-
COPERTA: Mdddlina Angelescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiARCHER,
JEFFREY
Fiica risipitoare/ Jeffrey Archer; ln romdnegte de
DoinaCericeanu. - Bucuregti : Editura Vivaldi, 2019
lsBN 978-973-1 50-1 50-5
l. Cericeanu, Doina (trad.)
821.111
THE PRODIGAL DAUGHTER by JEFFREYARCHERCopyright @ JeffreyArcher
1982
www.jeffreyarcher.com
Reproducerea integrald sau par{iali sub orice formd(scanarea,
transpunerea in format electronic sau audio,punerea la dispozilia
publicd prin internet sau alte relele)
in scop comercial sau gratuit fdrd acceptul prealabilal Editurii
VIVALDI, de{indtoarea copyrightului,
reprezinti incdlcarea legislalieiin vigoare 9i se
pedepsegteconform reglementdrilor actuale.
Toate drepturile asupra acestei versiuniapa(in Editurii
VIVALDI.
JeffreyARCHER
FIICA RISIPITOAREln romdnegte de:
DOINACERACEANU
Editura VIVALDI
-
TRECUTUL1934 - 1968
N, frr"t" o nagtere ugoard, dar nimic pdnd atunci n-afost ugor
pentru Abel 9i Zaphia Rosnovski 9i, in felul lor,amdndoi ajunseserd
la inlelepciunea de a lua via{a aga cumera. Abel i9i dorise un fiu,
un mogtenitor, care Tntr-o bund ziavea sd fie pregedintele grupului
de hoteluri Baron. Abel eraslgur c6, atunci cdnd va veni vremea ca
fiul sdu sd preia con-ducerea, numele de Baron va sta aldturi de
Ritz gi Statler,lar releaua de hoteluri Baron va fi cea mai largd
din lume.Abel strdbdtea in sus gi in jos coridorul cenugiu ai
spitalu-lui St. Luke agtept6nd sd audi primul strigdt, iar ugorul
sdugchiopdtat devenea tot mai pronunlat cu fiecare ord ce
trecea.Din c6nd Tn cdnd rdsucea brdlara de argint de la
lncheieturam6inii gi se uita lung la numele gravat atdt de clar pe
ea. S-ardsucit pe cdlc6ie ca sd mdsoare din nou holul cu pagii
c6ndl-a vdzut pe doctorul Dodek Tndrept6ndu-se spre el.
- Felicitdri, domnule Rosnovski, i-a spus medicul.- Mulfumesc,
i-a rdspuns Abel nerdbddtor.- Aveli o fatd superbd, a addugat
doctorul cdnd a ajuns
l0ngf, el.
- Mullumesc, a repetat Abel cu o voce slabd incercdndsd nu-gi
trddeze dezamdgirea. L-a urmat apoi pe obstetri-cian spre capdtul
coridorului pdnd ?n holul din fala salonului
1
I
-
nou-ndscutilor. Dincolo de geam era un gir de chipuri
bofite.Doctorul a fdcut semn spre unul din ele, primul ndscut allui
Abel. Spre deosebire de ceilalfi, degetele-i micule eraustrdnse
intr-un pumn foarte inclegtat. Abel citise undeva cdun copil cu
greu ar putea sd facd asta Tnainte de a implini celpufin trei
sdptdmdni. A zAmbit plin de m6ndrie.
Mama 9i fiica au rdmas la spitalul St. Luke Tncd gase zilegiAbel
le-a vizitat in fiecare dimineald, dar igi pdrdsea hotelulnumai
dupd ce se servea ultimul mic-dejun, iar dupd-amiazaagtepta pdnd
pleca ultimul client de la prilnz. Telegrame, florigi felicitdrile
recent intrate in modd inconjurau patul cu tdbliide fier al
Zaphiei, aducdnd o dovadd in plus cd 9i ceilalfi sebucurau de
nagterea copilului.ln cea de a gaptea zi mama 9ifetila, care incd
nu avea un nume - Abel se g6ndise la gasenume de bdiefi - s-au
reintors acasd.
