TEMA REFERATFILETAREA. ASAMBLARI
FILETATECUPRINSARGUMENT1CAPITOLUL.I.GENERALITATI.............................21.1.Filetul.
Definitie si terminologie..21.2. Clasificarea
suruburilor..........................21.3. Elementele
filetului51.4. Tipuri de filete 7CAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE
DE SURUBURI SI PIULITE..92.1. Forme constructive de
suruburi.....................92.2. Forme constructive de
piulite.....................122.3. Mijloace de protectie impotriva
desurubarii.13CAPITOLULIII.TEHNOLOGIA MONTARII SIDEMONTARII
PREZOANELOR.........................16CAPITOLUL IV. MECANISMUL
SURUB-PIULITA................184.1. Avantaje si dezavantaje ale
mecanismului surub -piulita.184.2. Clasificarea mecanismului cu
surub.194.3. Exemple de mecanisme surub-piulita.204.3.1.
Cricul204.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si
profile214.3.3. Micrometrul22CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA
SECURITATII MUNCII.23BIBLIOGRAFIE24
ARGUMENTAsamblarile demontabile sunt asamblarile care permit
montarea si demontarea repetata a imbinarii fara
distrugereapartilor componente. Aceste asamblari prezinta
dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor saua
vibratiilor, cu efect negativ asupra functionariimecanismelor. De
aceea, se concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva
desfacerii ansamblulAsamblarile prin filetsunt asamblari
demontabilesi permitmontarea si demontarea cu usurinta si prezinta
avantajul dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte
relativ mici.O asamblare filetata este formata din:.surub- piesa
cuprinsa, filetata la exterior;.piulita -piesa cuprinzatoare,
filetata la interior.Elementul principal al piesei filetate
estefiletul.El este o nervura elicoidala pe o suprafata de
revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior,
pentrupiulita.Lucrarea este structurata in 5 capitole si
bibliografie, dupa cum urmeaza:CAPITOLUL.I.GENERALITATICAPITOLUL
II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI
PIULITECAPITOLULIII.TEHNOLOGIA MONTARII SI
DEMONTARIIPREZOANELORCAPITOLUL IV. MECANISMUL
SURUB-PIULITACAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII
MUNCIIBIBLIOGRAFIEPrin structura si continut tematic proiectul
cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ.Lucrarea se
adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in
industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari
din domeniul mecanic.
CAPITOLUL.I.GENERALITATIAsamblarile demontabile sunt asamblarile
care permit montarea si demontarea repetata a imbinarii fara
distrugereapartilor componente. Aceste asamblari prezinta
dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor saua
vibratiilor, cu efect negativ asupra functionariimecanismelor. De
aceea, se concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva
desfacerii ansamblului.1.1.Filetul. Definitie si
terminologieAsamblari prin filetsunt asamblari demontabilesi
permitmontarea si demontarea cu usurinta si prezinta avantajul
dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte relativ
mici.O asamblare filetata este formata din:.surub- piesa cuprinsa,
filetata la exterior;.piulita -piesa cuprinzatoare, filetata la
interior.Elementul principal al piesei filetate estefiletul.El este
o nervura elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior,
pentru surub, sau la interior, pentrupiulita.1.2. Clasificarea
suruburilorDuparolul functional,suruburile pot fi:.suruburi de
fixare sau de strangere;.suruburi de etansare;.suruburi pentru
transmiterea miscarii;.suruburi de reglare;.suruburi de
masurare.Din punct de vedereconstructiv,suruburile pot fi:-surub cu
cap preformat si piulita (fig. 1);
Fig.1. Surub cu cap preformat si piulita-surub la care piulita
este inlocuita cu piesade strans prezon simplu (fig. 2)
Fig. 2. Surub la care piulita este inlocuita cupiesa de
strans-surub la care capul surubului este inlocuit cupiulita, iar
piulita cu piesa de strans - prezon simplu(fig.3);
Fig.3. Prezon simplu-surub la care capul surubului este inlocuit
cupiulita - prezon cu doua piulite (fig. 4);
Fig.4. Prezon cu doua piuliteUn caz deosebit il
reprezintasurubul de miscare.El poate fi construit in patru
variante (fig.5):piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie
asurubului are loc o deplasare axiala;a)piulita este fixa, iar la
miscarea de rotatie asurubului are loc o deplasare axiala;b)surubul
este fix, iar piulita se deplaseazaodata cu rotirea ei;c)piulita se
roteste, avand loc in acelasi timp o deplasare a surubului;d)
surubul executa numai o miscare de rotatiefara o deplasare axiala,
si atunci piulita va avea omiscare de translatie;Fig. 5. Suruburi
de miscareIn practica, surubul este folosit ca element de
transmitere a miscarii la urmatoarele mecanisme:.cricul de
ridicat;.presa cu surub;.menghina;.mecanisme de deplasare la masini
unelte side masurare.1.3. Elementele filetuluiFiletuleste
caracteristica principala a suruburilor, reprezentand si o baza de
clasificare a acestora.Geometric, desfasurata unei elice directoare
esteipotenuza unui triunghi dreptunghic, iar cateta ested(fig.
