FEERIA CRACIUNULUI
FEERIA CRACIUNULUIBratu Teodora
Crciunul este srbtorit n ara noastr pe data de 25 decembrie.
Acest prilej de bucurie se manifest prin decorarea bradului de Crciun, reuniunea familiilor ntr-o atmosfer unic, plcut.Caracterizare
Din cele mai vechi timpuri, personajul Mos Craciun simbolizeaza fericirea tuturor copiilor, fiind un simbol celebru al acestui anotimp.Mos Craciun se prezinta ca un batran simpatic, imbracat intr-o haina rosie, iar in spate un sac duce un sac greu, plin cu jucarii. Despre Mos Craciun
Legenda spune ca Mos Craciun traieste in Laponia, un tinut indepartat, inghetat. Acolo, este ajutat de elfi in fabricarea jucariilor, pe care le transporta intr-o sanie fermecata condusa de reni. Astfel, Craciunul ajunge in pragul tuturor caselor. Sania lui mos craciun
Bietul Rudolf! Prietenii l ironizau, ba unii chiar refuzau s se joace cu el. Pn i cei din familia sa, dei nu i artau pe fa, se ruinau s ias cu Rudolf n lume.Dar pe lng nasul rou, Rudolf mai avea ceva: un suflet bun. De aceea i ierta pe toi pentru comportarea lor. i nu numai att, era i foarte harnic, nu se ddea napoi de la nicio treab care era de fcut.Odat, Mo Crciun ntrzie mai mult ca de obicei pe la casele copiilor. Se fcuse ntuneric i Moul tare nu ar fi vrut s-i dezamgeasc pe micui. Dar cum s fac? Dac din cauza beznei se va rtci sau va ncurca darurile?Atunci zri n ntuneric o lumini. Din ce se apropia, din ce lumina cretea. Cnd se apropiase destul de mult, Moul nelese c acea lumin venea de la nasul rou al unui ren, nas care strlucea foarte tare.Mo Crciun l rug pe Rudolf, cci acesta era numele renului, s-i lumineze calea pentru a ajunge mai repede cu darurile la copii. Rudolf accept imediat, se aez n faa saniei Moului i lumin calea celorlali reni.Mo Crciun a ajuns cu bine pe la casele copiilor, a mprit cadourile i voie bun tututor.De atunci, Rudolf l ajut n fiecare an pe Mo Crciun, fiind n fruntea alaiului i luminnd calea, astfel nct Moul nu ntrzie niciodat.Renul Rudolf
Intrarea n srbtorile de iarn se face odat cu Ignatul, pe 20 decembrie.ncepnd de la Ignat i pn laCrciun, tinerii umbl cu turca, capra sau brezaia - o masc cu cap de animal, mai ales de barz.Naterea Domnului este anunat la noi n ar prin colinde,iar primii care pornesc cu colindatul, n dimineaa de Ajun, sunt copiii i tinerii. Acetia sunt primii de cretini cu mere, nuci, covrigi i cu turte numite "Scutecelele lui Hristos".Se spune c pentru a ne scpa de pcate, Dumnezeu a lsat colindele, ca n fiecare an la Crciun numele cel sfnt al Domnului s vin la urechile oamenilor i s nu fie tentai s fac lucruri rele. Potrivit tradiiei, atunci cnd colindele nu se vor mai auzi pe pmnt, vor iei diavolii i lumea va ncpea pe mna lor.
Colindele
AjunulAjunul este srbtoarea de sfrit de an patronat de Mo Ajun, stpnul timpului, deintorul puterii anului ce vine. Sub influena cretinismului, a deczut ca importan o dat cu apariia lui Mo Crciun, care este identificat mai mult cu srbtoarea religioas. Mo Ajun i Mo Crciun apar ntotdeauna cu brbile albe de zpad i sunt extrem de btrni, ntruct vin din vremuri de mult uitate. Cei doi seamn ca picturile ap, sunt buni i darnici, cutreier toat lumea i fac cadouri, mai ales copiilor. Mo Ajun druiete nuci, pere, covrigi, colaci, colindei, plcinte, prjituri, bomboane i tot felul de dulciuri, iar Mo Crciun aduce haine, nclminte, jucarii.n ajunul Crciunului nu se bea rachiu,ntruct se spune c aceasta a fost inventat de diavol, care apoi i bate joc de cel ce-l bea, zicnd c rachiul are ntietate naintea tuturor rii, i crnuri de purcel.
n ziua de Ajun, femeile ies n livad cu minile pline de aluat i ating fiecare pom spunnd: : "cum sunt minile mele pline cu aluat, aa s fie pomii ncrcai cu rod la anul".