Cdnd fiica lor a implinit doud sdptdmdni s-au hotdrdt sd-ispund
Florentyna, dupd sora lui Abel. Dupd ce fetila a fostinstalatd in
camera copiilor amenajatd la ultimul cat, Abelpetrecea ore in gir
uit6ndu-se la ea, veghindu-i somnul 9idegteptdrile, gtiind de acum
inainte cd trebuie si lucreze 9imai mult decdt in trecut spre a
asigura viitorul copilului. Erahotdr6t ca Florentyna sd porneascd
in viald mai bine decdtel. Sd nu aibd parte de mizeriile 9i
privaliunile copildriei luisau de umilinla de a sosi pe Coasta de
Est a Americii ca imi-grant cu doar cdteva ruble rusegti lipsite de
valoare, cusute incdptugeala haineide la uniculsdu costum.
Se va ingriji ca Florentyna sd primeasci toatd educaliacare lui
ii lipsise, nu atdt pentru cd el s-ar pldnge prea multdin cauza
asta. Franklin D. Roosevelt locuia la Casa Albd, iarmicul grup
hotelier al luiAbel pdrea cd va supravielui depresi-unii economice.
America fusese bund fald de acest imigrant.
Ori de cdte ori stdtea singur cu fiica lui in camera copiilorde
la catul de sus obignuia sd mediteze la trecutul lui gi sdviseze la
viitorul ei.
C6nd sosise pentru prima oard Tn Statele Unite Tgi gdsise o
10
slujbd intr-o micd mdceldrie, in partea de est a New
York-ului,unde a lucrat doi ani buni p6nd a fost angajat ca picolo
la hote-lul Plaza. Chiar din prima zi, Sammy, bdtrdnul maftre
d'h6tel,il tratase ca pe cea mai de jos specie de viald. Dupd
patruani, un negustor de sclavi ar fi fost impresionat de munca
giorele suplimentare de neimaginat pe care aceastd ,,cea maide jos
specie de via{d" le fdcuse pentru a se ridica la rangulatdt de
inalt de ajutor al lui Sammy 9i ospdtar gef Tn Salonulde Stejar. in
timpul acelor ani Tndepdrta{iAbel petrecea cincizile din sdptdmdnd
aplecat asupra cd(ilor la UniversitateaColumbia, iar serile, dupd
ce se termina cu servitul cinei, citeapAnd la miezul noplii.
Rivalii luise intrebau dacd mai avea timp sd doarmS.Abel nu era
sigur cum il va ajuta diploma recent obfinutd,
de vreme ce elera tot ospdtar la mesele din Salonul de Stejarde
la Hotelul Plaza. Rdspunsul l-a dat in locul lui un texan cunumele
Davis Leroy, care-l urmdrise pe Abel timp de o sdptd-mdnd cum isi
servea clienlii plin de zel. Apoi, domnul Leroy,proprietar a
unsprezece hoteluri, i-a oferit slujba de directoradjunct la
Richmond Continental din Chicago, avdnd ca unicdresponsabil itate
cond ucerea restau rantelor.
Abel a fost trezit din visare gi readus la prezent deFlorentyna
care s-a rdsucit gi a Tnceput si loveascd in plasapdtulului ei de
copil. El i-a Tntins un deget pe care fiica lui l-aTnhtlat ca pe un
colac de salvare aruncat de pe un vas ce sescufundS. $i a inceput
sd-i mugte degetul cu ceea ce ea Tgiimagina cd ar fi dinlii...
CAnd a sosit pentru prima oard in Chicago, Abel a gdsitRichmond
Continental prost condus gi Tn declin. Nu i-a trebuitmult sd
descopere de ce. Directorul, Desmond Pacey, falsificaregistrele gi,
din cdt igi putea da seama Abel, probabil cd astadura de treizeci
de ani. Noul director adjunct sLa petrecut pri-mele gase luni
adundnd dovezile necesare pentru a-l prindepe Pacey giapoi i-a
prezentat patronuluisdu un dosar cu toatefaptele. CAnd Davis Leroy
a vdzut ce se petrecuse Tn spatele
11
-
luil-a concediat imediat pe Pacey, Tnlocuindu-lcu noulsdu
pro-tejat. Aceasta l-a indemnat pe Abel sd munceascd 9i mai multgi
si ajungd la convingerea cd ar putea sd schimbe situaliafinanciard
a grupului Richmond. Aga cd, atunci cdnd sora maimare a lui Leroy a
scos la vilnzare cele doudzeci 9i cinci deprocente ce le delinea
din acliunile societdfii, Abel a pus labdtaie toli banii pe care
iiavea gi le-a cumpdrat. Davis Leroy afost impresionat de
atagamentul fala de societate al tdndruluisdu director gi l-a numit
director general al intregului grup.