6):
Fig.6. Desfasurarea filetuluiEliceaare urmatoarele elemente
caracteristice:p- pasul;a- inclinarea elicei;d- diametrul
cilindrului.Filetul poate fi:.filet pe dreapta- daca surubul sau
piulitasunt rotite in sensul acelor de ceasornic, surubul areo
miscare de avans;.filet pe stanga- daca rotind surubul sau piulita
in sensul acelor de ceasornic surubul se retrage.Filetul poate fi
prelucrat cu unul sau mai multefilete suprapuse, din acest punct de
vedere suruburileclasificandu-se astfel:.filete cu un inceput-
avand un singur filet;acestea sunt folosite in general la
suruburile de fixaresi de forta;.filete cu mai multe
inceputuri-avand maimulte filete juxtapuse, identice si
echidistante. Acestea sunt folosite in general la suruburile de
miscare.Elementele geometrice ale filetuluisunt definitein fig. 7
sunt prezentate elementele standardizate ale filetelor surubului si
piulitei complementare.
Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 7
sunt urmatoarele:Unghiul profilului
pasulp
Numarul de inceputurii
Diviziunea
Filetul multiplup', p=ip'
Diametrul exteriord;D
Diametrul interiord1; D1
Diametrul mediud2; D2
Inaltimea totalaH1
Inaltimea utilaH2
Unghiul de infasurare;
Cel mai folosit este filetul cilindric, adica cel trasat pe o
suprafata cilindrica. In conditiile speciale se poate folosi
filetul conic, iar acesta poate fi:perpendicular pe axa
piesei;perpendicular pe generatoarea conului.Din punct de vedere al
marimii pasului filetul poate fi: cu pas mare, cu pas normal, cu
pas fin.1.4. Tipuri de fileteSistemele de filetare reprezinta
totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni si forma cunoscuteale
elementelor sale. Sistemele de filetare vor fi prezentate in
continuare.Filetul triunghiular- este folosit ca surub defixare,
pentru instrumente de masurare si de reglare.Se construieste in
variantele filet metric si filetWhitworth.a)Filetul triunghiular
metricare profilul deforma unui triunghi echilateral.Varful
triunghiului este retezat la distantaH/S,iar varful filetului
piulitei la distantaH/4de varfulprofilului teoretic (fig. 8).
Fig.8. Filetul triunghiular metricb)Filetul triunghiular
Whitworth- are profilulsub forma de triunghi isoscel cu unghiul la
varf de 55. La acest filet, pasul se exprima in numarul despire pe
1 tol; 1 tol = 25,4 mm (fig. 9). Este folositpentru asamblarea
tevilor in scopul fixarii sietansarii.Fig.9. Filetul triunghiular
WhitworthCAPITOLUL II.FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE2.1.