Tradiii de Crciun in Romnia-ajunul-
ncepnd cu prima zi de Crciun i pn la Boboteaz, copiii umbl cu steaua, ei numindu-se colindtori sau crai, pe cap avnd coroane de hrtie colorat. Tot acum are loc i Vicleimul sau Irozii, cnd tinerii pun n scen naterea lui Hristos. Vicliemul" sau "Irozii" este datin prin care tinerii reprezint la Crciun naterea lui lisus Hristos, iretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul i adesea nfruntarea necredinei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.Nelipsit la Crciun din casele noastre, bradul deine de fapt n cultura popular romneasc funcii funerare: este fie substitutului miresei sau mirelui, n cazul morii unui tnr necstorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Bradul mpodobit mai este folosit la nuni, i precede venirea alaiului mirelui la casa miresei.n dimineaa de Crciun e bine s ne splm cu ap curat, luat dintr-un izvor sau fntn n care punem o moned de argint, pentru c tot anul s fim curai ca argintul, ferii de boli i plin de bani.
Tradiii de Crciun n Romnia-Ziua de Crciun-
Traditia de Crciun : Pstrarea luminiiUna din cele mai vechi traditii de Crciun, pastrarea luminii, mai este inut de foarte putini moldoveni. Sarbatoarea Nasterii Domnului, Craciunul se leaga de solstitiul de iarna, aceasta fiind ziua cea mai scurta din an. Pentru a "prelungi" si a pastra cat mai mult lumina zilei, oamenii faceau rug din dun busteni pentru a lumina. In zilele noastre, acest obicei a fost redus la imaginea painii, care simbolizeaza bunastarea.Traditia de Craciun Craciunelul
Conform traditiei, in ajun de Craciun, gospdodinele din Moldova coc bucati de aluat, care sunt sub forma cifrei opt, neterminata, numit Craciunei, pe care ii agata langa icoane, pe perete. Craciunelul este luat de pe perete atunci cand are loc echinoctiul de primavara, la 23 martie, atunci cand gospodarul iese la arat. Dupa ce intoarce prima brazda, barbatul rupe Craciunelul in 3 bucati: o bucata o pune sub brazda, o alta o da animalului din curte iar cea de-a treia o manaca el. n unele locuri se taie porcul n aceast zi i nu n timpul postului,ca s nu se strice vreun vas cu carne de porc i, prin urmare, i cei din cas.
n ajunul Crciunului nu se bea rachiu,ntruct se spune c aceasta a fost inventat de diavol, care apoi i bate joc de cel ce-l bea, zicnd c rachiul are ntietate naintea tuturor bucatelor.Tradiii de Crciun n Moldova
Vechile obiceiuri
Dup ce francezii au nceput s se obinuiasc cu ideea de a srbtori Crciunul n fiecare an, tradiiile de Crciun n Frana au nceput s se contureze. Fiecare familie fcea o curenie general i pregtea bucate alese, care erau puse pe o mas frumos decorata, aflat n cea mai spaioas camer din cas, iar n jurul mesei se adunau toi membrii familiei i dup ce mncau, se apucau s cnte colinde.
n anumite zone ale rii, copiii mbrcau un miel cu panglici colorate i se duceau din u n u, cntnd celor care deschideau ua i ateptnd n schimb bani, fructe sau dulciuri. n alte regiuni, familiile se adunau la bunic, considerat capul familiei, i savurau o mas compus din pete i usturoi i din legume, avnd la desert alvi i vin ntotdeauna fiert. n zonele rurale, copiii puneau pe foc un trunchi uscat de mslin i stropeau cu vin focul, pentru a binecuvnta cina. Se aezau la mas, la sfritul creia ncepeau s cnte colinde, i apoi se ndreptau spre biseric pentru a participa la slujb.
Tradiii de Crciun in Frana-vechile obiceiuri-
Astzi, tradiiile de Crciun n Frana difer. Este o ocazie foarte important pentru francezi, pentru c in foarte mult la unitatea familiei i este obligatoriu ca toi membrii s se reuneasc la mas. Copiii francezi i aeaz nclrile n faa cminului, spernd c Pere Noel sau Papa Noel (Tata Noel) sau le petit Jesus (micuul Isus) le va umple cu daruri. Bomboane, fructe, nuci i mici jucrii sunt agate pe ramurile bradului de Crciun. Exist i un Pere Fouettard (Tata Fouettard), care are datoria de a-i bate la fund pe copiii care au fost obraznici de-a lungul anului.
