului întocmit de către Comisi Europeană pentru România, în cadrul
Strategiei Europene 2020, economia romaneasca a crescut cu 0,7% în 2012, iar Comisia
prognozează o redresare mică pentru 2013, cu o creștere de aproximativ 1,6%, creștere dată în
primul rând de cererea internă și investiții.
Piața forței de muncă a revenit oarecum în 2012, dar în continuare sunt semnalate
probleme, în special în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, rata șomajului în rândul
acestora fiind foarte ridicată. Rata șomajului a scăzut de la 7,4% în 2011 la 7% în 2012, dar
șomajul în rândul tinerilor este de așteptat să rămână ridicat, deși în prezent este la
aproximativ 23%.
Cu o medie a PIB-ului pe cap de locuitor a 46% din media UE, decalajul de
dezvoltare al țării evident. Cele mai mari provocări fiind integrarea tinerilor în piața muncii,
cu scopul îmbunătățirii competitivității. O sursă importantă de investiții publice pentru a
sprijini România în abordarea acestor provocări o pot constitui fondurile UE.
Comisia a emis 8 recomandări specifice (CSR) pentru România pentru ao ajuta să își
îmbunătățească performanțele economice. Acestea sunt în domeniile: implementarea cu
4 http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/cohesion/index_ro.cfm
precauție a progeamelor, finanțe publice și taxe, sistemul de sănătate; piața muncii; educație si
formare profesională, eficiența administrației publice, industriile de legătură.
Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel
naţional și, în special regional, a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterii
economice inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
Pentru a elimina disparitățile economice și sociale între regiuniile din interiorul său,
cu scopul de a realiza coeziunea economică și socială, Uniunea Europeană folosește o serie
de Instrumente Structurale - Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC)
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, acestea stabilesc
reguliile de funcționare pentru FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională, FSE -
Fondul Social European şi FC - Fondul de Coeziune.
Domeniile de intervenţie ale Instrumentelor structurale pentru 2014-2020 aplicabile
în România sunt următoarele:
- FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala - acest fond a fost creat pentru
sprijinirea investițiilor destinate creării de noi locuri de muncă, în special în sectorul IMM-
urilor, dezvoltarea potențialului local.
- FSE - Fondul Social European – în statele membre, sunt sprijinite urmîtoarele
domenii:
- adaptarea angajațiilor și a angajatorilor; conversie și reconversie profesională;
- îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă și persoanelor în căutarea unui nou loc de
muncă, șomeri și pensionari, persoanelor de sex feminin, emigranţilor etc;
- integrarea socială a persoanelor defavorizate social şi eradicarea discriminării pe piaţa
muncii;
- reformarea sistemului de învățământ în vederea adaptării acestuia la cerințele pieței.
Totodată presupune și implicarea mediului de afaceri în sistemul educațional.
- FC - Fondul de coeziune – cu ajutorul rețelelor de transport trans-european se
dorește o promovare durabilă. Prioritățiile Strategiei 2020 pentru acest fond se focusează pe
Infrastructura de transport și mediu.
- Acțiuni complementare - Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
și Fondul European pentru Pescuit
- Programe operaţionale sectoriale şi regionale –
- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – se urmărește
extinderea capacităților de producție, modernizarea societăților. Pentru atingerea acestor
obiective se vor acorda finanțări întreprinderilor mici și mijlocii, autorităților locale ș.a.
- Programul Operaţional Sectorial Transport - administraţiile infrastructurii naţionale de
transport pot obţine finanţare pentru modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu
aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător, modernizarea şi
dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile.
– POSM - Programul Operaţional Sectorial Mediu – Beneficiarii acestor finanțări pot fi
autorități publice, ONF-uri, ș.a. Prin acestea se acordă finanţare pentru proiecte în următoarele
sectoare: apa/apa uzata, managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric,
termoficare, protecţia naturii, protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere.
- Programul Operaţional Regional - Proiectele finanţate prin POR urmăresc, între altele,
creșterrea nivelului calității vieții și a esteticii orașelor, precum şi cresterea impactului lor în
regiune, îmbunătătțirea serviciilor sociale. Proiecetele finanțate pot fi derulate de
administrațiile locale, ONG-uri, companii private.
- POSDRU - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Prin acest
program sunt finanțate proiectele de promovare și dezoltare a abilităților manageriale,
organizarea de seminarii, etc. Pentru acete fonduri sunt eligibile .i universitățile, școliile,
camerele de comerț.
2.1. Regiunea de dezvoltare NORD-VEST și Programul Opeațional Regional POR
Regiunea de dezvltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii
151/1998 (modificată prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a administratiilor publice
locale. În momentul de față, regiunea nu este o unitate administrativ-teritorială si nu dispune
de personalitate juridică.
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni
de dezvoltare din România și include 6 județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-
Mare, Sălaj. Suprafața regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafața țării,
cu o populație totală de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unități administrativ-
teritoriale: 6 județe, 42 de orașe din care 15 municipii și 398 comune și 1.823 de sate.
Regiunea dispune de o poziție geografică strategică, având granițe cu Ungaria și Ucraina cât
și cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest și Nord-Est din România.