Forme constructive de suruburiDupa scopul in care sunt folosite,
suruburilese impart in:.suruburi destinate fixarii;.suruburi pentru
etansare;.suruburi de transmitere a miscarii;.suruburi de
reglare;.suruburi pentru masurare.Dupa forma capului, suruburile
pot fi (fig.10):
Fig.10. Clasificarea suruburilor dupa forma capului:a - cu cap
hexagonal; b - patratic; c - dreptunghiular;d - triunghiular; e -
hexagon interior; f- semirotund;g - patrat interior; h -
semirotund; i - striat; j - inel;k - cap rasucit;I- cap crestat.In
fig. 11 sunt prezentate cateva tipuri desuruburi:
Fig. 11.Tipuri de suruburiSemnificatiile notatiilor din fig. 11
sunturmatoarele:a - surub metric cu cap hexagonal;b - surub metric
filetat pe toata lungimea cucap hexagonal;c - surub metric cu cap
patrat;
d - surub cu cap inecat;e - surub cu cap semirotund;f - surub cu
inel de ridicare;g - surub oscilant cu piulita fluture.2.2. Forme
constructive de piulitePiulitele au rolul de protectie si asigurare
impotriva desfacerii asamblarilor filetate. Formeleconstructive
sunt prezentate in fig. 8.41:
Fig. 12.Piulite.Forme constructive:a - hexagonala;b- patrata;c-
crenelata;
d- infundata joasa;e - cu suprafata de asezare sferica;f -
striata;g - rotunda;h - piulita fluture;i - piulita pentru canale
T;j - piulita inel.2.3. Mijloace de protectie impotriva
desurubariiSaibaeste un disc metalic cu gaura putin maimare decat
diametrulexterior al surubului, care seasaza intre piulitasi piesa.
Ea se foloseste atuncicand suprafatapiesei nu este bine ajustata,
ceea cear provoca oasezare imperfecta a piulitei.Se deosebesc patru
tipuri de saibe:.tipA -cugaura rotunda pentru metale;.tipB -cugaura
rotunda pentru lemn;.tipC -cugaura patrata pentru lemn;.tipD
-cugaura rotunda pentru lemn.Asigurarea impotriva desurubariia)
Asigurareaelasticarealizeaza disparitiajocului intre piulitasi
piesa stransa cu o forta elasticacare impinge in permanenta
piulita.Acest sistem serealizeaza prin (fig. 13):.rondela elastica
din cauciuc;.rondela elastica rotunda;.rondela elasticaspintecata,
denumita si saibaGrover.
Fig.13. Tipuri de saibe: a-rondele; b-saibe Groverb)Marirea
fortei defrecareprin montareacontrapiuliteloreste prezentata in
figura 14..
Fig.14. Asamblarea cu contrapiulitac)Alte metode sunt prezentate
in fig.15:Fig.15. Diverse metode de asigurare
impotrivadesurubarii:a - prin rondele indoite sau prevazutecu
umeri;
Fig.15. Diverse metode de asigurare impotrivadesurubarii:b -
prin cheie de imobilizare;c - prin consi cuj spintecat;d - prin
puncte de sudura.CAPITOLUL III.TEHNOLOGIA MONTARII SIDEMONTARII
PREZOANELORDatorita absentei capului de stringere, montarea unui
prezon constituie o operatie mai dificila decit cea a
suruburilor.Pentru a se asigura o buna functionare a prezoanelor,
se va acorda oatentie deosebita operatiilor de gaurire si filetare
a gaurilor, astfel incit sa se asigure perpendicularitatea dintre
axa prezonului si suprafata piesei incare el este prins. Pozitia
corecta a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului (fig.
16).
Fig.16. Verificarea pozitiei prezonuluiPrezoanele se pot monta
cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite
(fig.17.a)rotindu-secucheiapiulitasuperioara,careservestedreptcontrapiulita.Acest
procedeu prezinta, insa, dezavantajul ca lademontarea piulitelor
slabeste si stringerea prezonuluiin corpul piesei. Mai indicata
este folosirea unei piulitehexagonale inalte 7 (fig. 17,b)care se
insurubeazaliber pe capatul prezonului si se blocheaza cu un surub
de fixare 2. Prezonul se insurubeaza prin rotireapiulitei cu cheia.