Tradiii de Crciun n Frana-n prezent-
Crciunul a nceput s fie srbtorit n Anglia n anul 596 e.n., odat cu sosirea pe meleagurile acesteia a Sfntului Augustin, nsoit de clugri, n scopul cretinrii anglo-saxonilor. * Vsc i alte plante venic verziObiceiul de a decora casele cu plante perene (evergreen), plante care rmn verzi tot timpul anului (ilice, ieder,vsc, laur , cimiir), se spune c i are originile n ncercarea de a nrdcina imaginea primei biserici cretine britanice, construite din crengi de copaci pereni.
Tradiia aceasta pare ns s fi pornit din perioada druizilor, cnd oamenii i mpodobeau casele cu plante mereu verzi pentru a le oferi spiritelor silvane un adpost pe perioada iernii. A existat o superstiie strveche, conform creia i purta ghinion s arunci decoraiile plantelor perene de Crciun nainte de a dousprezecea noapte (5 ianuarie, ziua de ajun a Epifaniei).
Tradiii de Crciun n Anglia-scopul strvechi-
Pomul de Crciun a fost popularizat de ctre prinul Albert , soul reginei Victoria, care l-a introdus n Casa Regal, pentru ntia dat, n anul 1840. Din 1947, la fiecare Crciun, Norvegia trimite Marii Britanii un imens brad de Crciun, ce strjuiete Piaa Trafalgar Square, n amintirea colaborrii anglo-norvegiene din perioada celui de-Al doilea Rzboi Mondial.
* Felicitrile de Crciun
Una dintre tradiiile de Crciun, transmise i Statelor Unite ale Americii, const n trimiterea ctre preteni i cunotine a felicitrilor sau crilor potale de Crciun. Prima felicitare de Crciun a fost trimis n Anglia n anii 1840. n prezent, n fiecare an sunt expediate n Marea Britanie peste un milion de cri potale de Crciun, multe dintre ele fiind vndute n scopuri caritabile.
Obiceiul trimiterii de felicitri a fost iniiat de ctre Sir Henry Cole, care, n 1843, i-a cerut pictorului J.C.Horsley s deseneze o felicitare, multiplicat copiile au fost mai apoi imprimate n alb i negru i colorate de mn. S-au vndut atunci 1.000 de copii n Londra. Un artist englez, William Egley, a produs o felicitare popular n 1849.
Tradiii de Crciun n Anglia-n prezent-
Ct mai multe felicitri de Crciun!
Canadienii ncep pregtirile de Crciun nc din primele zile ale lunii decembrie. Sunt trimise felicitri prin pot, toate plicurile fiind tampilate de ctre Pota Canadian cu salutul tradiional al lui Santa Claus Ho Ho Ho. n companii, colegii i nmneaz unii altora felicitri, vecinii i las n cutia potal cte una, iar de cnd cu cele electronice, n preajma Crciunului eti alintat cu zeci de mesaje de felicitare.
* Cel mai iubit personaj, Mo Crciun
Copiii din Canada, ca i cei din Romnia, cred n existena lui Mo Crciun (Santa Claus). Canadienii susin cu mndrie c ara lor gzduiete casa lui Santa Claus, adresa lui pe toate plicurile cu scrisori adresate de ctre copii Moului, fiind: SANTA CLAUS North Pole HO HO HO Canada
Muli canadieni deschid darurile primite de la Mo Crciun n seara de Ajun. Unii arunc o privire n interiorul ciorpeilor atrnai de emineuri, alii deschid doar unul din cadouri n seara de ajun, iar restul n dimineaa Crciunului.Tradiii de Crciun n Canada
In anul 1863, Mos Craciunul "made in America" a primit numele de Santa Claus si a fost inzestrat cu imbracaminte de culoare rosie si o sanie cu reni.
In zilele noastre, sarbatorirea Craciunului are loc in feluri diferite in diversele regiuni ale Statelor Unite, din pricina varietatii nationalitatilor ce s-au stabilit pe tot cuprinsul Americii.