Regiunea este una dintre cele mai pitorești din România, incepând de la Munții Apuseni care
au un farmec aparte pâna la patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice
în această parte a Europei. În regiunea Transilvania de Nord alaturi de romani traiesc peste
jumatate (52,8%) din numarul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, ceea ce a
dus la crearea unei identități culturale unice.5
Fig. 2 – Harta regiunilor de dezvoltare ale României
Sursa: http://www.oirposdru-vest.ro/
La nivel de regiune, cum de altfel și la nivelul fiecărui județ din regiune, se remarcă
faptul că ponderea principală o dețin terenurile agricole (între 49,4% in Maramures și 71,9%
în Satu Mare), urmate de păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, ceea ce demonstrează
potențialul agrar regional. Datorită condițiilor naturale variate ale regiunii, există posibilitatea
dezvoltării unei agriculturi complexe ce ar putea constitui a treia ramură ca pondere în PIB. În
anul 2004 Regiunea Nord-Vest a realizat o cota importantă (13,4%) din productia agricolă a
României județele cele mai dezvoltate fiind Bihor și Cluj.
În Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) deși există anumite probleme ale
dezvoltării rurale, există condiții optime pentru dezvoltarea sectorului de creștere a
animalelor, buna parte din suprafața agricolă (49,25%) fiind acoperită cu pașuni,de asemenea,
existând și întreprinderi mari în sectorul industriei alimentare.
Rețeaua de canalizare cuprinde 35 de municipii și orașe și este extinsă la 106 localități
din regiune. Lungimea totală simpla a conductelor de canalizare este de 2208 km. La sfarsitul
anului 2002 între localitățile care dispuneau de rețele de canalizare se regăsesc toate orașele
5 Sursă: Agenția de Dezvoltare Nord-Vest
din regiune, în număr de 35 și 71 de localități rurale, din păcate în mediul rural existând încă
probleme serioase referitoare la asigurarea calității vieții.
Programul Operaţional Regional este documentul strategic care implementează
elemente ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională din cadrul Planului Naţional de
Dezvoltare (PND). Alături de celelalte programe operaţionale (e.g. Programul Operaţional
Sectorial Infrastructura de Transport, Programul Operaţional Sectorial Creşterea
competitivităţii economice etc.) contribuie la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de
Dezvoltare Regională şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, respectiv la diminuarea
disparităţilor de dezvoltare socială și economică dintre România şi media dezvoltării statelor
membre ale UE. Programul se adresează celor 8 Regiuni de dezvoltare ale României, stabilite
cu respectarea Regulamentului CE nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de
clasificare statistică a unităţilor teritoriale.
În abordarea dezvoltării regionale, Programului Operațional Regional ține cont și de
importanța stabilității macroeconomice. Ea este completată de politicile sectoriale orizontale,
menite să asigure un mediu favorabil mediului de afaceri, creării de noi locuri de muncă, cu
accent pe integrarea persoanelor dezavantajate social, și creșterii nivelului de bunăstare al
populațsiei.creșteri.
În acest sens, POR ia în considerare contextul economic al țării, context caracterizat de
factorii următori:6
Impactul asupra econmiei românești a crizei economice și financiară resimțite la nivel
mondial;
Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept consecinţă
atractivitate scăzută. O atractivitate scăzută ducănd și la un nivel al investițiilor scăzut;
Importantele disparităţi socio-economice (atât la nivel regional, cît și urban/rural), în
ultimii ani având un nivel ascendent;
O productivitate a muncii scăzută într-un număr îngrijorător de mare de regiuni;
Investițiile Străine Directe sunt în scădere, acestea fiind concentrate în Regiunea
București – regiune catalogată ca fiind ea mai dezvoltată din țară.
Nivelul de ocupare al forței de muncă este sub media europeană;
Nivel redus al salariilor și al veniturilor populației, fapt ce determină o limitare a
accesului populației la serviciile de educație, sănătate, implicit crescând dependența
6 Document consultativ al Programului Operațional Regional2014 - 2020
populației de servicii de ajutor social – acest lucru reprezintă o povară pentru bugetul
de stat;
Pondere ridicată a populației angrenată în agricultura tradițională, o mare parte a
acesteia fiind dependentă de agricultura de subzistentă;
Creștere lentă a economie, ce nu susține creșterea nivelului de trai la nivelul mediei
europene;
Ponderea redusă a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) în PIB, în
proporție de doar 0,47%, comparativ cu media europeană de 2%;
Nivel scăzut de educaţie terţiară a populaţiei, comparativ cu media europeană;
Neconcordanță între mediul academic şi cel de afaceri, datorată schimbului tehnologic
scăzut între cele două;
Infrastructura de afaceri distribuită inegal pe teritoriul ţării, cu grad de ocupare scăzut,
neatractivă ca locație și servicii oferite;
Gradul scăzut de dezvoltare a infrastructurii de transport, educaionale și sănătate,
precum și condițiilor precare de locuire, fac ca zonele rurale și orașele mici și mijlocii
neatractive pentru investiții;
Rata foarte ridicată a abandonului școlar tipuriu;
Datorită infrastructurii deficitară de transport și turism, potenialul turistic, deli foarte
ridicat, este nevalorificat;
Atât în mediul urban, cât și în cel rural, pondere clădirilor cu risc seismic ridicat este
ridicată.
Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune ca obiectiv general creșterea
competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și
regionale. Acest lucru se încearcă a se realiza prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a
condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a
regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de
inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Acest obiectiv se corelează cu obiectivul
european privind creşterea competitivităţii Regiunilor şi promovarea echităţii sociale.
Promovarea unei participări echilibrate a tuturor regiunilor la procesul de dezvoltare
socio-economică, totodată cu valorificarea potenţialului local/regional constituie în continuare
componente esențiale ale dezvoltării regionale în România.
Este important ca diferitele probleme specifice fiecărei regiuni să fie abordate în mod
diferenţiat, lucru ce ar trebui sa se reflecte și în procesul de luare a deciziilor la nivel naţional.
Obiectivul general al POR va fi realizat prin obiectivele specifice formulate:7
“Crearea şi dezvoltarea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic în vederea creşterii
capacităţii acestora de a realiza servicii tehnologice specifice pentru a stimula
iniţiativele inovative, susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor inovative
Sprijinirea dezvoltării firmelor în vederea creșterii competitivității economiilor
regionale și creării de locuri de muncă
Îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile publice
Creșterea rolului economic și social al orașelor
Valorificarea economică durabilă a potențialului turistic cultural și natural al regiunilor
Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea
retelei TEN-T
Dezvoltarea accesibilităţii şi calităţii serviciilor sociale şi medicale acordate şi
stimularea trecerii de serviciile instituţionalizate la serviciile acordate în cadrul
comunităţii
Reducerea concentrării spaţiale a sărăciei, prin asigurarea unor condiţii proprii de
locuit pentru comunităţile defavorizate, precum şi prin asigurarea acestora cu servicii
de bază - medicale, educaţionale, sociale în vederea creşterii gradului de ocupare şi
incluziune socială a acestora
Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii educaționale pentru asigurarea premiselor
materiale necesare unui proces educațional la nivel european
Dezvoltarea gradului de acoperire geografică și incluziune a înregistrării proprietăților
în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară”8
În scopul asigurării unei dezvoltări economice și sociale dinamice și sustenabile,
aceste obiective specifice vor fi puse în practică prin măsuri promovate de autoritățile
administrative locale, regionale și centrale, în parteneriat cu diverse entități (private sau
publice).
Programul Operațional Regional își propune să stimuleze toate inițiativele de
dezvoltare compatibile cu obiectivele specifice, în vederea integrării și dezvoltării
economiilor regionale.
7 Document consultativ al Programului Operațional Regional 2014 - 2020 8 Obiectivele specific Programului Operaționak Regional 2014-2020 așa cum se regăsesc în “Docmentul consultative al POR 2014-2020”
Capitolul III.
Studiu de caz - Fondul European de Dezvoltare Regională, Axa prioritară 4
"Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", Domeniul de
intervenţie 4.3 "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor".
În această parte propun un proiect aplicabil la Fondul European de Dezvoltare
Regionlă, prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea
competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, proiect realizat pentru firma SC VICTEMA
SRL, având titlul de „Creșterea competitivității SC VICTEMA SRL prin modernizarea
activității societății SC VICTEMA SRL".
3.1. Scurt istoric al solicitantului
Denumirea întreprinderii: SC VICTEMA SRL
Adresa: Str. Bumbacului nr. 18/A, bloc PB 18, Ap. 2 Cod poştal: 410591
Telefon: 0259469027 Fax: 0259469027
E-mail: [email protected]
Data înregistrării întreprinderii: 26.09.2002
Nr. de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului: J5/938/2002
Codul de identificare fiscală: 14903912
Forma juridică: societate comercială cu răspundere limitată
Capitalul social: 68200 lei deţinut de
- persoane fizice: 100 %
- IMM: 0 %
- societăţi comerciale mari: 0 %.9
Societate comercială VICTEMA, societate cu răspundere limitată are capital privat
integral românesc. SC VICTEMA SRL a fost înfiintata în anul 2002, specializaăa în productia
si montajul de tâmplarie PVC si Aluminiu având ca obiect principal de activitate codul CAEN
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții.
SC VICTEMA SRL este o companie stabilă realizând o activitate operațională ce
degajă profit și o cifră de afaceri în creștere.
Misiunea societății VICTEMA este de a forma “o companie solidă, bazată pe relații
sănătoase interne și externe companiei care să ducă la mulțumirea deplină a celor care
participă la fabricarea produsului finit și care au ca misiune satisfacerea cerintelor
beneficiarului.”
În prezent VICTEMA desfășoară o activitate care presupune realizarea unor produse și
servicii din care amintim:
Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții
Productia si montajul de pereti cortina din Aluminiu;
Productia de geam termopan;
Confectii metalice.
Societatea VICTEMA are un parteneriat strategic, bine dezvoltat cu furnizorii de
materii prime și oferă o gamă variată de profile și geam termopan, din punct de vedere estetic.
Principiul calității stă la baza produselor și serviciilor oferite de această companie.