Din acel moment ei au devenit parteneri, iar legdtura profe-
sionald s-a transformat intr-o str6nsd prietenie. Abel
avea'sdfie primul care va Tn[elege cAt de greu Ti venise texanului
sd-lrecunoascd pe polonez ca egalul sdu. Pentru prima oard dec6nd
se stabilise in America se simlea in siguranli 9i asta s-aintimplat
cAnd 9i-a dat seama cd texaniierau la felde mdndrica polonezii.
Abel, totugi, nu putea sd accepte ceea ce s-a petrecut
dupdaceea. Dacd Davis ar fi avut Tncredere Tn el, dacd i-ar fi
spusmdcar despre intreaga gravitate a problemelor financiare cucare
se confrunta grupul - cine nu avea probleme in timpulDepresiunii? -
amdndoi ar fi putut gdsi o solulie. La v6rsta degaizeci 9i doi de
ani Davis Leroy fusese informat de bancheriisdi cd suma cu care s-a
depdgit contul din banci nu mai eraacoperiti de valoarea
hotelurilor sale, aga cd aveau nevoie denoi garanlii pentru a
Tncuviinta plata salariilor pe luna viitoare.Ca rdspuns la
ultimatumul bdncii, Davis Leroy luase cina lnticere cu fiica lui 9i
se retrdsese in apartamentul prezidenlialde la etajul al
doisprezecelea cu doui sticle de Bourbon.Apoi deschisese fereastra
9i sirise. Abel n-avea sd uite nici-odatd cum a stat pe Michigan
Avenue, la colful strdzii la patrudimineafa, pentru a identifica un
cadavru pe care nu l-a pututrecunoagte dec6t dupd jacheta pe care
mentorul sdu o purtase
Tn seara precedentd. Locotenentul care cerceta
imprejurdrilemorfii menlionase cd era cea de a gaptea sinucidere
petrecutd
Tn Chicago Tn ziua aceea. Asta nu a ajutat la nimic. Gum ar
12
fl putut polilistul sd gtie cdt de mult fdcuse Davis Leroy
pen-tru el sau cdt de hotdrdt era el sd-i rdspldteascd prietenia
pevlitor? intr-un testament fdcut Tn grabd Davis ldsase restul
degaptezecigicincide procente din stoculde la Richmond
Groupdirectorului sdu adjunct, scriindu-i luiAbel c6, degi acum nu
maiaveau nicio valoare, totugi, devenind proprietarul in
proporfiede suti la sutd al societdfii, ar putea sd aibd ganse mai
maricAnd va negocia noiitermenicu banca.
Florentyna gi-a deschis ochii 9i a inceput sd tipe. Abel aluaho
Tn brate cu dragoste, ca imediat sd-gi regrete gestulc6nd i-a
simtit funduletul rece gi umed. A schimbat-o rapidgtergAnd-o cu
grijd 9i a lnfdgat-o in scutecul pliat sub formdde triunghi, care-i
permitea sd nu recurgd la niciun ac detlgurantd. Orice moagd ar fi
fost nevoiti sd-i recunoascllndemOnarea, Florentyna gi-a lnchis
ochii 9i gi-a reluat som-nulcu capul sprijinit pe
umdrultatilui.
- Plod nerecunoscitor, a murmurat el plin de tandrefe,rdrutAnd-o
pe obraz.
Dupi funeraliile lui Davis Leroy, Abel fusese la Kane 9iCabot,
banca grupului Richmond din Boston gi l-a rugat stiru-Itor pe unul
din directori sd nu scoatd la v6nzare cele unspre-zcce hoteluri. A
Tncercat sd-l convingi c5, dacd banca il vatustlne, el va putea cu
timpul si ajungi la o balantd pozi-tlv6. Dar tdndrul spilcuit gi
glacial, agezat la biroul scump s-adovedit inabordabil. ,,Trebuie
sd actionez in interesele bdncii",to Bcuzase el. Abel n-avea sd
uite niciodatd umilinta la carefuaese supus, trebuind sd i se
adreseze unui tdndr de vdrstalulcu,,sil'9isd plece de la elcu
mdinile goale. Omul, probabil,cl avea sufletul unui registru de
pldfi, de vreme ce n-a infelesceti lume va fi afectatd de hotdrdrea
lui. Abel gi-a promis,pantru a o suta oari, cd ?ntr-o zi i-o va
pldti domnului WilliamKan€, din ,,lvy League"1.