In Pennsylvania, moravii isi continua traditia de a construi un peisaj de iarna sub brad, purtand de numierea de "putz", in acelasi stat, copii emigrantilor germani fiind obisnuiti sa primeasca cadouri de la Belsnickle (un Mos Craciun neamt), care ii bate uneori cu un bat pe cei ce au fost obraznici in decursul anului.
Tradiii de Crciun n America-n trecut-
Traditiile, obiceiurile si legendele de Craciun din America reprezinta, asemeni altor numeroase aspecte ale mostenirii spirituale din Statele Unite, o impletire inedita a diverse influente culturale ale lumii. Se spune ca, in America, Craciunul este sarbatorit in toate felurile posibile! Asta nu inseamna insa, ca americanii nu au pus bazele unor noi traditii legate de sarbatorile de iarna. Personaje precum renii Rudolph si Frosty au devenit la fel de celebre precum Santa Claus (Mos Craciun). Nu lipsita de interes este infuzia in cultura americana a unor imagini simbol din publicitate, precum ursii polari specifici marcii Coca Cola.
Americanii se lauda cu faptul ca actualul Mos Craciun, numit de ei Santa Claus, s-ar fi "nascut" in Statele Unite, gratie unei miriade de artisti, scriitori si legende. Se spune ca numele de Santa Claus ar proveni din cuvantul olandez ce il desemneaza pe Sfantul Nicolae, adica Sinterklaas. Desi olandezii au adus aceste personaj in America in secolul al XVII-lea, el nu a devenit un simbol al Craciunului pana cand, in anul 1809, scriitorul Washington Irving nu a scris o carte despre el. Acest prim Mos Craciun american era cunoscut tot sub numele de Sfantul Nicolae, fuma din pipa, si zbura intr-o sanie autopropulsata (ce nu era trasa de reni), nu era imbracat in rosu si nu traia la Polul Nord, asa cum este cunoscut de copii in prezent.
Tradiii de Craciun n America-n prezent-
Craciunul a luat nastere in Italia ... Cel putin , asa par a marturisi culorile alb, verde si rosu , prezente pe steagul italian , culori traditionale ale sarbatorii de Craciun.Potrivit unei ipoteze acceptate din ce in ce mai mult in ultima vreme , acest magnific eveniment a aparut in urma crestinizarii de catre biserica a festivalului Saturnalia (inchinat zeului Saturn) si a altor sarbatori pagane. In scolele III si IV d.Chr. , biserica din Roma se afla intr-o apriga competitie cu religiile populare pagane si cultele misterelor , credinte implicand , in marea lor majoritate, o proslavire a soarelui. De la mijlocul lunii decembrie si pana in prima zi din ianuarie , romanii se desfatau in petreceri si orgii , sarbatorind solstitiul de iarna si aducandu-le omagii zeilor lor. In anul 274 d.Chr. , imparatul Aurelian a decretat 25 decembrie , ziua solstitiului in calendarul iulian, drept "natalis solis invicti" ("nasterea invincibilului Soare") , un festival dedicat zeului solar Mithras. Astfel , prin desemnarea zilei de 25 decembrie drept data a sarbatorii nasterii Domnului , crestinii din Roma au atacat in mod direct paganismul roman. In acelasi timp , pentru a se asigura ca sarbatoarea crestina va lua locul cultului lui Mithra , ei au invocat un bogat simbolism biblic in care Iisus era vazut ca "soarele dreptatii" si Dumnezeul "adevaratei lumini" , trimis in mijlocul oamenilor pentru a risipi intunericul din lume.In acest fel, s-a ajuns ca Craciunul , sarbatorit de-a lungul secolelor , sa continue a pastra elemente pagane originare, in ciuda simbolismului conferit de biserica.
Tradiii de Crciun n Italia- n trecut-
n Italia zilelor noastre , celebrarea Craciunului este strabatuta de o nota autentica, unica , in care se impletesc traditiile pastorale , riturile culturale traditionale si influente din nordul Europei.