Pentru scoaterea piulitei se slabestemai intii surubul de fixare,
dupa care piulita se poatedesuruba
usor.Pentruinsurubarearapidaaprezoaneiorsefolosesc cheispeciale,
ca, de exemplu,cea dinfigura 17,c.La
insurubareabucsei7peprezon,surubul2se afla insurubat liber in
bucsa, iar stiftul3se reazema in partea superioara ataieturii
inclinate, practicata in bucsa.
Fig.17. Montarea prezoanelorPrezonul intra in bucsa pina cind
capatul lui sereazema, pe stiftul calit4al surubului2.Prin
insurubarea in continuare,surubul2se roteste cu ajutorul manivelei
cu un unghi oarecare, limitat delungimea taieturii bucsei, si in
felul acesta creeaza o stringere a filetuiuiprezonului necesara
pentru montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul2se roteste in
sens invers, astfel incit stiftul3,alunecind in taietura,
ajungepina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa.Pentru
demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare,insa la
care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul
precedent,Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se
rupe in interiorulpiesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema
destul de dificila. Dacadeasupra suprafetei piesei ramine o parte
din prezon, se incearca prinderealui cu o scula oarecare, in
vederea desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner.Daca ruperea
s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practicao gaura
in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn
conic, cu muchii ascutite, introdus innate, practicata in bucsa.
Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui sereazema, ps stiftul
calit4al surubului2.Prin insurubarea in continuare,surubul2se
roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi oarecare, limitat
delungimea taieturii bucsei, si in felul acesta creeaza o stringere
a filetuiuiprezonului necesara pentru montarea lui. Pentru
scoaterea cheii, surubul2se roteste in sens invers, astfel incit
stiftul3,alunecind in taietura, ajungepina la capatul ei de sus si
antreneaza cu el bucsa /.Pentru demontarea prezoanelor se poate
folosi o cheie asemanatoare,insa la care taietura din bucsa este
inclinata invers decit in cazul precedent,Daca in cursul montarii
sau al demontarii un prezon se rupe in interiorulpiesei, scoaterea
lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Dacadeasupra
suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se incearca
prindereaIui cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau
sudarea pe el a unui miner.Daca ruperea s-a produs sub nivelul
suprafetei piesei, atunci se practicao gaura in prezon si se
incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu muchii
ascutite, introdus in aceasta gaura. Daca acest lucru nu da
rezultate, se poate distruge prezonul prin prelucrarea cu scintei
electrice sau pringaurire, cu burghiul, urmind sa se fileteze
ulterior gaura la un diametru maimare.CAPITOLUL IV.MECANISMUL
SURUB-PIULITA4.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub
-piulitaMecanismele surub-piulita sunt folosite pentrutransformarea
miscarii de rotatie in miscare detranslatie.Avantajeleutilizarii
acestui mecanism sunt:.are o constructie simpla;.poate realiza o
deplasare precisa;.transforma viteze unghiulare mari in deplasari
mici sau la viteze convenabile;.fortele transmise au valori relativ
mari;.functionarea este lina si silentioasa.Dezavantajeleacestui
tip de mecanism sunt:.randament scazut din cauza frecarilor
mari;.uzura neuniforma pe flancuri, deoarece sarcinile sunt
distribuite neuniform;.existenta curselor moarte, ceea ce face
necesara folosirea dispozitivelor pentru eliminarea lor.Elementele
de baza pentru transmiterea miscarii si a fortelor sunt surubul si
piulita. Ele intra inconstructia cricurilor, preselor cu surub,
aparatelor de masurare si a aparatelor optice.Suruburile se executa
din oteluri rezistente lauzura: OLC45, OLC50, OSC10,
40MoCll.Piulita este realizata din bronzuri sau
fonteantifrictiune.Din punct de vedere constructiv, piulitele pot
fi realizate in doua variante:a)piulita fixa(cricurile);b)piulita
de translatie(dispozitivele de deplasare a carucioarelor la
strungurile paralele).In fig. 18. sunt prezentate schemele de
functionare ale celor doua tipuri de mecanisme surub-piulita:
Fig. 18. Schema de functionarea mecanismelor surub-piulita: a -
cu piulita fixa; b - cu piulita detranslatie.4.2. Clasificarea
mecanismului cu surubDupa modul in care este realizata
miscarea,mecanismele cu surub pot fi:a)mecanisme cu surub cu doua
elemente-unul de rotire si altul de deplasare, dar avand un singur
contact surub-piulita (fig. 19)
Fig.19.Mecanism surub-piulita cu doua elementeb) mecanisme cu
surub diferential- surubul are doua zone de lungimi diferite, care
au pasi si diametre diferite. Aceste mecanisme sunt folosite pentru
deplasari mici in constructia aparatelor demasurare
Fig. 20. Mecanism cu surub diferentialc)mecanisme de tractiune
cu surub- ausurubul format din doua zone cu pasi egali. La unadin
zone surubul este pe dreapta, iar la cealalta estepe stanga. Acest
mecanism prezinta o deplasaremare pentru o rotatie.