Societatea SC VICTEMA SRL este certificată:
SR EN ISO 9001:2008 - certificarea sistemului de management al calității;
SR EN ISO 14001:2005 - certificarea sistemului de management de mediu;
Număr mediu salariaţi (conform ultimelor situaţii financiare încheiate): 10
Cifra de afaceri (conform ultimelor situaţii financiare încheiate): 1.585.887 lei
Valoare active totale (conform ultimelor situaţii financiare încheiate): 700.491 lei10
3.2. Descrierea proiectului propus pentru finanțare prin POR 2014 – 2020 – Axa
prioritară 2
9 Sursă: Registrul Comerțului 10 Informațiile au fost prelevate din Bilanțul Contabil al firmei
Proiectul de investiții “Creșterea competitivității SC VICTEMA SRL prin
modernizarea activității societății” va fi implementat de VICTEMA în anul 2015.
Prezentul proiect de investiții presupune achiziția a 4 echipamente tehnologice:
ferăstrău cu două capete, mașină de frezat montanți, ferastrău cu batiu pentru debitat baghete
PVC și compresor. Aceste echipamente sunt esențiale pentru activitatea SC VICTEMA SRL
și vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a companiei, vor conduce la fabricarea unor
produse calitative și vor genera o activitate profitabilă.
Achiziția acestor echipamente stimulează dezvoltarea societății având un efect pozitiv
asupra activității VICTEMA. Totodată, această dezvoltarea a societății presupune și crearea a
5 noi locuri de muncă. Acest lucru fiind posibil datorită reșterii capacității de prodcție
susținută de achiziția utilajelor sus menționate.
Valoarea solicitată este de 198664.56 lei în timp ce valoarea cheltuielilor eligibile este
de 220738.41lei.
De menționat este că activele ce vor fi achiziționate vor fi noi. Achiziția utilajelor și
echipamentelor noi este esențială pentru o funcțională eficientă și la capacitate maximă a
activității de producție
Nr. Echipament Caracteristici fizice şi tehnice
1
1.
Ferăstrău cu
două capete
Acest utilaj este utilizat pentru debitarea profilelor
din material plastic
Capul din stânga este fix iar cel din dreapta este cu
deplasare manuală
Capetele se pot înclina de la 45 grade la 90 de grade
Diametrul discurilor este de 420 mm
Se pot debita conform diagramei de tăiere: la 90
grade, secțiuni de 100 x 220 mm, la 45 grade
secțiuni de 100 x 1500 mm
Puterea motoarelor trifazice: 2 x 2,2 kW
Avansul longitudinal, pneumatic al discurilor
Prindere oriontală și verticală
Lungime de tăiere: maximum 4.000 mm (exterior),
minimum 245 mm (interior)
Suporturi pentru profile: manual și fix
Dispozitiv pneumatic de lubrifiere discuri
În preț sunt incluse și discurile de 420 mm diametru
Dimensiuni de gabarit (L x l x h): 5.200 x 1.200 x
1.500 mm
Greutate: 900 Kg
Display digital pentru lungimi, cu 30 factori de
corecție montat pe capul mobil din dreapta
Exhaustor de 2,2 kW, complet cu furtun, adaptor,
clipsuri și mufa de aspirare
Roler conveyor mobil de 3 metri lungime, pentru
alimentarea cu profile a utilajului.
2
2.
Mașina de
frezat montanți
frezarea profilelor T pe o adancime de 55 mm;
prindere profilelor este pneumatica verticala;
unghi de frezare reglabil de la 45" - 90" ;
tensiune de lucru 380 V; putere 1,1 kW;
turația setului de fleze: 2.800 rpm:
diametrul maxim al setului de freze: 150 mm;
greutate 78 kg;
3
3.
Ferastrău cu
batiu pentru debitat
baghete PVC
Debitarea simultana a doua baghete PVC
Avansul manual al motoarelor:
Prinderea pneumatică a baghetelor;
Mașina are 2 rnotoare trifazice (2 x 0,75 kW) si 4
discuri (2 x 200 mm; 2 x 103 mm)
Sisteme de măsurare de 1,5m si 3,0m. Suport pentru
sistemele de măsurare;
Greutate 175 Kg.
4
4. Compresor
Debit de aer – 4,2 mc/min
Presiune lucru – 7 bari
Putere motor – 29,2 kW
Masa – 735 Kg
Capacitate rezervor – 80 litri
Coneiuni furtune aer – 2 x G3/4
3.3. Necesitatea achiziţionării activelor pentru desfăşurarea activităţii pentru care se
solicită finanţare
Nr.
Crt.
Echipament Caracteristici fizice şi tehnice
1. Ferăstrău cu două
capete
Acest echipament respectă standardele industriei şi
precizia muncii va fi mai ridicată.
Aceste echipament este esențial pentru
modernizarea și eficientizarea activității
întreprinderii
Acest echipament va conduce creșterea
productivității
Acest utilaj este utilizat pentru debitarea profilelor,
este mai complex și are o precizie mai mare.
Capetele se pot înclina de la 45 grade la 90 de
grade, acesta fiind un avantaj al acestui ferăstrău.
Diametrul discurilor este de 420 mm
Se pot debita conform diagramei de tăiere: la 90
grade, secțiuni de 100 x 220 mm, la 45 grade
secțiuni de 100 x 1500 mm
Datorită lungimii de tăiere (maximum 4.000 mm -
exterior, minimum 245 mm – interior), acest
ferestrău cu două capete are avantajul de a putea
debita la o plajă relativ mare de distanță.