Italienii, mai ales cei din zona de nord a tarii , au obiceiul de a decora un brad in mijlocul casei , dar , potrivit traditiei , copiii nu ii adreseaza lui Mos Craciun scrisorile in care ii cer acestuia sa le aduca cadourile lor preferate , ci trimit epistole catre parintii lor , in randurile carora isi exprima dragostea fata de cei care le-au dat viata.Aceste scrisori sunt asezate , de obicei , sub farfuria tatalui lor, ele fiind citite cu glas tare imediat dupa masa din ajunul Craciunului. Tradiii de Crciun n Italia-n prezent-
Rusii sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie, in concordanta cu calendarul iulian. Oamenii postesc de Advent, timp de 40 de zile, de pe 28 noiembrie pana in seara de 6 ianuarie, cand apare prima stea pe cer. Atunci, familiile ruse iau o cina cu 12 feluri de mancare, in cinstea celor 12 apostoli ai lui Iisus, printre care se regasesc: peste, ciorba de sfecla, varza cu mei, fructe uscate. Cel mai important ingredient este un fel de pasat, numit "kutya", facut din grau sau alte cereale, ce simbolizeaza speranta si nemurirea, miere si seminte de mac, despre care se crede ca aduc fericirea, succesul si linistea.
In Rusia, cadourile de Craciun sunt aduse de Ded Moroz sau Mos Gerila, care l-a inlocuit pe Sfantul Nicolae in timpul regimului comunist, dar si de Babushka. Potrivit unei legende, aceasta era o batrana care a pornit sa-l vada pe pruncul Iisus cu un cos plin cu daruri, insa, negasindu-l, a lasat cadouri pentru copii in fiecare casa pe care a vizitat-o. Ded Moroz, spiritul iernii la rusi, este ajutat sa duca darurile de Snegurochka, fata zapezii.
Bradul de Craciun (Yolka) este o alta traditie care a fost interzisa in perioada sovietica, insa, pentru a o mentine vie, rusii impodobeau brazi de Anul Nou. Si cum ornamentele fie erau prea scumpe, fie nu se gaseau, brazii de Craciun erau impodobiti cu obiecte facute in casa si cu fructeTradiii de Crciun n Rusia
In Polonia, perioada Craciunului ("Gwiazdka" sau "mica stea") este dedicata regenerarii fortelor vitale ale lumii, adica ale oamenilor, animalelor si naturii, pentru a se indeplini in cele mai bune conditii ciclul curgerii timpului.
Traditiile moderne asociaza magie, binecuvantari de Anul Nou, decorarea casei si simboluri ale reconcilierii. Cantecele de Craciun sunt inca foarte prezente in aceasta perioada. In unele regiuni, colindatorii, grupuri de copii sau de adolescenti, vor trece din casa in casa cu stele multicolore si cu scene ale Nasterii lui Iisus. Obiceiul scenei biblice a Nasterii a intrat in Polonia odata cu franciscanii, in secolul al XIII-lea. Scena din Cracovia este remarcabila, ea reprezinta sufletul si farmecul orasului, dar si speranta adusa de Craciun.
Pentru pregatirea mancarurilor de Craciun, se strecoara cateva paie sub fata de masa pentru a aminti faptul ca Iisus s-a nascut intr-o iesle. Inainte de a incepe sa manance, toti cei asezati la masa impart azima (oplatek), marcata cu scene ale nasterii Domnului, si isi fac urari de bine.
Traditii de Craciun in lumeLa inceput, cadourile se ofereau numai de Sfantul Nicolae, insa, astazi, copiii primesc daruri si in seara zilei de 24, pe care steaua cea buna le etaleaza sub brad. In fine, slujba religioasa reprezinta un lucru aproape aproape obligatoriu, bisericile poloneze, fiind, la aceasta data, pline de oameni. Tradiii de Crciun in Polonia
Pentru ca se afla aproape de locasul lui Mos Craciun ( Finlanda) si se bucura de mai multa zapada, tarile nordice sunt cunoscute cu precadere pentru magia sarbatorilor de iarna. In Norvegia, Craciunul este serbat ca in toata lumea crestina pe data de 25 decembrie si este denumit Jul. Totusi, ca si in statele vecine, atmosfera de sarbatoare incepe sa se faca simtita inca din ziua a 13-a a lunii decembrie, cand se celebreaza Sf. Lucia.
Brazii de Craciun aproape ca nu lipsesc din case, iar la infrumusetarea lor contribuie intrega familie cu lumanari albe, ghirlande, globuri, stelute si bomboane. Exista chiar si decoratiuni specifice norvegienilor, de pilda cosuletele in forma de inima.