Fig. 21. Mecanism de tractiune cu surub4.3. Exemple de mecanisme
surub-piulitaIn continuare vor fi prezentate cateva mecanisme cu
surub-piulita.4.3.1. CriculCricul-este un mecanism cu surub folosit
laridicare si sustinere. Este un mecanism cu surub invarianta
piulita fixa (fig. 22).
Fig.22. Cricul4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat
bare si profilePresa manuala pentru indreptat bare si profile- este
utilizata in atelierele de lacatusarie sau deexemplu, in lucrarile
din constructiile de locuinte(fig. 23).
Fig.23. Presa manuala pentru indreptat4.3.3.
MicrometrulMicrometrul-este un mijloc pentru masuratlungimi bazat
pe principiul surubului micrometric, la care deplasarile unghiulare
(miscarea de rotatie)se transforma in deplasare liniara. Surubul
micrometric este realizat cu precizie inalta, avand pasulde 0,5 mm,
iar la o rotatie completa deplasarea in directie axiala este egala
cu pasul (fig. 24).
Componentele micrometrului sunt:1- corpul (potcoava);2-
nicovala;3- suprafata de masurare;4- bucsa filetata pentru ghidarea
tijei;5- tija;6-suprafata de masurare;7- surub micrometric;8-
tambur gradat;9- capac care se strange prin filet pe
tamburulgradat;10, 11, 12, 13- dispozitiv de limitare a forteide
masurare;14- piulita pentru reglarea jocului filetului
micrometric;- mecanism de bloc
CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCIIPentru
imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot
provoca accidente de muncasi imbolnaviri profesionale trebuie luate
o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului
demunca dar si lucratorilor.Acestea sunt:-asigurarea iluminatului,
incalzirii si ventilatiei in atelier;-masinile si instalatiile sa
fie echipate cuinstructiuni de folosire;-sa fie asigurata legarea
la pamant si la nula tuturor masinilor actionate electric;-masinile
sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii;-atelierele sa fie echipate in locuri vizibilecu
mijloace de combatere a incendiilor;-atelierul sa fie dotat cu
mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20
kg;-muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu
manecile incheiate iar parul sa fieacoperit sau legat;-inainte de
inceperea lucrului va fi controlatastarea masinilor, a
dispozitivelor de pornire-oprire siinversare a sensului de
miscare;-se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este
incarcata cu vapori de benzina sau altegaze inflamabile sau
toxice;-la terminarea lucrului se deconecteazalegaturile electrice
de la prize, masinile vor fi oprite,sculele se vor aseza la locul
lor iar materialele sipiesele vor fi stivuite in locuri
indicate;-muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire
si nu se vor sterge pe maini cu bumbaculutilizat la curatirea
masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea
produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si
sapun;-ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn deesenta tare, fara
noduri sau crapaturi; este interzislucrul cu ciocane, nicovale care
au fisuri, stirbituri,sparturi sau deformari in forma de floare;-la
folosirea trasatoarelor se cere atentiepentru a nu produce
intepaturi iar dupa utilizare vorfi asezate in truse speciale;-daca
in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi
purtati ochelari de protectie;-in cazul polizarii cu ajutorul
masinii vor fiverificate cu atentie pietrele de polizat sa nu
prezintefisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina.
Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.