Acest echipament este unul esențial pentru
implementarea planului de investiții și implicit
pentru dezvoltarea companiei.
2. Mașina de frezat
montanți
Acesta va înlocui utilajul vechi, spre deosebire de
care, este conform standardelor industriei, astfel şi
precizia muncii va fi mai ridicată
Are avantajul că frezarea profilelor T este pe o
adancime de 55 mm;
prindere profilelor este verticala și pneumatica;
3. Ferastrău cu batiu
pentru debitat baghete
PVC
Acest ferestrău pentru debitat baghetelor PVC
este necesar deoarece poate debita simultan
două baghete PVC. Acesta va fi un avantaj
concurențial al VICTEMA deoarece va crește
eficiența producției.
Prinderea pneumatică a baghetelor PVC are un
mare avantaj asupra unui ferestrău fără prindere
pneumatică;
Acest echipament este necesar pentru desfășurarea
activității eficiente a activității VICTEMA.
Acest echipament respectă standardele industriei şi
precizia muncii va fi mai ridicată.
Acest utilaj este utilizat pentru debitarea profilelor,
este mai complex și are o precizie mai mare.
4. Compresor Aerul comprimat necesar funcţionării utilajelor din
procesul tehnologic va fi produs de un compresor.
Consumul redus de combustibil este datorat
compresiei mai bune a aerului.
Sistemul ANTIFROST este important pentru
evitarea efectului de înghețare al sculelor
pneumatice.
Acest echipament este smplu de operat, permite
realizarea unei accesibilități bune la componente și
la afișaje de funcționare.
Radiatorul este dimensionat astfel încât să se evite
riscul de supraîncălzire.
Acest compresor are o importantă componentă
ecologică, de protecția mediului și are sisteme de
încălzire, uscare și tratarea aerului comprimat în
condiții ecologice, cu aplicații speciale pentru
industria fabricării articolelor din material plastic
pentru construcții.
3.4 Prezentarea fluxului tehnologic, cu poziţionarea activelor ce fac obiectul proiectului
a) Fazele procesului tehnologic pentru fabricarea de tâmplărie PVC sunt următoarele:
- debitarea profilelor din PVC şi armăturii zincate;
- introducerea armăturii şi fixarea acesteia;
- executarea locaşelor pentru mânere, zaruri;
- asamblarea profilelor debitate prin sudare ;
- frezarea la colţuri şi debavurarea;
- fixarea elementelor de feronerie şi punerea ornamentelor,
- debitarea şi montarea baghetelor,
- verificarea şi controlul tehnic şi de calitate al tâmplăriei obţinute.
b) Descrierea efectivă a Procesului Tehnologic
Pproducția este realizată la punctul de lucru din Oradea, strada Războieni nr. 85. În
incinta halei de producție, societatea realizează tâmplăre din PVC multicameral și tâmplărie
din Aluminiu cu și fără barieră termică.
Nr. crt Fluxul tehnologic Echipament achiziționat prin
proiect
1. Aprovizionarea
Semifabricatul (profilele PVC) se aduce în
containere metalice sau înfoliate în folie,
containerele şi respectiv folia bună se returnează
furnizorului de profile. Profilele au o lungime de
6 metri.
Aprovizionarea cu feronerie, armături se face de
către furnizori şi de către personalul angajat al
SC VICTEMA SRL.
2. Depozitarea materiilor prime
Containerele cu profile sunt în general depozitate
afară pe platforma betonată din incinta societăţii.
O parte din profile se depozitează în hala de
producţie (în special în perioada de iarnă), pentru
a avea o temperatură minimă de 15-18O C
necesară procesului de debitare. La temperaturi
scăzute există riscul ca materialul PVC să devină
casant, iar cînd se execută operaţia de debitare
acesta să se fisureze.
3. Debitarea profilelor PVC
Prima operaţie care se execută este debitarea la
lungimea necesară a profilelor din PVC.
Debitarea profilelor se realizează cu un ferăstrău
electric la un capăt, care are o putere de 1430 W.
Ferăstrău cu două
capete
Ferastrău cu batiu
pentru debitat baghete
PVC
Aceste două echipamente
respectă standardele industriei,
astfel şi precizia muncii va fi
mai ridicată. Totodată, aceste
echipamente sunt esențiale
pentru modernizarea activității
întreprinderii și pentru
eficientizarea și creșterea
productivității.
4. Debitarea armăturii
În paralel cu debitarea profilelor se debitează
armătura metalică, armătură care se introduce
doar în profilele din PVC. Debitare a armăturii
se face cu un ferăstrău circular de 2000 W.
5. Introducerea armăturii şi fixarea acesteia
După debitare urmează introducerea armăturii în
interiorul profilelor din PVC şi fixarea acesteia
cu şuruburi autoforante (din 300 mm în 300
mm). Această operaţie se face cu ajutorul
maşinilor electrice portabile care au o putere de
350-450 W.
6. Executarea locaşelor pentru mânere, zaruri
Următoarea fază este frezarea locaşurilor pentru
mânere şi zar. Ea se execută cu ajutorul unui
pantograf care are o putere de 600 W.