tiai c bradul de Crciun din piaa londonez Trafalgar provine ntotdeauna din Norvegia? Acesta este un simbol care comemoreaz ajutorul britanic acordat Norvegiei n cel de-al doilea rzboi mondial.Tradiii de Crciun in Norvegia
Chinezii sarbatoresc Craciunul decorandu-si locuintele cu felinare superbe din hartie. Brazii lor sunt, de asemenea, impodobiti cu luminite, dar si cu ghirlande, flori si lampioane, toate din hartie. Micutii chinezi atarna ciorapei din muselina si asteapta cu infrigurare vizita lui Mos Craciun, caruia ei ii spun Dun Che Lao Ren. In China, bradul de Craciun se numeste pomul luminii, dar nu este impodobit decat de un procent mic al populatiei.Tradiii de Crciun n China
n India, care are aproape un miliard de locuitori, sunt 26 de milioane de cretini. Ziua de Crciun este de altfel zi liber, fiind considerat srbtoare naional. La originea acestei srbtori este Sfntul Apostol Toma, cel care a ncretinat India. Primele aezminte cretine dateaz din secolul al IV-lea era noastr.Tradiii de Crciun n India
Ierusalim i Nazareth, dou orae sfinte din Israel, sunt la originea acestei srbtori cretine. Ierusalimul este unul din cele mai magice locuri din lume pentru srbtorirea Crciunului. Locul Patimilor lui Ius, Ierusalimul atrage n fiecare an milioane de pelerini din lumea cretin.La intrarea n Ierusalimul vechi, n cartierul musulman, la Poarta Leilor, ncepe Drumul Crucii. La fel ca Ius acum 2000 de ani, pelerinii cretini pot s mearg pe urmele lui pe acest celebru drum, pe care sunt clar marcate 14 locuri de oprire, care-i permit turtului sau pelerinului s retriasc toria milenar. Drumul Crucii se ncheie la Berica Sfntului Mormnt, considerat drept locul unde a fost crucificat Ius.Tradiii de Crciun n Israel
Crciunul este o tradiie recent n Japonia i n China, care nu este adoptat doar de comunitatea cretin. Este ns n primul rnd o srbtoare comercial, la fel ca Sfntul Valentin. Nu are aproape deloc ncrctur religioas. De altfel, se srbtorete mai ales Moul Nicolae i mai puin naterea lui Ius.Pentru japonezi, Noul An rmne srbtoarea cea mai important. Atunci se reunete ntreaga familie, n timp ce Crciunul este srbtorit mai ales ntre prieteni. Totui, n ajunul Crciunului, magazinele sunt desche i cei care vor s-l petreac la un restaurant bun, trebuie s-i rezerve cu cteva sptmni nainte o mas.Tradiii de Craciun n Japonia
Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor.Potrivit papei Iuliu I, Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Constantinopol. In doar cateva zeci de ani, obiceiul s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.
In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri sau pe pasuni; se lucra doar in jurul casei. Era interzisa cererea sau darea de imprumuturi.
Tradiii de Craciun n Ungaria
n Portugalia, ziua de Ajun este liber i muli oameni asist la slujba de la miezul nopii. n clipa n care se aud cele 12 bti de la miezul nopii, toii credincioii se duc la biserica local pentru a celebra Missa do Galo ("mesa cocoului"). Conform credinelor, un coco ar fi cntat n dimineaa de 25 decembrie, srbtorind n felul su naterea lui Iisus. n Portugalia, Ajunul Crciunului se cheam "Consoada" i cuprinde cina i deschiderea cadourilor, lucru fcut mai trziu, n noaptea de 24 spre 25. Potrivit tradiiei, aceste cadouri nu sunt aduse de Mo Crciun, ci de copilul Iisus.Tradiii de Crciun n Portugalia
Turcia, ara unde potrivit statisticilor oficiale musulmanii reprezint 99% din populaie, nu srbatorete Crciunul, iar liderii religioi solicit n mod regulat credincioilor s nu respecte ritualurile cretine.. Lipsete i ambientul: zpada, frigul, brazii de Crciun, ghirlandele, beculeele colorate, etc.
Un imam turc il acuza pe Mo Crciun c nu este "cinstit" deoarece folosete courile caselor pentru a aduce cadourile, n loc s intre pe u, aa cum cere Coranul, scrie presa turc, preluata de AFP.Tradiii de Crciun n Turcia
Familie de cretini turciTradiii de Crciun n Mongolia
Tradiii de Crciun n Africa
Tradiii de Crciun n Elveia
Tradiii de Crciun n Islanda
Tradiii de Crciun n Spania
Tradiii de Crciun n Mexic
Tradiii de Crciun n Danemarca
Tradiii de Crciun n Brazilia
Tradiii de Crciun
SRBTORI FERICITE!LA MULI ANI!