Abel s-a inapoiat in aceeagi noapte la Chicago gdndindu-secd un
alt rdu in viald nu i se va mai?ntdmpla ca, odatd ajuns, sdlGrup de
universitili renumite din sud-estul S.U.A,
13
-
afle cd Richmond Continental a ars pAnd in temelii, iar
poliliail acuza cd el ar fi autorul focului. Pdni la urmd s-a
dovedit ciincendiul a fost pus la cale de Desmond Pacey din
rdzbunare.Cdnd a fost arestat, acesta 9i-a recunoscut repede vina,
datfiind cd singurul lucru care-l interesa era dobordrea lui
Abel.Pacey ar fi reugit daci n-ar fi intervenit Societatea de
Asigurdricare l-a salvat pe Abel. Pdnd sd se limpezeasci lucrurile
el seintreba dacd n-ar fi fost de preferat sd se afle iardgi in
lagdrulde prizonieri din Rusia din care evadase, ca mai apoi sd
seTmbarce pentru America. Dar norocul i-a sur0s din nou c6nd
unprotector anonim, despre care Abel ajunsese la concluzia
citrebuie sd fi fost domnul David Maxton de la hotelul Stevens,a
cumpdrat grupul Richmond gi i-a oferit luiAbel vechiul postde
director executiv gi gansa de a dovedi cd poate conducesocietatea
cu profit.
Abel gi-a reamintit cum o reintAlnise pe Zaphia, fata at6t
de
sigurd pe ea gi pe care o cunoscuse pe vaporul ce-i adusesein
America. Cdt de ageamiu il fdcuse ea sd se simtd atunci,dar nu gi
cdnd s-au v6zut din nou, dupd ce el a descoperit ciea era
ospdtdrild la Stevens.
Trecuserd doi ani de atunci 9i, degi grupul de hoteluricare acum
se numeau Baron nu reu,sise sd aibd un profit in1933, ei pierduserd
doar doudzeci 9i trei de mii de dolari, maiales datoritd
aniversdrii unui secol de la infiinlarea oraguluiChicago, prilej cu
care fusese vizitat de peste un milion deturigti dornici sd
participe la tdrgul internalional.
Dupd ce Pacey a fost condamnat pentru incendiere, Abeln-a fdcut
altceva dec6t sd agtepte sd-gi primeascd banii dela Societatea de
Asigurdri, dupd care s-a apucat sd recon-struiascd hotelul
din'Chicago. A folosit timpul ce-l avea laTndemdnd spre a vizita
celelalte zece hoteluri din grup, con-cediind personalul care
manifesta aceleagi metehne pecuni-
are ca Desmond Pacey giinlocuindu-l cu allii alegi din
girurilenesfdrgite de gomeri rdspdndifi pe tot
cuprinsulAmericii.
Zaphia a inceput si fie tot mai supdratd din pricina
14
numeroaselor cildtorii ale luiAbel, de la Gharleston la
Mobile,de la Houston la Memphis, verificdndu-giTn permanenld
hote-lurile din sud. Dar Abel gi-a dat seama cd, dacd voia
sd-giflnd promisiunea fald de suslinitorul sdu anonim, nu-i
rdmd-nea decdt foarte pulin timp sd stea pe l6ngd casd, oricdt
demult gi-ar fi adorat el fiica. I se acordaseri zece ani ca
sd-gipldteascd imprumutul de la bancd; daci reugea, o clauzddln
contract prevedea cd i se va permite sd cumpere restulde gaizeci la
sutd din stocul societdlii cu trei milioane dolari.Zaphia Ti
mullumea Tn fiecare seard lui Dumnezeu pentruceea ce deja
agonisiserd s,iTgi implora solul sd se mai domo-leascd, darAbel nu
putea fi oprit cu nimic in incercarea sa dea-gi atinge lelul.
- Cina e gata, a strigat Zaphia cdt a putut de tare.Abel s-a
fdcut cd nu aude 9i a continuat sd se uite lung la
fllca luicare dormea.
- Nu md auzi? Masa este gata.- Poftim? Da, drag6, iartd-mi. Vin
imediat.Abel s-a ridicat in picioare, fdrd tragere de inimd, ca si
ia
clna cu solia. Plapuma rogie aruncati de Florentyna zdceape jos,
l6ngd pdtu!. Abel a ridicat-o si a pus-o cu grijd pesteecutecul in
care era infdgatd Florentyna. Nu voia ca ea sdelmtd vreodatd
frigul. Florentyna zdmbea in somn. Visa, oare,primul vis? s-a
intrebat Abel in timp ce stingea lumina.