7. Asamblarea profilelor debitate prin sudare
După executarea acestor operaţii urmează
procesul de asamblare – lipire prin sudare a
elementelor pentru PVC. Operaţia de
lipire/sudare se execută pe maşina de sudat/lipit,
lipire care se face la 250O C. Puterea instalată a
maşinii de lipit este de 2000 W.
8. Frezarea la colţuri şi debavurarea
Semifabricatele rezultate de la lipire se frezează
la colţuri şi se debavurează (se înlătură surplusul
de material rezultat din procesul de sudare).
Operaţia de frezare – debavurare se execută pe
maşina de frezat-debavurat, care are o putere
instalată de 1,5 KW. Procedeul de frezare a
montanţilor se realizează cu un utilaj ce nu este
standardizat. va fi înlocuită cu Acesta
Maşina de frezat montanţi – va
înlocui utilajul vechi, spre
deosebire de care, este
conform standardelor
industriei, astfel şi precizia
muncii va fi mai ridicată.
9. Fixarea elementelor de feronerie şi punerea
ornamentelor
Fixarea semifabricatelor pe utilaje se face
pneumatic. Aerul comprimat necesar
funcţionării utilajelor din procesul tehnologic
este produs de un compresor.
Feroneria se montează pe produsul finit cu
ajutorul maşinilor electrice portabile, fixare
realizată cu holşuruburi de diferite tipuri şi
dimensiuni.
Compresor
Acest compresor va înlocui
vechiul compresor astfel că va
avea un debit de aer mult mai
mare, de 4,2 mc/min.
10. Debitarea şi montarea baghetelor
Ultima operatie este debitarea baghetelor si
fixarea acestora pe tâmplăria pvc rezultată
(ferestre, uşi, vitrine etc.), operatie care se
realizează in momentul de fata cu ajutorul unui
ferastrau electric. Acesta din urma va fi inlocuit
cu masina speciala de debitat baghete.
11. Verificarea şi controlul tehnic şi de calitate al
tâmplăriei obţinute
Toate materialele (profile, armături, feronerie,
etc.) folosite la producerea de tâmplărie PVC
sunt însoţite de declaraţii de conformitate din
care să rezulte că nu sunt toxice sau poluante.
12. Depozitare produselor finite
Produsele rezultate – ferestre, uşi, vitrine etc.-
sunt depozitate pe platforma betonată din incinta
societăţii până la momentul livrării acestora
beneficiarilor finali.
13. Transportul produselor finite
Transportul tâmplăriei produse se face cu
ajutorul maşinilor de transport din dotare.
În urma implementării planului de investiții propus spre finanțare vor fi obținute
produse din material plastic pentru construcții cum sunt produsele de tâmplărie PVC pentru
construcții:
Ferestre din PVC fixe
Ferestre din PVC rabatabile
Uși din PVC
Uși din PVC glisante
Plase pentru țânțari din PVC
Produsele ce vor fi realizate cu echipamentele achiziționate prin proiect sunt în
conformitate cu codul CAEN pentru care se depune cererea de finanțare care este și codul
CAEN principal al VICTEMA, respectiv codul CAEN 2223 - Fabricarea articolelor din
material plastic pentru construcții.
Produsele obținute în urma achiziționării echipamentelor prin intermediul acestui
proiect au două avantaje esențiale:
Eficiența energetică
Estetica clădirii.
3.5. Piaţa de desfacere
Piața de desfacere pentru produsele din material plastic pentru construcții ce vor fi
obținute cu ajutorul echipamentelor achiziționate prin implementarea acestui proiect poate fi
segmentată în câteva categorii principale de clienți:
1. Persoane juridice
a) Societăți comerciale care doresc fabricarea unor produse din material plastic
pentru construcții (tâmplărie PVC) pentru hale sau pentru spații de depozitare.
b) Societăți comerciale care doresc fabricarea unor produse din material plastic
pentru construcții (tâmplărie PVC) pentru vitrinele magazinelor.
c) Societăți comerciale care doresc fabricarea unor produse din material plastic
pentru construcții (tâmplărie PVC) pentru realizarea unor chioșcuri de mici
dimensiuni.
d) Societăți comerciale care doresc fabricarea unor produse din material plastic
pentru construcții (tâmplărie PVC) necesare pentru dezvoltarea unui sediu sau
punct de lucru modern.
e) Instituții publice care doresc modernizarea aspectului clădirii și creșterea
eficienței energetice prin schimbarea tâmplărie PVC.
f) Organizații non-guvernamentale.
2. Persoane fizice – localizare în mediul rural și urban
Potențialii clienții sunt atât din mediul urban cât și din mediul rural. Există foarte
multe unități de învățământ, instituții publice care nu au schimbat tâmplăria PVC. Totodată,
există o serie de apartamente și case care necesită schimbarea tâmplăriei vechi și ineficiente
din punct de vedere energetic care conduce la creșterea costurilor cu încălzirea.
3.6. Obiectivele strategiei de marketing
Obiectivele strategiei de marketing vizează:
asigurarea calitatii serviciilor si produselor oferite în piață la nivel european;
asigurarea satisfacţiei clienţilor;
consolidarea portofoliului de clienţi și implicit a poziției în piață, prin menţinerea şi
dezvoltarea relaţiilor cu clienţii, prin programe de loializare a acestora;
identificarea unor noi tipuri de produse și servicii specifice pe care firma le poate oferi
în condiţii atractive pentru client.