15
-
2
Botezut Florentynei a fost ceva de care tofi care au parti'cipat
aveau sd-gi aminteascd - cu exceptia Florentynei carea dormit tot
timpul. Dupd slujba din catedrala Holy Name depe North Wabash,
invitafii s-au Tndreptat spre hotelul Stevens.Abel a rezervat un
salon pentru cei peste o sutd de oaspe{i.Prietenul sdu cel mai bun,
George Novak, polonezul careocupase patul de deasupra lui pe
vaporul cu care veniserddin Europa, avea sd fle nagul, iar naga una
din verigoareleZaphiei, Janina.
Musafiriiau devorat cele zece feluri de mAncare
traditionale,intre care nelipsitele pirogte, iar Abel a stat ln
capul meseiprimind darurile Tn numele fiicei sale. Printre ele au
fost: omorigcd de argint, bonuri de valoare US, un exemplar
dinHuckleberry Finn gi cel mai frumos din toate, un superb
inelvechi, cu smarald, de la binefdcdtorul necunoscut al
luiAbel.Spera ca acestuia sd-ifi fdcut tot atdta bucurie in a-l
ddrui pecit i-a fdcut fiicei sale mai t6rziu cAnd l-a primit.
Spre a marca evenimentul, Abel i-a adus Florentynei unmare urs
maroniu, cu ochi rogii.
- Seamdnd cu Franklin D. Roosevelt, a spus George ridi-c6nd
ursulTn sus spre a fi vdzut de to!i. Se impune un al doi-lea botez:
F.D.R.
16
Abel a inchinat paharul gi a toastat: ,,Pentru
DomnulPregedinte", nume cu care ursul a rdmas pentru totdeauna.
Petrecerea s-a terminat in cele din urmi in jurul orei
treidimineala, cAnd Abel a trebuit sd ia un cirucior de
transportatlenjeria de la hotelpentru a duce toate darurile acasd.
Georgea fluturat mAna spre Abel Tn timp ce acesta a apucat-o
spreNorth Michigan Avenue Tmpingdnd ciruciorul.
Fericitul tatd a Tnceput sd fluiere gi cu ochii mintii reve-dea
fiecare moment al fericitei seri. Numai c6nd ,,DomnulPregedinte" a
cizut pentru a treia oard de pe cdrucior gi-a datel seama cOt de
sinuos trebuie sd-i fi fost drumul cAnd coboraspre Lake Shore
Drive. A ridicat ursul, l-a v6rAt mai bine prin-tre daruri 9i era
pe punctul sd Tncerce sd meargd ceva maidrept c0nd o mdni l-a bitut
pe umdr, Abel s-a rdsucit gata sdapere cu pre{ulvietii primele
cadouri ale Florentynei. A rimascu ochii pironi{i pe chipul unui
tdndr politist.
- Presupun cd-mi putefi da o explicatie de ce lmpingefiun
cirucior de la hotelul Stevens pe Michigan Avenue la
oratreidimineafa.
- Da, domnule ofifer, a rlspuns Abel.- Ei bine, deci sd Tncepem
cu ce este ln pachete,- Nu pot fi sigur de nimic altceva ln afard
de Franklin D.
Roosevelt,Politistul l-a arestat imediat pe Abel suspectAndu-l
de furt
ln timp ce posesoarea darurilor dormea fdrd griji sub
plipu-mioara rogie din camera copiilor de la catul de sus al
caseidin Rigg Street, tatdl ei a petrecut o noapte fird sd
lnchiddun ochi pe o pdturi ponositi, din ptr de cal, lntr-o celuld
dinpugciria locald, Dimineata, la prima o16, George gi-a
fdcutaparitia la tribunal spre a confirma povestea luiAbel.
Ziua urmdtoare Abel a cumpdrat un Buick viginiu, cu patruugi, de
la Peter Sosnkowski, care vindea magini vechi ln car-tlerul
polonez.
LuiAbel a Tnceput sd nu-i mai placd sd plece din Chicagogi si se
despartd de prea iubita lui Florentyna nici chiar pentru
17
-
cOteva zile temdndu-se cd n-ar putea fi martor la primul eipas,
la primul ei cuvdnt 9i la primul din orice altceva. De lanagterea
fetei, el supraveghease indeaproape tot ceea ceavea legdturd cu ea,
nepermildnd sd se vorbeascd vreodatipoloneza in casd. Era hotdrAt
sd nu se simtd nici cel maivagaccent polonez in rostirea ei ca mai
tAziu sd nu aibd com-plexe in societate.