In ceea ce priveste politica de marketing, aceasta are la bază următoarele principii:
satisfacerea exigențelor beneficiarilor atât din punct de vedere calitativ cât și din punct
de vedere al respectării termenelor de livrare a produselor;
respectarea contractelor incheiate;
reducerea costurilor non calității;
imbunătățirea continuă a lucrărilor executate prin intermediul creșterii nivelului de
dotare tehnică și perfecționării personalului;
profesionalism in relația cu clientul.
Politica de prețuri practicată de SC VICTEMA SRL a firmei cuprinde acordarea unor
reduceri de preț pentru clienți fideli sau clienți care cumpără un volum mare. Totodată, aceste
prețuri sunt extrem de competitive pe piața bihoreană dar și pe piața din Regiunea de Vest,
Transilvania sau în întreaga țară.
Distribuția produselor este asigurată de SC VICTEMA SRL este o importantă
facilitate oferită pentru clienți și totodată un avantaj competitiv.
3.7. Concurenţa
În România sunt 641 firme care sunt in aceasta categorie 2223 - Fabricarea articolelor
din material plastic pentru constructiia. Acest domeniu de activitate este destul de bine
acoperit, VICTEMA fiind un jucător important la la nivelul Municipiului Oradea și nivelul
județului Bihor.
Printre principalii concurenți ai SC VICTEMA SRL amintim Madrugada SRL,
Seharia Group SRL, Tehnoplast SRL, TopPlast SRL.
3.8. Metode de vânzare
Strategia de vanzari a firmei va fi orientată în principal pe identitatea clientului și pe
posibilitățile sale financiare. Clienții acordă importanță unor caracteristici precum calitatea,
prețul acceptabil, livrarea la termen și un serviciu sau produs și o relatie cu clientul de înalt
profesionalism (cunoscându-se faptul că pretențiile în acest sens au crescut mult in ultimul
timp).
Conform politicii generale a firmei in domeniul preturilor, acestea vor fi flexibile, usor
adaptabile la cerintele pietei, insa plafonul acestora se va situa usor sub nivelul celor
practicate pe piata de resort. Preturile relativ scazute vor fi tinute sub control prin adaosul
practicat, dar mai ales prin costuri de productie scazute datorate performantelor tehnice ale
noilor echipamente de productie achizitionate, ce minimizeaza consumul de materiale,
energie, timp, forta de munca si pierderile tehnologice prin reglajele si service-ul la
componentele mijloacelor de productie achizitionate.
Previziunea vanzarilor ia in considerare urmatoarele ipoteze rezonabile:
- Nu vor avea loc schimbari majore in structura de cost sau de pret
- O rata medie de crestere anuala cuprinsa intre 10%-15% in functie si de evolutia
industriei specifice in urmatorii ani
Avantajul competitiv ce va fi dobandit se bazeaza in primul rand pe eficientizarea
financiara a costurilor unor operatiuni in care se va diminua componenta de manopera umana.
Raporturile dintre cerere-oferta-pret vor fi stabilite prin mecanismul concurential. SC
VICTEMA SRL va furniza produse şi servicii ale caror costuri pot concentra un numar mare
de beneficiari de tipuri diferite. Se vor evita greseli de tipul orientarii excesive a preturilor
dupa costuri sau nerevizuirii preturilor la intervale care sa permita valorificarea schimbarilor
survenite pe piata precum si a investitiilor proprii.
In ceea ce priveste modalitatile de vanzare si plata, firma va aplica politici flexibile de lucru
cu clientii sai prin negocieri, acordarea unor tarife diferentiate si a unor facilitati de plata.
3.9. Gradul de creştere a capacităţii de fabricare a produselor
SC VICTEMA SRL va reuşi să-şi dezvolte capacitatea de fabricare a articolelor din
material plastic pentru construcții. Prin intermediul acestui proiect cifra de afaceri a societăţii
la 3 ani de la implementarea proiectului va cunoaşte o creştere importantă conform proieţiilor
financiare prezentate în prezentul plan de investiții.
După cum se observă şi la paragrafele care analizeată produsele ce vor fi fabricate şi
piaţa de desfacere, societatea va câștiga o cotă pe piaţă şi va reuşi să dezvolte o activitate
eficientă şi profitabilă care va justifica achiziţia echipamentelor tehnologice prin intermediul
proiectului de investiţii.
3.10. Argumente pentru oportunitatea dezvoltării activităţii pentru care se solicită
finanţare
Dezvoltarea activităţii societății după implementarea proiectului pentru care se solicită
finanţare este oportună având în vedere următoarele argumente:
Activitatea pe care o va desfășura SC VICTEMA SRL va fi profitabilă şi va genera o
cifră de afaceri crescătoare.
Dezvoltarea activității necesită crearea a 5 noi locuri de muncă. Dezvoltarea activității
prin intermediul proiectului asigură creșterea productivității muncii.
Produsele oferite de VICTEMA au o piaţă de desfacere certă existând un număr mare
de potenţiali clienţi deoarece sunt o serie de persoane fizice dar și juridice (companii și
instituții publice) care încă nu au schimbat tâmplăria veche din lemn cu o tâmplărie
modernă din plastic. Așadar, există o reală oportunitate pe piață.
Produsele de tâmplărie din plastic și alte elemente din plastic necesare construcțiilor
conduc la o eficiență energetică sporită existând o cerere mare pentru astfel de
produse.
Achiziţionarea acestor echipamente moderne va conduce la fabricarea unor produse la
un nivel calitativ superior și va fi un pilon pentru dezvoltarea sustenabilă a
VICTEMA.
3.11. Graficul de realizare a investiţiei, cu eşalonarea fondurilor solicitate;
Nr.
Crt.
Denumire
activitate
Valoare
proiect
Valoare
ajutor
neramburs
abil
Anu
l
2015
Anul 2015
1
2
3
4
5
6
7
0
Semanrea
acordului de
finanţare
220738.41 198664.56
1
Achiziţie de
echipamente
tehnologice
220738.41 198664.56
1.1 Organizare
procedură de
achiziţie
echipamente
tehnologic
1.2. Livrare,
punere în
funcţiune şi
recepţie
echipamente
tehnologic
1. 2 Depunerea
cererii de
rambursare
220738.41 198664.56
Tipul de
cheltuială pentru
care se solicită
finanţare
Valoarea cheltuielilor eligibile
-lei-
Valoarea fonduriloe solicitate -lei-
An
2015
An
2016 Total
An
2015
An
2016 Total
0 1 2 3=2+1 4=1*90% 5=2*90% 6=4+5
a) Cheltuieli cu
realizarea de
construcţii noi
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
b) Cheltuieli cu
achiziţia de
construcţii
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
c) Cheltuieli cu
echipamente
tehnologice –
maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru
220738.41 0.00 220738.41 198664.56 0.00 198664.56
d) Cheltuieli cu
aparate şi instalaţii
de măsurare,
control şi reglare
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
e) Cheltuieli cu
mijloace de
transport
neînmatriculabile,
pentru susţinerea
activităţii
întreprinderii
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
f) Cheltuieli cu
echipamente IT 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL 220738,41 0 220738,41 198664,56 0 198664,56
CONCLUZII
Pe parcursul acestei lucrări am prezentat politica regională atât la nivelul UE cât şi la
nivelul României. Dacă ȋn primul capitol am abordat politica per ansamblul ei şi care stă la
baza acestor măsuri, ȋn următorul capitol am prezentat instrumentele de finanțare pentru care
țara noastră este eligibilă conform Strategiei 2020, pentru ca ȋn cele din urmă ȋn ultimul
capitol să exemplific, pe baza unui studiu de ca, un proiect aplicabil pentru Programul
Operațional Regional.
Disparitățile regionale cu care se confruntă Uniunea Europeană, disparități devenite
mai pregnante dupa extinderea spre est, au făcut ca unul din principalele obiective ale
Uniunii să fie tocmai reducerea acestor decalaje. În acest scop, un procent de 44% din bugetul
UE este consacrat măsurilor de stimulare a competitivității regionale
În cadrul Programului Operațional Regional, prin axa prioritară 2, se încearcă
stimularea mediului economic, prin acordarea de fonduri societăților menite a crește
competitivitatea acestora pri investiții de modernizare a echipamentelor de producție.
Ȋn cadrul studiului de caz am prezentat necesitatea accesării de fonduri europene pentru
o întreprindere mică din județul Bihor. Necesitatea este dată de lipsa unor echipamente
performante în realizarea producției, echipamente ce ar duce la o creștere considerabilă a
productivității, implicit și la o nevoie mai mare de personal, reducând astfel numărul
șomerilor din județ.
Ca şi concluzie finală, pentru ca economia unui stat să prospere, este necesar a avea un
mediu de afaceri puternic și competitiv.
BIBLIOGRAFIE
[1] Bugetul Uniunii Europene si Fondurilor Comunitare, Claudia Diana Sabau Popa, Ed.
Economica, Bucuresti, 2010
[2] Constantin, Daniela-Luminiţa : Elemente fundamentale de Economie Regionala, Editura
ASE, 2004
[3] Legea 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania
[4] Pascariu, G., Perspectivele dezvoltării regionale în România, Arhitext Design, 4 şi 5
/1998 şi Forum Euro Atlantic, 1-2, 1998 (3-14)
[5] Dodescu, Anca; Giurgiu, Adriana, Economie europeană,
[6] Site-ul Comisiei Europene: http://www.europa.eu.int/comm; Propunerile de regulamente
pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013:
[7]
http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/newregl0
713_en.htm
[8] Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, disponibil la adresa:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/pnd_2007.htm
[9] Cererea de finanțare Programul Operațional Regional – disponibil la
http://www.portal.structuralfunds.ro/PO/Cererea_de_finantare_POR.pdf
[10] Document consultativ al Programului Operațional Regional 2014-2020 – disponibil la
adresa http://www.regio-
adrcentru.ro/Document_Files/PORDocumenteStrategice/00001443/cb4ei_Programul%20Ope
rational%20Regional%202014-2020%20-%20versiunea%20martie_2014.pdf
[11] Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest http://www.nord-vest.ro/
[12] http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html
[13] http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
[14] http://www.europainfo.ro/
[ [16] http://www.adrcentru.md/
[17] http://www.europe.eu/
[19] http://www.insse.ro/
ANEXE