Abel agteptase cu infrigurare sd-i audd primul cuvdnt spe-rdnd
cd avea sd fie ,,tata", in vreme ce Zaphia se ternea cdar putea fi
vreo vorbd polonezS, care ar da la iveald faptul cd,atunci c6nd
rdm6neau singure, ea nu vorbea in englezd cuprimul ei ndscut.
- Fiica mea este americancd, ii explicase Abel Zaphiei,deci
trebuie sd vorbeascd englezegte. Prea mulfi polonezicontinud sd
vorbeascd in propria lor limbd, aga cd, in modsigur, copiii lor igi
vor petrece intreaga viald in partea de nord-vest a oragului
Chicago fiind numili ,,polonezi progti" 9i vor fibdtaia de joc a
tuturor.
- Cu exceplia compatriolilor nogtri care inci vor maisimliTn ei
un dram de loialitate fald de imperiul polonez, rdspundeaZaphia
ludnd u-le apdrarea.
- lmperiul polonez? Tn ce secol te gisegti,
Zaphia?-Aldoudzecilea,
rdspundea ea ridicdnd vocea.
- Laolaltd cu Dick Tracy gi ,,Faimoasele nostimade",
fdrdindoiald, nu-i aga?
- Halal atitudine pentru cineva al cdrui lel este sd seintoarcd
in Vargovia ca primul ambasador de origine polonezi.
- Ji-am spus sd nu vorbegti despre asta niciodatd,
Zaphia.Niciodatd.Zaphia, a cirei englezd va rdmdne iremediabil
stdlcitd, nu
i-a rdspuns, dar mai tdrziu l-a b6rfit cu verii ei 9i a
continuat sdvorbeascd in polonezd c6nd Abel nu era acas5. Ea n-a
fostimpresionatd cu nimic de faptul atAt de des menlionat de Abelcd
cifra de afaceria firmei General Motors era mai mare dec6tbugetul
Poloniei.
18
Prin 1935Abelera convins cdAmerica depdgise criza
gicdDepresiunea era un lucru care aparlinea trecutului, aga cd
ahotdr6t ci sosise timpul sd construiascd noul Chicago Baronpe
locul fostului Richmond Continental. A angajat un arhitect9i a
inceput si-gi petreacd tot mai mult timp in Windy City'zgitot mai
pulin pe drumuri, pentru cd linea cu tot dinadinsul cahotelul sd
fie cel mai bun din Mid-West.
Chicago Baron a fost terminat in mai 1936 gi a fost inau-gurat
de primarul democrat Edward J. Kelly. Ambii senatori delllinois
erau dornici sd-i intre in gralii luiAbel fiind mult preacongtienli
de puterea pe care acesta incepuse s-o aibd.
- Pare de un milion de dolari, a spus J. Hamilton
Lewis,senatorul mai in vArstd.
- Nu ali gregit prea mult, i-a rdspuns Abel, in timp ceadmira
saloanele cu covoare groase, plafoanele Tnalte, custucaturd 9i
decora{iile in nuanle de verde.
Ultimele finisdri fuseserd B-urile in relief, de un verdeinchis,
care ornau totul, de la prosoapele din baie p6nd lasteagul care
flutura pe acoperigul clddirii de patruzeci 9i doudde etaje.
- Hotelul acesta poartd deja pecetea succesului, a pus
J.Hamilton Lewis adresfindur-se unui auditoriu de doud mii
deinvitafi, pentru cd, dragii mei, este omul nu clddirea care va
ficunoscut ca Baronul din Chicago.
Abel a fost IncAntat de ropotul de aplauze gi a z$mbit insinea
lui. Consilierul sdu in probleme de rela{ii cu publicul iisugerase
aceastd frazd pe la inceputul sdptdmdnii celui careii scria
discursurile senatorului.
AbelTncepuse sd se simtd la largul lui printre mariioamenide
afaceri gi senatorii de vazd. Totugi, Zaphia nu se adap-tase
schimbdrii condiliei sociale a sofului sdu, era o prezen!5gtears6,
se migca printre invitali cu nesigurantd, a bdut,poate, un pic mai
multi gampanie ca,ln cele din urmd, inainteca masa sd fie servit6,
sd se retragd aproape neobservatd
2 chicago
19